Ce Ne Invata Biblia JW PDF

ˆ ˘
Ce ne ınvaţa
ˆ
ın realitate Biblia?
s
Solicitaţi un studiu biblic gratuit.
180227
bh-M
Ce ne ı̂nvaţă
ı̂n realitate Biblia?
NUMELE
Provenienţa fotografiilor: ˛ paginile 24, 25: fotografie OMS de Edouard Boubat

˘
˛ paginile 88, 89: explozie: dupa o fotografie USAF;
˘
copil: dupa o fotografie OMS de W. Cutting
˘ ˘ ˘
Aceasta publicaţie nu se comercializeaza. Ea este distribuita
ˆ ˘ ˘
ın cadrul unei lucrari mondiale de instruire biblica, susţinute prin donaţii.
˘ ˘ ˘
Pentru a face o donaţie, va rugam sa accesaţi www.jw.org.
˘ ˘ ˘
Daca nu exista alta indicaţie, citatele biblice
sunt din Sfintele Scripturi – Traducerea lumii noi.
What Does the Bible Really Teach?
˘ ˘ ˆ
Tiparita ın noiembrie 2016
Romanian (bh-M)
5 2005, 2012, 2015
Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
EDITORI
Watchtower Bible and Tract Society of
New York, Inc., Wallkill, New York, U.S.A.
Made in Britain by Watch Tower Bible
and Tract Society of Britain
(Registered in England as a Charity)
CUPRINS
CAPITOLUL PAGINA
Aşa a vrut Dumnezeu? 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 3
˘
1. Care este adevarul despre Dumnezeu? 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 8
2. Biblia, o carte de la Dumnezeu 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 18
˘ ˆ
3. Care este scopul lui Dumnezeu cu privire la pamant? 9 9 9 27
4. Cine este Isus Cristos? 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 37
˘ ˘
5. Rascumpararea, cel mai preţios dar de la Dumnezeu 9 9 9 9 47
6. Unde sunt morţii? 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 57
˘ ˘
7. O speranţa reala pentru cei dragi care au murit 9 9 9 9 9 9 9 9 66
8. Ce este Regatul lui Dumnezeu? 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 76
˘ ˆ ˘
9. Traim ın „zilele din urma”? 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 86
10. Ce spune Biblia despre creaturile spirituale? 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 96
11. De ce permite Dumnezeu suferinţa? 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 106
˘ ˘ ˆ
12. Sa ne traim viaţa aşa cum ıi place lui Dumnezeu! 9 9 9 9 9 115
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
13. Sa aratam respect faţa de viaţa! 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 125
˘ ˘
14. Cum poţi avea o viaţa de familie fericita? 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 134
ˆ ˘
15. Ce ınchinare aproba Dumnezeu? 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 144
ˆ ˘ ˘
16. Ia poziţie de partea ınchinarii adevarate! 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 154
˘
17. Apropie-te de Dumnezeu prin intermediul rugaciunii! 9 9 164
18. Botezul şi relaţia ta cu Dumnezeu 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 174
˘ ˘ ˆ
19. Pastreaza-te ın iubirea lui Dumnezeu! 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 184
Apendice 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 194
Aşa a vrut Dumnezeu?
CITEŞTI ziarul, te uiţi la televizor sau
˘
asculţi radioul. Ştirile despre crime, raz-
boaie şi terorism sunt la ordinea zilei.
ˆ
Gandeşte-te acum la problemele tale.
˘ ˘
Poate ca suferi de o boala sau ai pier-
ˆ
dut pe cineva drag ın moarte. Te simţi,
probabil, la fel ca Iov, un om bun care
˘ ˆ ˘
a trait ın vechime şi care a spus ca era
˘
„satul de necaz” (Iov 10:15).
ˆ ˘
Intreaba-te:
ˇ A vrut Dumnezeu ca eu şi ceilalţi
˘ ˆ
oameni sa trecem prin atatea
suferinţe?
˘
ˇ Unde pot gasi ajutor pentru a face
˘
faţa problemelor?
˘ ˘
ˇ Pot spera ca va fi vreodata pace
˘ ˆ
pe pamant?
˘ ˘
Biblia ne ofera raspunsuri demne de
ˆ ˆ ˘
ıncredere la aceste ıntrebari.
4
ˆ ˘ ˘
BIBLIA INVAŢA C A DUMNEZEU
˘
VA ADUCE˘ URMATOARELE
˘ ˆ
SCHIMBARI PE PAMANT:
˘
„El va şterge orice lacrima
din ochii lor şi moartea nu va mai fi.
˘
Nici jale, nici strigat, nici durere
nu vor mai fi.” (Revelaţia 21:4)
„Şchiopul
˘
va sari ca un cerb.”
(Isaia 35:6)
„Ochii orbilor
se vor deschide.”
(Isaia 35:5)
„Toţi cei din mormintele
˘
de amintire . . . vor ieşi afara.”
(Ioan 5:28, 29)
„Niciun locuitor
nu va spune:
«Sunt bolnav».”
(Isaia 33:24)
˘ ˆ
„Va fi bogaţie de grane
˘ ˆ
pe pamant.” (Psalmul 72:16)
ˆ ˘ ˆ
6 Ce ne ınvaţa ın realitate Biblia?
ˆ ˘ ˘ ˆ
INVAŢATURILE BIBLIEI IŢI SUNT DE FOLOS
˘ ˘ ˘
Nu te grabi sa tragi concluzia ca
ˆ
promisiunile prezentate ın paginile
anterioare sunt doar un vis. Dum-
˘ ˘
nezeu ne asigura ca ele vor deveni
˘
realitate, iar Biblia arata cum va fa-
ce el acest lucru.
Dar asta nu este totul. Bi-
ˆ ˘ ˘
blia te ınvaţa ce trebuie sa
ˆ ˘
faci pentru a avea ınca de
˘
pe acum o viaţa ferici-
˘ ˆ ˘
ta. Gandeşte-te o clipa la
grijile şi la necazurile
˘
tale. Poate ca ai proble-
me financiare, familia-
˘ ˘
le, de sanatate sau ţi-a
murit cineva drag. Biblia te
˘ ˘
poate ajuta sa faci faţa necazu-
ˆ
rilor din prezent şi ıţi aduce mul-
˘ ˆ ˆ ˘
ta mangaiere, oferindu-ţi raspuns la
ˆ ˘
ıntrebari precum:
ˇ De ce suferim?
˘ ˆ ˘
ˇ Cum putem face faţa ıngrijorarilor vieţii?
˘ ˘
ˇ Cum putem avea o viaţa de familie fericita?
ˆ ˆ ˘ ˘
ˇ Ce se ıntampla dupa moarte?
ˆ ˘
ˇ Ii vom revedea vreodata pe cei dragi care au murit?
˘ ˆ
ˇ De ce putem fi siguri ca Dumnezeu ışi va duce la
ˆ
ındeplinire promisiunile?
Aşa a vrut Dumnezeu? 7
˘ ˘ ˘ ˘
Faptul ca citeşti aceasta carte dovedeşte ca vrei sa afli ce
ˆ ˘
ınvaţa Biblia. Acest manual te va ajuta foarte mult. Obser-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
va ca la subsolul paginilor exista ıntrebari corespunzatoa-
˘
re paragrafelor. Milioane de oameni care studiaza Biblia cu
˘ ˘ ˆ ˘
Martorii lui Iehova apreciaza metoda bazata pe ıntrebari şi
˘ ˘ ˘
raspunsuri. Speram ca şi tu o vei aprecia. Studierea Bibliei
˘ ˘ ˆ
este o experienţa captivanta, care ıţi va aduce multe satis-
˘ ˆ ˆ ˆ
facţii. Fie ca Dumnezeu sa te binecuvanteze ın timp ce ıţi
ˆ ˆ ˘ ˆ
ınsuşeşti ceea ce ınvaţa ın realitate Biblia!
ˆ ˘ ˘
INVAŢA SA FOLOSEŞTI BIBLIA
˘ ˘ ˘ ˆ
BIBLIA este alcatuita din 66 de car ţi şi scrisori care, la randul
ˆ ˘ ˆ
lor, sunt ımpar ţite ın capitole şi versete, pentru a fi consul-
ˆ ˘ ˘ ˘
tate mai uşor. Cand este menţionata o referinţa biblica, ci-
˘ ˘ ˘ ˘
fra care apare dupa numele car ţii arata capitolul, iar urma-
ˆ ˘
toarea, versetul. De exemplu, „2 Timotei 3:16” ınseamna a
˘
doua scrisoare catre Timotei, capitolul 3, versetul 16.
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
Vei ınvaţa repede sa foloseşti Biblia ˆ daca vei cauta verse-
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
tele menţionate ın aceasta publicaţie. In plus, ıncearca sa ci-
ˆ ˘ ˆ
teşti din Biblie ın fiecare zi. Daca citeşti zilnic ıntre 3 şi 5 ca-
ˆ ˆ
pitole, vei putea parcurge ıntreaga Biblie ıntr-un an.
CAPITOLUL 1
˘
Care este adevarul
despre Dumnezeu?
˘ ˘
Se intereseaza cu adevarat Dumnezeu de tine?
Cum este Dumnezeu? Are el un nume?
˘
Poţi sa te apropii de Dumnezeu?
ˆ ˆ ˘
AI OBSERVAT cat de multe ıntrebari pun copiii? Imediat
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
ce ıncep sa vorbeasca, nu mai contenesc cu ıntrebarile. Te
ˆ ˘ ˘
privesc cu ochi mari, ıntrebatori şi vor sa ştie: De ce e ce-
˘ ˆ ˘ ˘
rul albastru? De ce stralucesc stelele? Cine a ınvaţat pa-
˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘
sarile sa cante? Nu este ıntotdeauna uşor sa raspunzi la
ˆ ˘ ˘
asemenea ıntrebari. Chiar şi cel mai bun raspuns
ˆ
poate fi urmat de ıntrebarea: De ce?
2 Nu numai copiii pun ıntreb ˆ ˘
ari. De-a
ˆ ˘
lungul vieţii, cu toţii punem ıntrebari
˘ ˆ
pentru a şti cum sa ajungem ıntr-un
anumit loc, pentru a evita un pericol
sau, pur şi simplu, pentru a ne satis-
face o curiozitate. Cu toate acestea, se
˘
pare ca, la un moment dat, mulţi nu
ˆ ˘ ˆ
mai pun ıntrebari, mai ales ıntre-
˘
bari foarte importante, sau nu
˘ ˘
mai cauta raspuns la ele.
ˆ ˆ
3 Gandeşte-te la ıntrebarea
˘
de pe coperta acestei carţi, precum
˘ ˆ ˘
1, 2. De ce este bine sa punem ıntrebari?
˘ ˘
3. De ce mulţi oameni nu mai cauta raspuns la
ˆ ˘
cele mai importante ıntrebari?
˘
Care este adevarul despre Dumnezeu? 9
ˆ ˘ ˘
şi la ıntrebarile din partea introductiva sau la cele de la
ˆ ˆ
ınceputul capitolului. Ele sunt doar cateva dintre cele mai
ˆ ˘
importante ıntrebari pe care şi le poate pune cineva. To-
˘ ˘ ˘
tuşi, mulţi oameni nu mai cauta raspuns la ele. De ce? Ras-
ˆ ˘ ˘ ˘
punde Biblia la aceste ıntrebari? Unii cred ca raspunsul
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
Bibliei este greu de ınţeles. Alţii se tem sa puna ıntrebari
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
ca sa nu se faca de ruşine. Iar alţii considera ca numai ın-
˘ ˘ ˘ ˘
vaţatorii şi conducatorii religioşi cunosc raspunsul la aces-
ˆ ˘ ˘
te ıntrebari. Tu ce parere ai?
4 Probabil ca˘ şi tu vrei sa˘ gase ˘ ˘
şti raspuns la cele mai im-
ˆ ˘
portante ıntrebari: Care este scopul vieţii? Ne naştem doar
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
ca sa ımbatranim şi sa murim? Cum este Dumnezeu? Este
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
bine sa-ţi pui asemenea ıntrebari şi sa nu renunţi sa cauţi
˘ ˘ ˆ
raspunsuri convingatoare şi demne de ıncredere. Isus Cris-
ˆ ˘ ˘ ˘
tos, care a fost un ınvaţator ilustru, a spus: „Continuaţi sa
˘ ˘ ˘
cereţi şi vi se va da, continuaţi sa cautaţi şi veţi gasi, con-
˘
tinuaţi sa bateţi şi vi se va deschide” (Matei 7:7).
5 Daca şi tu ‘vei continua sa˘ cauţi’ raspuns
˘ ˘
la aceste
ˆ ˘
ıntrebari, vei avea parte de multe satisfacţii (Proverbele
˘
2:1-5). Indiferent ce ţi-au spus alţii, aceste raspunsuri exis-
˘ ˘ ˆ ˆ
ta şi pot fi gasite ın Biblie. Ele sunt uşor de ınţeles. Mai
ˆ ˆ ˆ ˘
mult decat atat, ıţi aduc speranţa şi bucurie şi te pot aju-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
ta sa ai o viaţa fericita ınca de pe acum. Pentru ınceput,
˘ ˘ ˆ ˆ ˘
sa analizam o ıntrebare care ıi preocupa pe mulţi oameni.
ESTE DUMNEZEU INDIFERENT SAU INSENSIBIL?
˘ ˘
6Mulţi oameni aşa cred. Ei spun ca lumea ar arata alt-
˘
fel daca Dumnezeu s-ar interesa de noi. Lumea din jurul
ˆ ˘ ˘ ˘
nostru este sfaşiata de razboaie, de ura şi de necazuri. Cu
ˆ ˘ ˆ
toţii ne ımbolnavim, trecem prin necazuri sau pierdem ın
ˆ ˆ ˘
4, 5. a) Care sunt cateva dintre cele mai importante ıntrebari? b) De
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
ce trebuie sa cautam raspuns la aceste ıntrebari?
˘
6. De ce cred mulţi ca Dumnezeu este indiferent la suferinţa oameni-
lor?
ˆ ˘ ˆ
ˆ ˘ ˘
moarte pe cineva drag. De aceea, mulţi se ıntreaba: Daca
˘ ˘
lui Dumnezeu i-ar pasa de noi, n-ar pune el capat tuturor
acestor probleme?
7 Şi mai trist este ca˘ mulţi ınv ˆ ˘ ˘
aţatori religioşi ıi fac pe oa-
ˆ
˘ ˘ ˘
meni sa creada ca Dumnezeu este insensibil. De exemplu,
ˆ ˘
cand are loc o tragedie, ei zic ca aşa a vrut Dumnezeu. De
˘
fapt, este ca şi cum ar spune ca Dumnezeu se face vinovat
˘ ˆ ˘ ˆ
de acea ˆnenorocire. Aşa sa fie oare? Ce ne ınvaţa ın realitate
ˆ ˆ ˆ
Biblia? In Iacov 1:13 citim: „Nimeni, cand este ın ıncercare,
˘ ˘ ˆ ˘
sa nu zica: «Sunt ıncercat de Dumnezeu». Caci Dumnezeu
ˆ ˆ ˘
nu poate fi ıncercat cu lucruri rele şi el nu ıncearca pe ni-
˘ ˆ ˘
meni”. Prin urmare, rautatea pe care o vezi ın jurul tau nu
˘
este cauzata de Dumnezeu. (Citeşte Iov ˆ 34:10-12.) Este
˘ ˘ ˘
adevarat ca el permite unele lucruri rele. Insa este o mare
˘ ˆ
diferenţa ıntre a permite un anumit lucru şi a-l cauza.
8 Gande ˆ ˘ ˆ
şte-te, de exemplu, la un tata ınţelept şi iubitor,
˘ ˆ ˘ ˘
al carui fiu, adult, locuieşte ımpreuna cu parinţii. La un
˘ ˘ ˘
moment dat, fiul se razvrateşte şi decide sa plece de aca-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
sa. Tatal nu se opune. Baiatul adopta un mod de viaţa gre-
˘ ˘ ˘
şit şi ajunge sa aiba necazuri. Este tatal cauza ˆ problemelor
ˆ ˘ ˘ ˘
lui? Bineınţeles ca nu (Luca 15:11-13). In mod asemana-
ˆ
tor, Dumnezeu nu s-a opus cand oamenii au ales o cale
˘ ˆ ˘ ˘
greşita, dar asta nu ınseamna ca el este cauza problemelor
ˆ ˆ ˘ ˘
pe care ei singuri şi le-au pricinuit. Nu ıncape ındoiala ca
˘ ˘
ar fi nedrept sa dam vina pe Dumnezeu pentru toate ne-
˘
cazurile cu care se confrunta omenirea.
9 Dumnezeu are motive ıntemeiate ˆ
pentru care permi-
˘ ˘ ˆ ˆ
te ca oamenii sa urmeze o cale greşita. Intrucat este Crea-
ˆ ˘ ˘
7. a) Ce spun mulţi ınvaţatori religioşi despre Dumnezeu? b) Ce ne
ˆ ˘ ˆ ˘
ınvaţa ın realitate Biblia despre necazurile cu care ne confruntam?
˘ ˘ ˘
8, 9. a) Da un exemplu care sa ilustreze diferenţa dintre a permite rau-
˘ ˆ
tatea şi a o cauza. b) De ce ar fi nedrept sa-l ınvinuim pe Dumnezeu
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ca i-a lasat pe oameni sa se razvrateasca?
˘
ˆ ˘
torul nostru ınţelept şi puternic, el nu este obligat sa ne
˘
dea explica
ˆ ţii. Totuşi, el face lucrul acesta pentru ca ne iu-
beşte. In capitolul 11 vei afla de ce permite Dumnezeu su-
ˆ ˘ ˘
ferinţa. Fii sigur ınsa ca Dumnezeu nu este vinovat de
problemele pe care le avem. De fapt, el este singurul care
˘ ˘ ˆ
ne ofera o speranţa ın ce priveşte rezolvarea lor (Isaia 33:2).
ˆ
10 In plus, Dumnezeu este sfant ˆ ˆ
(Isaia 6:3). Aceasta ın-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
seamna ca el este pur şi curat, fara nicio urma de rautate. ˆ ˘
ˆ ˘ ˆ
Din acest motiv, putem avea ıncredere deplina ın el. Insa
nu acelaşi lucru se poate spune şi despre oameni, care de-
˘
vin uneori corupţi. Chiar şi cei mai cinstiţi conducatori nu
ˆ ˘
pot ındrepta raul cauzat de oamenii nelegiuiţi. Dar Dum-
ˆ ˘ ˘
nezeu este atotputernic. El poate ınlatura toata suferinţa
˘ ˘ ˆ
cauzata de rautate şi va face lucrul acesta. Cand va inter-
˘
veni, Dumnezeu va elimina rautatea pentru totdeauna.
(Citeşte Psalmul 37:9-11.)
ˆ CE SIMTE DUMNEZEU ˘
C AND SUFERIM DIN CAUZA NEDREPTAŢILOR?
11 Dar ce simte Dumnezeu cand ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ
vede ce se ıntampla ın
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
lume şi ın viaţa fiecaruia dintre noi? Biblia ne ınvaţa ca
Dumnezeu „iubeşte dreptatea” (Psalmul 37:28). Aşadar, el
ˆ ˘
are norme ınalte cu privire la ce este bine şi la ce este rau.
˘ ˘
El uraşte orice forma de nedreptate. De asemenea, Biblia
˘ ˆ ˆ ˆ
spune ca, ın trecut, Dumnezeu „s-a mahnit ın inima lui”
ˆ ˘ ˘ ˆ
cand rautatea a umplut pamantul (Geneza 6:5, 6). El nu
ˆ
s-a schimbat (Maleahi 3:6). Suferinţa din lume ıi provoa-
˘ ˆ ˘ ˘
ca şi ın prezent durere. Lui nu-i place sa-i vada pe oameni
˘ ˘ ˘
suferind. Biblia arata ca Dumnezeu ‘se intereseaza de noi’.
(Citeşte 1 Petru 5:7.)
˘ ˆ ˘ ˘
10. De ce putem fi siguri ca Dumnezeu va ınlatura suferinţa cauzata
˘
de rautate?
ˆ ˘ ˘ ˆ
11. a) Ce simte Dumnezeu cand vede nedreptaţile de pe pamant? b) Ce
ˆ ˘
simte Dumnezeu cand vede ca suferi?
ˆ ˘ ˆ
˘ ˘ ˘ ˘
12 Ce dovada avem ca lui Dumnezeu nu-i place sa-i vada
˘ ˘
pe oameni suferind? Biblia spune ca omul a fost creat dupa
˘
chipul lui Dumnezeu (Geneza 1:26). Prin urmare, calitaţi-
˘
le noastre sunt o reflectare a calitaţilor lui Dumnezeu. De
ˆ
exemplu, nu eşti tulburat cand vezi oameni nevinovaţi su-
˘ ˆ
ferind? Daca noi suferim cand vedem o nedreptate, putem
˘ ˘
fi siguri ca Dumnezeu sufera şi mai mult.
13 Una dintre cele mai frumoase caracteristici ale omu-
ˆ ˘ ˘
lui este capacitatea de a iubi. Şi ın aceasta privinţa se-
˘ ˘ ˘
manam cu Dumnezeu. Biblia spune ca „Dumnezeu este
˘
iubire” (1 Ioan 4:8, 16). Iubim pentru ca Dumnezeu iubeş-
ˆ ˘ ˘
ˆ te. Nu te ındeamna iubirea sa pui ca-
Cand faci ˘ ˘
˘ pat suferinţei şi nedreptaţii din lume?
cunoştinţa cu ˘
ˆ Daca ai avea putere, n-ai face lucrul
cineva, ıi spui cum
te numeşti, nu-i acesta? Prin urmare, putem fi siguri
aşa? Dumnezeu ˘ ˆ ˘
˘ ca Dumnezeu va ınlatura suferinţa şi
ne dezvaluie
numele sau
˘ nedreptatea. Promisiunile menţiona-
ˆ ˆ ˘ ˘
ın Biblie te ın partea introductiva a acestei carţi
nu sunt visuri sau speranţe deşarte.
ˆ
Promisiunile lui Dumnezeu se vor ım-
˘
plini cu siguranţa! Totuşi, pentru a
ˆ
crede ın aceste promisiuni, este ne-
˘
voie sa-l cunoşti mai bine pe Cel care
˘
le-a facut.
˘
DUMNEZEU VREA SA-L CUNOŞTI
14 Cum procedezi cand ˆ
ˆ faci cunoş-
˘
tinţa cu cineva? Ii spui cum te nu-
˘
12, 13. a) De ce avem calitaţi precum iubirea,
ˆ ˘ ˘ ˘
şi ce ne ındeamna aceasta calitate sa facem?
˘ ˆ
b) De ce putem fi siguri ca Dumnezeu va ın-
˘
latura problemele omenirii?
14. Care este numele lui Dumnezeu, şi de ce
˘
trebuie sa-l folosim?
ˆ ˘ ˘
Biblia ne ınvaţa ca
Iehova este Creatorul iubitor
al universului
meşti, nu-i aşa? Dar Dumnezeu are un nume? Multe re-

ˆ ˘ ˘
ligii ınvaţa ca numele lui este „Dumnezeu” sau „Dom-
ˆ ˘
nul”, ınsa acestea nu sunt nume proprii, ci titluri, cum ar
˘
fi „rege” şi „preşedinte”. Biblia spune ca Dumnezeu are
ˆ
multe titluri, ıntre care „Dumnezeu” şi „Domnul”. Tot Bi-
˘
blia
ˆ spune ca Dumnezeu are şi un nume propriu: Iehova.
˘
In Psalmul 83:18 citim: „Tu, al carui nume este Iehova,
ˆ ˘ ˆ ˘
numai tu eşti Cel Preaınalt peste tot pamantul!”. Daca
ˆ ˘
ın Biblia ta nu apare numele „Iehova”, consulta apen- ˆ
ˆ
dicele de la paginile 195-197 pentru a ınţelege de ce. In
ˆ
realitate, numele lui Dumnezeu apare de mii de ori ın
ˆ ˘ ˆ
˘
manuscrisele vechi ale Bibliei. Aşadar, Iehova doreşte sa-i
˘
cunoşti numele şi sa-l foloseşti. Cu alte cuvinte, Dum-
˘ ˘
nezeu vrea sa faci cunoştinţa cu el prin intermediul Bi-
bliei.
15 Numele „Iehova”, pe care Dumnezeu ınsu ˆ
şi şi l-a ales,
˘ ˘ ˆ ˆ ˆ
semnifica faptul ca El ışi duce ıntotdeauna la ındeplinire
˘ ˆ
promisiunile şi realizeaza tot ce ışi propune.1 Numele lui
˘
Dumnezeu este unic. Nimeni nu mai poarta acest nume.
ˆ
Dar Iehova este unic şi ın alte privinţe.
1 Pentru mai multe informaţii despre semnificaţia şi pronunţia nu-
melui divin, vezi apendicele de la paginile 195-197.
˘
15. Ce semnifica numele „Iehova”?
Iubirea pe care
˘
un tata bun o are
˘ ˘
faţa de copiii sai
oglindeşte iubirea
˘
imensa pe care
˘
Tatal nostru ceresc
˘
o are faţa de noi
˘
ˆ
16 In Psalmul 83:18 se spune despre Iehova: „Numai tu
ˆ ˆ
eşti Cel Preaˆ ınalt”. In plus, numai Iehova este numit „Atot-
puternic”. In Revelaţia 15:3 citim: „Mari şi minunate sunt
˘
lucrarile tale, Iehova, Dumnezeu Atotputernic! Drepte şi
˘ ˘ ˘
adevarate sunt caile tale, Rege al eternitaţii!”. Titlul „Atot-
˘ ˘ ˘
puternic” ne arata ca Iehova este cea mai puternica per-
˘ ˘ ˘
soana din univers. Puterea sa este inegalabila, suprema. De
˘ ˘ ˘
asemenea, titlul „Rege al eternitaţii” sugereaza ca Dumne-
ˆ ˘ ˘ ˘
zeu este
ˆ unic şi ın alta privinţa. Numai el exista dintotdeau-
ˆ
na. In Psalmul 90:2 se spune: „Din veşnicie ın veşnicie, tu
ˆ ˆ
eşti Dumnezeu”. Nu eşti cuprins de admiraţie cand te gan-
deşti la acest lucru?
17 De asemenea, Iehova este unic deoarece el este Crea-
ˆ
torul. In Revelaţia 4:11 citim: „Tu eşti demn, Iehova, da,
˘
Dumnezeul nostru, sa primeşti gloria, onoarea şi puterea,
˘ ˘
pentru ca tu ai creat toate lucrurile şi datorita voinţei tale
ˆ ˘
ele au venit ın existenţa şi au fost create!”. Orice lucru la
ˆ
care ne-am putea gandi – fiinţele spirituale din cer, stele-
ˆ ˆ
le care ımpanzesc cerul noaptea, fructele din pomi şi peş-
ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘
tii care ınoata ın oceane şi ın rauri – exista datorita
Creatorului nostru, Iehova!
TE POŢI APROPIA DE IEHOVA?
ˆ
18 Unii oameni se simt intimidaţi cand citesc despre ca-
˘ ˘
litaţile impresionante ale lui Iehova. Ei cred ca Dumnezeu
˘ ˘ ˘
este mult prea mareţ ca sa se poata apropia de el sau ca
˘ ˘ ˆ ˘
sa aiba valoare ın ochii lui. Dar aşa sa fie oare? Biblia ne
ˆ ˘ ˘
ınvaţa exact contrariul. Ea spune despre Iehova ca „nu es-
te departe de niciunul dintre noi” (Faptele 17:27). Biblia
ˆ ˘ ˘
chiar ne ındeamna: „Apropiaţi-va de Dumnezeu, iar el se
va apropia de voi!” (Iacov 4:8).
˘
16, 17. Ce dezvaluie despre Iehova titlurile: a) „Atotputernic”, b) „Re-
˘
ge al eternitaţii” şi c) „Creator”?
˘ ˘
18. De ce cred unii ca nu s-ar putea apropia niciodata de Dumnezeu,
ˆ ˘
dar ce ne ınvaţa Biblia?
ˆ ˘ ˆ
ˆ ˆ
19 Dar cum te poţi apropia de Dumnezeu? In primul rand,
˘ ˘ ˆ
continua sa ınveţi despre Dumnezeu. Isus a spus: „Aceasta
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
ınseamna viaţa veşnica: sa asimileze cunoştinţa despre tine,
˘
singurul Dumnezeu adevarat, şi despre cel pe care l-ai trimis
tu, Isus Cristos” (Ioan 17:3). Da, potrivit Bibliei, cunoştinţa
˘ ˘
despre Iehova şi despre Isus duce la ‘viaţa veşnica’. Aşa cum
˘
am vazut deja, „Dumnezeu este iubire” (1 Ioan 4:8, 16). Ie-
˘ ˘ ˘
hova are multe alte calitaţi atragatoare. De exemplu, Biblia
˘ ˆ ˘
spune ca Iehova este „un Dumnezeu ındurator şi binevoi-
ˆ ˆ ˆ ˘ ˘
tor, ıncet la manie şi bogat ın bunatate iubitoare şi adevar”
˘
(Exodul 34:6). El este ‘bun şi gata sa ierte’ (Psalmul 86:5).
˘ ˘
Dumnezeu este rabdator şi loial (2 Petru 3:9; Revelaţia
˘ ˘
15:4). Pe masura ce vei citi Biblia, vei vedea cum a mani-
˘
festat Iehova aceste calitaţi, precum şi multe altele.
20 Dumnezeu nu poate fi vazut ˘
deoarece este un spirit
ˆ ˘ ˆ
invizibil (Ioan 1:18; 4:24; 1 Timotei 1:17). Totuşi, ınvaţand
˘
despre el din Biblie, vei afla ce fel de persoana este. Potri-
˘
vit cuvintelor psalmistului, vei putea ‘sa vezi frumuseţea
ˆ ˆ ˘
lui Iehova’ (Psalmul 27:4; Romani 1:20). Cu cat vei ınvaţa
ˆ
mai multe lucruri despre Iehova, cu atat el va fi mai real
˘
pentru tine. Astfel, vei avea mai multe motive sa-l iubeşti
˘
şi sa te simţi mai aproape de el.
21 Vei ajunge sa˘ ın ˆ
ţelegi de ce Biblia ne ındeamna sa-l
ˆ ˘ ˘
˘ ˘
consideram pe Iehova Tatal nostru (Matei 6:9). El nu nu-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
mai ca ne-a dat viaţa, dar vrea şi sa avem o viaţa cat mai
˘ ˘ ˘
fericita, aşa cum vrea orice tata iubitor pentru copiii sai
ˆ ˘ ˘
(Psalmul 36:9). De asemenea, Biblia ne ınvaţa ca oamenii
ˆ
pot deveni prieteni cu Iehova (Iacov 2:23). Gandeşte-te:
˘
Poţi sa devii un prieten al Creatorului universului!
˘
19. a) Ce trebuie sa faci pentru a te apropia de Dumnezeu, şi ce folos
˘ ˘ ˘
vei avea? b) Ce calitaţi ale lui Dumnezeu ţi se par mai atragatoare?
˘
20-22. a) Este posibil sa ne apropiem de Dumnezeu, de vreme ce nu-l
˘ ˆ
putem vedea? Explica. b) Ce te-ar putea ındemna unele persoane bine
˘
intenţionate, dar ce ar trebui sa faci?
˘
˘ ˘ ˆ ˘
22 Pe masura ce vei ınvaţa mai multe din Biblie, s-ar pu-
˘ ˆ ˘
tea ca unele persoane bine intenţionate sa te ındemne sa
˘ ˘ ˆ
renunţi la studiu. Probabil ca ele se tem ca ıţi vei schim-
˘ ˘ ˆ ˘
ba convingerile. Nu permite nimanui sa te ımpiedice sa te
˘
bucuri de cea mai frumoasa prietenie pe care ai putea s-o
˘
ai vreodata!
23 Cu siguranţa, ˘ ˆ ˆ
nu vei ınţelege totul de la ınceput. Poa-
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
te ca nu ındrazneşti sa ceri ajutor, dar nu te reţine sa faci
ˆ ˘
lucrul acesta. Isus ne-a ındemnat sa fim umili asemenea
copilaşilor (Matei 18:2-4). Şi, aşa cum ştim, copiii pun o
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
mulţime de ıntrebari. Dumnezeu doreşte sa gaseşti ras-
ˆ ˘ ˘
puns la ıntrebarile tale. Biblia a laudat unele persoane care
˘ ˆ
au dorit sa ınveţe despre Dumnezeu. Ele au examinat cu
˘ ˘ ˆ
atenţie Scripturile ca sa fie sigure ca lucrurile pe care le ın-
˘ ˘
vaţau erau adevarate. (Citeşte Faptele 17:11.)
24 Cea mai buna˘ metoda˘ de a ınv ˆ ˘
aţa despre Iehova este
aceea deˆ a studia Biblia. Ea se deosebeşte de toate celelal-
˘ ˘
te carţi. In ce privinţe? Capitolul urmator va analiza acest
subiect.
˘ ˘ ˆ ˘
23, 24. a) De ce ar trebui sa continui sa pui ıntrebari cu privire la
ˆ ˆ
lucrurile pe care le ınveţi? b) Ce subiect va fi analizat ın capitolul ur-
˘
mator?
ˆ ˘
CE NE INVAŢA BIBLIA?
˘
ˇ Dumnezeu se intereseaza de tine
(1 Petru 5:7).
ˇ Numele propriu al lui Dumnezeu este Iehova
(Psalmul 83:18).
˘ ˘
ˇ Iehova te invita sa te apropii de el (Iacov 4:8).
ˆ ˘
ˇ Iehova este iubitor şi ındurator (Exodul 34:6;
1 Ioan 4:8, 16).
CAPITOLUL 2
Biblia, o carte de la Dumnezeu

˘
Prin ce se deosebeşte Biblia de celelalte carţi?
˘ ˘
Cum te poate ajuta Biblia sa faci faţa
problemelor?
ˆ
De ce poţi avea ıncredere
ˆ
ın profeţiile Bibliei?
ˆ ˆ
IŢI AMINTEŞTI ce ai simţit cand ai primit un cadou special
˘ ˆ ˘
de la un prieten drag? Probabil ca, pe langa bucuria pe ca-
re ai simţit-o, ai fost impresionat de gestul lui. De fapt, un
˘ ˘
cadou arata ca cel care ţi l-a oferit preţuieşte prietenia ta.
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
Fara ındoiala ca i-ai fost recunoscator prietenului tau pen-
tru cadou.
2 Biblia este un cadou de la Dumnezeu, pentru care ar tre-
˘ ˘ ˘ ˘
bui sa-i fim foarte recunoscatori. Aceasta carte unica ne dez-
˘ ˘ ˆ ˘
valuie lucruri pe care nu le gasim ın alta parte. De exemplu,
ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ
ea ne spune cum au venit ın existenţa pamantul, cerul ınste-
˘
lat, primul barbat şi prima femeie. Biblia conţine principii
ˆ ˘ ˘ ˘
demne de ıncredere, care ne ajuta sa facem faţa probleme-
ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ
lor şi ıngrijorarilor vieţii. Ea ne arata cum ışi va ındeplini
˘
Dumnezeu scopul şi cum va aduce condiţii mai bune pe pa-
ˆ
mant. Ce cadou minunat este Biblia!
3 De asemenea, Biblia este un cadou impresionant, ıntru- ˆ
ˆ
cat ne spune ceva despre Cel care ni l-a dat, Iehova Dumne-
˘ ˘ ˘
zeu. Acest cadou este o dovada ca El doreşte sa-l cunoaştem
˘
1, 2. De ce putem spune ca Biblia este un cadou minunat de la Dum-
nezeu?
˘ ˘
3. Ce dezvaluie despre Iehova faptul ca ne-a oferit Biblia, şi de ce ne im-
˘
presioneaza acest lucru?
19
„Sfintele Scripturi – Traducerea lumii noi”

ˆ
sunt disponibile ın multe limbi
ˆ ˘ ˘
bine. Intr-adevar, Biblia ne poate ajuta sa ne apropiem de
Iehova.
4 Probabil ca, ˘
asemenea multor oameni, şi tu ai o Biblie.
˘ ˘ ˆ
Biblia a fost tiparita integral sau parţial ın aproximativ 2600
˘ ˘
de limbi şi ˆ poate fi citita de peste 95% dintre locuitorii pa-
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
mantului. In fiecare saptamana sunt distribuite ın medie pes-
˘ ˘
te un milion de exemplare! Biblia a fost tiparita integral sau
ˆ
parţial ın aproximativ 5 miliarde de exemplare. Cu siguran-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
ţa, nicio alta carte nu se compara cu Biblia ın aceasta pri-
˘
vinţa.
ˆ
5 In plus, Biblia „este inspirata˘ de Dumnezeu”. (Citeşte
ˆ ˘ ˘
2 Timotei 3:16.) Ce ınseamna aceasta? Chiar ea ne raspun-
de: „Oamenii au vorbit de la Dumnezeu, fiind purtaţi de spi-
ˆ ˘ ˘ ˆ
ritul sfant” (2 Petru 1:21). Sa ilustram: Un om de afaceri ıi
˘ ˆ
dicteaza secretarei lui o scrisoare. Aceasta conţine gandurile
şi instrucţiunile omului de afaceri. ˆ Deci scrisoarea este a
˘ ˘
omului de afaceri, nu a secretarei. In mod asemanator, Biblia
conţine mesajul lui Dumnezeu, nu al oamenilor care l-au
˘ ˆ ˘ ˆ
4. Ce
ˆ anume te impresioneaza ın ˘ ce priveşte raspandirea Bibliei?
5. In ce sens Biblia este „inspirata de Dumnezeu”?
ˆ ˘ ˆ
ˆ ˘ ˆ
aşternut ın scris. Putem spune deci ca ıntreaga Biblie este cu
˘ ˆ
adevarat „cuvantul lui Dumnezeu” (1 Tesaloniceni 2:13).
˘ ˘
COERENTA ŞI EXACTA
˘
6 Biblia a fost scrisa de-a lungul a peste 1600 de ani. Scrii-
˘ ˆ
torii ei au trait ın epoci diferite şi au provenit din medii di-
˘
ferite. Unii au fost agricultori, pescari sau pastori. Alţii au fost
˘
profeţi, judecatori sau regi. Evanghelistul Luca a fost medic.
˘ ˆ
Chiar daca scriitorii ei au provenit din medii atat de diferi-
˘ ˆ ˘ ˘
te, Biblia este coerenta de la prima pana la ultima pagina.1
7 Din prima carte a Bibliei aflam ˘ ˆ
cum au ınceput proble-
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
mele omenirii. Ultima carte ne arata ca ıntregul pamant va
˘ ˘ ˘ ˘
deveni un paradis, sau o gradina minunata. De la un capat
˘ ˘
la celalalt, Biblia prezinta evenimente care au avut loc de-a
ˆ ˘ ˘ ˆ
lungul catorva mii de ani şi ne ajuta sa ınţelegem care este
scopul lui Dumnezeu şi cum se va realiza. Coerenţa impre-
˘ ˘ ˘ ˘
sionanta a Bibliei este o dovada ca aceasta carte provine de
la Dumnezeu.
8 Biblia este exacta˘ din punct de vedere ştiinţific. Ea con-
˘
ţine informaţii care depaşeau cu mult cunoştinţele oame-
ˆ ˘
nilor din perioada ın care a fost scrisa. De exemplu, cartea
Leviticul conţine legi date anticului Israel cu privire la ca-
˘ ˘
rantina şi igien ˆ a, noţiuni care nu le erau cunoscute popoa-
ˆ ˘ ˆ
relor din jur. In plus, ıntr-o epoca ın care circulau idei greşite
˘ ˆ
referitoare la forma pamantului, Biblia vorbea despre cer-
˘ ˆ
cul, sau sfera, pamantului (Isaia 40:22). Biblia spune cu
˘ ˘ ˆ
exactitate ca pamantul este ‘suspendat pe nimic’ (Iov 26:7).
˘
Desigur, Biblia nu este un manual de ştiinţa, dar este exac-
˘ ˘
1 Deşi unii spun ca anumite pasaje ale Bibliei se contrazic, aceasta afir-
ˆ ˘ ˘ ˆ
maţie este neıntemeiata. Vezi capitolul 7 al carţii Biblia – Cuvantul lui
˘
Dumnezeu sau al oamenilor?, publicata de Martorii lui Iehova.
˘
6, 7. De ce este remarcabila coerenţa Bibliei?
˘ ˘ ˘ ˘
8. Da exemple care demonstreaza ca Biblia este exacta din punct de ve-
dere ştiinţific.
Biblia, o carte de la Dumnezeu 21
˘ ˆ ˘
ta cand menţioneaza chestiuni ştiinţifice. Nu aşa ar trebui
˘
sa fie o carte care provine de la Dumnezeu?
9 De asemenea, Biblia este exacta˘ şi din punct de vedere
ˆ
istoric, oferindu-ne informaţii demne de ıncredere şi pre-
˘
cise. Relatarile biblice conţin nu numai numele unor per-
soane, ci şi genealogia acestora.1 Spre deosebire de istoricii
˘ ˆ ˆ
laici, care de multe ori trec sub tacere ınfrangerile suferite
de popoarele lor, scriitorii Bibliei sunt sinceri, vorbind des-
ˆ ˆ
chis atat despre greşelile lor, cat şi despre cele ale naţiunii
ˆ ˘
lor. De exemplu, ın cartea biblica Numerele, Moise, scriito-
˘ ˆ ˘ ˘
rul acestei carţi, ışi recunoaşte o greşeala grava, pentru care
a fost aspru mustrat (Numerele 20:2-12). O astfel de since-
ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
ritate este rar ıntalnita ın alte relatari istorice, dar nu şi ın
˘
Biblie, care este o carte de origine divina.
˘ ˆ ˘
O CARTE PLINA DE INŢELEPCIUNE PRACTIC A
˘
10 Fiind inspirata de Dumnezeu, Biblia este „de folos ca
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
sa ınveţe, sa mustre, sa ındrepte lucrurile, sa disciplineze ın
˘
dreptate” (2 Timotei 3:16). Da, Biblia este o carte practica
˘ ˆ ˘
şi vadeşte o ınţelegere profunda a naturii umane. Acest lu-
ˆ ˆ
cru nu ne surprinde, ıntrucat Autorul ei este Creatorul
ˆ ˆ
nostru, Iehova Dumnezeu. El ne ınţelege gandurile şi sen-
ˆ ˆ ˆ
timentele mai bine decat noi. Mai mult decat atat, Iehova
˘
ştie de ce anume avem nevoie ca sa fim fericiţi. De aseme-
˘ ˘ ˘
nea, el ştie ce cai trebuie sa evitam.
11 Sa˘ ne gandim ˆ
la Predica de pe munte a lui Isus – o
˘ ˘ ˆ
capodopera a artei de a preda – , consemnata ın Matei,
˘ ˘ ˘ ˆ
1 Remarca, de exemplu, genealogia detaliata a lui Isus, consemnata ın
Luca 3:23-38.
˘ ˘
9. a) Cum dovedeşte Biblia ca este exacta din punct de vedere istoric?
b) Ce ne spune despre Biblie sinceritatea scriitorilor ei?
˘ ˘ ˘
10. De ce n-ar trebui sa fim surprinşi ca Biblia este o carte practica?
ˆ
11, 12. a) Despre ce a vorbit Isus ın Predica de pe munte? b) Ce alte idei
ˆ
practice conţine Biblia, şi de ce sfaturile ei sunt ıntotdeauna folositoare?
Isaia, scriitorul
˘
carţii biblice care
ˆ ˘
ıi poarta numele,
˘
a prezis caderea
Babilonului
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
capitolele 5–7. In aceasta predica, el ne ınvaţa, printre alte-
˘ ˘
le, cum putem gasi adevarata fericire, cum putem rezolva
ˆ ˘ ˘
neınţelegerile, cum trebuie sa ne rugam şi cum putem avea
˘ ˘ ˘
o atitudine echilibrata faţa de lucrurile materiale. Şi astazi
˘
cuvintele lui Isus sunt la fel de practice şi au aceeaşi forţa
ˆ
ca atunci cand au fost rostite.
12 Unele principii biblice se refera˘ la viaţa de familie, la
˘
munca şi la relaţiile dintre oameni. Principiile consemnate
ˆ
ın Biblie sunt valabile pentru ˆ toţi oamenii, iar sfaturile ei
ˆ
ne aduc ıntotdeauna foloase. Inţelepciunea Bibliei este re-
˘ ˆ
zumata ın cuvintele rostite de Dumnezeu prin profetul
˘ ˆ ˘
Isaia: „Eu, Iehova, sunt Dumnezeul tau, Cel care te ınvaţa
ce-ţi este de folos” (Isaia 48:17).
O CARTE DE PROFEŢII
ˆ ˘
13 In Biblie gasim numeroase profeţii, dintre care multe
ˆ ˘
s-au ımplinit deja. Iata un exemplu: Prin intermediul pro-
˘ ˆ ˆ
fetului Isaia, care a trait ın secolul al VIII-lea ı.e.n., Iehova a
˘
prezis ca oraşul Babilon va fi distrus (Isaia 13:19; 14:22, 23).
ˆ ˘
Profeţia descria ın detaliu cum avea sa fie cucerit oraşul. Tru-
˘
pele invadatoare urmau sa sece fluviul care traversa Babilo-
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
nul şi sa intre ın oraş fara nicio confruntare armata. Mai
ˆ ˆ
mult decat atat, profeţia lui Isaia menţiona chiar şi nume-
˘ ˘
le regelui care urma sa cucereasca Babilonul: Cirus. (Citeş-
te Isaia 44:27– 45:2.)
14 Dupa˘ aproximativ 200 de ani, ın ˆ
noaptea de 5 spre 6
ˆ ˘ ˆ
octombrie a anului 539 ı.e.n., o armata a campat ın apro-
pierea Babilonului. Cine era comandantul acestei armate?
˘ ˆ
Regele persan Cirus. Astfel, era pregatit cadrul pentru ım-
ˆ ˘
plinirea unei profeţii uluitoare. Avea ınsa armata lui Cirus
˘ ˘ ˘
sa invadeze Babilonul fara nicio confruntare, aşa cum fuse-
se profeţit?
ˆ
15 In acea noapte, babilonienii ţineau o sarb ˘ ˘
atoare, sim-
ˆ ˘ ˘
ţindu-se ın siguranţa la adapostul zidurilor masive ale
ˆ ˘
oraşului. Dar, ın tot acest timp, Cirus a deviat cu multa in-
˘ ˘
geniozitate apele fluviului care strabatea oraşul. Astfel, ni-
˘ ˘ ˘
velul apei a scazut repede, iar oamenii lui au putut sa treaca
˘ ˘
prin albia fluviului şi sa ajunga la zidurile Babilonului. Dar
13. Ce detalii despre cucerirea Babilonului a consemnat profetul Isaia
˘
sub inspiraţie divina?
ˆ
14, 15. Cum s-au ımplinit unele detalii ale profeţiei lui Isaia despre cu-
cerirea Babilonului?
ˆ ˘ ˆ
˘ ˘
cum avea sa treaca de ziduri armata lui Cirus? Dintr-un mo-
ˆ ˘
tiv oarecare, ın noaptea aceea porţile oraşului au fost lasate
ˆ
ın mod imprudent deschise.
16 Profeţia mai spunea despre Babilon: „Nu va mai fi ni-
˘ ˆ
ciodata locuit şi nu va mai fi loc pentru el, din generaţie ın
˘
generaţie. Arabul nu-şi va mai aşeza cortul acolo şi pastorii
nu-şi vor mai culca turmele acolo” (Isaia 13:20). Profeţia
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
arata nu numai ca Babilonul avea sa cada, dar şi ca oraşul
˘ ˆ ˘
va ramane nelocuit pentru totdeauna. Iar dovezile arata cu
˘ ˆ
claritate ca aceste cuvinte s-au ımplinit. Locul anticului Ba-
bilon, situat la circa 80 de kilometri sud de Bagdad (Irak),
˘ ˘
este pustiu, dovedind
ˆ ca profeţia rostita de Iehova prin Isa-
ˆ ˘ ˘
ia s-a ımplinit: „Il voi matura cu matura nimicirii” (Isaia
14:22, 23).1
1 Pentru mai multe informaţii despre profeţiile biblice, vezi broşura
˘
O carte pentru toţi oamenii, paginile 27-29, publicata de Martorii lui Ie-
hova.
˘ ˆ ˆ ˆ
16. a) Potrivit profeţiei lui Isaia, ce avea sa se ıntample ın final cu Babi-
ˆ ˘
lonul? b) Cum s-a ımplinit profeţia lui Isaia, care a prezis ca Babilonul
nu va mai fi locuit?
ˆ
17 Biblia este o carte de profeţii demne de ıncredere. Nu-i
˘ ˆ ˆ ˘
aşa ca, meditand la acest lucru, credinţa ni se ıntareşte?
˘ ˆ ˆ
Daca ın trecut Iehova Dumnezeu şi-a ındeplinit promisiu-
˘ ˘ ˆ ˆ
nile, avem toate motivele sa credem ca el ışi va duce la ın-
˘ ˘ ˆ
deplinire şi promisiunea ca p ˆ amantul˘ va deveni un paradis.
(Citeşte Numerele 23:19.) Intr-adevar, avem ‘speranţa vie-
˘ ˘
ţii veşnice pe care Dumnezeu, care nu poate sa minta, a pro-
ˆ
mis-o ınainte de timpurile de demult’ (Tit 1:2).1
ˆ
„CUVANTUL LUI DUMNEZEU ESTE VIU”
˘
18 Din analiza pe care am facut-o ˆ ˘
pana acum reiese cu cla-
˘ ˘ ˘
ritate ca Biblia este o carte cu adevarat unica. Dar valoarea
˘ ˘
1 Distrugerea Babilonului este doar un exemplu care arata ca profeţii-
ˆ
le biblice se ımplinesc. Alte exemple sunt distrugerea Tirului şi a oraşu-
lui Ninive (Ezechiel 26:1-5; Ţefania 2:13-15). De asemenea, profeţia lui
Daniel vorbeşte despre mai multe puteri mondiale care au succedat Ba-
ˆ
bilonul, ıntre care Medo-Persia şi Grecia (Daniel 8:5-7, 20-22). Pentru o
˘ ˆ ˆ
analiza a numeroaselor profeţii mesianice care s-au ımplinit ın persoana
lui Isus, vezi apendicele de la paginile 199-201.
ˆ ˆ ˆ ˘
17. In ce fel ımplinirea profeţiilor biblice ne ıntareşte credinţa?
˘ ˘ ˘
18. Ce afirmaţie plina de forţa a facut apostolul Pavel cu privire la
ˆ
„cuvantul lui Dumnezeu”?
Ruinele Babilonului
ˆ ˘ ˆ
˘ ˘
ei nu este data doar de coerenţa, exactitatea ştiinţifica şi is-
˘ ˆ ˘ ˆ
torica, ınţelepciunea practica şi profeţiile ei demne de ın-
ˆ
credere. Apostolul Pavel a scris: „Cuvantul lui Dumnezeu
ˆ
este viu şi puternic; este mai ascuţit decat orice sabie cu
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ
doua taişuri şi patrunde pana acolo ıncat desparte sufletul
ˆ ˘ ˘
de spirit şi ıncheieturile de maduva lor şi poate sa discear-
˘ ˆ
na gandurile şi intenţiile inimii” (Evrei 4:12).
19 Faptul de a citi „cuvantul”, ˆ
sau mesajul lui Dumnezeu,
ˆ ˘ ˘
aflat ın Biblie ne poate schimba viaţa. Ne ajuta sa ne facem
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
o autoanaliza profunda. Chiar daca afirmam, probabil, ca ıl
ˆ ˘
iubim pe Dumnezeu, modul ın care reacţionam la ceea ce
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
ne ınvaţa Cuvantul sau inspirat, Biblia, va scoate la lumina
˘ ˆ
adevaratele ganduri şi intenţii ale inimii noastre.
ˆ
20 Intr-adevar, ˘
Biblia este o carte de la Dumnezeu. Ea tre-
˘ ˘ ˘ ˘
buie citita, studiata şi preţuita. Vei dovedi ca apreciezi acest
˘ ˘ ˘ ˆ
cadou divin daca vei continua sa o aprofundezi. Facand aşa,
ˆ ˆ
vei ınţelege mai bine ˆ scopul pe care ıl are Dumnezeu cu pri-
˘
vire la omenire. In capitolul urmator vom vedea care este
scopul lui Dumnezeu şi cum va fi realizat.
˘ ˘ ˘
19, 20. a) Cum te poate ajuta Biblia sa-ţi faci o autoanaliza profunda?
˘ ˘
b) Cum poţi arata ca apreciezi Biblia, acest cadou unic de la Dumnezeu?
ˆ ˘
˘
ˇ Biblia este inspirata de Dumnezeu şi, prin
˘ ˘ ˆ
urmare, este exacta şi demna de ıncredere
(2 Timotei 3:16).
˘ ˆ ˆ
ˇ Informaţiile pe care le gasim ın Cuvantul
lui Dumnezeu sunt practice pentru viaţa
de zi cu zi (Isaia 48:17).
ˇ Promisiunile lui Dumnezeu consemnate
ˆ ˆ
ın Biblie se vor ımplini negreşit
(Numerele 23:19).
CAPITOLUL 3
Care este scopul lui Dumnezeu

˘ ˆ
cu privire la pamant?
Care este scopul lui Dumnezeu
cu privire la omenire?
ˆ
Cine i s-a ımpotrivit lui Dumnezeu?
˘ ˆ ˆ
Cum va fi viaţa pe pamant ın viitor?
˘ ˆ
DUMNEZEU are un scop grandios cu privire la pamant.
˘ ˆ ˘
El doreşte ca tot pamantul sa fie locuit de oameni fericiţi
˘ ˘ ˘ ˘
şi sanatoşi. Biblia spune ca „Iehova Dumnezeu a facut o
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
gradina ın Eden” şi „a facut sa creasca .. . tot felul de pomi
˘ ˆ ˘
placuţi la vedere şi buni de mancat”. Dupa ce i-a creat pe
˘
primii noştri parinţi, Adam şi Eva, Dumnezeu le-a dat
˘ ˘ ˘ ˆ
aceasta locuinţa frumoasa şi le-a spus: „Fiţi roditori, ın-
˘ ˘ ˆ
mulţiţi-va şi umpleţi pamantul, supuneţi-l” (Geneza 1:28;
2:8, 9, 15). Aşadar, scopul lui Dumnezeu a fost ca oame-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
nii sa aiba copii, sa extinda acea gradina pe tot pamantul
˘ ˘ ˘
şi sa aiba grija de animale.
2 Crezi ca˘ Iehova Dumnezeu ıˆ şi va realiza vreodata˘
˘ ˆ ˆ ˘
scopul de a transforma pamantul ın paradis? Iata ce a pro-
ˆ
mis el: „Eu am spus . . . şi eu voi şi ımplini” (Isaia 46:9-11;
ˆ ˘ ˆ
55:11). Dumnezeu ışi va realiza cu siguranţa scopul! El ın-
˘ ˘ ˆ ˆ ˆ
suşi a spus ca nu a creat pamantul „ın zadar”, ci „l-a ın-
˘
tocmit sa fie locuit” (Isaia 45:18). Ce fel de oameni a dorit
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
Dumnezeu sa locuiasca pe pamant şi pentru cat timp?
˘ ˆ
1. Care este scopul lui Dumnezeu cu privire la pamant?
˘ ˘ ˆ
2. a) De unde ştim ca scopul lui Dumnezeu cu privire la pamant se va
˘
realiza? b) Potrivit Bibliei, cine va trai pentru totdeauna?
ˆ ˘ ˆ
˘ ˘ ˆ
Biblia ne raspunde: „Cei drepţi vor moşteni pamantul şi
vor locui pentru totdeauna pe el” (Psalmul 37:29; Revela-
ţia 21:3, 4).
˘ ˘ ˆ ˆ ˘
ˆ Este clar ca aceasta ˆ promisiune nu s-a ımplinit ınca.
3
˘ ˘ ˆ
In prezent, oamenii se ımbolnavesc şi mor, se lupta ıntre
ˆ ˘ ˆ
ei şi ışi ucid semenii. Situaţia de pe pamant nu este nici-
ˆ ˆ
decum aşa cum a dorit Dumnezeu! Ce s-a ıntamplat? De
ce nu s-a realizat scopul lui Dumnezeu? Nicio carte de is-
˘ ˘ ˘ ˆ
torie scrisa de oameni nu ne poate raspunde la aceasta ın-
ˆ ˆ
trebare, deoarece problema a ınceput ın cer.
APARE UN DUŞMAN
ˆ ˘ ˆ ˘
4 In prima carte a Bibliei se spune ca ın gradina Edenu-
˘
lui şi-a facut apariţia un duşman al lui Dumnezeu. Deşi
este numit „şarpele”, nu a fost un simplu animal. Ultima
ˆ ˘
carte a Bibliei ıl identifica drept „Diavol şi Satan, care in-
ˆ ˆ ˘ ˆ
duce ın eroare ıntregul pamant locuit”. El mai este numit
„şarpele cel vechi” (Geneza 3:1; Revelaţia 12:9). De fapt, el
ˆ
este un ınger puternic, un spirit invizibil, care s-a folosit
de un şarpe pentru a-i vorbi Evei, aşa cum un ventriloc
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
lasa impresia ca nu vorbeşte el, ci o papuşa. Fara ındoia-
˘ ˆ ˆ ˘ ˘
la, acest ınger a fost prezent cand Dumnezeu a pregatit pa-
ˆ
mantul pentru oameni (Iov 38:4, 7).
5 Tot ce a creat Iehova este perfect. Atunci cine l-a creat
ˆ
pe „Diavol”, sau pe „Satan”? Pe scurt, un ınger puternic
al lui Dumnezeu a devenit singur Diavol. Cum a fost po-
˘ ˘
sibil lucrul acesta? Sa dam un exemplu: Un om cinstit
˘ ˘ ˆ
poate sa devina hoţ. Cum anume? El permite ca ın ini-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ma lui sa se dezvolte o dorinţa greşita. Daca insista cu
ˆ ˘ ˘
gandul asupra ei, acea dorinţa devine foarte puternica.
˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘
3. Ce situaţii triste exista pe pamant, şi ce ıntrebari se ridica?
4, 5. a) Cine i-a vorbit Evei prin intermediul unui şarpe? b) Cum poa-
˘ ˘
te un om cinstit sa devina hoţ?
˘ ˆ
Care este scopul lui Dumnezeu cu privire la pamant? 29
ˆ ˆ ˘
Apoi, cand se iveşte ocazia, el ışi satisface dorinţa greşita.
(Citeşte Iacov 1:13-15.)
6 Aşa s-a ınt ˆ ˆ ˘ ˆ
amplat şi cu Satan Diavolul. Dupa cat se
ˆ
pare, el a auzit cand Dumnezeu le-a spus lui Adam şi Evei
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
sa aiba copii şi sa umple pamantul cu descendenţii lor
˘ ˆ ˆ
(Geneza 1:27, 28). Probabil ca Satan a gandit ın felul ur-
˘ ˆ
mator: „Toţi aceşti oameni mi s-ar putea ınchina mie, nu
ˆ
lui Dumnezeu!”. Astfel, ın inima lui s-a dezvoltat o dorin-
˘ ˘ ˆ ˘
ţa greşita. In cele din urma, Satan a trecut la acţiune şi a
ˆ ˆ
ınşelat-o pe Eva spunandu-i minciuni despre Dumnezeu.
(Citeşte Geneza 3:1-5.) Din cauza aceasta, el a devenit
ˆ ˘
„Diavol”, care ınseamna „calomniator”, şi „Satan”, care
ˆ ˘ ˆ
ınseamna „ımpotrivitor”.
7 Recurgand ˆ ˘
la minciuna şi la viclenie, Satan i-a deter-
˘
minat pe Adam şi pe Eva sa nu asculte de Dumnezeu (Ge-
ˆ ˆ ˘
neza 2:17; 3:6). Astfel, amandoi au murit ın cele din urma,
ˆ ˘
aşa cum ıi avertizase Dumnezeu (Geneza 3:17-19). Dupa
˘ ˘
ce a pacatuit, Adam a devenit imperfect. Drept urmare,
˘
toţi urmaşii sai au moştenit imperfecţiunea. (Citeşte Ro-
˘ ˆ
mani 5:12.) Pentru a ilustra aceasta, sa ne gandim la o
˘ ˆ ˆ ˘
tava ın care se coace paine. Daca tava ar avea un defect,
ˆ ˆ
cum ar ie ˆ şi painile coapte ın ea? Evident, toate ar avea acel
˘ ˘
defect. In mod asemanator, toţi oamenii au moştenit de
ˆ ˘ ˆ
la Adam imperfecţiunea. De aceea, ımbatranim şi murim
(Romani 3:23).
8 Candˆ ˘ ˘ ˘ ˘
i-a determinat pe Adam şi pe Eva sa pacatuiasca
ˆ
ımpotriva lui Dumnezeu, Satan a devenit, de fapt, capul
ˆ ˆ ˘
unei revolte. El l-a sfidat pe Iehova punand la ındoiala
ˆ
6. Cum a devenit un ınger puternic Satan şi Diavol?
ˆ
7. a) De ce au murit Adam şi Eva? b) De ce toţi urmaşii lui Adam ım-
˘ ˆ
batranesc şi mor?
ˆ ˘
8, 9. a) Ce anume a pus la ındoiala Satan? b) De ce nu i-a distrus
Dumnezeu imediat pe rebeli?
ˆ ˘ ˆ
˘
modul sau de a guverna. Cu alte cuvinte, Satan a spus:
˘ ˘ ˆ
„Dumnezeu este un conducator rau. El ışi minte supuşii
ˆ ˘
şi ıi priveaza de ceva bun. Oamenii n-au nevoie de con-
ducerea lui Dumnezeu. Ei pot decide singuri ce este bine
˘ ˘ ˘
şi ce este rau. Daca aş fi eu conducatorul lor, le-ar merge
˘
mult mai bine”. Cum avea sa reacţioneze Dumnezeu la
˘ ˘
aceasta calomnie? Unii cred ca ar fi trebuit, pur şi simplu,
Ar fi putut Satan
˘
sa-i ofere lui Isus toate regatele lumii
˘
daca n-ar fi fost ale lui?
˘ ˆ
˘ ˘ ˘
sa-i distruga pe rebeli. Dar, daca ar fi procedat astfel, ar
˘
fi demonstrat el ca Satan este un mincinos? Ar fi dovedit
˘ ˘
Iehova ca modul sau de a guverna este bun?
ˆ
9 Intrucat ˆ ˘
are un simţ al dreptaţii perfect, Iehova nu i-a
˘
distrus imediat pe rebeli. El a considerat ca era nevoie de
˘ ˘
timp pentru a da un raspuns convingator la acuzaţia lui
˘
Satan şi pentru a demonstra ca Diavolul este mincinos.
˘
De aceea, Dumnezeu le-a permis oamenilor ˆ sa se condu-
˘
ca o vreme sub influenţa lui Satan. In capitolul 11 vom
˘
vedea de ce a procedat Iehova astfel şi de ce a permis sa
˘ ˆ ˆ ˘
treaca atat de mult timp pana la rezolvarea controversei.
˘ ˆ ˘ ˘
Dar sa ne ıntrebam: Aveau Adam şi Eva vreun motiv sa-l
˘ ˘ ˘
creada pe Satan, care nu facuse nimic pentru ei? Pe de alta
˘ ˘ ˘
parte, aveau ei motive sa creada ca Iehova, de la care pri-
˘ ˘ ˆ
misera totul, era un mincinos perfid? Tu ce-ai fi facut ın
locul lor?
10 Este bine sa˘ meditam ˘ ˆ ˘
la aceste ıntrebari deoarece şi
ˆ
noi suntem puşi ın faţa aceleiaşi controverse. Da, şi tu poţi
˘ ˘ ˘
sa iei poziţie de partea lui Iehova şi sa raspunzi la acuza-
˘
ţia lui Satan. Poţi accepta sa fii condus de Iehova şi, ast-
˘
fel, vei demonstra ca Satan este mincinos (Psalmul 73:28).
(Citeşte Proverbele 27:11.) Din nefericire, dintre miliarde-
˘ ˘ ˘
le de oameni care traiesc astazi, puţini fac aceasta alegere.
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
De aceea, se naşte o ıntrebare importanta: Ne ınvaţa ın
˘ ˘
realitate Biblia ca Satan este conducatorul acestei lumi?
˘
CINE ESTE CONDUC ATORUL ACESTEI LUMI?
11 Isus n-a contestat niciodata˘ ca˘ Satan este conducato- ˘
˘ ˘
rul acestei lumi. Odata, Satan i-a aratat lui Isus printr-un
˘ ˆ
10. Cum poţi lua poziţie de partea lui Iehova, raspunzand astfel la
acuzaţia lui Satan?
˘ ˆ
11, 12. a) Cum demonstreaza una dintre ocaziile ın care a fost ispitit
˘ ˘
Isus ca Satan este conducatorul acestei lumi? b) Ce alte dovezi avem
˘ ˘
ca Satan este conducatorul acestei lumi?
ˆ ˘ ˆ
miracol „toate regatele lumii şi gloria lor”. Apoi i-a pro-
˘
mis: „Toate aceste lucruri ţi le voi da ţie daca te vei pros-
ˆ ˘ ˆ
terna şi te vei ınchina o data ınaintea mea” (Matei 4:8, 9;
ˆ ˘
Luca 4:5, 6). Gandeşte-te: Ar fi fost aceasta o ispita pentru
˘ ˘
Isus daca Satan nu era conducatorul tuturor regatelor lu-
˘ ˆ
mii? Isus nu a negat ca guvernele lumii ıi aparţineau lui
˘ ˘
Satan. Cu siguranţa, daca Satan n-ar fi fost puterea din
˘
spatele lor, el ar fi facut lucrul acesta.
12 Far˘ ˘ ˆ ˘
a ındoiala, Iehova este Dumnezeul Atotputernic,
Creatorul impresionantului univers (Revelaţia 4:11). To-
˘ ˘
tuşi, Biblia nu spune nicaieri ca Iehova Dumnezeu sau
˘ ˘
Isus Cristos ar conduce aceasta lume. De fapt, Isus a ara-
ˆ ˘ ˘
tat ın mod clar ca Satan este „conducatorul lumii aces-
˘ ˘
teia” (Ioan 12:31; 14:30; 16:11). Biblia chiar afirma ca
Satan Diavolul este „dumnezeul acestui sistem” (2 Corin-
teni 4:3, 4). Cu privire la Satan, ˆ adversarul lui Dumne-
ˆ
zeu, apostolul Ioan a scris: „Intreaga lume zace ın puterea
˘
celui rau” (1 Ioan 5:19).
˘
CUM VA FI DISTRUSA LUMEA LUI SATAN?
13 Cu fiecare an ce trece, lumea devine mai periculoa-
˘ ˘ ˘
sa. Este plina de politicieni corupţi, de conducatori
religioşi ipocriţi, de conflicte armate şi de criminali ne-
˘ ˆ
miloşi. Privita ın ansamblu, lumea nu mai poate fi
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ
schimbata ın bine. Biblia ne arata ca, ın curand, aceas-
˘ ˘
ta lume rea va fi distrusa de Dumnezeu la Armaghe-
˘ ˘ ˆ
don. O lume noua şi dreapta ıi va lua locul (Revelaţia
16:14-16).
14 Iehova Dumnezeu l-a ales pe Isus Cristos sa˘ fie Con-
˘ ˘
ducatorul Regatului, sau al guvernului, Sau ceresc. Cu
˘
13. De ce avem nevoie de o lume noua?
˘ ˘ ˘
14. Pe cine a ales Dumnezeu sa fie Conducatorul Regatului Sau, şi
cum a fost profeţit lucrul acesta?
˘ ˆ
ˆ ˘
mult timp ın urma, Biblia a profeţit: „Un copil ni s-a
˘ ˘
nascut, un fiu ni s-a dat şi domnia princiara va fi pe
˘ ˘
umarul lui. El va fi numit . . . Prinţ al Pacii. Domnia
˘ ˆ ˆ ˘
princiara se va ıntinde pana departe şi pacea nu va avea
ˆ ˆ ˘
sfarşit” (Isaia 9:6, 7). Isus i-a ınvaţat pe continuatorii lui
˘ ˘ ˘
sa se roage pentru venirea acestui guvern: „Sa vina re-
˘ ˘ ˘ ˆ
gatul tau. Sa se faca voinţa ta, precum ın cer, aşa şi pe
˘ ˆ ˆ
pamant” (Matei 6:10). Regatul lui Dumnezeu va ınlocui
ˆ ˆ ˘
ın curand toate guvernele lumii, dupa cum vom ve-
ˆ ˘
dea ıntr-unul din capitolele urmatoare. (Citeşte Daniel
˘ ˆ
2:44.) Sub domnia acestui Regat, pamantul va fi trans-
ˆ
format ın paradis.
˘
O LUME NOUA ESTE APROAPE!
15 Biblia ne da˘ urmatoarea ˘
asigurare: „Potrivit promi-
˘
siunii sale [a lui Dumnezeu], noi aşteptam ceruri noi şi
˘ ˆ ˆ
un pamant nou, iar ın ele va locui dreptatea” (2 Petru
ˆ ˘ ˆ
3:13; Isaia 65:17). Cand foloseşte termenul „pamant”, Bi-
˘
blia se refera uneori la oamenii de pe el (Geneza 11:1).
˘ ˆ ˆ
Prin urmare, ‘pamantul nou’ ın care va domni dreptatea
˘
reprezinta o societate de oameni care vor avea aprobarea
lui Dumnezeu.
16 Isus a promis ca, ˘ ˆ ˘
ın lumea noua, cei aprobaţi de
Dumnezeu vor primi darul ‘vieţii veşnice’ (Marcu 10:30).
˘ ˘ ˘
Te rugam sa deschizi Biblia şi sa citeşti Ioan 3:16 şi 17:3
ˆ ˘ ˘
pentru a vedea ce ne-a ındemnat Isus sa facem ca sa pri-
˘ ˘ ˆ
mim viaţa veşnica. In continuare vom vedea ce binecu-
ˆ ˘ ˆ ˆ
vantari le sunt promise ın Biblie celor ce ındeplinesc
ˆ
condiţiile pentru a primi acest minunat dar divin ın vii-
˘ ˆ
torul Paradis pamantesc.
˘ ˆ
15. Ce este ‘pamantul nou’?
16. Ce dar inestimabil vor primi de la Dumnezeu cei aprobaţi de el,
˘ ˘
şi ce trebuie sa facem pentru a ne numara printre aceştia?
ˆ ˘ ˆ
17 Rautatea, ˘ ˘
razboaiele, criminalitatea şi violenţa vor dis-
˘ ˘ ˘
parea. „Cel rau nu va mai fi . . . Dar cei smeriţi vor sta-
ˆ ˘ ˆ
pani pamantul.” (Psalmul 37:10, 11) Va fi pace deoarece
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
Dumnezeu ‘va face sa ınceteze razboaiele pana la margi-
˘ ˆ
nile pamantului’ (Psalmul 46:9; Isaia 2:4). Atunci „cel
ˆ ˆ ˘
drept va ınflori şi va fi belşug de pace pana nu va mai fi
˘ ˘
luna”, adica pentru totdeauna (Psalmul 72:7).
ˆ
18 Inchinatorii ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
lui Iehova vor trai ın siguranţa. Cat timp
au ascultat de Dumnezeu, israeliţii din timpurile biblice
˘ ˆ ˘
au trait ın siguranţa (Leviticul 25:18, 19). Ce fericiţi vom
ˆ ˆ ˘
fi ın Paradis, cand ne vom bucura de aceeaşi siguranţa!
(Mica 4:4) (Citeşte Isaia 32:18.)
19 Nu vor mai fi lipsuri de alimente. „Va fi boga˘ ţie de gra- ˆ
˘ ˆ ˆ
ne pe pamant, pe varful munţilor va fi belşug mare”, a
ˆ ˆ
cantat psalmistul (Psalmul 72:16). Iehova Dumnezeu ıi va
ˆ ˘ ˆ ˆ
binecuvanta pe cei drepţi şi „pamantul ışi va da roadele”
(Psalmul 67:6).
ˆ
20 Intregul pam ˘ ˆ ˘ ˆ
ant va deveni un paradis. Pamantul, ca-
ˆ ˘ ˘
re ın prezent este distrus de oamenii pacatoşi, va fi plin
˘
de gradini şi de case noi şi frumoase (Revelaţia 11:18).
˘ ˆ
(Citeşte Isaia 65:21-24.) Cu timpul, tot pamantul va fi fru-
˘
mos şi roditor aşa cum a fost gradina Edenului. Dumne-
ˆ ˆ
zeu ‘ışi va deschide mana şi va satisface dorinţa a tot ce
este viu’ (Psalmul 145:16).
21 Va fi pace ıntre ˆ ˘
oameni şi animale. Animalele salbati-
ˆ ˘
ce şi domestice vor paşte ımpreuna. Nici chiar copiii nu
˘ ˘ ˆ
vor avea motive sa se teama de animalele care ın prezent
sunt periculoase (Isaia 65:25). (Citeşte Isaia 11:6-9.)
˘ ˘ ˆ
17, 18. De ce putem fi siguri ca pe pamant vor domni pacea şi siguranţa?
˘ ˆ ˘ ˘
19. De unde ştim ca ın lumea noua a lui Dumnezeu va fi hrana din
˘
abundenţa?
˘ ˆ ˘ ˆ
20. De ce putem fi siguri ca ıntregul pamant va deveni un paradis?
˘ ˆ
21. De unde ştim ca ıntre oameni şi animale va fi pace?
ˆ ˘ ˆ
˘ ˆ ˘
22 Bolile vor disparea. In calitate de Conducator al Rega-
˘
tului ceresc al lui Dumnezeu, Isus va face vindecari la o
˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
scara mult mai mare decat a facut cand a fost pe pamant
(Matei 9:35; Marcu 1:40-42; Ioan 5:5-9). Atunci, „ni-
ciun locuitor nu va spune: «Sunt bolnav»” (Isaia 33:24;
35:5, 6).
23 Cei dragi care au murit vor fi readuşi la viaţa˘ şi vor
˘
avea perspectiva de a trai veşnic. Toţi cei care acum dorm
ˆ ˘ ˆ ˆ
ın moarte şi se afla ın memoria lui Dumnezeu vor fi ın-
ˆ ˆ ˆ
viaţi. De fapt, „va fi o ınviere atat a celor drepţi, cat şi a
celor nedrepţi” (Faptele 24:15). (Citeşte Ioan 5:28, 29.)
24 Ce viitor minunat ıi ˆ ˘ ˘ ˆ
aşteapta pe cei care aleg sa ınve-
˘
ţe despre Marele nostru Creator, Iehova Dumnezeu, şi sa-i
˘ ˆ
slujeasca! Isus s-a referit la acest paradis terestru cand i-a
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
promis raufacatorului de langa el: „Vei fi cu mine ın Para-
˘ ˆ ˘ ˘
dis!” (Luca 23:43). Este important sa ınvaţam mai multe
ˆ ˆ
lucruri despre Isus Cristos, ıntrucat toate aceste binecu-
ˆ ˘
vantari vor fi posibile numai prin intermediul lui.
ˆ ˆ
22. Ce se va ıntampla cu bolile?
ˆ
23. De ce va fi ınvierea un motiv de mare bucurie?
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
24. Ţi-ar placea sa traieşti pe un pamant transformat ın Paradis?
ˆ ˘
ˇ Scopul lui Dumnezeu de a transforma
˘ ˆ ˆ
pamantul ın paradis se va realiza
(Isaia 45:18; 55:11).
ˆ
ˇ Satan conduce ın prezent lumea
(Ioan 12:31; 1 Ioan 5:19).
ˆ ˘ ˘
ˇ In lumea noua, Dumnezeu va revarsa bogate
ˆ ˘
binecuvantari asupra omenirii
(Psalmul 37:10, 11, 29).
CAPITOLUL 4
Cine este Isus Cristos?

ˆ
Ce rol special ındeplineşte Isus?
De unde a venit el?
Ce fel de om a fost?
ˆ ˘
IN LUME exista mulţi oameni celebri. Unii sunt cunos-
ˆ ˆ ˆ ˘
cuţi ın oraşul sau ın ţara lor, alţii ın toata lumea. Totuşi,
˘ ˆ ˘ ˘
chiar daca ştii numele unui om celebru, nu ınseamna ca
ˆ ˘ ˆ ˆ
ıl cunoşti cu adevarat, ıntrucat nu cunoşti prea multe lu-
cruri despre mediul din care provine sau despre persona-
litatea sa.
2 Oameni din ıntreaga ˆ
lume au auzit de Isus Cristos,
˘ ˘ ˘ ˆ
chiar daca el a trait pe pamant cu aproximativ 2000 de
ˆ ˘ ˆ
ani ın urma. Totuşi, mulţi nu ştiu cine a fost el ın reali-
˘ ˘
tate. Unii spun ca a fost doar un om bun. Alţii cred ca
ˆ ˘
n-a fost decat un profet. Iar alţii cred ca este Dumnezeu
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
şi ca trebuie sa ne ınchinam lui. Care este ınsa realitatea?
˘
3 Este important sa cunoşti adevarul despre Isus? Bi- ˘
ˆ ˆ ˘ ˘
neınţeles. Biblia spune: „Aceasta ınseamna viaţa veşnica:
˘ ˘
sa asimileze cunoştinţa despre tine, singurul Dumnezeu
˘
adevarat, şi despre cel pe care l-ai trimis tu, Isus Cristos”
˘
(Ioan 17:3). Faptul de a-i cunoaşte cu adevarat pe Ieho-
va Dumnezeu şi pe Isus Cristos ne poate conduce
˘ ˘ ˘ ˆ
la viaţa veşnica pe un pamant paradiziac (Ioan 14:6). Mai
ˆ ˆ
mult decat atat, Isus ne-a dat cel mai bun exemplu,
˘
1, 2. a) Este suficient sa ştim numele unei persoane celebre pentru
˘
a o cunoaşte cu adevarat? b) Ce cred unii oameni despre Isus?
˘
3. De ce este important sa-i cunoaştem pe Iehova Dumnezeu şi pe
Isus Cristos?
ˆ ˘ ˆ
Ce ne ınvaţa ın realitate Biblia?
˘ ˆ ˘ ˘
aratandu-ne cum sa ne traim viaţa
˘ ˘
şi cumˆ sa ne purtam cu semenii (Ioan
˘
13:34, 35). In primul capitol al acestei carţi am
˘ ˘ ˘
vazut care este adevarul cu privire la Dumnezeu. Sa
ˆ ˘
vedem acum ce ne ınvaţa Biblia despre Isus Cristos.
PROMISUL MESIA
ˆ
4 Cu mult timp ınainte de naşterea lui Isus, Biblia a
prezis venirea lui Mesia, sau Cristos. Ambele titluri, „Me-
ˆ
sia” (care provine dintr-un cuvant ebraic) şi „Cristos”
ˆ ˆ ˘
(care provine dintr-un cuvant grecesc), ınseamna
˘ ˘ ˘
„Unsul”. Promisul Mesia avea sa fie uns, adicaˆ sa
ˆ ˘
fie numit de Iehova ıntr-o poziţie speciala. In
ˆ ˘
4. Ce ınseamna titlurile „Mesia” şi „Cristos”?
La botez, Isus a devenit

Mesia, sau Cristos
Cine este Isus Cristos? 39
˘
capitolele urmatoare vom afla mai multe lucruri despre
ˆ ˆ
rolul important pe care l-a avut Mesia ın ımplinirea pro-
ˆ
misiunilor divine. De asemenea, vom afla ce binecuvan-
˘ ˆ ˘
tari ne poate aduce Isus chiar ın prezent. Cu siguranţa,
ˆ ˘ ˘ ˆ
ınainte ca Isus sa se nasca, mulţi s-au ıntrebat: „Cine va
fi Mesia?”.
ˆ
5 In secolul I e.n., discipolii lui Isus din Nazaret erau
˘
ferm convinşi ca el era prezisul Mesia (Ioan 1:41). Unul
˘ ˘
dintre ei, pe nume Simon Petru, i-a spus lui Isus fara ezi-
ˆ
tare: „Tu eşti Cristosul” (Matei 16:16). De ce au fost atat
˘ ˘
de siguri acei discipoli ca Isus era cu adevarat promisul
Mesia şi de ce putem fi şi noi siguri de acest lucru?
6 Profeţii lui Dumnezeu care au trait ˘ ˆ
ınainte de Isus au
˘
prezis multe detalii despre Mesia. Ele aveau sa ajute la
˘ ˘
identificarea lui. Pentru a ilustra aceasta situaţie, sa pre-
˘ ˘ ˘ ˘
supunem ca trebuie sa aştepţi o persoana necunoscuta
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
ıntr-o staţie de autobuz aglomerata, ıntr-o gara sau ın-
˘ ˘ ˆ
tr-un aeroport. Nu-i aşa ca ţi-arˆ fi de folos sa ştii cateva
˘ ˘ ˘
detalii despre acea persoana? In mod asemanator, prin
ˆ ˘
profeţii Bibliei, Iehova a prezentat ın detaliu ce avea sa
˘ ˘ ˘ ˆ
faca Mesia şi prin ce avea sa treaca el. Astfel, cand toate
˘ ˆ ˘
aceste profeţii aveau sa se ımplineasca, persoanele fidele
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
puteau sa-l identifice pe Mesia fara sa greşeasca.
˘ ˘ ˘
7 Sa dam doar doua exemple. Primul: profetul Mica
ˆ ˘
a prezis cu peste 700 de ani ınainte ca Cel promis de
˘ ˘ ˆ ˘
Dumnezeu avea sa se nasca ın Betleem, un oraşel din Iu-
˘ ˆ
da (Mica 5:2). Unde s-a nascut Isus? Chiar ın acest oraş!
ˆ
(Matei 2:1, 3-9) Al doilea: cu multe secole ınainte, pro-
feţia din Daniel 9:25 oferea indicii pentru a calcula cu
˘
5. Ce convingere ferma au avut discipolii lui Isus?
˘ ˘ ˘
6. Ilustreaza cum i-a ajutat Iehova pe slujitorii sai fideli sa-l identifi-
ce pe Mesia.
˘ ˘ ˆ ˆ
7. Menţioneaza doua profeţii care s-au ımplinit ın persoana lui Isus.
ˆ ˘ ˆ
ˆ ˘ ˘
exactitateˆ anul ın care urma sa apara Mesia, şi anume
29 e.n.1 Implinirea acestor profeţii, precum şi a altora,
˘
dovedeşte ca Isus a fost promisul Mesia.
ˆ
8 Spre sfarşitul anului 29 e.n. a devenit şi mai clar
˘ ˘
faptul ca Isus era Mesia. Atunci, Isus a mers la Ioan Boteza-
ˆ ˆ ˆ
torul pentru a fi botezat ın raul Iordan. Iehova ıi promi-
˘ ˆ ˘ ˘
sese lui Ioan ca ıi va da un semn prin care sa-l recunoasca
˘
pe Mesia. Ioan a vazut acest semn la botezul lui Isus. Bi-
˘ ˘
blia relateaza: „Dupa ce a fost botezat, Isus s-a ridicat ime-
˘ ˘ ˘ ˘
diat din apa. Şi iata ca cerurile s-au deschis şi el a vazut
ˆ
spiritul lui Dumnezeu coborand ca un porumbel şi ve-
˘ ˘
nind peste el. Şi iata ca din ceruri s-a auzit un glas care
zicea: «Acesta este Fiul meu, cel iubit, pe care l-am apro-
˘ ˘
bat»” (Matei 3:16, 17). Dupa ce a vazut şi a auzit acest lu-
˘
cru, Ioan a fost sigur ca Isus era trimisul lui Dumnezeu
ˆ
(Ioan 1:32-34). Cand spiritul lui Dumnezeu, sau forţa sa
˘ ˘ ˆ
activa, a fost revarsat peste el ın acea zi, Isus a devenit
˘ ˘
Mesia, sau Cristos, cel numit sa fie Conducator şi Rege
(Isaia 55:4).
ˆ
9 Atat ˆ ˆ ˘
profeţiile biblice care s-au ımplinit, cat şi martu-
ˆ ˘ ˘
ria lui Iehova ınsuˆ şi demonstreaza cu claritate ca Isus era
˘ ˘ ˘ ˆ
promisul Mesia. Insa Biblia raspunde la alte doua ıntre-
˘
bari importante referitoare la Isus Cristos: De unde a ve-
nit el şi ce fel de om a fost?
DE UNDE A VENIT ISUS?
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
Biblia ne ınvaţa ca Isus a trait ın cer ınainte de a veni
10
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
pe pamant. Mica a profeţit ca Mesia avea sa se nasca ın
˘ ˆ ˆ
1 Apendicele de la paginile 197-199 explica modul ın care s-a ım-
ˆ
plinit profeţia lui Daniel ın persoana lui Isus.
˘ ˘ ˘
8, 9. Ce dovada clara a existat la botezul lui Isus ca el era Mesia?
˘
10. Ce spune Biblia despre existenţa preumana a lui Isus?
˘ ˘
Betleem şi ca originea Lui era „din vremuri stravechi”
˘ ˆ
(Mica 5:2). Chiar Isus a spus de mai multe ori ca, ınain-
˘ ˆ
te de a se naşte ca om, a trait ın cer (Ioan 17:4, 5). (Ci-
˘ ˘
teşte Ioan 3:13; 6:38, 62.) Ca fiinţa spirituala, el s-a
˘
bucurat de o relaţie speciala cu Iehova.
11 Isus este, pe buna˘ dreptate, cel mai iubit Fiu al lui
ˆ ˆ ˘ ˘
Iehova. El este numit „ıntaiul nascut din toata creaţia”
deoarece a fost prima ˆ lucrare de creaţie a lui Dumnezeu
˘ ˘
(Coloseni 1:15).1 In plus, el este „Fiul sau unic-nascut”,
un alt motiv pentru care Isus este un Fiu special (Ioan
ˆ ˘ ˘
3:16). Aceasta ınseamna ca Isus este singurul care a fost
creat direct de Dumnezeu. De asemenea, el este singurul
care a colaborat cu Dumnezeu la crearea tuturor celorlal-
ˆ
te lucruri (Coloseni 1:16). Isus este numit şi „Cuvantul”
˘ ˘ ˘
(Ioan 1:14). Acest titlu arata ca el a fost purtatorul de
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
cuvant al Tatalui sau. Fara ındoiala, el le-a transmis me-
ˆ
saje şi instrucţiuni celorlalţi fii ai lui Dumnezeu, atat
ˆ ˆ
ıngeri, cat şi oameni.
12 Este Fiul ınt ˆ ˆ ˘
ai nascut egal cu Dumnezeu, aşa cum
ˆ ˘ ˘
cred unii? Biblia nu ne ınvaţa acest lucru. Dupa cum am
ˆ
observat ın paragraful anterior, Fiul a fost creat. Prin ur-
˘ ˆ ˆ
mare, este clar ca el a avut un ınceput, ın timp ce Ieho-
ˆ ˆ
va Dumnezeu nu are nici ınceput, nici sfarşit (Psalmul
˘ ˆ ˘ ˘
90:2). Fiul unic-nascut n-a ıncercat niciodata sa fie egal
˘ ˘ ˘ ˆ
cu Tatal sau. De fapt, nici macar nu s-a gandit la lucrul
˘ ˘ ˘
acesta. Biblia arata cu claritate ca Tatal este mai mare
˘ ˆ
1 Iehova este numit Tata deoarece este Creatorul (Isaia 64:8). In-
ˆ
trucat a fost creat de Dumnezeu, Isus este numit Fiul lui Dumnezeu.
Din acelaşi motiv, celelalte fiinţe spirituale şi chiar omul Adam sunt
numiţi fiii lui Dumnezeu (Iov 1:6; Luca 3:38).
˘ ˘
11. Cum arata Biblia ca Isus este cel mai iubit Fiu al lui Iehova?
˘ ˆ ˆ ˘
12. De unde ştim ca Fiul ıntai nascut nu este egal cu Dumnezeu?
ˆ ˘ ˆ
ˆ
decat Fiul (1 Corinteni 11:3). (Citeşte Ioan 14:28.) Numai
Iehova este „Dumnezeul Atotputernic” (Geneza 17:1).
Aşadar, el nu are egal.1
13 Iehova şi Fiul sau ˘ ˆ ˆ ˘
ıntai nascut s-au bucurat de rela-
ˆ
ţii apropiate miliarde de ani, cu mult ınainte de crearea
˘ ˆ
cerului şi a pamantului. Ce sentimente profunde de iu-
˘ ˆ
bire trebuie sa fi existat ıntre ei! (Ioan 3:35; 14:31) Acest
˘ ˘ ˆ
Fiu iubit era exact ca Tatal sau. De aceea, Biblia ıl nu-
˘
meˆ şte „chipul Dumnezeului nevazut” (Coloseni 1:15).
˘ ˘
Intr-adevar, aşa cum un copil poate semana foarte bine
˘ ˆ
cu tatal lui ın multe privinţe, tot aşa acest Fiu ceresc a re-
˘ ˘ ˘
flectat calitaţile şi personalitatea Tatalui sau.
˘ ˘ ˘
14 Fiul unic-nascut al lui Iehova a parasit de bunavoie ˘
˘ ˘ ˆ ˘
cerurile pentru a trai ca om pe pamant. Dar poate ca te-ai
ˆ ˘ ˘ ˘
ıntrebat: „Cum a fost posibil ca o fiinţa spirituala sa se
˘ ˘ ˆ ˆ
nasca pe pamant ca om?”. Iehova a transferat ın mod mi-
˘ ˆ
raculos viaţa Fiului sau din cer ın uterul unei fecioare
˘ ˘ ˘
evreice pe nume Maria. Astfel, fara intervenţia unui tata
˘
uman, Maria a dat naştere unui fiu perfect, caruia i-a pus
numele Isus (Luca 1:30-35).
CE FEL DE OM A FOST ISUS?
˘ ˆ ˘ ˆ
Tot ce a spus şi a facut Isus
15
ˆ cand a fost pe pamant
˘ ˘
ne ajuta sa-l cunoaştem bine. In plus, prin intermediul
ˆ
˘
lui Isus putem sa-l cunoaştem mai bine pe Iehova. In ce
˘ ˘ ˘
fel? Sa ne amintim ca acest Fiu este reflectarea perfecta
˘ ˆ ˆ ˘
1 Pentru alte dovezi ca Fiul ıntai nascut nu este egal cu Dumnezeu,
vezi apendicele de la paginile 201-204.
˘ ˆ ˆ
13. La ce se refera Biblia cand ıl numeşte pe Isus „chipul Dumnezeu-
˘
lui nevazut”?
˘
14. Cum s-a nascut ca om Fiul lui Dumnezeu?
˘ ˘
15. De ce putem spune ca prin intermediul lui Isus ajungem sa-l cu-
noaştem mai bine pe Iehova?
˘ ˘
a Tatalui sau. De aceea, Isus i-a spus unuia dintre disci-
˘ ˘ ˘ ˘
polii sai: „Cine m-a vazut pe mine l-a vazut şi pe Tatal”
˘
(Ioan 14:9). Cele patru carţi biblice cunoscute drept
˘
evanghelii – Matei, Marcu, Luca şi Ioan – ne ofera mul-
˘
te detalii despre viaţa, activitatea şi calitaţile lui Isus Cris-
tos.
16 Isus era cunoscut drept ‘Inva˘ ţatorul’
ˆ ˘
ˆ (Ioan 1:38;
ˆ ˘ ˆ
13:13). Ce i-a ınvaţat el pe oameni? In primul rand, „ves-
˘ ˘
tea buna despre regat”, adica mesajul despre Regatul lui
ˆ
Dumnezeu, guvernul ceresc care va domni peste ıntre-
˘ ˆ ˆ ˘
gul pamant şi care le va aduce binecuvantari eterne oa-
˘
menilor ascultatori (Matei 4:23). ˆ De la cine provenea
ˆ ˘ ˘
acest mesaj? Isus ınsuşi a spus: „Invaţatura pe care o pre-
˘
dau eu nu este a mea, ci a celui care m-a trimis”, adica
˘ ˘ ˘
a lui Iehova (Ioan 7:16). Isus ştia ca Tatal sauˆ dorea ca
˘ ˘ ˘
oamenii sa auda vestea buna despre Regat. In capito-
lul 8 vom afla ce este Regatul lui Dumnezeu şi ce va rea-
liza el.
17 Unde preda Isus? Oriunde gasea ˘ ˆ
oameni: ın oraşe,
ˆ ˆ ˆ
ın sate, ın pieţe şi ın case. Isus nu a aşteptat ca oamenii
˘ ˘
sa vina la el, ci a mers el la oameni (Marcu 6:56; Luca
˘ ˆ
19:5, 6). De ce a facut el atatea eforturi şi de ce a dedicat
ˆ ˘
atat de mult timp lucrarii de predicare şi de predare?
ˆ
Deoarece aceasta era voinţa lui Dumnezeu. Isus a ın-
˘ ˆ ˘ ˘
faptuit ıntotdeauna voinţa Tatalui sau (Ioan 8:28, 29).
Dar acesta nu a fost singurul motiv pentru care a predi-
˘
cat. Lui Isus i-a fost mila de mulţimile de oameni care ve-
neau la el. (Citeşte Matei 9:35, 36.) Aceştia erau neglijaţi
˘ ˘ ˆ
de conducatorii lor religioşi, care ar fi trebuit sa-i ınveţe
16. Care a fost principalul mesaj predicat de Isus, şi de unde prove-
ˆ ˘ ˘
neau ınvaţaturile sale?
˘ ˆ
17. Unde a predat Isus, şi de ce a facut el atatea eforturi pentru a-i
ˆ ˘
ınvaţa pe alţii?
˘
Isus predica oriunde gasea oameni
˘
adevarul despre Dumnezeu şi despre scopurile sale. Isus
ˆ ˘
ştia cata nevoie aveau ei de mesajul despre Regat.
18 Isus era un om plin de caldur ˘ ˘
a, de tandreţe şi de
˘ ˘
sensibilitate. Oamenii au vazut ca era bun şi abordabil.
ˆ
Chiar şi copiii se simţeau bine ın compania lui (Marcu
˘
10:13-16). Isus nu era partinitor. ˆ El ura corupţia şi ne-
˘ ˆ
dreptatea (Matei 21:12, 13). Intr-o epoca ın care femeile
nu erau respectate şi aveau puţine drepturi, el le-a tratat
˘
cu demnitate (Ioan 4:9, 27). Isus era cu adevarat umil.
˘ ˘ ˘
Cu o anumita ocazie, el a spalat picioarele apostolilor sai,
˘ ˆ ˆ
sarcina care ıi revenea ın mod obişnuit celui mai umil
servitor.
19 Isus era atent la necesita˘ ţile oamenilor. Acest lucru
ˆ ˘ ˘
s-a putut vedea mai ales cand a facut vindecari miracu-
ˆ
loase cu ajutorul spiritului sfant al lui Dumnezeu (Ma-
˘
18. Ce calitaţi ale lui Isus te atrag cel mai mult?
˘ ˘ ˘
19. Ce exemplu arata ca Isus era atent la necesitaţile oamenilor?
45
˘
tei 14:14). Odata, un lepros a venit la Isus şi i-a spus:
˘ ˘ ˘ ˆ
„Daca vrei, poţi sa ma cureţi”. Isus a ınţeles suferinţa şi
˘ ˆ ˆ
durerea acelui om. Mişcat de mila, el a ıntins mana, l-a
˘
atins şi i-a spus: „Vreau. Fii curaţat!”. Şi omul s-a vinde-
˘ ˘
cat (Marcu 1:40-42). Imagineaza-ţi ce a simţit barbatul
acela!
ˆ ˘ ˘
FIDEL PANA LA CAPAT
20 Isus este un exemplu perfect ın ˆ
ce priveşte loialita-
˘ ˘
tea şi ascultarea de Dumnezeu. El i-a ramas fidel Tatalui
˘ ˆ ˆ ˆ
sau ceresc ın orice ımprejurare, ın pofida opoziţiei şi a
ˆ ˘ ˆ
suferinţei. El s-a ımpotrivit cu hotarare ispitelor lui Sa-
ˆ
tan (Matei 4:1-11). Nişte rude ale lui, care nu credeau ın
˘
el,
ˆ chiar au spus ca „şi-a ieşit din minţi” (Marcu 3:21).
˘ ˘ ˘
Insa Isus nu s-a descurajat, ci a continuat sa faca lucra-
rea lui Dumnezeu. Deşi a fost insultat şi maltratat, Isus
ˆ
20, 21. De ce este Isus un exemplu perfect ın ce priveşte loialitatea
şi ascultarea de Dumnezeu?
ˆ ˘ ˆ
˘ ˆ ˆ ˘
a manifestat stapanire de sine şi nu a ıncercat niciodata
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
sa le faca rau ımpotrivitorilor sai (1 Petru 2:21-23).
21 Isus a ramas ˘ ˆ ˘ ˘
fidel pana la moarte, o moarte cruda şi
˘ ˘ ˘
dureroasa, provocata de duşmanii sai. (Citeşte Filipeni
˘ ˆ ˘ ˆ ˆ
2:8.) Sa ne gandim ce a trebuit sa ındure el ın ultima zi a
vieţii sale umane. A fost arestat, acuzat de martori falşi,
˘
condamnat de judecatori corupţi, batjocorit de gloate şi
ˆ
torturat de soldaţi. Pironit pe stalp, el şi-a dat ultima sufla-
ˆ ˆ ˆ
re spunand: „S-a ımplinit!” (Ioan 19:30). Totuşi, ın a treia
˘ ˆ ˘ ˘
zi dupa moartea sa, Isus a fost ınviat de Tatal sau ceresc la
˘ ˘ ˘
viaţa spirituala (1 Petru 3:18). Dupa patruzeci de zile, el
ˆ ˆ
s-a ıntors ın cer şi „s-a aşezat la dreapta lui Dumnezeu”, aş-
ˆ ˘ ˘ ˘
teptand sa primeasca putere regala (Evrei 10:12, 13).
22 Ce a devenit posibil ca urmare a faptului ca˘ Isus a
˘ ˆ ˘
ramas fidel pana la moarte? Prin moartea lui, el ne-a ofe-
˘ ˘ ˆ
rit posibilitatea de a trai veşnic pe un pamant paradiziac,
ˆ
aşa cum a dorit la ınceput Iehova. Acest subiect va fi ana-
ˆ ˘
lizat ın capitolul urmator.
˘ ˘
22. Ce a devenit posibil ca urmare a faptului ca Isus a ramas fidel
ˆ ˘
pana la moarte?
ˆ ˘
ˆ ˆ ˆ ˘
ˇ Atat profeţiile care s-au ımplinit, cat şi mar-
˘ ˘
turia lui Dumnezeu demonstreaza ca Isus
este Mesia, sau Cristos (Matei 16:16).
˘ ˆ ˘ ˘
ˇ Isus a trait ın cer ca fiinţa spirituala cu mult
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
ınainte ca el sa vina pe pamant (Ioan 3:13).
ˆ ˘ ˘ ˘
ˇ Isus a fost un ınvaţator, un om plin de caldu-
˘
ra şi tandreţe, precum şi un exemplu perfect
ˆ
ın ce priveşte ascultarea de Dumnezeu
(Matei 9:35, 36).
CAPITOLUL 5
˘ ˘
Rascumpararea, cel mai preţios
dar de la Dumnezeu
˘ ˘
Ce este rascumpararea?
˘
Cum a fost furnizata?
ˆ
Ce foloase ıţi poate aduce?
ˆ ˘
Cum ıţi poţi arata recunoştinţa
˘ ˘
pentru rascumparare?
CARE este cel mai frumos cadou pe care l-ai primit? Un ca-
˘ ˘
dou nu trebuie sa coste mult ca sa fie valoros. De fapt, ade-
˘ ˘ ˘ ˆ
varata lui valoare nu se masoara ın bani. Un cadou este
˘ ˘ ˆ
valoros daca te face fericit sau daca ıţi satisface o necesitate.
2 Printre lucrurile pe care le-ai putea primi, exista˘ unul
ˆ
care le ıntrece pe toate. Este un dar pe care Iehova l-a ofe-
ˆ ˘
rit omenirii. El ne-a dat multe lucruri, ınsa cel mai mare
˘ ˘ ˘
dar oferit de el este jertfa de rascumparare a Fiului sau,
Isus Cristos. (Citeşte Matei 20:28.) Aşa cum vom vedea,
˘ ˘
rascumpararea este cel mai preţios dar pe care l-ai putea
ˆ ˘ ˆ
primi deoarece ıţi aduce multa fericire şi ıţi satisface nece-
˘ ˘ ˘ ˆ
sitaţile cele mai importante. Rascumpararea este, ıntr-ade-
˘ ˘
var, expresia suprema a iubirii lui Iehova.
˘ ˘
CE ESTE RASCUMPARAREA?
ˆ ˆ
3 In cateva ˘ ˘ ˘
cuvinte, rascumpararea este masura pe care
˘ ˘
1, 2. a) Ce fel de cadouri preţuieşti cel mai mult? b) De ce rascumpa-
rarea este cel mai preţios dar pe care l-ai putea primi?
˘ ˘ ˘ ˆ
3. Ce este rascumpararea, şi ce trebuie sa ınţelegem pentru a aprecia
acest dar preţios?
ˆ ˘ ˆ
˘
a luat-o Iehova pentru a elibera omenirea din pacat şi
˘ ˆ
moarte (Efeseni 1:7). Ca sa ınţelegem semnificaţia acestei
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
ınvaţaturi biblice, trebuie sa ne amintim ce s-a ıntamplat
ˆ ˘ ˆ
ın gradina Edenului. Doar conştientizand ce a pierdut
ˆ ˘ ˘ ˆ
Adam cand a pacatuit ne putem da seama cat de preţios
˘ ˘ ˘
este darul rascumpararii.
4 Candˆ
l-a creat pe Adam, Iehova i-a dat ceva foarte pre-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
ţios: viaţa umana perfect ˆ a. Saˆ ne gandim ce a ınsemnat
aceasta pentru Adam. Intrucat corpul şi mintea sa erau
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
perfecte, el nu s-ar fi ımbolnavit niciodata, n-ar fi ımba-
ˆ
tranit şi n-ar fi murit. Fiind un om perfect, el se bucura
ˆ
de relaţii speciale cu Iehova. Biblia ıl numeşte pe Adam
ˆ
„fiul lui Dumnezeu” (Luca 3:38). Aşadar, ıntre Iehova
ˆ ˘
Dumnezeu şi Adam a existat o relaţie foarte stransa, ase-
˘ ˘ ˘ ˘
manatoare celei dintre un tata iubitor şi fiul sau. Iehova
˘ ˘ ˆ
a comunicat cu fiul sau de pe pamant, Adam, i-a dat di-
ˆ
verse sarcini care ıi aduceau satisfacţii şi i-a explicat ce aş-
tepta de la el (Geneza 1:28-30; 2:16, 17).
5 Adam a fost creat dupa˘ „chipul lui Dumnezeu” (Gene-
ˆ ˘
za 1:27). Aceasta nu a ınsemnat ca Adam avea aceeaşi
ˆ ˘ ˘ ˆ
ınfaţişare ca Dumnezeu. Aşa cum am vazut ın primul ca-
pitol, Iehova este un spirit invizibil (Ioan 4:24). El nu are
˘
un corp din carne şi oase. Adam a fost creat dupa chipul
ˆ ˘ ˆ ˘
lui Dumnezeu ın sensul ca a fost ınzestrat cu calitaţi divi- ˆ
ˆ
ne, precum iubirea, ınţelepciunea, dreptatea şi puterea. In
˘ ˘
plus, Adam avea liber-arbitru, o alta asemanare importan-
˘ ˘ ˘ ˘
ta dintre el şi Tatal sau. El nu era un robot, ci putea sa ia
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
decizii şi sa aleaga ıntre bine şi rau. Daca alegea sa ascul-
˘ ˘ ˘ ˆ
te de Dumnezeu, putea sa traiasca pentru totdeauna ın
˘ ˆ
Paradis pe pamant.
ˆ ˘ ˘
4. Ce a ınsemnat pentru Adam viaţa umana perfecta?
˘ ˆ ˘ ˘
5. La ce se refera Biblia cand spune ca Adam a fost creat dupa „chipul
lui Dumnezeu”?
˘ ˘
Rascumpararea, cel mai preţios dar de la Dumnezeu 49
˘ ˘
6 Aşadar, este clar ca Adam a platit scump neascultarea
ˆ ˆ ˘ ˘
de Dumnezeu, ıntrucat a fost condamnat la moarte. Paca-
˘ ˆ ˘
tuind, el a pierdut viaţa perfecta, precum şi binecuvantari-
le pe care le-ar fi avut ca om perfect (Geneza 3:17-19). Din
nefericire, Adam a pierdut acest dar preţios nu numai pen-
˘ ˆ
tru el, ci şi pentru urmaşii sai. Cuvantul lui Dumnezeu spu-
˘ ˆ
ne: „Printr-un singur om [Adam] a intrat pacatul ın lume
˘
şi prin pacat moartea, şi astfel moartea s-a extinsˆ la toţi oa-
˘ ˘ ˘ ˘
menii, fiindca toţi au pacatuit” (Romani 5:12). Intr-adevar,
˘
cu toţii am moştenit pacatul de la Adam. De aceea, Biblia
˘ ˆ ˆ
spune ca Adam ‘s-a vandut’ pe sine şi ‘i-a vandut’ şi pe ur-
˘ ˆ ˘
ma
ˆ şii sˆ ai ın sclavia pacatului şi a mor ţii (Romani 7:14).
˘ ˘ ˘
Intrucat Adam şi Eva au ales cu buna ştiinţa sa nu asculte
˘
de Dumnezeu, pentru ei n-a mai fost nicio speranţa. Dar
ce se poate spune despre urmaşii lor, inclusiv despre noi?
7 Iehova a decis sa˘ salveze omenirea prin intermediul
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
rascumpararii. Ce se ınţelege prin rascumparare? In esen- ˆ
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
ţa, termenul „rascumparare” ınseamna doua lucruri. In
ˆ ˘ ˆ
primul rand, este preţul platit pentru a redobandi un lu-
ˆ
cru vandut ˆ sau pentru a elibera un om, de exemplu un
ˆ ˘
ostatic. In al doilea rand, este preţul care echivaleaza cu
˘
valoarea unui lucru, cum ar fi preţul platit pentru acope-
˘ ˘
rirea unor pagube. De exemplu, o persoana care provoaca
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
un accident trebuie sa plateasca o suma egala cu valoarea
pagubelor produse.
8 Aşa cum am vazut, ˘
Adam ne-a provocat tuturor o pier-
˘ ˘ ˘
dere enorma. Cum putea fi compensata aceasta pierdere
˘
şi cum puteau ˆ fi eliberaţi oamenii din sclavia pacatului şi
a morţii? In continuare vom vedea cum a furnizat Ieho-
˘ ˘ ˆ ˘
va rascumpararea şi ce ınsemnatate are ea pentru tine.
˘
6. Ce a pierdut Adam pentru ca nu l-a ascultat pe Dumnezeu, şi cu ce
˘
consecinţe pentru urmaşii sai?
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
7, 8. Ce ınseamna ın esenţa termenul „rascumparare”?
ˆ ˘ ˆ
CUM A˘ FURNIZAT ˘ IEHOVA

RASCUMPARAREA
ˆ
9 Intrucat ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
fusese pierduta o viaţa umana perfecta, nicio
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
viaţa umana imperfecta nu putea sa o rascumpere (Psal-
mul 49:7, 8). Conform principiului justiţiei perfecte e-
ˆ
nunţat ın Biblie: „Suflet pentru suflet”, era nevoie de o
˘ ˘ ˘
rascumparare egala ca valoare cu ceea ce se pierduse (Deu-
˘
teronomul 19:21). Prin urmare, ce anume putea sa aco-
pere valoarea vieţii umane perfecte pierdute de Adam?
˘ ˘ ˘
Pentru a oferi o „rascumparare corespunzatoare”, era ne-
˘ ˘ ˘ ˘
voie de o alta viaţa umana perfecta (1 Timotei 2:6).
10 Cum a furnizat Iehova rascump ˘ ˘
ararea? El l-a trimis ˆ ˘
˘ ˆ ˘
pe pamant pe unul dintre fiii sai spirituali perfecţi. Insa
ˆ
el nu a trimis orice fiu, ci pe acela pe care ıl iubea cel mai
˘ ˘
mult: Fiul sau unic-nascut. (Citeşte 1 Ioan 4:9, 10.) Acest
˘ ˘ ˘ ˘
Fiu şi-a parasit de bunavoie locuinţa cereasca (Filipeni
ˆ ˘ ˆ
2:7). Aşa cum am ınvaţat ın capitolul precedent, Iehova
˘ ˆ ˆ
a facut un miracol, transferandu-i viaţa ın uterul Mari-
ˆ ˘
ei. Prin intermediul spiritului sfant, Isus s-a nascut ca om
˘ ˘ ˘ ˘
perfect, fara sa se afle sub condamnarea pacatului (Luca
1:35).
11 Cum putea un singur om sa˘ rascumpere ˘
milioane de
˘ ˆ ˆ ˘ ˘
oameni? Dar sa vedem ˆ mai ınt ai cum au devenit paca-
ˆ ˘ ˘
toşi aceşti oameni. Intrucat a pacatuit, Adam a pierdut un
˘ ˘
dar preţios, viaţa umana perfecta, pe care n-a mai putut
˘ ˘ ˘
sa o transmita urmaşilor sai. Prin urmare, el le-a transmis
˘ ˆ
doar pacatul şi moartea. Isus, pe care Biblia ıl numeşte
˘ ˘ ˘ ˘
„ultimul Adam”, a avut viaţa umanaˆ perfecta şi nu a pa-
˘ ˘
catuit niciodata (1 Corinteni 15:45). Intr-un anumit sens,
Isus a luat locul lui Adam pentru a ne salva. El a renun-
˘ ˘ ˘
9. Ce fel de rascumparare era necesara?
˘ ˘
10. Cum a furnizat Iehova rascumpararea?
˘ ˘
11. Cum putea un singur om sa rascumpere milioane de oameni?
˘ ˘
˘ ˘ ˘ ˆ
ţat la viaţa sa umana perfecta, sau a oferit-o ca jertfa, dand
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
dovada de o ascultare perfecta faţa de Tatal sau. Astfel,
˘ ˘
Isus a platit preţul pentru pacatul lui Adam şi le-a dat ur-
˘
maşilor acestuia o speranţa (Romani 5:19; 1 Corinteni
15:21, 22).
12 Biblia descrie ın ˆ ˘
amanunţime suferinţele pe care le-a
ˆ ˆ
ındurat Isus ınainte de a muri. El a fost biciuit şi ţintuit
ˆ ˘ ˆ
pe stalpul de tortura, murind ın chinuri groaznice (Ioan
19:1, 16-18, 30; vezi apendicele de la paginile 204-206).
˘ ˆ
De ce a trebuit sa sufere Isus atat de mult? Aşa cum vom
ˆ ˘ ˘
vedea ıntr-un alt capitol, Satan a susţinut ca nu exista ni-
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘
ciun om care sa-i ramana fidel lui Iehova ın ıncercari. Pas-
ˆ ˆ
trandu-şi fidelitatea ın pofida unor mari suferinţe, Isus a
˘
dat cel mai bun raspuns la provocarea lui Satan. Isus a de-
˘ ˆ ˆ
monstrat ca un om perfect, ınzestrat cu liber-arbitru ışi
˘ ˆ
poate pastra integritatea indiferent ce ar face Diavolul. Cat
˘
de mult l-a bucurat pe Iehova fidelitatea Fiului sau iubit!
(Proverbele 27:11)
13 Cum a fost platit ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
a rascumpararea? In anul 33 e.n., ın
a paisprezecea zi a lunii evreieşti nisan, Dumnezeu a per-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
mis ca Fiul sau perfect şi fara pacat sa fie omorat. Astfel,
˘ ˘ ˘ ˘
Isus şi-a dat viaţa umana perfect ˆ a ca jertfa „o data pentru
totdeauna” (Evrei 10:10). In a treia zi de la moartea sa, Ie-
ˆ ˘ ˘ ˆ
hova l-a ınviat la viaţa spirituala. Mai tarziu, Isus i-a pre-
ˆ
zentat lui Dumnezeu ın cer valoarea vieţii sale umane
˘ ˘
perfecte ca rascumparare pentru urmaşii lui Adam (Evrei
9:24). Iehova a acceptat valoarea jertfei lui Isus. Astfel,
˘ ˘ ˘ ˘
aceasta jertfa a constituit rascumpararea de care era nevoie
˘ ˘ ˘
pentru ca omenirea sa fie eliberata din sclavia pacatului
şi a morţii. (Citeşte Romani 3:23, 24.)
˘ ˆ ˆ ˆ
12. Ce a demonstrat Isus ramanand fidel ın pofida suferinţelor?
˘ ˘ ˘ ˘
13. Cum a fost platita rascumpararea?
Iehova l-a dat pe
˘ ˘
Fiul sau unic-nascut
˘ ˘
ca rascumparare
pentru noi
˘ ˘
ˆ
CE FOLOASE ˘ IŢI POATE
˘ ADUCE
RASCUMPARAREA?
14 Datorita˘ rascump ˘ ˘ ˘
ararii, ne putem bucura de mari bi-
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
necuvantari, ın pofida starii noastre pacatoase. Sa analizam
ˆ
cateva dintre foloasele prezente şi viitoare pe care ni le adu-
ce acest dar extraordinar oferit de Dumnezeu.
15 Iertarea pacatelor. ˘ ˆ ˆ
Intrucat am moştenit imperfecţiu-
˘ ˘ ˘ ˘
nea, trebuie sa ducem o adevarata lupta pentru a faceˆ bi-
˘ ˘ ˘
nele. Cu toţii pacatuim prin cuvinte sau prin fapte. Insa,
˘ ˘ ˘
datorita jertfei de rascumparare a lui Isus, putem primi
˘
„iertarea pacatelor” (Coloseni 1:13, 14). Totuşi, pentru a fi
˘ ˘ ˘
iertaţi, trebuie sa ne caim sincer. De asemenea, trebuie sa
˘ ˘ ˆ ˆ
apelam cu umilinţa la Iehova, cerandu-i iertare ın baza
ˆ ˘ ˘
credinţei pe care o avem ın jertfa de rascumparare a Fiu-
˘
lui sau. (Citeşte 1 Ioan 1:8, 9.)
16 O conştiinţa˘ curata˘ ınaintea ˆ
lui Dumnezeu. O conştiin-
˘ ˘ ˘ ˘
ţa vinovata provoaca deznadejde şi sentimente de inuti-
ˆ ˘ ˘
litate. Cu toate acestea, ın bunatatea sa, Iehova ne iarta
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
pe baza rascumpararii, dandu-ne posibilitatea sa-i aducem
ˆ ˘ ˘ ˆ
ınchinare cu o con ˆ ştiinţa curata, ın pofida imperfecţiunii
(Evrei 9:13, 14). In felul acesta, noi putem avea libertate
ˆ
de exprimare ınaintea lui Iehova şi ne putem adresa lui
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
ın rugaciune (Evrei 4:14-16). Daca ne pastram conştiinţa
˘ ˘
curata, ne bucuram de pacea minţii, avem respect de sine
şi suntem mai fericiţi.
17 Speranţa vieţii veşnice pe un pam ˘ ˆ
ant paradiziac. „Pla-
˘ ˆ
ta pacatului este moartea”, se spune ın Romani 6:23. Ace-
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
laşi verset adauga: „Insa darul pe care ıl da Dumnezeu este
˘ ˘
14, 15. Ce trebuie sa facem pentru a primi „iertarea pacatelor”?
˘ ˆ ˘ ˘
16. Cum putem sa ne ınchinam lui Dumnezeu cu o conştiinţa cura-
˘ ˘ ˘
ta, şi de ce este important sa avem o astfel de conştiinţa?
ˆ ˘ ˘
17. Ce binecuvantari vor fi posibile ca urmare a faptului ca Isus a mu-
rit pentru noi?
ˆ ˘
Iţi araţi recunoştinţa
pentru darul
˘ ˘ ˘ ˘
rascumpararii daca
˘ ˘
te straduieşti sa-l
cunoşti pe Iehova
˘ ˆ
viaţa veşnica prin Cristos Isus, Domnul nostru”. In capi-
˘ ˘ ˆ ˘
tolul 3 al acestei carţi am vazut ce binecuvantari va aduce
ˆ ˘
Paradisul (Revelaţia 21:3, 4). Toate aceste binecuvantari,
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
inclusiv viaţa veşnica ın condiţii de sanatate perfecta, vor
˘
fi posibile deoarece Isus a murit pentru noi. Ca sa le pri-
˘ ˘ ˘ ˘
mim, trebuie sa demonstram ca suntem recunoscatori
˘ ˘ ˘
pentru darul rascumpararii.
ˆ ˘
CUM IŢI POŢI AR˘ ATA RECUNO ˘ ŞTINŢA
PENTRU RASCUMPARARE?
18 De ce ar trebui sa-i ˘ ˘
fim profund recunoscatori lui
˘ ˘
Iehova pentru rascumparare? Un cadou este mai preţios
ˆ
cand persoana care ni l-a oferit a sacrificat timp, energie
ˆ ˘
sau bani, iar gandul ca acest dar este dovada iubirii sa-
˘ ˘ ˘
le sincere ne impresioneaza. Rascumpararea este cel mai
˘
preţios dar deoarece Iehova ˆ a facut cel mai mare sacri-
ˆ
ficiu pentru a-l oferi. In Ioan 3:16 se spune: „Atat de
ˆ ˆ ˘
mult a iubit Dumnezeu lumea, ıncat l-a dat pe Fiul sau
˘ ˘ ˘ ˘
unic-nascut”. Rascumpararea este cea mai mare dovada
˘ ˘ ˘
18. De ce ar trebui sa-i fim recunoscatori lui Iehova pentru darul ras-
˘ ˘
cumpararii?
˘ ˘
˘
a iubirii lui Iehova. De asemenea, ea este o dovada a iu-
˘ ˆ
birii lui Isus, deoarece el şi-a dat de bunavoie viaţa ın fo-
losul nostru. (Citeşte Ioan 15:13.) Prin urmare, darul
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
rascumpararii ar trebui sa ne ıntareasca ıncrederea ca atat
ˆ ˘
Iehova, cat şi Fiul sau ne iubesc pe fiecare dintre noi (Ga-
lateni 2:20).
19 Cum ıˆ ţi poţi arata ˘
recunoştinţa pentru darul rascum-
˘
˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘
pararii? In primul rand, straduieşte-te sa-l cunoşti pe Ieho-
˘ ˘
va, Cel care a furnizat rascumpararea (Ioan 17:3). Cum
˘ ˆ ˆ
anume? Studiind Biblia cu ajutorul acestei carţi. Cu cat ıl
ˆ ˆ
vei cunoaşte mai bine pe Iehova, cu atat ıl vei iubi mai
ˆ ˆ ˆ
mult. Şi, cu cat iubirea ta va creşte, cu atat ıţi vei dori mai
˘ ˘
mult sa-i fii placut (1 Ioan 5:3).
20 Manifesta˘ credinţa˘ ın ˆ ˘ ˘
jertfa de rascumparare. Biblia
˘ ˘ ˆ
spune cu privire la Isus: „Cine manifesta credinţa ın Fiul
˘ ˘ ˘ ˘
are viaţa veşnica” (Ioan 3:36). Cum putem arata ca mani-
˘ ˘ ˆ
festam credinţa ın Isus? Nu doar prin cuvinte. Aşa cum se
ˆ ˘ ˘ ˘
spune ın Iacov 2:26, „credinţa fara fapte este moarta”. De
˘ ˘
fapt, credinţa adevarata se dovedeşte prin „fapte”. O mo-
˘ ˘ ˘ ˆ
dalitate prin care demonstram ca avem credinţa ın Isus
este aceea de a-l imita nu numai prin cuvinte, ci şi prin
fapte (Ioan 13:15).
21 Asista˘ la celebrarea anuala˘ a Cinei Domnului. In sea-
ˆ
˘ ˘
ra zilei de 14 nisan 33 e.n., Isus a instituit o sarbatoare
˘ ˘ ˆ
speciala, numita ın Biblie „cina Domnului” (1 Corinteni
˘
11:20; Matei 26:26-28). Aceasta mai este numita Come-
morarea morţii lui Cristos. Isus a instituit-o pentru a le
˘
aminti apostolilor şi tuturor creştinilor adevaraţi de mai
ˆ ˘ ˘ ˘
tarziu ca, prin moartea sa, el şi-a dat viaţa umana perfecta
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
19, 20. Cum poţi arata recunoştinţa pentru darul rascumpararii ofe-
rit de Dumnezeu?
˘ ˘ ˘
21, 22. a) De ce trebuie sa asistam la celebrarea anuala a Cinei Dom-
ˆ
nului? b) Ce se va analiza ın capitolele 6 şi 7?
ˆ ˘ ˆ
˘ ˘ ˘
ca rascumparare. Referindu-se la aceasta comemorare,
˘ ˆ
Isus a poruncit: „Continuaţi sa faceţi lucrul acesta ın
ˆ
amintirea mea” (Luca 22:19). Asistand la Comemorare,
˘
ne aducem aminte de marea iubire pe care ne-au ara-
˘ ˘ ˘
tat-o Iehova şi Isus prin intermediul rascumpararii. Mai
˘
mult, fiind prezenţi la Comemorarea anuala a morţii lui
˘
Isus, ne putem demonstra recunoştinţa pentru rascum-
˘
parare.1
ˆ ˘
22 Intr-adevar, ˘ ˘ ˘
darul rascumpararii oferit de Iehova este
ˆ
inestimabil (2 Corinteni 9:14, 15). Aşa cum vom vedea ın
capitolele 6 şi 7, de acest dar vor putea beneficia chiar şi
cei care au murit.
1 Pentru mai multe informaţii despre semnificaţia Cinei Domnu-
lui, vezi apendicele de la paginile 206-208.
ˆ ˘
˘ ˘ ˘
ˇ Rascumpararea este masura pe care a luat-o
˘
Iehova pentru a elibera omenirea din pacat
şi moarte (Efeseni 1:7).
˘ ˘ ˆ
ˇ Iehova a furnizat rascumpararea trimiţandu-şi
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
Fiul unic-nascut pe pamant ca sa moara
pentru noi (1 Ioan 4:9, 10).
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ˇ Datorita rascumpararii, pacatele ne sunt
˘ ˘
iertate, avem o conştiinţa curata şi nutrim
speranţa vieţii veşnice (1 Ioan 1:8, 9).
ˇ Ne putem demonstra recunoştinţa
˘ ˘ ˘ ˘
pentru rascumparare daca ne straduim
˘ ˘
sa-l cunoaştem pe Iehova, daca
˘ ˘ ˆ
manifestam credinţa ın jertfa lui Isus
˘ ˘
şi daca asistam la Cina Domnului
(Ioan 3:16).
CAPITOLUL 6
Unde sunt mor ţii?

ˆ ˆ ˘ ˆ
Ce se ıntampla cu noi cand murim?
De ce murim?
ˆ ˆ
Ne poate aduce mangaiere
˘
adevarul despre starea morţilor?
ˆ ˆ ˘
DE MII de ani, oamenii ışi pun aceste ıntrebari importan-
˘ ˘
te. Raspunsul la ele ne intereseaza pe fiecare dintre noi,
ˆ ˘ ˘
indiferent cine suntem şi ın ce ţara traim.
ˆ
2 In capitolul precedent am vazut ˘ ˘ ˘ ˘
ca jertfa de rascumpa-
˘ ˘
rare a lui Isus Cristos ne ofera posibilitatea de a trai veş-
ˆ ˘
nic. De asemenea, am ınţeles ca Biblia prezice un timp
ˆ ˆ ˘
cand „moartea nu va mai fi” (Revelaţia 21:4). Pana atunci
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
ınsa, oamenii continua sa moara. Aşa cum a spus ınţelep-
˘
tul rege Solomon: „Cei vii . . . sunt conştienţi ca vor muri”
˘ ˘ ˘ ˆ
(Eclesiastul 9:5). Deşi speram sa traim cat mai mult, vrem
˘ ˆ ˆ ˘ ˆ
sa ştim ce se ıntampla cu noi cand murim.
3 Cand ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
moartea ne rapeşte o persoana draga, ne ıntre-
˘ ˘ ˘ ˘
bam: Unde este? Sufera? Vegheaza asupra noastra? Putem
˘ ˘ ˘
s-o ajutam? O vom revedea vreodata? Religiile lumii ofera
˘ ˆ ˘ ˘
diferite raspunsuri la aceste ıntrebari. Unele spun ca oame-
˘ ˆ
nii buni merg la cer, iar oamenii rai ıntr-un loc al chinu-
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
lui veşnic. Altele ıi ınvaţa pe oameni ca, dupa moarte, se
ˆ ˘ ˘ ˘
duc ın lumea spiritelor, alaturi de stramoşii lor. Exista şi re-
˘ ˘
ligii care spun ca morţii merg pe lumea cealalta, unde sunt
ˆ ˘ ˘
judecaţi, iar apoi se reıncarneaza, adica renasc cu alt corp.
ˆ ˘ ˆ ˘
1-3. a) Ce ıntrebari ışi pun oamenii cu privire la moarte? b) Ce ras-
punsuri dau religiile lumii?
ˆ ˘ ˆ
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
4 Toate aceste ınvaţaturi religioase au la baza ideea ca o
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
parte din noi continua sa traiasca dupa ce corpul moare.
˘ ˆ
Aproape toate religiile, antice sau moderne, susţin ca, ın-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
tr-un fel sau altul, omul continua sa traiasca dupa moar-
˘ ˆ
te, pastrandu-şi capacitatea de a vedea, de a auzi şi de a
ˆ ˆ ˆ
gandi. Este oare posibil lucrul acesta? Atat simţurile, cat
ˆ
şi gandurile noastre depind de activitatea creierului. La
ˆ ˘ ˘
moarte, creierul ınceteaza sa funcţioneze. Amintirile, sen-
˘ ˘ ˆ
timentele şi simţurile nu continua sa existe ın mod mis-
˘
terios, separat de creier, ci dispar dupa moartea creierului.
ˆ ˆ ˘ ˆ
CE SE INTAMPL ˆ A IN REALITATE
C AND MURIM?
5 Pentru Iehova, cel care a facut ˘
creierul uman, nu este
ˆ ˆ ˘ ˆ
un mister ceea ce se ıntampla cu noi cand murim. El cu-
˘ ˆ ˆ ˘
noaşte adevarul, iar ınˆ Cuvantul sau, Biblia, ne spune care
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
este starea morţilor. Invaţatura biblica este clara: Cand
ˆ ˘ ˘
moare, omul ınceteaza sa existe. Moartea este opusul vie-
˘ ˆ
ţii. Morţii nu vad, nu aud şi nu gandesc. Nimic din noi
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
nu continua sa traiasca dupa ce corpul moare. De fapt, noi
nu avem un suflet sau un spirit nemuritor.1
6 Dupa˘ ce a spus ca˘ oamenii vii ştiu ca˘ vor muri, Solo-
˘
mon a adaugat: „Dar cei morţi nu sunt conştienţi de ni-
˘
mic”. Apoi, Solomon a explicat acest adevar fundamental
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
spunand ca morţii nu pot nici sa iubeasca, nici sa urasca şi
˘ ˆ ˆ
ca, ın mormant, „nu este nici lucrare, nici plan, nici cunoˆ ş-
˘ ˆ
tinţa, nici ınţelepciune”. (Citeşte Eclesiastul 9:5, 6, 10.) In
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
mod asemanator, ın Psalmul 146:4 se spune ca, atunci cand
ˆ ˆ
un om moare, ıi „pier şi gandurile”. Suntem muritori şi nu
ˆ
1 In apendicele de la paginile 208 -211 sunt explicaţi termenii „su-
flet” şi „spirit”.
ˆ
4. Ce idee referitoare la moarte au ın comun multe religii?
ˆ ˘
5, 6. Ce ne ınvaţa Biblia cu privire la starea morţilor?
Unde sunt morţii?
˘ ˘ ˘ ˘
continuam sa traim dupa ce corpul moare.
˘ ˘ ˆ ˘
Viaţa noastra este ca flacara unei lumanari:
ˆ ˆ
cand se stinge, nu merge ıntr-un alt loc, ci
ˆ ˘ ˘
pur şi simplu ınceteaza sa mai existe.
CE A SPUS ISUS DESPRE MOARTE
˘
7 Isus Cristos a aratat care este starea
ˆ ˘ ˘
morţilor. Cand a aflat ca Lazar, un prieten
˘
al sau, a murit, Isus le-a spus discipolilor:
˘
„Lazar, prietenul nostru, se odihneşte”.
ˆ
Din cuvintele lui Isus, discipolii au ınţeles
˘ ˘
greşit ca Lazar dormea pentru a se reface
˘ ˘
dupa o boala. De aceea, Isus le-a spus clar:
˘
„Lazar a murit”. (Citeşte Ioan 11:11-14.)
˘
Dupa cum ai remarcat, Isus a comparat
˘ ˆ ˘
moartea cu somnul. Lazar n-a mers ın cer Unde a disparut
ˆ ˘
şi nici n-a fost chinuit ın focul iadului. El flacara?
ˆ ˆ ˆ ˘
nu s-a ıntalnit cu ıngerii sau cu stramoşii
˘ ˘
sai şi nici nu s-a nascut din nou cu alt corp omenesc. Pur
ˆ
şi simplu s-a odihnit ın moarte, ca şi cum ar fi dormit
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
adanc, fara sa viseze. Şi alte versete biblice compara moar-
tea cu somnul. De exemplu, despre discipolul Ştefan, care
ˆ ˘
a fost omorˆ at cu pietre, Biblia spune ca „a adormit” (Fap-
˘ ˘ ˘
tele 7:60). In mod asemanator, apostolul Pavel a scris ca
ˆ
unele persoane din zilele lui „au adormit ın moarte” (1 Co-
rinteni 15:6).
8 A vrut Dumnezeu ca oamenii sa˘ moara? ˘
Nicidecum!
˘ ˘ ˘
Iehova i-a creat pe oameni ca sa traiasca pentru totdeau-
˘ ˆ ˘ ˆ
na pe pamant. Aşa cum am vazut ın capitolele anterioare,
ˆ
Dumnezeu i-a aşezat pe primii doi oameni ıntr-un paradis
ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ıncantator şi i-a binecuvantat cu o sanatate perfecta. Fara
7. Cu ce a comparat Isus moartea?
˘ ˘ ˘
8. De unde ştim ca Dumnezeu nu a vrut ca oamenii sa moara?
ˆ ˘ ˆ
ˆ ˘ ˘
ındoiala, Iehova a vrut ce era mai bine pentru ei. Ce pa-
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
rinte iubitor le-ar dori copiilor lui sa se ımbolnaveasca, sa
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
ımbatraneasca şi sa moara? Bineınţeles ca niciunul. Ieho-
˘
va şi-a iubit copiii şi a vrut ca ei sa se bucure veşnic de fe-
˘ ˆ ˘ ˆ
ricire pe pamant. Biblia spune ca Iehova „a pus ın inima
oamenilor chiar şi veşnicia” (Eclesiastul 3:11). Dumnezeu
˘ ˘
nu numai ca ne-a creat cu dorinţa de a trai veşnic, dar a
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
şi luat masuri ca aceasta dorinţa sa devina realitate.
Iehova i-a creat pe oameni

˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
sa traiasca veşnic pe pamant
Unde sunt morţii? 61
DE CE MURIM?
˘
9 Atunci, de ce murim? Pentru a afla raspunsul la aceas-
˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘
ta ıntrebare, trebuie sa vedem ce s-a ıntamplat cand pe pa-
ˆ
mant erau doar Adam şi Eva. Biblia ne spune: „Iehova
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
Dumnezeu a facut sa creasca din pamant tot felul de pomi
˘ ˆ
placuţi la vedere şi buni de mancat” (Geneza 2:9). Exista
totuşi o restricţie. Iehova i-a zis lui Adam: „Din orice pom
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
din gradina poţi sa mananci pe saturate. Dar din pomul
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
cunoaşterii binelui şi raului sa nu mananci, caci, ın zi-
ˆ ˆ ˆ
ua ın care vei manca din el, ın mod sigur vei muri” (Ge-
˘ ˘
neza 2:16, 17). Aceasta porunca nu era greu de respectat.
˘
Existau numero ˆ ˘ şi pomi din care Adam şi Eva puteau sa
˘ ˆ ˘
manance. Insa acum aveau ocazia sa-şi demonstreze recu-
˘ ˘
noştinţa faţa de Cel care le daduse totul, inclusiv viaţa per-
˘ ˘ ˘ ˘
fecta. De asemenea, daca ar fi ascultat, ei ar fi aratat ca
˘ ˘ ˘ ˘
respecta autoritatea Tatalui lor ceresc şi ca doresc sa pri-
˘ ˆ
measca ındrumarea sa iubitoare.
10 Din nefericire, primul cuplu uman a ales sa˘ nu ascul-
te de Iehova. Prin intermediul unui şarpe, Satan i-a vorbit

ˆ ˘ ˘ ˘
Evei şi a ıntrebat-o: „Este adevarat ca Dumnezeu a spus sa
ˆ ˘ ˘ ˘
nu mancaţi din toţi pomii din gradina?”. Eva i-a raspuns:
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
„Putem sa mancam din rodul pomilor din gradina. Dar
˘
despre rodul pomului din mijlocul gradinii, Dumnezeu a
˘ ˆ ˘ ˘
spus: «Sa nu mancaţi din el, nici sa nu va atingeţi de el,
˘
ca sa nu muriţi»” (Geneza 3:1-3).
ˆ
11 „In mod sigur nu veţi muri”, a spus Satan. „Dumne-
˘ ˆ ˆ ˆ
zeu ştie ca ın ziua ın care veţi manca din el vi se vor des-
ˆ
chide ochii şi veţi fi ca Dumnezeu, cunoscand binele şi
˘ ˘ ˘ ˘
raul” (Geneza 3:4, 5). Satan a vrut ca Eva sa creada ca era
9. Ce restricţie i-a impus Iehova lui Adam, şi de ce aceasta nu era greu
de respectat?
˘ ˘
10, 11. a) Cum au ajuns primii noştri parinţi sa nu asculte de Dum-
˘
nezeu? b) De ce neascultarea lui Adam şi a Evei a fost foarte grava?
ˆ ˘ ˆ
ˆ ˘ ˘ ˆ
ın folosul ei sa manance din fructul interzis. Potrivit spu-
˘ ˘ ˘
selor lui, ea putea sa decida ce era bine şi ce era rau; cu
˘ ˘
alte cuvinte, putea sa faca ce voia. De asemenea, Satan l-a
˘
acuzat pe Iehova ca minţise cu privire la consecinţele pe
˘ ˘ ˆ
care Adam şi Eva aveau sa le suporte daca mancau din acel
ˆ
fruct. Eva l-a crezut pe Satan. A luat fructul şi a mancat
ˆ
din el. Apoi i-a dat şi soţului ei, care a mancat şi el. Ei n-au
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
acţionat ın necunoştinţa de cauza, ci au ştiut bine ca fa-
˘ ˘ ˆ
ceau exact ceea ce Dumnezeu le spusese sa nu faca. Man-
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
cand din fruct, ei au ıncalcat cu buna ştiinţa o porunca
˘ ˘ ˘
simpla şi rezonabila. Ei l-au dispreţuit pe Tatal lor ceresc
˘ ˘
şi i-au desconsiderat autoritatea. Aceasta lipsa de respect
˘
faţa de Creatorul lor iubitor a fost de neiertat!
˘ ˆ ˘
Adam a fost creat din ţarana
ˆ ˆ ˘ ˆ ˘
şi s-a ıntors ın ţarana
ˆ ˘
12 Gandeşte-te ce ai simţi daca fiul sau fiica ta, pe care
˘
i-ai crescut cu multa dragoste, te-ar desconsidera dovedind
˘ ˘
lipsa de respect şi de iubire? Nu-i aşa ca ai suferi mult?
˘ ˆ ˆ
Imagineaza-ţi cat de mult a suferit Iehova cand Adam şi
˘ ˘ ˆ
Eva s-au razvratit ımpotriva lui!
ˆ
13 Intrucat ˆ ˘
Adam şi Eva au fost neascultatori, Iehova nu
˘ ˘ ˆ ˘
avea motive sa-i ţina ın viaţa pentru totdeauna. Ei au mu-
˘ ˆ ˘
rit, aşa cum fusesera avertizaţi. Adam şi Eva au ıncetat sa
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
existe. Ei n-au continuat sa traiasca ıntr-o alta lume, ca spi-
rite. Aceasta reiese din cuvintele pe care Iehova i le-a adre-
ˆ ˘ ˘
sat lui Adam cand l-a tras la raspundere pentru ca fusese
˘ ˆ ˆ ˘ ˆ
neascultator. Dumnezeu i-a zis: „Te vei ıntoarce ın pamant,
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
caci din el ai fost luat. Ţarana eşti şi ın ţarana te vei ıntoar-
ˆ ˘ ˘ ˆ
ce” (Geneza 3:19). Dumnezeu ıl facuse pe Adam din ţara-
˘ ˆ ˆ
na pamantului (Geneza 2:7). El nu existase ınainte. Deci,
ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘
cand Iehova a spus ca Adam se va ıntoarce ın ţarana, el s-a
˘ ˘ ˆ ˘
referit la faptul ca acesta urma sa se ıntoarca la o stare de
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
inexistenţa. Adam avea sa fie fara viaţa, la fel ca ţarana din
care fusese creat.
14 Adam şi Eva ar fi trait ˘ ˘ ˘
şi astazi daca ar fi ascultat de
˘ ˘ ˘ ˘
Dumnezeu şi n-ar fi pacatuit. Noi murim din cauza ca
˘ ˘
Adam le-a transmis tuturor urmaşilor sai pacatul şi moar-
˘ ˘
tea. (Citeşte Romani 5:12.) Acest pacat este ca o boala ere-
˘ ˘ ˘
ditara necruţatoare, de care nu scapa nimeni. Moartea, o
˘ ˘
consecinţa a pacatului, este un blestem sau un duşman,
ˆ ˘
nu un prieten (1 Corinteni 15:26). Cat de recunoscatori ar
˘ ˘ ˘ ˘
trebui sa fim ca Iehova a furnizat rascumpararea pentru a
ne elibera din sclavia acestui duşman nemilos!
˘ ˆ ˆ
12. Ce te poate ajuta sa ınţelegi ce a simţit Iehova cand Adam şi Eva
˘ ˘
s-au razvratit?
˘ ˘ ˆ ˆ
13. Ce a spus Iehova ca avea sa se ıntample la moarte cu Adam, şi ce
ˆ ˘
ınseamna aceasta?
14. De ce murim?
ˆ ˘ ˆ
˘
CUM NE ˘ AJUTA FAPTUL DE A CUNOAŞTE
ADEVARUL DESPRE STAREA MOR ŢILOR
15 Ceea ce ne ınva ˆ ˘
ţa Biblia despre starea morţilor ne adu-
˘ ˆ ˆ ˘ ˘
ce multa mangaiere. Aşa cum am vazut, morţii nu sufera
ˆ ˘ ˘
ın niciun fel. Nu trebuie sa ne fie frica de ei, deoarece nu
˘
ne pot face niciun rau. Ei n-au nevoie de ajutorul nostru
şi nici nu ne pot ajuta. Noi nu putem vorbi cu ei şi nici ei
˘ ˘
nu pot vorbi cu noi. Mulţi conducatori religioşi pretind ca
ˆ ˆ
ıi pot ajuta pe cei care au murit, ˆ ˘ ˆ iar oamenii care ıi cred
ˆ
le dau bani pentru aceasta. Insa, ıntrucat cunoaştem ade-
˘ ˆ
varul, noi nu putem fi ınşelaţi de cei care predau astfel de
minciuni.
16 Susţine şi religia ta ceea ce ınva ˆ ˘
ţa Biblia despre morţi?
ˆ
Majoritatea religiilor nu fac aceasta. De ce? Deoarece ın-
˘ ˘
vaţaturile lor au fost influenţate de Satan. El se foloseşte
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
de religia falsa pentru a-i face pe oameni sa creada ca, dupa
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
ce mor, continua sa traiasca ın lumea spiritelor. Aceasta
ˆ
este una dintre minciunile folosite de Satanˆ pentru a-i ın-
˘
departa pe oameni de Iehova Dumnezeu. In ce fel?
17 Aşa cum am vazut ˘ ˆ ˘ ˘
deja, unele religii ınvaţa ca oame-
˘ ˆ
nii rai merg ın focul iadului, unde sunt chinuiţi veşnic.
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
Aceasta ınvaţatura este o insulta la adresa lui Dumnezeu.
Iehova este un Dumnezeu al iubirii. El nu i-ar face nicio-
˘ ˘ ˆ
data pe oameni sa sufere ın acest mod. (Citeşte 1 Ioan 4:8.)
Ce ai crede despre un om care şi-ar pedepsi copilul neas-
˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘
cultator bagandu-i mainile ın foc? Ai putea sa-l respecţi?
˘ ˆ ˘ ˘
Ţi-ai dori sa-l cunoşti? Bineınţeles ca nu. Cu siguranţa, l-ai
˘
considera un om foarte crud. Şi totuşi, Satan vrea sa cre-
˘ ˆ ˆ
dem ca Iehova ıi chinuie veşnic pe oameni ın foc.
˘
15. De ce faptul de a cunoaşte adevarul despre starea morţilor ne adu-
ˆ ˆ
ce mangaiere?
ˆ ˘ ˘ ˆ
16. Cine a influenţat ınvaţaturile multor religii, şi ın ce fel?
ˆ ˘ ˘ ˘
17. De ce ınvaţatura despre chinul veşnic este o insulta la adresa lui
Iehova?
18 De asemenea, Satan se foloseşte de unele religii pen-

ˆ ˘ ˘
tru a-i ınvaţa pe oameni ca morţii devin spirite pe care cei
˘ ˘
vii trebuie sa le respecte şi sa le onoreze. Potrivit acestei
ˆ ˘ ˘
ınvaţaturi, spiritele morţilor pot fi prieteni puternici sau
˘ ˘
duşmani de temut. Mulţi oameni cred aceasta minciuna.
˘ ˘
Fiindca le este teama de morţi, ei le aduc onoare şi chiar
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
li se ınchina. Biblia ınsa ne ınvaţa ca morţii dorm şi ca ar
˘ ˆ ˘
trebui sa ne ınchinam numai lui Iehova, singurul Dum-
˘
nezeu adevarat şi Creatorul nostru, de la care primim toa-
te lucrurile (Revelaţia 4:11).
19 Faptul de a cunoaşte adevarul ˘
despre
ˆ starea morţilor
˘ ˘ ˆ
ne ocroteşte de minciuni religioase. In plus, ne ajuta sa ın-
ˆ ˘ ˘
ţelegem şi alte ınvaţaturi biblice. De exemplu, promisiu-
˘ ˆ
nea vieţii veşnice pe un pamant paradiziac devine mult
˘ ˆ ˆ ˘ ˆ
mai reala cand ınţelegem ca morţii nu merg ıntr-o lume
a spiritelor.
20 Cu mult timp ın ˆ ˘ ˘
urma, un barbat drept pe nume Iov
ˆ ˘ ˘ ˘
a ıntrebat: „Daca barbatul viguros moare, poate el trai din
˘ ˘ ˘
nou?” (Iov 14:14). Poate fi readusa la viaţa o persoana care
ˆ ˘ ˆ ˘
doarme ın moarte? Raspunsul pe care ıl da Biblia ne adu-
˘ ˆ ˆ ˘ ˘
ce multa mangaiere, aşa cum arata capitolul urmator.
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
18. Ce ınvaţatura falsa sta la baza cultului morţilor?
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
19. Ce alta ınvaţatura biblica poţi ınţelege mai bine cand cunoşti ade-
˘
varul despre starea morţilor?
ˆ ˆ ˘
20. Ce ıntrebare vom analiza ın capitolul urmator?
ˆ ˘
˘ ˆ
ˇ Morţii nu vad, nu aud şi nu gandesc
(Eclesiastul 9:5).
˘
ˇ Morţii dorm, nu sufera (Ioan 11:11).
˘ ˘ ˘
ˇ Murim din cauza ca am moştenit pacatul
adamic (Romani 5:12).
CAPITOLUL 7
˘ ˘
O speranţa reala
pentru cei dragi care au murit
˘ ˆ
De ce putem fi siguri ca morţii vor ınvia?
˘ ˘ ˘
Ce motive avem sa credem ca Iehova aşteapta
˘ ˘ ˆ
cu nerabdare sa ınvie morţii?
ˆ
Cine va ınvia?
˘ ˘
IMAGINEAZA-ŢI ca fugi de un duşman crud. Este mult mai
ˆ ˘ ˘
puternic şi mai iute decat tine. Ştii ca nu are mila, deoare-
˘ ˆ ˆ ˆ
ce l-ai vazut omorandu-ţi caţiva prieteni. Oricat de repede
ˆ
ai fugi, el este din ce ın ce mai aproape de tine. N-ai cum
˘ ˘
sa scapi. Dar, deodata, apare un salvator. Este mult mai pu-
ˆ ˘ ˆ ˘
ternic decat duşmanul tau şi ıţi promite ca te va ajuta. Ce
uşurare!
ˆ
2 Intr-un anumit sens, chiar eşti urmarit ˘
de un astfel de
˘
duşman. De fapt, cu toţii suntem urmariţi de el. Aşa cum
ˆ ˘
am observat ın capitolul precedent, Biblia spune ca moar-
˘
tea este un duşman. Nimeni nu poate sa scape de ea sau
ˆ ˘ ˘ ˘
s-o ınvinga. Aproape ˆ to˘ ţi am vazut cum moartea ne-a ra-
pit pe cineva drag. Insa Iehova este mult mai puternic de-
ˆ
cat moartea. El este Salvatorul nostru plin de iubire. De
˘ ˘ ˆ ˘
fapt, el a demonstrat deja ca poate sa ınvinga acest duş-
ˆ ˆ ˘
man. Mai mult decat atat, Iehova ne promite ca va distru-
˘ ˆ ˘
ge moartea o data pentru totdeauna. Biblia ne ınvaţa:
„Ultimul duşman care va fi redus la nimic este moartea”
˘
(1 Corinteni 15:26). Ce veste extraordinara!
˘
1-3. a) Ce duşman ne urmareşte pe toţi? b) De ce faptul de a analiza
ˆ ˘ ˆ ˆ
ceea ce ınvaţa Biblia ne aduce mangaiere?
˘ ˘
O speranţa reala pentru cei dragi care au murit 67
˘ ˆ ˆ ˘
3 Sa vedem mai ıntai ce efect are asupra noastra moartea
˘ ˘ ˘ ˆ
unei persoane dragi. Aceasta analiza ne va ajuta sa ınţele-
˘
gem o promisiune care ne va aduce multa bucurie. Iehova
˘ ˘
promite ca morţii vor trai din nou (Isaia 26:19). Ei vor fi
˘ ˆ
readuşi la viaţa. Aceasta este speranţa ınvierii!
ˆ ˆ
C AND IŢI MOARE CINEVA DRAG
4 Ai pierdut pe cineva drag ın ˆ ˆ
moarte? Durerea ˆ sfaşietoare
˘
şi sentimentele de neputinţa pot fi copleşitoare. In asemenea
ˆ ˆ ˘ ˆ
momente avem nevoie de mangaierea pe care o gasim ın
ˆ
Cuvantul lui Dumnezeu. (Citeşte 2 Corinteni 1:3, 4.) Biblia
˘ ˘ ˆ ˘
ne ajuta sa ınţelegem cum considera Iehova şi Isus moartea.
ˆ ˘
Isus, care a reflectat ın mod perfect personalitatea Tatalui
˘ ˘
sau, a simţit durerea provocata de moartea unei persoane
ˆ
dragi (Ioan 14:9). Cand mergea la Ierusalim, Isus obişnuia
˘ ˘
sa-i viziteze pe Lazar şi pe surorile acestuia, Marta ˆ şi Maria,
ˆ ˘
care locuiau ın Betania, un oraşel din apropiere. Intre ei exis-
ˆ ˘ ˆ
ta o prietenie foarte stransa. Biblia ne spune: ˆ „Isus ıi iubea
˘ ˘
pe Marta, pe sora ei şi pe Lazar” (Ioan 11:5). Insa, aşa cum
˘ ˆ ˘
am vazut ın capitolul precedent, Lazar a murit.
ˆ
5 Ce a simţit Isus cand prietenul sau a murit? Din relata- ˘
˘ ˘ ˘ ˆ
rea biblica aflam ca Isus a venit la rudele şi la prietenii ındu-
˘ ˆ ˘
reraţi ai lui Lazar. Cand i-a vazut, el a fost profund mişcat. „A
ˆ
gemut ın spirit şi s-a tulburat”, apoi „i-au dat lacrimile”
ˆ ˆ
(Ioan 11:33, 35). Dar de ce a fost Isus atat de ındurerat? Pen-
˘ ˘ ˘
tru ca nu exista nicio speranţa? Nicidecum. Isus ştia ca ur-
˘ ˘
ma sa aiba loc un lucru extraordinar (Ioan 11:3, 4). Cu toate
˘
acestea, el a simţit durerea pe care o provoaca moartea.
ˆ ˘ ˆ
4. a) Ce putem ınvaţa despre Iehova din modul ın care a reacţionat Isus
la moartea unei persoane dragi? b) Cu cine a legat Isus o prietenie foar-
ˆ ˘
te stransa?
ˆ ˆ ˆ
5, 6. a) Cum a reacţionat Isus cand s-a ıntalnit cu rudele şi cu priete-
˘ ˆ ˆ
nii lui Lazar, care plangeau moartea acestuia? b) De ce este o ıncurajare
˘ ˘ ˆ
sa ştim ca Isus a fost ındurerat?
ˆ ˘ ˆ
ˆ ˆ ˘ ˘
6 Intr-un anumit fel, este o ıncurajare sa ştim ca Isus a fost
ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
ındurerat, ıntrucat aceasta este o dovada ca Isus şi Tatal sau,
˘ ˘
Iehova, urasc moartea. Iehova Dumnezeu poate sa lupte cu
˘ ˆ ˘ ˆ
acest duşman şi sa-l ınvinga! In continuare vom vedea ce mi-
ˆ ˘ ˘
racol a ınfaptuit Isus cu putere primita de la Dumnezeu.
˘ ˘
„LAZAR, VINO AFARA!”
7 Lazar ˘ ˆ ˆ ˆ ˘
era ınmormantat ıntr-o peştera, iar Isus a cerut
˘ ˘
ca piatra de la intrare sa fie data la o parte. Dar Marta a
ˆ ˆ ˘ ˆ
obiectat, ıntrucat trecusera patru zile de cand murise La-
˘ ˆ ˆ ˘
zar, iar corpul neınsufleţit al acestuia ıncepuse sa se des-
˘
compuna (Ioan 11:39). Din punct de vedere uman, nu mai
˘
exista nicio speranţa.
8 Cand ˆ ˘
piatra a fost data la o parte, Isus a spus cu glas pu-
˘ ˘ ˆ ˆ
ternic: „Lazar, vino afara!”. Ce s-a ıntamplat atunci? „Omul
˘ ˆ ˘
care fusese mort a ieşit.” (Ioan 11:43, 44) Imagineaza-ţi cata
bucurie au simţit cei prezenţi! Surorile, rudele, prietenii şi
˘ ˘ ˘
vecinii ştiau ca Lazar murise. Dar acum, iubitul lor Lazar
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
traia din nou. Era incredibil! Fara ındoiala ca mulţi l-au ım-
˘
braţişat plini de bucurie. Ce victorie asupra morţii!
˘ ˘
ˆ Isus nu a pretins ca a˘ facut acest miracol cu puterea sa.
9
˘ ˘ ˆ
Inainte de a-l chema afara pe Lazar, el a rostit o rugaciune ın
˘ ˆ ˘ ˘
care a aratat ın mod clar ca Iehova era cel care facea posi-
˘ ˆ
bila ınvierea. (Citeşte Ioan 11:41, 42.) Aceasta nu a fost ˆ sin-
ˆ
gura ocazie ın care Iehova şi-a folosit astfel puterea. Invierea
˘ ˘ ˆ
lui Lazar este doar una dintre cele noua ınvieri consemna-
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
te ın Cuvantul lui Dumnezeu.1 Este o placere sa citim şi sa
˘ ˘ ˆ
1 Celelalte relatari se gasesc ın 1 Regi 17:17-24; 2 Regi 4:32-37;
13:20, 21; Matei 28:5-7; Luca 7:11-17; 8:40-56; Faptele 9:36-42 şi
20:7-12.
˘ ˘ ˘ ˘
7, 8. a) De ce situaţia lui Lazar era fara speranţa pentru cei prezenţi?
˘
b) Ce a facut Isus?
˘ ˆ ˘
9, 10. a) Cine i-a dat putere lui Isus sa-l ınvie pe Lazar şi de unde ştim
˘ ˘ ˆ
aceasta? b) De ce este util sa citim relatarile biblice despre ınviere?
Apostolul Petru
ˆ ˘
a ınviat o creştina
pe nume Dorca.
ˆ ˘ (Faptele 9:36-42)
Ilie l-a ınviat pe fiul unei vaduve.
(1 Regi 17:17-24)
ˆ ˘
Invierea lui Lazar a fost
un motiv de mare bucurie.
(Ioan 11:38-44)
ˆ ˘ ˆ
˘ ˘ ˘
studiem aceste relatari. Ele ne arata ca Dumnezeu nu este
˘ ˆ ˘
partinitor, deoarece printre cei ınviaţi s-au numarat tineri şi
˘ ˆ ˘ ˆ
batrani, barbaţi şi femei, evrei şi neevrei. De asemenea, ın
˘ ˘ ˆ ˘
aceste pasaje biblice observam ca ınvierea aduce multa bucu-
ˆ ˆ ˘ ˘
rie. De exemplu, cand Isus a ınviat o fetiţa, parinţii ei au fost
˘ ˘
cuprinşi de „o bucurie fara margini” (Marcu 5:42). Da, Ieho-
˘ ˘
va le-a facut o bucurie pe care n-au uitat-o niciodata.
˘ ˘
10 Fireşte ca, dupa un timp, cei care au fost ınviaţi de Isus ˆ
ˆ ˘ ˘ ˆ
au murit din nou. Inseamna oare ca ınvierea lor a fost inu-
˘ ˘ ˘ ˘
tila? Nicidecum. Aceste relatari biblice confirma adevaruri
˘
importante şi ne umplu inima de speranţa.
ˆ ˘ ˘ ˆ
CE INVAŢAM DIN INVIERILE
CARE AU AVUT LOC DEJA?
11 Biblia ne ınva ˆ ˘ ˘
ţa ca morţii „nu sunt conştienţi de ni-
mic” (Eclesiastul 9:5). Cu alte cuvinte, ei nu sunt vii şi nu
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
continua sa traiasca ın alt loc. Relatarea despre Lazar con-
˘ ˘ ˘
firma acest lucru. Dupa ce a revenit la viaţa, i-a impresio-
˘ ˆ
nat Lazar pe alţii povestindu-le cum este ın cer? Sau i-a
ˆ
ıngrozit cu istorisiri despre focul ˆ iadului? Biblia nuˆ spune
˘ ˘ ˘
ca Lazar ar fi facut aşa ceva. In cele patru zile cat a fost
˘ ˆ
mort, Lazar ‘nu a fost conştient de nimic’. El a dormit ın
moarte (Ioan 11:11).
12 De asemenea, din relatarea despre Lazar ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
ınvaţam ca
ˆ ˘ ˆ
ınvierea este o realitate, nu o legenda. La ınvierea lui La-
˘ ˘
zar a asistat o mulţime de oameni. Nici chiar conducato-
ˆ ˆ ˘
rii religioşi, care ıl urau pe Isus, n-au pus la ındoiala faptul
˘ ˆ ˘ ˘
ca acest miracol a avut ıntr-adevar loc. Dimpotriva, ei au
˘ ˘
spus: „Ce-i de facut, pentru ca acest om [Isus] face multe
˘ ˘ ˆ
semne?” (Ioan 11:47). Dupa ce Lazar a ınviat, numeroşi oa-
˘ ˘ ˆ
meni au mers sa-l vada şi mulţi au crezut ın Isus. Pentru
˘ ˆ ˘ ˘
11. Cum confirma relatarea despre ınvierea lui Lazar adevarul consem-
ˆ
nat ın Eclesiastul 9:5?
˘ ˆ ˘
12. De ce putem fi siguri ca ınvierea lui Lazar a fost un fapt real?
˘ ˘
˘ ˘
ei, Lazarˆ constituia dovada vie ca Isus era trimisul lui Dum-
ˆ ˘ ˘ ˘
nezeu. Intrucat aceasta dovada nu putea fi contestata, unii
˘ ˆ ˘ ˘
conducatori religioşi iudei cu inima ımpietrita au planuit
˘ ˘ ˘
sa-i ucida pe Isus şi pe Lazar (Ioan 11:53; 12:9-11).
13 Este nerealist sa˘ credem ın ˆ ˆ
ınviere? Nu, deoarece Isus
˘ ˆ
a promis ca va veni ziua cand „toţi cei din mormintele de
ˆ
amintire” vor ınvia (Ioan 5:28). Iehova a creat tot ce are
˘ ˘ ˘
viaţa. Atunci de ce ar fi greu de crezut ca el poate sa-i cree-
ze din ˆ nou pe oameni? Totul depinde de memoria lui Ie-
hova. Işi poate aduce ˆ aminte el de cei dragi care au murit?
˘ ˆ ˘
Sa ne gandim: In univers exista miliarde şi miliarde de ste-
˘
le, iar Dumnezeu ştie numele fiecareia dintre ele (Isaia
˘ ˆ
40:26). Cu siguranţa, El ışi poate aminti toate detaliile de-
˘ ˘ ˘
spre cei dragi care au murit şi este gata sa-i readuca la viaţa.
14 Biblia ne ınva ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
ţa ca Dumnezeu aşteapta cu nerabdare
˘ ˆ
sa ınvie morţii. De ce putem fi siguri de aceasta? Un sluji-
ˆ ˘
tor fidel al lui Dumnezeu, pe nume Iov, a ıntrebat: „Daca
˘ ˘ ˘
barbatul viguros moare, poate el trai din nou?”. Iov ştia ca
ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ
va aştepta ın mormant pana cand Dumnezeu ışi va aduce
aminte de el. De aceea, ˆ i-a spus lui Iehova: „Tuˆ vei chema
ˆ ˘
şi eu ıţi voi raspunde. Iţi va fi dor de lucrarea mainilor tale”
(Iov 14:13-15).
ˆ
15 Gande ˘ ˆ ˆ
şte-te: Iehova de-abia aşteapta timpul cand ıi va
˘ ˆ
readuce la viaţa pe cei care au murit. Nu este ıncurajator acest
˘ ˆ ˆ
lucru? Dar ce ştim despre aceasta ınviere, care va avea loc ın
ˆ
viitor? Cine va ınvia şi unde?
„TOŢI CEI DIN MORMINTELE DE AMINTIRE”
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
Relatarile biblice despre ınviere ne ajuta sa ınţelegem
16
ˆ ˆ
multe lucruri cu privire la ınvierea care va avea loc ın
˘ ˘ ˘ ˆ
13. Ce motive avem sa credem ca Iehova poate sa ınvie morţii?
˘ ˘ ˘
14, 15. Cum reiese din cuvintele lui Iov ca Iehova doreşte sa-i readuca
˘
la viaţa pe cei care au murit?
˘ ˆ ˆ ˆ
16. Ce condiţii vor exista pe pamant cand morţii vor ınvia?
ˆ ˘ ˆ
ˆ ˘ ˆ
viitor. Oamenii care au ınviat aici, pe pamant, au revenit
ˆ ˆ
ın mijlocul celor dragi. La fel va fi şi la ınvierea viitoare,
ˆ ˘
ınsa condiţiile de atunci vor fi mult mai bune. Aşa cum
˘ ˆ
am vazut ın capitolul 3, scopul lui Dumnezeu este ca tot
˘ ˆ ˘ ˘
pamantul sa devina un paradis. Astfel, morţii nu vor re-
˘ ˆ ˘ ˘
veni la viaţa ıntr-o lume devastata de razboaie, criminali-
˘ ˘ ˘
tate şi boli. Ei vor avea ocazia sa traiasca pentru totdeauna
˘ ˆ ˆ
pe acest pamant, ın pace şi fericire.
17 Cine va ınvia? Isus a spus ca˘ „toţi cei din morminte-
ˆ
˘ ˘
le de amintire ˆ vor auzi glasul sau şi vor ieşi afara” (Ioan
˘ ˘
5:28, 29). In Revelaţia 20:13 se spune ceva asemanator:
ˆ
„Marea i-a dat ınapoi pe morţii din ea, moartea şi Hade-
ˆ
sul i-au dat ınapoi pe morţii din ele”. „Hadesul” reprezin-
˘ ˆ
ta mormantul comun al omenirii (vezi apendicele de la
ˆ ˆ
paginile 212, 213). Acest mormant colectiv va fi golit cand
ˆ ˘
miliardele de oameni care dorm ın el vor reveni la viaţa.
ˆ ˆ
Apostolul Pavel a spus: „Va fi o ınviere atat a celor drepţi,
ˆ ˆ ˘
cat şi a celor nedrepţi” (Faptele 24:15). Ce ınseamna aces-
te cuvinte?
18 Printre ‘cei drepţi’ se vor afla multe personaje biblice
˘ ˆ ˘ ˆ
care au trait ınainte de venirea lui Isus pe pamant. Proba-
˘ ˆ
bil ca te gandeşti la Noe, Avraam, Sara, Moise, Rut, Este-
ra şi la mulţi alţii. Despre unii dintre ace ˆ şti˘ oameni ai
ˆ
credinţei se vorbeşte ın Evrei, capitolul 11. Insa, printre ‘cei
˘ ˘ ˆ
drepţi’ˆ se numara şi slujitorii lui Iehova care mor ın pre-
ˆ ˆ ˘
zent. Intrucat avem speranţa ınvierii, nu avem de ce sa ne
temem de moarte (Evrei 2:15).
19 Miliarde de oameni nu i-au slujit lui Iehova şi n-au fa- ˘
˘ ˘
cut voinţa sa deoarece n-au avut ocazia sa-l cunoasca. Ce
ˆ
17. Ce amploare va avea ınvierea?
˘ ˆ ˆ
18. a) Cine se va numara printre ‘cei drepţi’ care vor ınvia? b) Cum ıţi
˘ ˆ ˘
influenţeaza speranţa ınvierii atitudinea faţa de moarte?
˘
19. a) Cine sunt cei „nedrepţi”? b) Ce ocazie le va da cu bunatate Ieho-
va „celor nedrepţi”?
˘ ˘
ˆ ˆ
se va ıntampla cu ei? Aceşti oameni „nedrepţi” nu vor fi
˘ ˆ ˆ
uitaţi. Adevaratul Dumnezeu ıi va ınvia şi le va acorda timp
pentru a-l cunoaşte şi pentru a-i sluji. Pe parcursul unei pe-
ˆ ˘
rioade de o mie de ani, morţii vor ınvia şi vor putea sa li
˘ ˆ
se alature oamenilor fideli care ıi vor sluji lui Iehova pe
˘ ˆ ˘ ˘
pamant. Va fi o perioada minunata! Biblia o numeşte Ziua
˘
Judecaţii.1
ˆ
20 Inseamna˘ aceasta ca˘ toţi oamenii care au trait ˘ ˘
pe pa-
ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ
mant vor ınvia? Nu. Biblia ˆ spune ca unii morţi se afla ın
˘
„Gheena” (Luca 12:5). In vechime, „Gheena” era un loc
ˆ
situat ın afara Ierusalimului, unde erau aruncate şi arse gu-
˘
noaiele şi unele cadavre. Evreii aruncau aici cadavrele rau-
˘ ˘ ˘ ˘
facatorilor deoarece considerau ca aceştia nu meritau sa fie
ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ
ınmormantaţi şi sa aiba parte de ınviere. Aşadar, termenul
˘
„Gheena” este un simbol potrivit pentru distrugerea eter-
˘
na. Deşi Isus va lua parte la judecarea celor vii şi a celor
˘
morţi, Iehova este Judecatorul suprem (Faptele 10:42). El
ˆ ˘ ˘
nu-i va ınvia pe oamenii rai, care nu vor sa se schimbe.
ˆ ˘
INVIEREA CEREASC A
21 Biblia vorbeşte despre o alta˘ ınviere, ˆ ˆ
ınvierea la viaţa
˘
˘ ˆ ˆ
spirituala ın cer. Cuvantul lui Dumnezeu conţine un sin-
ˆ ˘ ˘ ˆ
gur exemplu de ınviere la viaţa cereasca, şi anume ınvie-
rea lui Isus Cristos.
22 Dupa˘ ce Fiul sau ˘ ˆ
loial a fost omorat, Iehova nu a per-
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ
mis ca acesta sa ramana ın Şeol, mormantul comun al
omenirii (Psalmul 16:10; Faptele 13:34, 35). Dumnezeu l-a
ˆ
ınviat pe Isus, dar nu ca om. Potrivit cuvintelor apostolului
˘
1 Din apendicele de la paginile 213-215 poţi afla ce este Ziua Judeca-
ţii şi cum vor fi judecaţi oamenii atunci.
20. Ce este Gheena, şi cine merge acolo?

˘ ˆ
21, 22. a) Despre ce alta ınviere vorbeşte Biblia? b) Cine a fost prima
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
persoana ınviata la viaţa spirituala?
ˆ ˘ ˆ
ˆ ˆ ˘
Petru, Cristos a fost „omorat ın carne, dar [a fost] facut viu
ˆ
ın spirit” (1 Petru 3:18). Ce miracol extraordinar! Isus era
˘ ˘ ˘
din nou viu ca persoana spirituala puternica. (Citeşte 1 Co-
rinteni 15:3-6.) El a fost primul care a beneficiat de aceas-
˘ ˆ ˘
ta ınviere glorioasa, dar nu şi ultimul (Ioan 3:13).
23 Ştiind ca, ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
dupa puţin timp, avea sa se ıntoarca ın cer,
˘ ˘ ˘
Isus le-a spus discipolilor sai fideli ca ‘le va pregati un loc’
(Ioan 14:2). Isus a numit grupul celor care merg la cer ‘tur-
˘ ˆ
ma mica’ (Luca 12:32). Cate persoane ˆ fac parte din acest
grup relativ mic de creştini fideli? In Revelaţia 14:1, apos-
˘ ˘
tolul Ioan spune: „M-am uitat şi iata ca Mielul [Isus Cris-
˘ ˘
tos] statea pe muntele Sion şi cu el erau o suta patruzeci
˘
şi patru de mii care aveau scrise pe frunte numele sau şi
˘ ˘
numele Tatalui sau”.
24 Cei 144000 de creştini, printre care se afla˘ şi apostolii
ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ
fideli ai lui Isus, sunt ınviaţi la viaţa ın cer. Cand are loc ın-
ˆ
vierea lor? Potrivit cuvintelor apostolului Pavel, ın timpul
prezenţei lui Cristos (1 Corinteni 15:23). Aşa cum vei ve-
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
dea ın capitolul 9, noi traim ın acest timp. Astazi exista pe
˘ ˆ ˘
pamant un numar mic de creştini care fac parte dintre cei
ˆ ˆ
144000. Cand mor, aceştia sunt ınviaţi instantaneu la via-
˘ ˘
ţa cereasca (1 Corinteni 15:51-55). Totuşi, marea majoritate
ˆ ˘ ˆ
a oamenilor au speranţa de a ınvia pe un pamant paradi-
ziac.
ˆ
25 In mod sigur, Iehova Dumnezeu va distruge pentru
totdeauna moartea, acest duşman al nostru. (Citeşte Isaia

˘ ˆ ˆ
25:8.) Dar poate ca te ıntrebi: Ce vor face ın cer creştinii
ˆ ˘ ˘
care vor ınvia la viaţa spirituala? Ei vorˆ deveni membrii
˘
unui guvern, sau Regat, ceresc glorios. In capitolul urma-
ˆ ˘
tor vom ınvaţa mai multe despre acest guvern.
˘ ˆ
23, 24. Cine face parte din ‘turma mica’ a lui Isus, şi caţi membri nu-
˘ ˘
mara ea?
ˆ ˘
25. Ce vom analiza ın capitolul urmator?
˘ ˘
ˆ ˘
˘ ˆ
ˇ Relatarile biblice despre ınviere ne dau
˘ ˘
o speranţa sigura (Ioan 11:39-44).
˘ ˘ ˘ ˘
ˇ Iehova aşteapta cu nerabdare sa-i readuca
˘
la viaţa pe cei care au murit (Iov 14:13-15).
ˆ ˆ
ˇ Toţi cei aflaţi ın mormantul comun
ˆ
al omenirii vor ınvia (Ioan 5:28, 29).
ˆ ˆ
In Paradis, morţii vor ınvia
ˆ ˆ
şi se vor ıntalni cu cei dragi
CAPITOLUL 8
Ce este Regatul lui Dumnezeu?

Ce ne spune Biblia
despre Regatul lui Dumnezeu?
Ce va realiza el?
ˆ ˆ ˘
Cand va ınfaptui Regatul
˘ ˆ
voinţa lui Dumnezeu pe pamant?
ˆ ˘ ˆ ˘
MILIOANE de oameni de pe ıntregul pamant ştiu ruga-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ciunea „Tatal nostru”. Aceasta rugaciune, lasata ca model
˘ ˘
chiar de Isus Cristos, este plina de semnificaţie. O analiza
ˆ ˘ ˆ
a primelor trei cereri menţionate ın ea ne va ajuta sa ınţe-
ˆ ˘ ˆ
legem mai bine ce ne ınvaţa ın realitate Biblia.
ˆ ˘
2 La ınceputul acestei rugaciuni-model, Isus le-a spus as-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
cultatorilor sai: „Voi aşa sa va rugaţi: «Tatal nostru care eşti
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ın ceruri, sa fie sfinţit numele tau. Sa vina regatul tau. Sa
˘ ˆ ˘ ˆ
se faca voinţa ta, precum ın cer, aşa şi pe pamant»” (Ma-
tei 6:9-13). Ce semnificaţie au aceste trei cereri?
3 Am ınvˆ ˘
aţat deja multe lucruri despre numele lui Dum-
ˆ
nezeu, Iehova. Am analizat şi cateva aspecte referitoare la
˘ ˆ
voinţa Sa: ce a facut şi ce va face el ın viitor pentru ome-
ˆ ˆ ˘ ˘
nire. Dar la ce s-a referit Isus cand ne-a ınvaţat sa ne ru-
˘ ˘ ˘ ˘
gˆ am: „Sa vina regatul tau”? Ce este Regatul lui Dumnezeu?
In ce fel venirea Regatului va sfinţi numele lui Dumnezeu?
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘
Şi ce legatura exista ıntre venirea acestui Regat şi ınfaptui-
rea voinţei lui Dumnezeu?
˘
1. Ce rugaciune vom analiza?
˘ ˆ ˘ ˘
2. Menţioneaza trei lucruri pentru care Isus şi-a ınvaţat discipolii sa se
roage.
˘
3. Ce este important sa cunoaştem despre Regatul lui Dumnezeu?
Ce este Regatul lui Dumnezeu? 77
CE ESTE REGATUL LUI DUMNEZEU

4 Regatul lui Dumnezeu este un guvern instituit de Ie-
hova şi condus de un rege ales de el. Cine este acest Rege?
˘
Isus Cristos. Deoarece le este superior tuturor conducato-
rilor umani, el este numit „Regele celor care domnesc ca
˘ ˆ
regi şi Domnul celor care stapanesc ca domni” (1 Timotei
˘ ˘ ˆ
6:15). El are putere sa faca mai mult bine chiar şi decat cel
˘
mai bun conducator uman.
5 De unde va guverna Regatul lui Dumnezeu? Gande ˆ
ş-
˘ ˘ ˆ ˘
te-te: Unde se afla acum Isus? Cu siguranţa ıţi aminteşti ca
ˆ ˘ ˘
el a murit pe un stalp de tortura, iar la scurt timp dupa ace-
ˆ ˘ ˆ ˘
ea a fost ınviat. Dupa patruzeci de zile, el s-a ınalţat la cer
˘ ˆ
(Faptele 2:33). Aşadar, Regatul lui Dumnezeu se afla ın cer.
ˆ ˆ
De aceea, Biblia ıl numeşte ın mod potrivit „regatul . . .
ˆ
ceresc” (2 Timotei 4:18). Deşi este ın cer, acest regat va gu-
˘ ˆ
verna peste locuitorii pamantului. (Citeşte Revelaţia 11:15.)
6 Isus este un Rege extraordinar. De ce putem spune lu-
ˆ ˆ
crul acesta? In primul rand, deoarece el nu va muri nicio-
˘ ˘ ˘
data. Biblia arata ca, spre deosebire de regii umani, el este
ˆ ˘
„singurul care are nemurirea, care locuieşte ıntr-o lumina
ˆ
de care nu te poţi apropia” (1 Timotei 6:16). Aceasta ın-
˘ ˘ ˘
seamna ca toate lucrurile pe care le face Isus vor dainui
˘ ˆ
veşnic. Şi, cu siguranţa, el va face multe lucruri ın folosul
˘
supuşilor sai!
7 Biblia a profeţit despre Isus: „Peste el se va aşeza spiri-
ˆ
tul lui Iehova, spirit de ınţelepciune şi de pricepere, spi-
˘ ˘ ˘
rit de sfat şi de tarie, spirit de cunoştinţa şi de teama de
˘ ˆ
Iehova, iar desfatarea lui va fi ın teama de Iehova. El nu
˘ ˘ ˘
va judeca dupa cele vazute de ochii ˆ sai, nici nu va mustra
˘
dupa cele auzite cu urechile sale. Ii va judeca pe cei de
4. Ce este Regatul lui Dumnezeu, şi cine este Regele lui?
5. De unde va guverna Regatul lui Dumnezeu, şi peste cine?
6, 7. De ce este Isus un Rege extraordinar?
ˆ ˘ ˆ
˘ ˘ ˆ
condiţie umila cu dreptate şi va mustra cu nepartinire ın
˘ ˆ
folosul celor smeriţi de pe pamant” (Isaia 11:2-4). Aceste
˘ ˘ ˘
cuvinte arata ca Isus urma sa fie un Rege drept şi plin de
˘ ˘ ˆ ˘
compasiune faţa de toţi locuitorii pamantului. Nu ţi-ar pla-
˘ ˘
cea sa ai un asemenea conducator?
8 Sa˘ observam ˘ ˘ ˘
o alta caracteristica a Regatului ˆ ceresc:
ˆ ˘
Isus nu va domni singur, ci ımpreuna cu alţi regi. In acest
˘
sens, apostolul Pavel i-a spus lui Timotei: „Dacˆ a vom per-
˘
severa, vom şi domni cu el” (2 Timotei 2:12). Intr-adevar,
Pavel, Timotei şi alte persoane fidele, care au fost alese de
ˆ ˆ
Dumnezeu vor domni cu Isus ın Regatul ceresc. Cate per-
soane vor avea acest privilegiu?
9 Aşa cum se arata˘ ın ˆ
capitolul 7 al acestei carţi, aposto-
˘
ˆ ˘
lul Ioan a avut o viziune ın care „Mielul [Isus Cristos] sta-
ˆ
tea pe muntele Sion [poziţia sa de rege ın cer] şi cu el erau
˘
o suta patruzeci şi patru de mii care aveau scrise pe frun-
˘ ˘ ˘
te numele sau şi numele Tatalui sau”. Cine sunt aceşti
ˆ ˆ ˘ ˆ
144000? Ioan ınsuşi ne spune: „Ei ıl urmeaza neıncetat pe
˘
Miel oriunde merge şi au fost cumparaţi dintre oameni ca
prime roade pentru Dumnezeu şi pentru Miel” (Revelaţia
14:1, 4). Aşadar, ei sunt continuatori fideli ai lui Isus Cris-
ˆ ˘ ˆ
tos, aleşi pentru a domni cu el ın cer. Dupa ınvierea la via-
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘
ţa cereasca, „ei vor domni ˆca regi peste pamant” ımpreuna
ˆ
cu Isus (Revelaţia 5:10). Incepand din zilele apostolilor,
Dumnezeu alege creştini fideli pentru a-i aduna pe toţi cei
144000.
10 Iehova a dat dovada˘ de multa˘ iubire cand ˆ
a stabilit ca
˘ ˘ ˆ
Isus şi cei 144000 sa domneasca peste omenire. De ce? In
ˆ ˘ ˘ ˆ
primul rand, Isus ştie cum este sa traieşti ca om şi ce ın-
8. Cine va domni cu Isus?
ˆ ˆ ˆ ˘ ˘
9. Cate persoane vor domni cu Isus, şi cand a ınceput sa le aleaga Dum-
nezeu?
˘ ˘ ˆ
10. De ce putem spune ca Iehova a dat dovada de iubire cand a stabilit
˘ ˘
ca Isus şi cei 144 000 sa domneasca peste omenire?
˘ ˘
seamna sa suferi. Referitor la Isus, Pavel a zis: „Nu avem ca
˘ ˘ ˘
mare preot pe cineva care sa nu poata avea compatimire
˘ ˆ
pentru slabiciunile noastre, ci . . . ın toate privinţele a fost
ˆ ˘ ˘ ˘
pus la ıncercare ca noi, dar fara pacat” (Evrei 4:15; 5:8). Şi
ˆ ˘
cei care vor domni ımpreuna cu el au ˆ suferit şi au perse-
verat pe parcursul vieţii lor umane. In plus, ei s-au luptat
˘
cu imperfecţiunea şi cu felurite boli. Cu siguranţa, ei vor
ˆ
putea ınţelege problemele oamenilor.
CE VA REALIZA REGATUL LUI DUMNEZEU?
˘ ˘
11 Dupa ce le-a spus discipolilor sa se roage pentru veni-
ˆ ˘ ˘
rea Regatului, Isus i-a ındemnat sa ceara ca voinţa lui ˆDum-
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
nezeu sa se faca, „precum ın cer, aşa şi pe pamant”. In cer,
˘ ˆ ˘ ˆ
unde se afla Dumnezeu, ıngerii fideli au facut ıntotdeau-
ˆ ˘ ˆ
na voinţa sa. Totuşi, aşa cum am ınvaţat ın capitolul 3, un
ˆ ˘ ˘
ınger rau n-a mai facut voinţa lui Dumnezeu şi i-a deter-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
minat pe Adam şi pe Eva sa pacatuiasca. In capitolul 10
ˆ ˘ ˆ ˘
vom afla ce ne ınvaţa Biblia despre acest ınger rau, Satan
ˆ
Diavolul. Iehova le-a permis lui Satan şi ıngerilor care au
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
ales sa-l urmeze, numiţi demoni, sa ramana o vreme ın cer.
ˆ ˆ ˘
Aşadar, nu toţi cei care se aflau atunci ın cer ınfaptuiau
˘ ˘
voinţa lui Dumnezeu. Dar aceasta situaţie urma sa se
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
schimbe cand Regatul lui Dumnezeu avea sa ınceapa sa gu-
ˆ ˘
verneze. Isus Cristos, Regele nou-ıntronat, urma sa poarte
˘
razboi cu Satan. (Citeşte Revelaţia 12:7-9.)
˘
12 Urmatoarele ˘ ˘ ˆ ˆ
cuvinte profetice arata ce avea sa se ıntam-
ˆ
ple: „Am auzit un glas puternic ın cer care zicea: «Acum au
venit salvarea, puterea, regatul Dumnezeului nostru şi auto-
˘ ˘
ritatea Cristosului sau, pentru ca acuzatorul fraţilor noştri
ˆ ˆ
[Satan], care ıi acuza zi şi noapte ınaintea Dumnezeului
˘ ˘ ˘
11. De ce a spus Isus ca discipolii sai trebuiau sa se roage ca voinţa lui
˘ ˘ ˆ
Dumnezeu sa se faca ın cer?
˘ ˆ
12. Care sunt cele doua evenimente importante menţionate ın Revela-
ţia 12:10?
ˆ ˘ ˆ
˘
nostru, a fost aruncat jos!»” (Revelaţia 12:10). Ai observat ca
˘ ˘
versetul menţioneaza doua evenimente foarte importante?
ˆ
Primul: Regatul lui Dumnezeu condus de Isus Cristos ınce-
˘ ˘
pe sa guverneze. Al doilea: Satan este aruncat din cer pe pa-
ˆ
mant.
13 Dupa˘ cum vom vedea ın ˆ
continuare, aceste doua eve-
˘
˘
nimente au avut loc deja. Care au fost urmarile? Biblia ne
˘ ˆ
spune: „Bucuraˆ ţi-va, ceruri şi voi, care locuiţi ın ele!” (Re-
˘ ˘ ˘
velaţia 12:12). Ingerii loiali se bucura pentru ca, dupa alun-
˘ ˆ ˘
garea lui Satan şi a demonilor sai, ın cer au ramas numai
ˆ
cei ce ıi sunt fideli lui Iehova Dumnezeu. ˆ Nimic şi nimeni
˘ ˆ ˘
nu le mai tulbura pacea şi armonia. In cer se ınfaptuieşte
voinţa lui Dumnezeu.
14 Dar ce putem spune despre pam ˘ ˆ ˆ
ant? In Biblie citim:
˘ ˆ ˘ ˆ
„Vai de voi, pamant şi mare, pentru ca Diavolul a coborat
ˆ ˘
la voi cuprins de o manie mare, ştiind ca nu mai are de-
ˆ
cat puţin timp!” (Revelaţia 12:12). Satan este furios pentru
˘ ˘
ca a fost alungat din cer şi pentru ca mai are puţin timp.
˘ ˘ ˘
Plin de furie, el provoac ˆ a multe ‘vaiuri’, adica multa sufe-
˘ ˘ ˆ ˘
rinţa, pe pamant. In capitolul urmator vom vedea ce sunt
ˆ ˆ ˘
aceste ‘vaiuri’. Avand ın vedere ca Satan a fost aruncat pe
˘ ˆ ˘ ˆ
pamant, probabil ca te ıntrebi: Cum se va face voinţa lui
˘ ˆ
Dumnezeu pe pamant prin intermediul Regatului?
15 Sa˘ ne aducem aminte care este voinţa lui Dumnezeu
˘ ˆ ˆ ˘
cu privire la pamant. Aşa cum am ınvaţat din capitolul 3,
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
Dumnezeu a aratat ın Eden ca doreşte ca pamantul sa fie
ˆ
transformat ıntr-un paradis locuit de oameni drepţi, care
˘ ˘ ˘
sa nu moara niciodata. Satan i-a determinat pe Adam şi pe
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
Eva sa pacatuiasca, ceea ce a afectatˆ ımplinirea voinţei lui
˘ ˆ ˘
Dumnezeu cu privire la pamant. Insa voinţa lui nu s-a
˘
13. Ce urmari a avut aruncarea lui Satan din cer?
ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ
14. Ce s-a ıntamplat dupa ce Satan a fost aruncat pe pamant?
˘ ˆ
15. Care este voinţa lui Dumnezeu cu privire la pamant?
˘
schimbat. Iehova doreşte şi acum ca oamenii ‘drepţi sa
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
moşteneasca pamantul şi sa locuiasca pentru totdeauna pe
el’ (Psalmul ˆ 37:29). Iar Regatul lui Dumnezeu va realiza
acest lucru. In ce fel?
ˆ
16 In Daniel 2:44 gasim ˘ ˘ ˆ
urmatoarea profeţie: „In zilele
acestor regi, Dumnezeul cerului va ridica un regat care nu
˘ ˆ ˘
va fi nimicit niciodata. Regatul acesta nu va trece ın sta-
ˆ ˘
panirea altui popor. El va zdrobi şi va pune capat tuturor
ˆ ˘
acestor regate şi el ınsuşi va dainui pe timp indefinit”. Ce
˘ ˘
aflam din aceasta profeţie despre Regatul lui Dumnezeu?
ˆ
17 In primul rand, ˆ
Regatul lui Dumnezeu va fi instaurat
ˆ ˘ ˆ
„ın zilele acestor regi”, ˆ adica ın timp ce vor exista alte re-
ˆ ˘
gate, sau guverne. In al doilea rand, Regatul va dainui pen-
ˆ ˆ ˆ
tru totdeauna. ˆ El nu va fi ınfrant sau ınlocuit de niciun alt
ˆ
guvern. In al treilea rand, Regatul lui Dumnezeu vaˆ purta
˘
razboi cu regatele acestei lumi şi va ieşi victorios. In cele
˘
din urma, el va fi singurul guvern care va conduce ome-
nirea. Atunci, oamenii se vor bucura de cel mai bun gu-
˘
vern pe care l-au avut vreodata.
˘
18 Biblia ne dezvaluie multe lucruri despre razboiul ˘
din-
tre Regatul lui Dumnezeu şi guvernele lumii. De exemplu,
˘ ˘ ˘ ˆ
ea ne spune ca, pe masura ce sfarşitul se apropie, spiritele
˘ ˆ ˘ ˆ ˆ
rele vor raspandi minciuni ca sa-i ınşele pe „regii ıntre-
˘ ˆ ˘
gului pamant locuit”. Cu ce scop? „Ca sa-i adune [pe regi]
˘
pentru razboiul zilei celei mari a Dumnezeului cel Atotpu-
˘ ˆ ˆ ˆ
ternic.” Regii pamantului vor fi adunaţi „ın locul care ın
˘
ebraica se numeşte Har-Maghedon” (Revelaţia 16:14, 16).
˘
Aşa cum reiese din aceste doua versete, confruntarea din-
tre guvernele umane şi Regatul lui Dumnezeu este numi-
˘ ˘
ta razboiul Har-Maghedonului, sau Armaghedon.
˘
16, 17. Ce aflam din Daniel 2:44 despre Regatul lui Dumnezeu?
˘
18. Cum se numeşte razboiul dintre Regatul lui Dumnezeu şi guverne-
le acestei lumi?
ˆ ˘ ˆ
19 Ce va realiza Regatul lui Dumnezeu prin intermediul

˘ ˘
razboiului Armaghedonului? Sa ne amintim care este voin-
˘ ˆ
ţa lui Dumnezeu cu privire la pamant. Scopul lui Iehova
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
este ca pamantul sa fie transformat ıntr-un paradis şi sa fie
ˆ ˘ ˆ
populat de oameni perfecţi şi drep ˆ ţi. Dar ce ımpiedica ın
ˆ ˘
prezent realizarea acestui scop? In primul rand, suntem pa-
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
catoşi, ne ımbolnavim şi murim. Totuşi, aşa cum am ınva-
˘ ˘
ţat din capitolul 5, Isus a murit pentru ca noi sa putem trai
˘ ˆ ˆ
veşnic. Probabil ca ıţi aminteşti cuvintele consemnate ın
˘ ˆ
Evanghelia dupa Ioan: „Atat de mult a iubit Dumnezeu lu-
ˆ ˆ ˘ ˘
mea, ıncat l-a dat pe Fiul sau unic-nascut, pentru ca orici-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
ne manifesta credinţa ın el sa nu fie distrus, ci sa aiba viaţa
˘
veşnica” (Ioan 3:16).
ˆ
20 In al doilea rand, ˆ
mulţi oameni comit lucruri rele:
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
mint, ınşala şi duc o viaţa imorala. Ei nu vor sa faca voinţa
˘
lui Dumnezeu. Oamenii care practica lucruri rele vor fi dis-
ˆ ˘
truşi ın Armaghedon, ˆ razboiul lui Dumnezeu. (Citeşte Psal-
ˆ ˆ ˘
mul 37:10.) In al treilea rand, guvernele nu-i ıncurajeaza pe
˘ ˘
oameni sa faca voinţa lui Dumnezeu. Multe dintre acestea
ˆ
s-au dovedit incapabile, crude sau corupte. Biblia spune cat
˘ ˆ
se poate de clar: „Un om stapaneşte peste alt om spre pa-
guba lui” (Eclesiastul 8:9).
21 Dupa˘ Armaghedon, omenirea va fi condusa˘ de un sin-
gur guvern, Regatul ceresc. Acesta va face voinţa lui Dum-

ˆ ˘
nezeu şi le va aduce binecuvantari extraordinare oamenilor.
ˆ ˆ ˘
De exemplu, ıi va arunca ın abis pe Satan şi pe demonii sai,
unde vor sta o mie de ani (Revelaţia 20:1-3). De asemenea,
˘
va fi aplicata valoarea jertfei lui Isus şi, astfel, oamenii fideli
ˆ ˘
nu se vor mai ımbolnavi şi nu vor mai muri. Sub domnia
ˆ ˘ ˆ ˘
19, 20. De ce voinţa lui Dumnezeu nu se ınfaptuieşte ın prezent pe pa-
ˆ
mant?
˘ ˆ
21. Cum se va face voinţa lui Dumnezeu pe pamant prin intermediul
Regatului?
Alungarea lui Satan şi
a demonilor din cer a provocat
˘ ˆ
multe ‘vaiuri’ pe pamant.
Dar aceste necazuri vor
ˆ ˆ ˆ
lua sfarşit ın curand
ˆ ˘ ˆ
˘
Regatului, ei vor putea trai pentru totdeauna. (Citeşte Reve- ˆ
˘ ˆ ˆ
laţia 22:1-3.) Pamantul va fi transformat ıntr-un paradis. In
acest fel, prin intermediul Regatului, voinţa lui Dumne-
˘ ˆ ˘
zeu se va face pe tot pamantul, iar numele sau va fi sfinţit.
˘
Care va fi rezultatul? Toţi cei care vor trai sub domnia aces-
tui Regat vor onora numele lui Dumnezeu.
ˆ
C AND VA TRECE LA ACŢIUNE
REGATUL LUI DUMNEZEU?
ˆ
22 In momentul ın ˆ ˘
care Isus le-a spus continuatorilor sai
˘ ˘
sa se roage pentru venirea Regatului, era clar ca Regatul nu
ˆ ˘ ˆ ˆ ˘
venise ınca. Dar a venit oare cand Isus s-a ınalţat la cer?
ˆ ˆ ˘ ˘
Nu, deoarece atat Petru, cat şi Pavel au spus ca, dupa ce
ˆ ˆ ˆ
Isus a ınviat, ın persoana lui s-a ımplinit profeţia din Psal-
˘
mul 110:1, care spune: „Iata ce i-a zis Iehova Domnului
ˆ ˘ ˆ
meu: «Stai la dreapta mea pana ıi voi pune pe duşmanii
˘ ˘
tai ca scaunel pentru picioarele tale»” (Faptele 2:32-35;
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
Evrei 10:12, 13). Aşadar, urma sa treaca o perioada pana
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
cand Regatul lui Dumnezeu avea sa ınceapa sa guverneze.
23 Dar cat ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
de lunga avea sa fie aceasta perioada? Pe par-
cursul secolelor al XIX-lea şi al XX-lea, un grup de cerce-
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
tatori sinceri ai Bibliei au ınţeles treptat ca aceasta perioada
˘ ˆ
22. De unde ştim ca Regatul lui Dumnezeu nu a venit cand Isus se afla
˘ ˆ ˘ ˆ
pe pamant sau imediat dupa ınvierea lui?
ˆ ˆ ˘
23. a) Cand a ınceput sa guverneze Regatul lui Dumnezeu? b) Ce vom
˘
afla din capitolul urmator?
Sub domnia Regatului, voinţa lui Dumnezeu

ˆ ˘ ˘ ˆ
se va ınfaptui pe pamant, aşa cum
ˆ ˘ ˆ
se ınfaptuieşte ın cer
ˆ ˘
ˇ Regatul lui Dumnezeu este un guvern ceresc.
˘ ˆ ˘
Regele sau este Isus Cristos, iar ımpreuna cu
el vor domni 144000 de regi aleşi dintre
oameni (Revelaţia 14:1, 4).
ˆ ˘ ˆ ˘
ˇ Regatul a ınceput sa guverneze ın 1914, dupa
˘ ˆ
care Satan a fost aruncat din cer pe pamant
(Revelaţia 12:9).
ˆ ˆ
ˇ In curand, Regatul lui Dumnezeu va distruge
˘ ˆ
guvernele omeneşti, iar pamantul va fi trans-
ˆ
format ıntr-un paradis (Revelaţia 16:14, 16).
˘ ˆ ˆ
urma sa se ıncheie ın anul 1914 (vezi apendicele de la pa-
ˆ ˆ
ginile 215-218). Evenimentele mondiale care au ınceput ın
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
1914 confirma ca ınţelegerea lor a fost corecta. Implinirea
˘ ˘ ˆ
profeţiilor biblice arata ca, ın 1914, Cristos a devenit Rege,
ˆ ˘
iar Regatul ceresc al lui Dumnezeu a ınceput sa guverne-
˘ ˆ
ze. Prin urmare, noi traim ın ‘puţinul timp’ care i-a mai
˘
ramas lui Satan (Revelaţia 12:12; Psalmul 110:2). De ase-
˘ ˆ ˆ
menea, putem spune cu certitudine ca, ın curand, Regatul
˘
va trece la acţiune pentru ca voinţa lui Dumnezeu sa se
˘ ˘ ˆ ˘
faca pe pamant. Nu este aceasta o veste extraordinara?
˘ ˘ ˘ ˘
Crezi ca este adevarata? Din capitolul urmator vom afla ce
ˆ ˘ ˆ
ınvaţa ın realitate Biblia despre aceste lucruri.
CAPITOLUL 9
˘ ˆ ˘
Traim ın „zilele din urma”?
˘
Ce caracteristici ale zilelor din urma
ˆ
au fost profeţite ın Biblie?
Potrivit Bibliei, cum aveau
˘ ˆ ˘
sa fie oamenii ın „zilele din urma”?
ˆ
Ce lucruri ıncurajatoare
ˆ ˆ
au fost prezise ın Cuvantul lui Dumnezeu
˘
cu privire la „zilele din urma”?
ˆ ˘ ˆ ˘
TE-AI ıntrebat vreodata, ın timp ce urmareai ştirile la te-
ˆ ˆ ˘
levizor, ıncotro se ındreapta lumea? Evenimentele tragi-
ce lovesc pe neaşteptate şi nimeni nu ştie ce va aduce ziua
ˆ ˆ ˆ
de maine (Iacov 4:14). Dar Iehova ştie ce se va ıntampla
ˆ ˆ ˘ ˆ
ın viitor (Isaia 46:10). Cu mult timp ın urma, Cuvantul
˘
sau, Biblia, a prezis nu numai evenimentele tragice din zi-
ˆ ˘ ˘
lele noastre, ci şi binecuvantarile care se vor revarsa asu-
ˆ
pra omenirii ın viitorul apropiat.
2 Isus Cristos a vorbit despre Regatul lui Dumnezeu,
˘ ˘ ˘ ˘
guvernul care va pune capat rautaţii şi va transforma pa-
ˆ ˆ
mantul ıntr-un paradis (Luca 4:43). Oamenii care l-au au-
˘ ˆ
zit pe Isus au vrut sa ştie cand va veni acest Regat. De fapt,
˘ ˆ
discipolii sai chiar l-au ıntrebat: „Care va fi semnul pre-
ˆ
zenţei tale şi al ıncheierii acestui sistem?” (Matei 24:3).
˘
Isus le-a spus ca numai Iehova Dumnezeu ştia cu exacti-
ˆ ˆ
tate cand se va sfarşi sistemul actual (Matei 24:36). Totuşi,
ˆ ˆ ˆ ˘
el a prezis ce se va ıntampla chiar ınainte ca Regatul sa
˘
1. De unde putem afla ce ne rezerva viitorul?
ˆ ˘
2, 3. Ce ıntrebare i-au pus lui Isus discipolii, şi ce raspuns le-a dat el?
˘ ˆ ˘
Traim ın „zilele din urma”? 87
˘ ˘ ˘
aduca omenirii adevarata pace şi siguranţa. Evenimente-
ˆ
le prezise de el au loc chiar ın prezent.
ˆ
3 Inainte de a analiza dovezile potrivit carora ˘ ˘ ˆ
traim ın
ˆ ˘
timpul „ıncheierii acestui sistem”, sa vorbim despre un
˘ ˘
razboi pe care niciun om nu l-a putut vedea. Acest razboi
ˆ ˘ ˘
a avut loc ın cer, dar urmarile lui ne afecteaza şi pe noi.
˘ ˆ
UN RAZBOI IN CER
ˆ
4 In capitolul anterior am vazut ˘ ˘ ˆ
ca, ın anul 1914, Isus
ˆ
Cristos a devenit Rege ın cer. (Citeşte Daniel 7:13, 14.) La
˘
scurt
ˆ timp dupa aceea, el a trecut la acţiune. Biblia spune:
˘
„In cer a izbucnit un razboi: Mihael [un alt nume al lui
ˆ
Isus] şi ıngerii lui s-au luptat cu balaurul [Satan Diavolul],
ˆ ˆ
iar balaurul şi ıngerii lui au luptat şi ei”.1 Satan şi ıngerii
˘ ˆ ˘
lui rai, ˆ numiţi demoni, au fost ınvinşi şi aruncaţi pe pa-
ˆ ˘
mant. Ingerii fideli ˆ s-au bucurat ca Satan şi demonii au fost
˘ ˘ ˘ ˘
alungaţi din cer. Insa lucrul acesta avea sa le aduca multa
˘ ˘ ˆ
suferinţa oamenilor. Biblia a prezis: ‘Vai de pamant, pen-
˘ ˆ ˆ
tru ca Diavolul a coborat cuprins de o manie mare, ştiind
˘ ˆ
ca nu mai are decat puţin timp!’ (Revelaţia 12:7, 9, 12).
5 Sa˘ vedem care au fost urmarile ˘ ˘
razboiului din cer. Cu-
˘ ˘
prins de furie, Satan urma sa le provoace locuitorilor pa-
ˆ ˘
mantului multe ‘vaiuri’, adica necazuri foarte mari. Aşa
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
cum vei vedea ın continuare, noi traim ın aceasta perioada
˘
plina de necazuri. Dar ea nu va dura ˆ mult, ci „puţin timp”.
ˆ
Chiar şi Satan ştie acest lucru. In Biblie, perioada ın care
˘ ˘ ˘ ˆ
traim este numita „zilele din urma” (2 Timotei 3:1). Cat de
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
mult ne bucuram sa ştim ca, ın curand, Dumnezeu nu-i va
ˆ ˘
1 In apendicele de la paginile 218, 219, vei gasi mai multe dovezi
˘ ˘
care confirma ca Mihael este un alt nume al lui Isus Cristos.
ˆ ˆ ˆ ˘
4, 5. a) Ce s-a ıntamplat ın cer la scurt timp dupa ce Isus a devenit
˘ ˘ ˘
Rege? b) Potrivit cu Revelaţia 12:12, care aveau sa fie urmarile razboiu-
lui din cer?
88
˘ ˘
mai permite Diavolului sa aiba in-
˘ ˘ ˆ ˘
fluenţa asupra pamantului! Sa ana-
˘ ˆ ˆ
lizam cateva lucruri profeţite ın Biblie,
ˆ
care au loc chiar ın zilele noastre. Aces-
˘ ˘ ˆ
tea dovedesc ca ne aflam ın zilele din
˘ ˘ ˆ
urma şi ca, ın scurt timp, Regatul lui
ˆ ˘
Dumnezeu le va aduce binecuvantari
ˆ
eterne celor ce ıl iubesc pe Iehova. Mai
ˆ ˆ ˘ ˘
ıntai, sa examinam patru aspecte ale
semnului care, potrivit cuvintelor lui
˘ ˆ
Isus, urma sa caracterizeze timpul ın
˘
care traim.
CARACTERISTICI ˘
ALE ZILELOR DIN URMA
6 „Se va ridica naţiune contra naţiu-
neˆ şi˘ regat contra regat.” (Matei 24:7)

ˆ
In razboaiele purtate ın secolul trecut
şi-au pierdut viaţa milioane de oa-
meni. Un istoric britanic a scris: „Se-
ˆ
colul al XX-lea a fost cel mai sangeros
din istorie. . . . Pe parcursul acestui
ˆ ˘
secol au existat ıncontinuu razboaie,
ˆ
cu excepţia catorva perioade scurte de
ˆ ˘
pace”. Potrivit unui raport, „ın raz-
boaiele din secolul [al XX-lea] au mu-
ˆ
rit de trei ori mai mulţi oameni decat
ˆ ˘
ın toate razboaiele care au avut loc din
ˆ ˘ ˆ
secolul I e.n. pana la sfarşitul secolu-
lui al XIX-lea” (Worldwatch Institute).
ˆ ˘
Din 1914 au murit ın razboaie peste
ˆ ˆ
6, 7. Cum se ımplinesc ın prezent cuvintele
˘
lui Isus referitoare la razboaie şi la lipsuri de
alimente?
89
˘
100 de milioane de oameni. Poate ca
˘
şi tu ai simţit durerea provocata de
ˆ
pierderea unei persoane dragi ıntr-un
˘ ˆ ˘
razboi, ınsa nici nu-ţi poţi imagina
ˆ ˘ ˘
cata durere şi deznadejde a provocat
ˆ ˘ ˆ
pe ıntregul pamant moartea a milioa-
ne de oameni!
7 „Vor fi lipsuri de alimente.” (Matei
˘
24:7) Specialiştii spun ca producţia de
ˆ
alimente a crescut foarte mult ın ulti-
mii 30 de ani. Cu toate acestea, mulţi
˘ ˘
oameni sufera de foame pentru ca
˘ ˘
n-au bani sa-şi cumpere hrana sau
˘
n-au un teren pe care sa-l cultive. Pes-
˘ ˆ
te un miliard de oameni din ţarile ın
˘
curs de dezvoltare traiesc cu un euro
pe zi sau chiar cu mai puţin. Majori-
˘
tatea acestora sufera de malnutriţie.
˘
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sa-
˘ ˘
nataţii, malnutriţia este una dintre
principalele cauze pentru care mor
anual peste cinci milioane de copii.
8 „Vor fi mari cutremure de pam ˘ ˆ
ant.”
(Luca 21:11) Potrivit unui studiu, se
˘ ˆ ˘ ˘
aşteapta ca ın fiecare an sa aiba loc,
ˆ ˘
ın medie, 19 cutremure mari, care sa
˘ ˆ ˘ ˘
darame cladiri şi sa despice scoar-
˘
ţa terestra (U.S. Geological Survey).
ˆ
De fapt, ın fiecare an au loc cu-
˘
tremure care provoaca distrugeri de
˘ ˘
8, 9. Ce anume arata ca profeţia lui Isus de-
ˆ ˆ
spre cutremure şi epidemii se ımplineşte ın
prezent?
90
˘ ˘ ˆ
proporţii. Statisticile arata ca, ınce-
ˆ ˘
pand din 1900, cutremurele au fa-
˘
cut peste doua milioane de victime.
ˆ
Conform altei surse, „progresele ınre-
ˆ
gistrate ın domeniul tehnologiei au
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
redus doar ıntr-o mica masura numa-
rul morţilor”.
ˆ „Vor fi . . . epidemii.” (Luca 21:11)
9
In pofida progreselor din domeniul

˘
medical, omenirea se lupta cu boli
vechi şi noi. Potrivit unui raport, 20
ˆ
de boli foarte cunoscute, ıntre care tu-
berculoza, malaria şi holera, au reve-
ˆ ˘ ˆ ˆ
nit ın forţa ın ultimele decenii, ın
timp ce alte boli sunt ˆtot mai rezisten-
te la medicamente. In plus, au mai
˘
aparut cel puţin 30 de boli. Unele
dintre acestea sunt mortale şi nu exis-
˘ ˆ ˘
ta ınca niciun tratament pentru ele.
CUM
ˆ SUNT OAMENII˘
IN ZILELE DIN URMA
10 Biblia nu prezice doar aceste ca-
˘
racteristici ale zilelor din urma, ci
ˆ ˘
şi o schimbare ın societatea umana.
˘ ˘
Apostolul Pavel a aratat cum aveau sa
fie majoritatea oamenilor. Scripturile
˘ ˆ ˘
afirma: „In zilele din urma vor fi tim-
˘
puri critice, carora cu greu li se va face
˘
faţa”. (Citeşte 2 Timotei 3:1-5.) Pavel
˘
a spus ca oamenii vor fi:
˘ ˘ ˆ
10. Ce trasaturi, prezise ın 2 Timotei 3:1-5, au
˘
oamenii de astazi?
91
ˇ iubitori de sine
ˇ iubitori de bani
˘ ˘
ˇ neascultatori de parinţi
ˇ neloiali
˘ ˘ ˘
ˇ fara afecţiune naturala
˘ ˘ ˘ ˆ
ˇ fara stapanire de sine
ˇ cruzi
˘ ˘
ˇ mai degraba iubitori de placeri
ˆ
decat iubitori de Dumnezeu
ˆ ˘
ˇ avand o forma de devoţiune
ˆ ˘ ˆ
sfanta, dar negandu-i puterea
11 Se aplica˘ aceasta˘ descriere la oa-
ˆ
menii din zona ın care locuieşti? Cu
˘ ˘
siguranţa. Peste tot exista oameni cu
˘ ˘
asemenea trasaturi. Aceasta dovedeş-
˘ ˆ ˆ
te ca, ın curand, Dumnezeu va tre-
ˆ
ce la acţiune. Biblia spune: „Cand cei
˘ ˆ
rai ıncolţesc ca iarba şi toţi cei ce
˘ ˘ ˆ ˘
practica raul ınfloresc, este ca sa fie
nimiciţi pentru totdeauna” (Psalmul
92:7).
MOTIVE
ˆ DE BUCURIE˘
IN ZILELE DIN URMA
ˆ
12 Aşa cum a fost profeţit ın Bi-
˘ ˆ ˘
blie, zilele din urma sunt ıntr-adevar
ˆ ˆ
11. Potrivit cu Psalmul 92:7, ce se va ıntam-
˘
pla cu cei rai?
˘
12, 13. Cum a crescut „adevarata cunoştin-
˘ ˆ ˆ
ţa” ın „timpul sfarşitului”?
ˆ ˘ ˆ
ˆ
pline de necazuri. Totuşi, ın pofida problemelor din aceas-
˘ ˆ ˘
ta lume, ınchinatorii lui Iehova au motive de bucurie.
13 „Adevarata ˘ ˘ ˆ
cunoştinţa va creşte”, s-a profeţit ın cartea
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
biblic ˆ a Daniel. Cand aveau sa se ımplineascaˆ aceste cuvin-
ˆ
te? In „timpul sfarşitului” (Daniel 12:4). In special din
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
1914 Iehova ıi ajuta pe adevaraţii sai ınchinatori sa doban-
˘ ˆ ˘ ˆ
deasca o ınţelegere mai clara a Bibliei. Astfel, ei au ınţeles
˘
mai bine adevaruri preţioase despre numele şi scopul lui
˘ ˘
Dumnezeu, despre jertfa de rascumparare a lui Isus Cris-
ˆ ˆ ˘
tos, despre starea morţilor şi despre ınviere. Ei au ınvaţat
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘
sa-şi traiasca viaţa ın aşa fel ıncat sa se bucure de ea şi sa-i
˘ ˆ
aduca laude lui Dumnezeu. De asemenea, au ınţeles mai
ˆ
bine ce rol are Regatul lui Dumnezeu şi cum va ındrepta
˘ ˆ ˘ ˘
el situaţia de pe pamant. Ce fac ei cu aceasta cunoştinţa?
˘ ˘ ˘ ˘
Pentru a afla raspunsul, sa examinam o alta profeţie care
ˆ ˆ ˘
se ımplineşte ın aceste zile din urma.
14 „Aceasta veste buna despre regat va fi predicata˘ pe tot
˘ ˘
˘ ˆ ˆ ˆ
pamantul locuit”, a spus Isus Cristos ın profeţia despre ‘ın-
cheierea acestui sistem’. (Citeşte Matei 24:3, 14.) Vestea
˘ ˆ ˘
buna despre Regat – ce este Regatul, ce va ınfaptui el şi
ˆ ˘
cum ne putem bucura de binecuvantarile pe care le va
˘ ˆ ˘ ˆ
aduce – este predicata ın peste 235 de ţari şi teritorii şi ın
˘
sute de limbi. Milioane de Martori ai lui Iehova predica
ˆ ˘
ın mod zelos vestea buna despre Regat. Ei provin din „toa-
te naţiunile, triburile, popoarele şi limbile” (Revelaţia 7:9).
Martorii conduc studii biblice gratuite la domiciliu cu mi-
˘ ˆ ˘ ˆ
lioane de oameni care doresc sa afle ce ne ınvaţa ın rea-
ˆ ˘ ˘
litate Biblia. Ce ımplinire remarcabila cunoaşte aceasta
ˆ ˆ ˘ ˘
profeţie, cu atat mai mult cu cat Isus a profeţit ca adeva-
ˆ
raţii creştini ‘vor fi uraţi de toţi oamenii’! (Luca 21:17)
ˆ
14. Ce amploare a luat ın prezent predicarea veştii bune despre Regat,
˘
şi cine participa la ea?
˘ ˘
„Aceasta veste buna despre
˘
regat va fi predicata pe
˘ ˆ
tot pamantul locuit.”
(Matei 24:14)
ˆ ˘ ˆ
CE VEI FACE?
ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ
15 Avand ın vedere ca ın prezent se ımplinesc atat de
˘ ˘ ˆ
multe profeţii biblice, nu eşti de acord ca traim ın zilele
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
din urma? Cand vestea buna va fi predicata ın masura
˘ ˆ ˘
dorita de Iehova, „sfarşitul” va veni cu siguranţa (Matei
ˆ ˘ ˆ
24:14). „Sfarşitul” se refera la timpul cand Dumnezeu va
˘ ˘ ˆ
elimina rautatea de pe pamant. Prin intermediul lui Isus
ˆ ˘ ˆ
şi al ıngerilor sai puternici, Iehova ıi va distruge pe toţi cei
ˆ ˘ ˘
ce i se ımpotrivesc cu buna ştiinţa (2 Tesaloniceni 1:6-9).
˘ ˆ
Satan şi demonii sai nu vor mai induce ın eroare naţiu-
˘ ˆ
nile. Apoi, Regatul lui Dumnezeu va revarsa binecuvan-
˘
tari peste cei care se vor supune domniei sale drepte
(Revelaţia 20:1-3; 21:3-5).
ˆ
16 Intrucat ˆ ˆ
sistemul lui Satan se apropie de sfarşit, ar fi
˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
bine sa te ıntrebi: Ce trebuie sa fac? Este ınţelept sa ınveţi
ˆ
ın continuare despre Iehova şi despre cerinţele sale (Ioan
˘ ˘ ˘ ˆ
17:3). Studiaza Biblia cu seriozitate. Fa-ţi obiceiul sa stai ın
˘ ˘ ˘
compania celor care se straduiesc sa faca voinţa lui Ieho-
˘ ˘
va. (Citeşte Evrei 10:24, 25.) Asimileaza cunoştinţa despre
ˆ ˘ ˘ ˘
Iehova Dumnezeu studiind Cuvantul sau şi fa schimba-
˘
rile necesare ca sa te poţi bucura de favoarea sa (Iacov 4:8).
17 Isus a prezis ca˘ majoritatea oamenilor vor ignora do-
˘ ˘ ˆ ˘
vezile potrivit carora traim ın zilele din urma. Distrugerea
˘ ˆ
celor rai va veni pe neaşteptate şi ıi va lua prin surprin-
dere pe mulţi, asemenea unui hoţ care vine noaptea. (Ci-
teşte 1 Tesaloniceni 5:2.) De asemenea, Isus a avertizat:
„Aşa cum au fost zilele lui Noe, aşa va fi şi prezenţa Fiu-
˘ ˆ
lui omului. Caci, aşa cum erau oamenii ın zilele acelea di-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
15. a) Eşti convins ca traim ın zilele din urma? Explica. b) Ce va ınsem-
ˆ ˆ
na „sfarşitul”: 1) pentru cei care i se ımpotrivesc lui Iehova şi 2) pentru
cei care se supun domniei Regatului?
ˆ ˘
16. Ce este ınţelept sa faci?
˘ ˆ
17. De ce distrugerea celor rai ıi va lua prin surprindere pe mulţi?
˘ ˆ ˘
Traim ın „zilele din urma”? 95
ˆ ˘ ˘ ˘
nainte de potop: mancau şi beau, barbaţii se casatoreau şi
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ
femeile erau date ın casatorie, pana ın ziua ın care a in-
ˆ ˘ ˆ ˘
trat Noe ın arca, şi n-au dat atenţie pana a venit potopul
˘
şi i-a maturat pe toţi, aşa va fi şi prezenţa Fiului omului”
(Matei 24:37-39).
18 Isus le-a spus ascultatorilor ˘ ˘ ˆ
sai: „Fiţi atenţi la voi ınşi-
˘ ˘ ˆ ˆ
va ca nu cumva sa vi se ıngreuneze inimile cu mancare şi
˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘
bautura ın exces şi cu ıngrijorarile vieţii, iar ziua aceea sa
˘ ˘ ˘
vina pe neaşteptate peste voi ca o cursa. Fiindca ea va veni
˘ ˘ ˆ ˘
peste toţi aceia care locuiesc pe toata faţa pamantului. Ra-
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
maneţi treji, facand tot timpul implorari, ca sa reuşiţi sa sca-
˘ ˆ ˆ ˘
paţi de toate aceste lucruri care trebuie sa se ıntample şi sa
ˆ ˘ ˆ
staţi ın picioare [sa fiţi aprobaţi] ınaintea Fiului omului!”
ˆ ˘ ˘
(Luca 21:34-36). Este ınţelept sa acordam atenţie cuvinte-
ˆ ˆ ˘
lor lui Isus ıntrucat oamenii care se bucura de aprobarea lui
Iehova Dumnezeu şi a „Fiului omului”, Isus Cristos, au per-
spectiva de a supravieţui distrugerii sistemului lui Satan.
˘ ˆ
Mai mult, ei pot trai pentru totdeauna ın minunata lume
˘ ˆ
noua, care este atat de aproape (Ioan 3:16; 2 Petru 3:13).
˘ ˘ ˘
18. Carui avertisment dat de Isus ar trebui sa-i acordam atenţie?
ˆ ˘
˘ ˘ ˘
ˇ Zilele din urma se caracterizeaza prin razboaie,
˘ ˆ
lipsuri de alimente, cutremure de pamant
şi epidemii (Matei 24:7; Luca 21:11).
ˆ ˘
ˇ In zilele din urma, mulţi oameni sunt iubitori
˘
de sine, iubitori de bani, iubitori de placeri, dar
nu şi iubitori de Dumnezeu (2 Timotei 3:1-5).
˘
ˇ Pe parcursul acestor zile din urma, vestea
˘ ˘
buna despre Regat este predicata pe tot
˘ ˆ
pamantul (Matei 24:14).
CAPITOLUL 10
Ce spune Biblia
despre creaturile spirituale?
ˆ ˘ ˆ
Ii ajuta ıngerii pe oameni?
ˆ ˘
Cum ıi influenţeaza spiritele rele pe oameni?
˘
Ar trebui sa ne temem de spiritele rele?
˘ ˘
DE OBICEI, pentru a cunoaşte o ˆ persoana, trebuie sa ştim
˘ ˘
unele lucruri despre familia ei. In mod asemanator, pentru
˘
a-l cunoaşte pe Iehova Dumnezeu, ˆ trebuie sa-i cunoaştem
ˆ ˆ
mai bine familia de ıngeri. In Biblie, ıngerii sunt numiţi
ˆ
„fiii lui Dumnezeu” (Iov 38:7). Cum ıi foloseşte Dumne-
ˆ
zeu pentru a-şi realiza scopul? Ce rol au avut ei ın istoria
˘ ˆ ˘ ˆ
omenirii? Ne influenţeaza ıngerii viaţa? Daca da, ın ce fel?
ˆ
2 In Biblie se vorbeşte despre ıngeri de sute de ori. Sa˘
ˆ
˘ ˆ
analizam cateva pasaje biblice pentru a afla mai multe lu-
ˆ
cruri despre
ˆ aceste creaturi spirituale. Cine i-a creat pe ın-
geri? In Coloseni 1:16 se spune: „Prin el [Isus Cristos] au
˘
fost create toate celelalte lucruri din ceruri şi de pe pa-
ˆ ˆ
mant”. Aşadar, toate fiinţele spirituale numite ıngeri au
ˆ
fost create ın mod individual de Iehova Dumnezeu prin
˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘
intermediul Fiului sau ıntai nascut. Caţi ıngeri exista? Bi-
˘ ˘ ˆ ˘
blia arata ca au fost creaţi sute de milioane de ıngeri şi ca
toţi aceştia sunt puternici (Psalmul 103:20).1
ˆ ˆ ˘
1 In Revelaţia 5:11 se spune despre ıngerii drepţi: „Numarul lor era mi-
riade de miriade”, sau „de zece mii de ori zece mii” (nota de subsol).
˘ ˘ ˆ
Prin urmare, Biblia arata ca au fost creaţi sute de milioane de ıngeri.
˘ ˆ
1. De ce ar trebui sa cunoaştem mai multe lucruri despre ıngeri?
ˆ ˆ ˆ ˘
2. Cine i-a creat pe ıngeri, şi caţi ıngeri exista?
Ce spune Biblia despre creaturile spirituale? 97
ˆ
3 Cuvantul ˘
lui Dumnezeu, Biblia, ne spune ca, la crearea
˘ ˆ ˘
pamantului, „toţiˆ fiii lui Dumnezeu scoteau strigate de lau-
˘ ˘ ˆ
da” (Iov 38:4-7). Inţelegem deci ca ıngerii au existat cu mult
ˆ ˆ ˆ
ınainte de crearea omului, ınainte chiar şi de ıntemeierea
˘ ˆ ˘ ˆ
pamantului. Din acelaşi pasaj biblic reiese şi ca ıngerii au
˘ ˆ ˘
sentimente, deoarece se spune ca ei „strigau ımpreuna de
˘
bucurie”. Dupa cum poţi observa, „toţi fiii lui Dumnezeu”
ˆ ˘ ˆ ˘
s-au bucurat ımpreuna. Pe atunci, toţi ıngerii alcatuiau o fa-
˘ ˆ
milie unita, care ıi slujea lui Iehova Dumnezeu.
ˆ ˘
INGERII OFERA SPRIJIN ŞI OCROTIRE
4 De cand ˆ
au asistat la crearea primilor oameni, fiinţele spi-
˘ ˘ ˘
rituale fidele au aratat un viu interes faţa de familia umana,
˘ ˘ ˆ
tot mai numeroasa, şi faţa de ımplinirea scopului divin (Pro-
verbele 8:30, 31; 1 Petru 1:11, 12). Dar, cu trecerea timpului,
ˆ ˘ ˆ ˘
ıngerii au vazut cum majoritatea oamenilor s-au ındepar-
˘
tat de Creatorul ˆ ˘ lor iubitor. Cu siguranţa, lucrul acesta i-a
ˆ ˆ ˆ
ıntristat. Insa „este bucurie printre ıngeri” cand la Iehova
ˆ ˘
se ıntoarce chiar şi un singur om (Luca 15:10). Dupa cum
˘ ˆ
am vazut, ıngerii sunt preocupaţi de binele slujitorilor lui
ˆ
Dumnezeu. Aşadar, ınţelegem de ce Iehova i-a folosit de
ˆ ˘ ˘
multe ori pentru a-şi ıntari şi ocroti slujitorii fideli de pe pa-
ˆ ˘ ˆ
mant. (Citeşte Evrei 1:7, 14.) Iata cateva exemple.
5 Lot, un om drept, şi fiicele sale au supravieţuit distru-
˘
gerii oraşelor nelegiuite Sodoma şi Gomora datorita aju-
ˆ
torului oferit de doi ıngeri. Aceştia i-au scos din oraşul
˘ ˆ
care urma sa fie distrus (Geneza 19:15, 16). Cateva secole
ˆ ˆ ˘
mai tarziu, profetul Daniel a fost aruncat ıntr-o groapa cu
˘ ˘ ˘
lei, dar a scapat nevatamat. El a spus: „Dumnezeul meu ˆ
ˆ ˆ
şi-a trimis ıngerul şi a ınchis gura leilor” (Daniel 6:22). In
˘ ˆ
3. Ce aflam despre ıngeri din Iov 38:4-7?
˘ ˘ ˆ ˘
4. Cum arata Biblia ca ıngerii fideli se intereseaza de ceea ce fac oame-
nii?
˘ ˆ ˆ ˆ
5. Menţioneaza cateva situaţii ın care ıngerii au oferit sprijin.
ˆ ˘ ˆ
ˆ ˆ
secolul I e.n., un ınger l-a eliberat din ınchisoare pe apos-
tolul Petru (Faptele 12:6-11). Chiar şi Isus a fost ajutat de
ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ
ıngeri la ınceputul serviciului sau pamantesc (Marcu 1:13).
ˆ ˘ ˆ
Cu puţin ınainte de moartea sa, lui Isus i-a aparut un ın-
ˆ ˘ ˆ
ger, care „l-a ıntarit” (Luca 22:43). Ce mult a ınsemnat pen-
ˆ ˆ
tru Isus sprijinul ıngerului ın acele momente cruciale!
ˆ ˆ
6 In prezent, ıngerii nu li se mai arata˘ slujitorilor lui
˘ ˆ ˆ
Dumnezeu de pe pamant. Deşi oamenii nu-i pot vedea, ın-
˘ ˘ ˘
gerii puternici continua sa-i ocroteasca pe slujitorii ˆ lui Ie-
ˆ
hova ındeosebi
ˆ din punct de vedere spiritual. In Biblie se
ˆ ˘ ˘ ˆ
spune: „Ingerul lui Iehova ışi aşaza tabara ın jurul celor ce
ˆ ˘ ˘
se tem de el şi ıi scapa” (Psalmul 34:7). De ce ar trebui sa
ˆ ˘
ne ıncurajeze aceste cuvinte? Deoarece exista creaturi spi-
˘ ˘
rituale releˆ care vor sa ne distruga. Cine sunt ele? Cum au
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
aparut? In ce fel ıncearca sa ne faca rau? Pentru a afla ras-
˘ ˆ ˆ ˆ
punsul, sa vedem ce s-a ıntamplat la ınceputul istoriei
omenirii.
CREATURI SPIRITUALE CARE NE SUNT DUŞMANI
˘ ˆ ˆ
Aşa cum am vazut ın capitolul 3, un ınger a cultivat
7
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
dorinţa de a stapani peste alţii şi s-a razvratit ımpotriva lui
ˆ ˆ ˘
Dumnezeu. Mai tarziu, acest ınger a ajuns sa fie cunoscut
˘ ˆ
ca Satan Diavolul (Revelaţia 12:9). Dupa ce a ınşelat-o pe
ˆ ˘ ˆ
Eva, Satan a reuşit ın cei 1600 de ani care au urmat sa-i ın-
˘ ˆ
departeze de Dumnezeu pe toţi oamenii, cu excepţia ca-
ˆ
torva persoane fidele, ıntre care Abel, Enoh şi Noe (Evrei
11:4, 5, 7).
ˆ
8 Pe timpul lui Noe, şi alţi ıngeri ˘ ˘ ˆ
s-au razvratit ımpotri-
˘ ˘ ˘
va lui Iehova. Ei au parasit familia cereasca a lui Dumne-
ˆ ˆ ˆ
6. a) Cum ıi ocrotesc ın prezent ıngerii pe slujitorii lui Dumnezeu? b) Ce
ˆ ˘ ˆ
ıntrebari vom analiza ın continuare?
ˆ ˘ ˆ ˘
7. Cat de mulţi oameni a reuşit Satan sa ındeparteze de Dumnezeu?
ˆ ˘ ˘
8. a) Cum au devenit demoni unii ıngeri? b) Ce au trebuit sa faca de-
monii pentru a supravieţui Potopului din zilele lui Noe?
˘ ˆ
zeu, şi-au luat corpuri omene
ˆ şti şi au venit pe pamant. De
˘
ce au facut ei aceasta? In Geneza 6:2 se spune: „Fiii ade-
˘ ˘ ˘
varatului Dumnezeu au vazut ca fiicele oamenilor erau
frumoase şi şi-au luat soţii, pe cele pe care le-au ales”. Dar,
˘
dupa un timp, Iehova Dumnezeu nu le-a mai permis aces-
ˆ ˘ ˘
tor ıngeri sa corupa omenirea. De aceea, el a adus asupra
˘ ˆ ˆ ˘
pamantului un potop, ın care au murit toţi oamenii rai.
˘ ˘ ˘
Singurii care au scapat cu viaţa au fost slujitorii sai fideli
ˆ
(Geneza 7:17, 23). Pentru a supravieţui, ıngerii rebeli, sau
˘
demonii, au trebuit sa-şi abandoneze corpurile omeneşti
˘ ˆ ˘ ˆ
şi sa se ıntoarca ın cer ca fiinţe spirituale. Prin acţiunile
ˆ
„Dumnezeul meu şi-a trimis ıngerul
ˆ
şi a ınchis gura leilor.”
(Daniel 6:22)
ˆ ˘ ˆ
˘
lor, ei au demonstrat ca erau de partea Diavolului, care a
˘
devenit astfel „conducatorul demonilor” (Matei 9:34).
9 Cand ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ
ıngerii neascultatori s-au ıntors ın cer, Dumne-
˘ ˘ ˆ
zeu le-a interzis sa se alature ıngerilor fideli, aşa cum pro-
˘
cedase şi cu Satan, conducatorul lor (2 Petru 2:4). Chiar
˘ ˆ
daca ın prezent nu mai pot lua corpuri omeneşti, demo-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
nii continua sa aiba o influenţa negativa puternica asupra
ˆ
oamenilor. De fapt, cu ajutorul lor, Satan „induce ın eroa- ˆ
ˆ ˘ ˆ
re ıntregul pamant locuit” (Revelaţia 12:9; 1 Ioan 5:19). In
ˆ
ce fel? Demonii recurg la diverse metode pentru a-i ınşela
˘ ˘ ˆ
pe oameni. (Citeşte 2 Corinteni 2:11.) Sa analizam cateva
dintre ele.
ˆ ˆ ˘
CUM II INŞAL A DEMONII PE OAMENI?
10 Pentru a-i ın ˆ
şela pe oameni, demonii se folosesc de
spiritism şi de alte forme de ocultism. Aceste practici pre-
ˆ
supun comunicarea cu demonii, fie ın mod direct, fie prin
˘
intermediul unui medium. Biblia condamna ocultismul şi
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ne avertizeaza sa evitam tot ce are legatura cu el (Galateni
5:19-21). Ocultismul poate fi comparat cu momeala folo-
˘ ˆ
sita de pescari. Ei folosesc diferite momeli, ın funcţie de
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
peştii pe care vor sa-i prinda. In mod asemanator, demo-
ˆ
nii recurg la diverse forme de ocultism pentru a ınşela ori-
ce fel de oameni.
11 Una dintre momelile folosite de spiritele rele este di-
ˆ ˘
vinaţia. Prin divinaţie se ınţelege orice practica la care ape-
˘ ˆ ˆ
leaza cineva ın ıncercarea de a afla viitorul sau un lucru
ˆ
necunoscut. Cateva forme de divinaţie sunt: astrologia,
˘
prezicerea viitorului cu ajutorul carţilor de tarot, folosirea
ˆ ˘
globului de cristal, ghicitul ın palma şi interpretarea vise-
ˆ ˆ ˆ ˆ ˆ
9. a) Ce s-a ıntamplat cu demonii cand aceştia s-au ıntors ın cer? b) Ce
vom analiza cu privire la demoni?
10. Ce este spiritismul?
˘ ˘ ˘ ˘
11. Ce este divinaţia, şi de ce ar trebui sa evitam tot ce are legatura cu ea?
ˆ
Demonii folosesc diverse metode pentru a-i ınşela pe oameni
˘ ˘
lor. Deşi mulţi oameni cred ca divinaţia este o practica
˘ ˘ ˘
inofensiva, Biblia arata ca cei care prezic viitorul sunt aju-
taţi de spiritele rele. De exemplu, relatarea din Faptele
ˆ ˘
16:16-18 vorbeşte despre „un demon de ghicire”, ˆ ˘ ˆ care ıi da-
dea unei fete puterea de a face preziceri. Insa, cand demo-
˘
nul a ieşit din ea, fata n-a mai avut aceasta putere.
12 O alta metoda prin care demonii ıi ınşala˘ pe oameni
˘ ˘ ˆ ˆ
˘ ˘ ˘
este aceea de a-i face sa creada ca pot vorbi cu morţii. Cei
ˆ
care au pierdut pe cineva drag ın moarte sunt adesea in-
ˆ
duşi ın eroare de concepţiile greşite privitoare la morţi. Un
˘
medium poate da unele detalii despre persoana decedata
ˆ
sau ıi poate imita vocea. Drept urmare, mulţi oameni au
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
ajuns sa creada ca morţii traiesc
ˆ ˘ şi ca ışi pot alina durerea
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
daca intra ın legatura cu ei. Insa o astfel de „consolare” nu
˘
este doar iluzorie, ci şi periculoasa. De ce? Deoarece de-
ˆ
monii pot imita vocea unei persoane decedate şi ıi pot da ˆ
unui medium detalii despre aceasta (1 Samuel 28:3-19). In
˘ ˘
12. De ce este periculos sa comunicam cu morţii?
CUM
ˆ TE POŢI
IMPOTRIVI
SPIRITELOR RELE
ˇ Renunţa˘ la toate
obiectele care
˘ ˘
au legatura
cu ocultismul
ˇ Studiaza˘ Biblia
˘
ˇ Roaga-te lui
Dumnezeu
˘ ˆ ˆ
plus, aşa cum am vazut ın capitolul 6, cand moare, omul
ˆ ˘ ˘
ınceteaza sa existe (Psalmul 115:17). Prin urmare, cei care
ˆ ˘ ˆ
„ıntreaba morţii” sunt ınşelaţi de spiritele rele şi nu fac
voinţa lui Dumnezeu (Isaia 8:19). (Citeşte Deuteronomul
˘ ˘ ˘
18:10, 11.) Prin urmare, ai grija sa nu muşti din aceasta mo-
˘ ˘
meala periculoasa, pe care o folosesc demonii!
13 Spiritele rele nu numai ca˘ ıi ˆ ˆ ˘
ınşala pe oameni, dar ıi
ˆ
ˆ ˘
şi sperie. In prezent, Satan şi demonii ştiu ca mai au doar
ˆ ˘ ˆ ˆ
„puţin timp” pana cand vor fi aduşi ıntr-o stare de inac-
ˆ
tivitate. De aceea, sunt mai cruzi ca oricand (Revelaţia
ˆ
12:12, 17). Totuşi, mii de oameni care ın trecut s-au temut
˘ ˘ ˘
de spiritele rele au reuşit sa se elibereze de aceasta teama.
˘ ˘ ˘ ˘
Cum anume? Ce trebuie sa faca o persoana care practica
spiritismul sau alte forme de ocultism?
˘ ˆ
CUM POŢI SA TE IMPOTRIVEŞTI
SPIRITELOR RELE?
14 Biblia ne arata˘ ce trebuie sa˘ facem pentru a ne ımpo- ˆ
trivi spiritelor rele şi pentru a ne elibera de sub influenţa
˘ ˘ ˘ ˆ
lor. Sa luam exemplul ˆ creştinilor care au trait ın oraşul Efes
ˆ
ın secolul I. Inainte de a deveni creştini, unii dintre ei prac-
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
ticasera spiritismul. Ce au facut ei cand au luat hotararea
˘
sa renunţe la spiritism? Biblia ne spune: „Mulţi dintre cei
˘ ˆ
ce practicau magia şi-au adunat carţile şi le-au ars ın fa-
˘ ˘
ţa tuturor” (Faptele 19:19). Masura luata de aceşti creştini
convertiţi de puţin timp constituie un exemplu pentru cei
˘ ˆ ˘
ce vor sa se ımpotriveasca spiritelor rele. Cei care doresc
˘ ˘ ˘
sa-i slujeasca lui Iehova trebuie sa renunţe la tot ce are le-
˘ ˘ ˘ ˆ
gatura cu spiritismul – carţi, reviste, filme, postere şi cante-
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
ce care promoveaza spiritismul şi ıl prezinta ıntr-o lumina
˘ ˘ ˆ
13. Ce au reuşit sa faca unii oameni care ın trecut s-au temut de spiri-
tele rele?
14. Cum ne putem elibera de influenţa spiritelor rele, asemenea creşti-
nilor din Efes?
ˆ ˘ ˆ
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
atragatoare. In aceasta categorie intra şi amuletele sau alte
ˆ ˘
obiecte purtate ca protecţie ımpotriva raului (1 Corinteni
10:21).
15 La caˆ ţiva ani dupa˘ ce creştinii din Efes şi-au distrus car- ˘
ţile de magie, apostolul Pavel le-a scris: „Avem de luptat . . .
ˆ
ımpotriva forţelor spirituale rele” (Efeseni 6:12). Demonii
˘ ˆ ˘ ˆ
nu renunţasera, ci ıncercau sa exercite ın continuare con-
˘ ˘
trol asupra acestor creştini. Ce trebuiau deci sa faca ei? Pa-
vel le-a spus: „Mai presus de toate, luaţi marele scut al
˘
credinţei, cu care veţi putea stinge toate sageţile aprinse ale
˘ ˆ
celui rau [Satan]” (Efeseni 6:16). Cu cat scutul credinţei
ˆ ˆ
noastre este mai puternic, cu atat ne vom putea ımpotrivi
˘ ˘
cu mai multa eficienţa forţelor spirituale rele (Matei 17:20).
16 Pentru a ne ınt ˆ ˘ ˘
ari credinţa, trebuie sa studiem Biblia.
˘
De exemplu, un ˆ zid are nevoie de o temelie rezistenta ca
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
sa fie trainic. In mod asemanator, ca sa avem o credinţa
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
trainica, aceasta trebuie sa aiba la baza cunoştinţa exacta
ˆ ˘
din Cuvantul lui Dumnezeu, Biblia. Daca citim şi studi-
˘ ˘
em zilnic Biblia, vom avea o credinţa puternica. Aseme-
nea unui zid trainic, ea ne va ocroti de influenţa spiritelor
rele (1 Ioan 5:5).
17 Ce alta˘ masur ˘ ˘ ˘ ˆ
a trebuiau sa ia creştinii din Efes? Intru-
ˆ ˘ ˆ ˆ
cat traiau ıntr-un oraş ın care practicile spiritiste erau larg
˘ ˆ ˘
raspandite, ei aveau nevoie de mai multa ocrotire. De ace-
˘ ˆ ˆ
ea, Pavel le-a spus: ‘Rugaţi-va oricand ın spirit cu orice fel
˘
de rugaciune şi implorare’ (Efeseni 6:18). Deoarece şi noi
˘ ˆ ˆ ˘
traim ıntr-o lume ın care practicile spiritiste sunt larg ras-
ˆ ˆ ˘ ˆ
pandite, ne putem ımpotrivi spiritelor rele numai daca ıl
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
rugam staruitor pe Iehova sa ne ocroteasca. Trebuie sa fo-
ˆ ˘
losim numele lui Dumnezeu, Iehova, ın rugaciunile noas-
˘ ˆ
15. Ce trebuie sa facem pentru a ne ımpotrivi forţelor spirituale rele?
ˆ ˘
16. Cum ne putem ıntari credinţa?
˘ ˆ
17. Ce altceva trebuie sa facem pentru a ne ımpotrivi spiritelor rele?
˘ ˘ ˆ
tre. (Citeşte Proverbele 18:10.) Sa-l rugam deci neıncetat
˘ ˘
pe Iehova: „Elibereaza-ne de cel rau [Satan Diavolul]” (Ma-
˘ ˘
tei 6:13). Putem fi siguri ca Dumnezeu va raspunde la ru-
˘
gaciunile noastre sincere (Psalmul 145:19).
18 Spiritele rele sunt periculoase, dar daca˘ te ımpotrive ˆ
şti
ˆ ˘
Diavolului şi te apropii de Dumnezeu ınfaptuind voinţa Sa
˘ ˘
nu trebuie sa-ţi fie teama de ele. (Citeşte Iacov 4:7, 8.) Spi-
˘
ritele rele au putere limitata. Ele au fost pedepsite pe timpul ˆ
ˆ ˘
lui Noe, iar ın viitor vor primi judecata finala (Iuda 6). In
˘ ˆ ˘ ˘
plus, nu uita ca ıngerii puternici ai lui Iehova ne apara
˘ ˆ
(2 Regi 6:15-17). Ei dorescˆ mult ca noi sa reuşim ın lupta
ˆ ˆ ˘
ımpotriva spiritelor rele. Ingerii fideli ne susţin ın aceasta
˘ ˘ ˘
lupta. Sa stam deci aproape de Iehova şi de familia sa de
˘ ˘ ˘
creaturi spirituale fidele! Sa evitam orice forma de spiritism
˘ ˘ ˆ
şi sa urmam ıntotdeauna sfaturile Bibliei! (1 Petru 5:6, 7;
˘ ˆ ˘ ˆ
2 Petru 2:9) Astfel putem fi siguri ca vom ieşi ınvingatori ın
ˆ
lupta ımpotriva creaturilor spirituale rele.
19 Dar de ce tolereaza˘ Dumnezeu spiritele rele şi rautatea ˘
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
care provoaca atata suferinţa? La aceasta ıntrebare se va ras-
ˆ ˘
punde ın capitolul urmator.
˘ ˆ ˘ ˆ ˆ
18, 19. a) De ce putem fi siguri ca vom ieşi ınvingatori ın lupta ım-
ˆ ˘ ˆ
potriva creaturilor spirituale rele? b) La ce ıntrebare se va raspunde ın
˘
capitolul urmator?
ˆ ˘
ˆ ˆ ˘
ˇ Ingerii fideli ıi ajuta pe slujitorii lui Iehova
(Evrei 1:7, 14).
ˆ ˆ ˘ ˆ
ˇ Satan şi demonii ıi ınşala pe oameni, ınde-
˘ ˆ
partandu-i de Dumnezeu (Revelaţia 12:9).
˘ ˆ ˘
ˇ Daca ınfaptuieşti voinţa lui Dumnezeu şi
ˆ
te ımpotriveşti Diavolului, Satan va fugi
de la tine (Iacov 4:7, 8).
CAPITOLUL 11
De ce permite Dumnezeu
suferinţa?
˘ ˘
Este raspunzator Dumnezeu
˘ ˆ
de suferinţa care exista ın lume?
˘ ˘ ˆ
Ce controversa a aparut ın Eden?
ˆ ˘
Cum va ınlatura Dumnezeu suferinţa?
ˆ
TRUPURILE neınsufleţite a mii de femei şi copii ucişi ın
ˆ
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
timpul unei lupte sangeroase dintr-o ţara sfaşiata de raz-
ˆ ˘ ˘ ˆ
boi au fost aşezate ıntr-o groapa comuna. De jur ımprejur
˘ ˆ
au fost puse cruci mici pe care scria: „De ce?”. Aceasta ın-
ˆ
trebare se naşte deseori ın mintea oamenilor care trec prin
˘
tragedii. Ea reflecta disperarea celor ce au pierdut pe cine-
˘ ˘ ˘ ˘
va drag, au ramas fara locuinţa sau au trecut prin alte
˘
suferinţe greu de imaginat din cauza unui razboi, a unui
˘ ˘
dezastru natural, a unei boli sau a criminalitaţii. Ei vor sa
˘
ştie de ce s-au abatut asemenea nenorociri asupra lor.
2 De ce permite Dumnezeu suferinţa? Daca˘ el este atot-
ˆ ˘ ˆ
puternic, iubitor, ınţelept şi drept, de ce exista atat de mul-
˘ ˘ ˆ ˘
ta ura şi nedreptate ın lume? Ţi-ai pus şi tu vreodata aceste
ˆ ˘
ıntrebari?
3 Este greşit sa˘ ne ıntreb ˆ ˘
am de ce permite Dumnezeu su-
˘ ˘ ˘ ˆ
ferinţa? Unii se tem sa puna aceasta ıntrebare, conside-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
rand ca astfel ar dovedi lipsa de credinţa sau de respect faţa
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ
1, 2. Ce fel de probleme provoaca suferinţa, şi ce ıntrebari ışi pun ın
general oamenii?
˘ ˘ ˆ ˘
3, 4. a) Ce dovezi avem ca nu este greşit sa ne ıntrebam de ce permi-
˘
te Dumnezeu suferinţa? b) Cum priveşte Iehova rautatea şi suferinţa?
107
˘
Iehova Dumnezeu va pune capat tuturor suferinţelor
˘
de Dumnezeu. Dar, citind Biblia, vei vedea ca au existat
˘
oameni fideli şi tematori de Dumnezeu care şi-au pus ase-
ˆ ˘ ˆ
menea ıntrebari. De exemplu, profetul Habacuc l-a ın-
˘ ˘ ˘ ˘
trebat pe Iehova: „De ce ma faci sa vad rautatea şi te uiţi
˘ ˘ ˆ
la rau? De ce este jaf şi violenţa ın faţa mea, de ce sunt
ˆ
certuri şi se starnesc dispute?” (Habacuc 1:3).
4 L-a mustrat Iehova pe profetul fidel Habacuc pentru
˘ ˆ ˘
ca a pus aceste ıntrebari? Nicidecum. Dumnezeu chiar a
ˆ ˆ ˘
inclus cuvintele sincere ale acestuia ın Cuvantul sau inspi-
˘ ˆ ˘
rat. De asemenea, el l-a ajutat pe profet sa ınţeleaga mai
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
bine situaţia şi sa-şi ıntareasca credinţa. Iehova doreşte sa
ˆ ˘
te ajute şi pe tine. Aminteşte-ţi ce ne ınvaţa Biblia: „El se
˘ ˘
intereseaza de voi” (1 Petru 5:7). Dumnezeu uraşte mai
ˆ ˘
mult decat orice om rautatea şi suferinţa (Isaia 55:8, 9).
˘ ˆ ˘ ˘
Atunci de ce exista atat de multa suferinţa?
˘ ˆ ˘ ˘
DE CE EXISTA ATAT DE MULTA SUFERINŢA?
5 Mulţi oameni de diferite religii ıi ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
ıntreaba pe ınvaţato-
˘ ˘ ˆ
rii şi pe conducatorii lor religioşi de ce exista atat de mul-
˘ ˘ ˘
ta suferinţa. Deseori li se spune ca aşa a vrut Dumnezeu
˘ ˆ ˘
5. Cum explica unii suferinţa din lume, dar ce ne ınvaţa Biblia?
ˆ ˘ ˆ
˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ ˘
şi ca el a hotarat cu mult timpˆ ınainte tot ce se ıntampla,
chiar şi evenimentele tragice. In opinia altora, nimeni nu
˘ ˘ ˆ
cunoaşte caile lui Dumnezeu. Alţii susţin ca Dumnezeu ıi
ia la el pe oamenii buni, chiar şi pe copii. Dar, aşa cum
ˆ ˘ ˘ ˘
ai ınvaţat deja, Iehova Dumnezeu nu face niciodata rau.
˘ ˘ ˘ ˘
Biblia arata: „Departe de adevaratul Dumnezeu sa faca
˘ ˘ ˘
ce este rau şi de Cel Atotputernic sa faca ce este nedrept!”
(Iov 34:10).
6 Ştii de ce dau oamenii vina pe Dumnezeu pentru toata˘
˘ ˆ
suferinţa care exista ın lume? Deoarece majoritatea cred
˘ ˘
ca Dumnezeul Atotputernic este conducatorul acestei lumi.
˘
Ei nu ştiu un adevar simplu, dar important, pe care ni-l
˘ ˆ ˘ ˘
dezvaluie Biblia. Aşa cum ai ınvaţat din capitolul 3, adeva-
˘
ratul conducator al acestei lumi este Satan Diavolul.
7 Biblia spune cat ˆ ˆ
se poate de clar: „Intreaga lume zace
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
ın puterea celui rau” (1 Ioan 5:19). Daca stam sa ne gan-
˘ ˘
dim, nu aşa stau lucrurile? Lumea de astazi reflecta perso-
ˆ
nalitatea acestei creaturi invizibile, care „induce ın eroare
ˆ ˘ ˆ
ıntregul pamant locuit” (Revelaţia 12:9). Satan este plin de
˘ ˘
ura, mincinos şi crud. Aşa este şi lumea aflata sub contro-
˘ ˘ ˆ
lul sau. Acesta este primul motiv pentru care exista atat de
˘ ˘
multa suferinţa.
8 Al doilea motiv este acela ca, ˘ ˆ ˘ ˘
ın urma razvratirii din
˘
Eden, oamenii au moştenit imperfecţiunea şi pacatul,
˘ ˆ ˘ ˘
aşa cum am vazut ın capitolul 3. Oamenii pacatoşi se lup-
˘ ˘
ta pentru putere, ceea ce duce la razboaie, oprimare şi
˘
suferinţa (Eclesiastul 4:1; 8:9). Al treilea motiv este acela
˘ ˘ ˆ
ca „timpul şi evenimentele neprevazute ıi ajung pe toţi”.
6. De ce mulţi oameni dau vina pe Dumnezeu pentru suferinţa care
˘ ˆ
exista ın lume?
˘ ˆ ˘ ˘
7, 8. a) Cum reflecta lumea ın care traim personalitatea conducatoru-
˘
lui ei? b) De ce putem spune ca imperfecţiunea, precum şi „timpul şi
˘ ˘ ˘
evenimentele neprevazute” cauzeaza suferinţa?
De ce permite Dumnezeu suferinţa? 109
˘
(Citeşte Eclesiastul 9:11.) Lumea nu este condusa de Ie-
˘
hova şi, de aceea, nu este ocrotita de el. Prin urmare, oa-
˘ ˘ ˘ ˆ
menii ajung sa sufere daca se afla ıntr-un loc nepotrivit, la
un moment nepotrivit.
9 Este mang ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
aietor sa ştim ca Dumnezeu nu cauzeaza su-
˘
ferinţa. El nu este vinovat de razboaiele, crimele, oprima-
˘ ˘
rea sau dezastrele naturale care ne provoac ˆ a multa durere.
ˆ
Dar de ce permite Iehova suferinţa? Intrucat este atotpu-
˘ ˘ ˘
ternic, el poate sa-i puna capat. Atunci de ce nu trece la
ˆ ˘ ˆ ˘
acţiune? Dumnezeul iubitor despre care am ınvaţat pana
˘ ˆ
acum are, cu siguranţa, un motiv ıntemeiat (1 Ioan 4:8).
˘ ˘
APARE O CONTROVERSA IMPORTANTA
10 Pentru a afla de ce permite Dumnezeu suferinţa, tre-
˘ ˆ ˆ
buie sa ne amintim cum a ınceput ea. Cand Satan i-a de-
˘
terminat pe Adam şi pe Eva sa nu mai asculte de Iehova,
˘ ˘ ˘ ˆ
a aparut o controversa importanta. Satan nu a pus la ın-
˘ ˘
doiala puterea lui Iehova, deoarece ştie ca puterea lui Ie-
˘ ˘
hova este fara limite. El a contestat dreptul de a guverna al
˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
lui Iehova. Lasand sa se ınţeleaga ca Dumnezeu este min-
˘ ˆ ˘
cinos şi ca ışi priveaza supuşii de ceva bun, Satan l-a acu-
˘ ˘ ˘
zat pe Dumnezeu ca este un conducator rau. (Citeşte
˘
Geneza 3:2-5.) Satan a insinuat ca oamenii ˆ ar fi mai feri-
˘ ˘
ciţi fara guvernarea lui Dumnezeu. In felul acesta, el a ata-
˘
cat suveranitatea lui Iehova, cu alte cuvinte, dreptul sau
de a guverna.
11 Cand ˆ ˘ ˘ ˆ
Adam şi Eva s-au razvratit ımpotriva lui Iehova,
ei au spus de fapt: Nu avem nevoie de conducerea lui Ie-
˘ ˆ ˘
hova. Putem hotarı singuri ce este bine şi ce este rau. Cum
˘ ˆ
9. De ce putem fi siguri ca Iehova are un motiv ıntemeiat pentru care
permite suferinţa?
ˆ
10. Ce a contestat Satan, şi ın ce fel?
11. De ce nu i-a distrus Iehova pe rebelii din Eden?
ˆ ˘
Este elevul mai competent decat profesorul sau?
˘ ˘ ˘
putea Iehova sa rezolve aceasta controversa? Cum le pu-
˘
tea demonstra el tuturor creaturilor inteligente ca rebelii
˘ ˘
nu aveau dreptate şi ca modul sau de a conduce era cel
˘ ˘
mai bun? Unii considera ca Dumnezeu ar fi trebuit, pur
˘ ˘ ˘
şi simplu,ˆ ˘ sa-i distrug a pe acei rebeli şi sa creeze alţi oa-
ˆ ˘
meni. Insa Iehova ışi facuse deja cunoscut scopul: acela de
˘ ˆ
a umple pamantul cu descendenţii lui Adam şi ai Evei,
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
care sa traiasca ıntr-un paradis pamantesc (Geneza 1:28).
˘ ˆ ˆ
Iehova realizeaz ˆ a ıntotdeauna ceea ce ışi propune (Isaia
˘
55:10, 11). In plus, daca i-ar fi distrus pe rebelii din Eden,
˘ ˘
controversa referitoare la dreptul sau de a guverna ar fi ra-
˘
mas nerezolvata.
12 Sa˘ ne gandim ˆ ˘
la urmatoarea ilustrare: Un profesor le
˘ ˘ ˘ ˘
arata elevilor cum se rezolva o problema dificila de mate-
˘ ˘
matica. Un elev inteligent, dar rebel spune ca metoda pro-
˘ ˘ ˘
fesorului nu este corecta. El susţine cu tarie ca ştie o
˘ ˘ ˆ ˆ ˘
metoda mult mai buna, dand astfel de ınţeles ca profeso-
˘ ˆ
rul este incompetent. Unii colegi de clasa ıi dau dreptate
˘ ˘ ˘
12, 13. Ilustreaza de ce i-a permis Iehova lui Satan sa devina condu-
˘ ˘ ˘
catorul acestei lumi şi de ce i-a lasat pe oameni sa se guverneze singuri.
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
şi se razvratesc şi ei. Ce ar trebui sa faca profesorul? Daca
˘
i-ar da afara pe rebeli, ce ar crede ceilalţi elevi? Ar putea
˘ ˘
crede
ˆ ca elevul rebel şi cei care i s-au alaturat au dreptate.
˘
In plus, ei şi-ar putea pierde respectul faţa de profesor, con-
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
siderand ca acestuia ıi este teama sa nu se descopere ca a
˘ ˘ ˆ
greşit. Dar sa presupunem ca profesorul ıi permite elevu-
˘ ˘ ˘ ˆ
lui razvratit sa demonstreze ın faţa clasei cum ar rezolva
el problema.
13 Iehova a procedat ıntr-un ˆ ˘ ˘ ˘
mod asemanator. Sa nu ui-
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ
tam ca milioanele de ıngeri din cer au vazut ce s-a ıntam-
ˆ ˆ ˘
plat ın Eden (Iov 38:7; Daniel 7:10). Modul ın care avea sa
˘ ˘ ˆ
acţioneze Iehova urma sa aiba un efect puternic asupra ın-
ˆ ˘
gerilor şi, ın cele din urma, asupra tuturor creaturilor in-
˘
teligente. Prin urmare, ce a facut Iehova? El i-a permis lui
˘
Satan sa arate cum ar conduce el omenirea. De asemenea,
˘
Dumnezeu le-a permis oamenilor sa se guverneze singuri,
sub influenţa lui Satan.
14 Profesorul din ilustrare ştie ca˘ elevul razvr ˘ ˘
atit şi cei
˘ ˘ ˘ ˆ
care i s-au alaturat greşesc. Totodata, el ştie ca, dandu-le
˘ ˘
posibilitatea sa rezolve singuri problema, toata clasa va
ˆ ˘ ˆ ˘
avea de ınvaţat. Cand se va vedea clar ca nu au dreptate,
˘
toţi elevii sinceri se vor convinge ca numai profesorul este
˘ ˆ ˆ
capabil sa le ofere ındrumare. Ei vor ınţelege şi motivul ˆ
ˆ ˘ ˘ ˘
pentru care profesorul ıi va da afara pe elevii razvratiţi. In
˘ ˘ ˘ ˆ
mod asemanator, Iehova ştie ca ıngerii fideli şi oamenii
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
sinceri vor ınvaţa un adevar esenţial cand vor vedea ca Sa-
˘ ˘
tan şi susţinatorii lui au dat greş şi ca omenirea este inca-
˘ ˘ ˘
pabila sa se guverneze. Acest adevar a fost exprimat astfel
˘
de profetul Ieremia: „Ştiu bine, o, Iehova, ca nu-i aparţi-
˘ ˆ
ne omului pamantean calea sa. Nu poate omul care um-
˘ ˘ ˘ ˘
bla nici macar sa-şi conduca paşii” (Ieremia 10:23).
˘ ˘
14. Care vor fi foloasele deciziei lui Iehova de a-i lasa pe oameni sa se
guverneze singuri?
ˆ ˘ ˆ
ˆ
DE CE ATAT DE MULT TIMP?
15 Dar de ce a permis Iehova suferinţa atat ˆ
de mult timp?
ˆ
De ce nu intervine el ınainte de a avea loc o nenorocire?
˘ ˘ ˘
Sa observam doua lucruri pe care profesorul din ilustrare
˘ ˆ ˘ ˘
nu le-a facut. Primul: nu l-a ımpiedicat pe elevul razvratit
˘
sa explice cum ar rezolva el problema. ˆ Al doilea: nu l-a aju-
˘ ˘ ˘ ˘
tat pe elev sa rezolve problema. In mod asemanator, sa ve-
˘ ˘ ˘
dem doua lucruri pe care Iehova a decis sa nu le faca.
ˆ ˘ ˘
Primul: nu i-a ımpiedicat pe Satan şi pe susţinatorii lui sa
˘
demonstreze ca au dreptate. Dar, pentru aceasta, era ne-
voie de timp. Pe parcursul a mii de ani de istorie, ˆ oame-
ˆ
nii au ıncercat toate formele de guvernare. In pofida
ˆ ˆ ˆ
progreselor ınregistrate ın domeniul ştiinţei şi ın alte do-
˘ ˘ ˘
menii, nedreptatea, saracia, criminalitatea şi razboaiele au
˘ ˘ ˘
luat o amploare fara precedent. S-a demonstrat, aşadar, ca
˘
guvernarea umana este un eşec.
16 Care este al doilea lucru pe care nu l-a facut ˘
Iehova?
˘ ˘ ˘ ˘
El nu l-a ajutat pe Satan sa conduca aceasta lume. Daca
ˆ
Dumnezeu ar fi ımpiedicat toate nenorocirile, cum ar fi
˘ ˆ
crimele oribile, n-ar fi demonstrat ca ıi susţine pe rebeli?
˘ ˘ ˘ ˘
N-ar fi crezut oamenii ca se pot guverna singuri, fara sa su-
˘
porte consecinţe dezastruoase? Daca ar fi procedat astfel,
˘ ˆ ˘
Iehova ar fi devenit complice la o minciuna. Insa „este im-
˘ ˘
posibil ca Dumnezeu sa minta” (Evrei 6:18).
17 Dar ce putem spune despre tot raul ˘ ˘ ˆ ˆ ˘
savarşit ın aceasta
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
lunga perioada de razvratire ımpotriva lui Dumnezeu? Sa
˘ ˘
nu uitam ca Iehova este atotputernic. Prin urmare, el poa-
ˆ ˘
te ınlatura suferinţa şi chiar va face acest lucru. Aşa cum
ˆ ˘
am ınvaţat deja, Dumnezeu nu va mai permite ca oamenii
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
sa distruga pamantul, ci va transforma planeta noastra
ˆ
15, 16. a) De ce a permis Iehova suferinţa atat de mult timp? b) De
ˆ
ce nu a ımpiedicat Iehova toate nenorocirile, cum ar fi crimele oribile?
˘ ˘
17, 18. Ce va face Iehova cu tot raul cauzat de conducerea umana şi
de influenţa lui Satan?
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
ıntr-un paradis. Datorita credinţei ın jertfa de rascumpara-
˘ ˘
re a lui Isus, omenirea va fi eliberata de consecinţele paca-
ˆ ˘
tului, iar prin ınviere va fi anulat tot raul provocat de
moarte. Prin intermediul lui Isus, Dumnezeu ‘va distruge
˘ ˘
lucrarile Diavolului’ (1 Ioan 3:8). Toate aceste schimbari
˘ ˘
vor avea loc la momentul potrivit. Ne bucuram ca Iehova
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
nu a intervenit pana acum. Datorita rabdarii sale, avem
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
posibilitatea sa ınvaţam adevarul şi sa-i slujim. (Citeşte
ˆ ˘
2 Petru 3:9, 10.) Dumnezeu ıi cauta pe oamenii sinceri
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
care doresc sa-i aduca ınchinare. El le da putere sa ındure
˘ ˆ ˘
orice suferinţa care s-ar putea abate asupra lor ın aceasta
˘
lume plina de necazuri (Ioan 4:23; 1 Corinteni 10:13).
18 Dar poate ca˘ te ıntrebi: ˆ
Nu s-ar fi putut evita toata su-
˘
˘ ˆ
ferinţa daca Dumnezeu i-ar fi creat pe Adam şi pe Eva ın
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
aşa fel ıncat sa nu se razvrateasca? Pentru a raspunde la
˘ ˆ ˘ ˘
aceasta ıntrebare, sa ne amintim ca am primit de la Ieho-
va un dar preţios.
ˆ
CUM IŢI VEI FOLOSI DARUL DE LA DUMNEZEU?
19 Aşa cum am ınv ˆ ˘
aţat
ˆ din capitolul 5, oamenii au fost
ˆ
creaţi cu liber-arbitru. Iţi dai seama cat de valoros este acest
dar? Dumnezeu a creat multe specii de anima-
ˆ ˘
le, care se conduc ın general dupa instinct
(Proverbele 30:24). Omul a proiectat roboţi
˘
care pot fi programaţi sa execute orice co-
˘ ˘
manda. Am fi fost fericiţi daca Dumnezeu
ˆ ˘
ne-ar fi creat şi pe noi la fel? Bineınţeles ca
˘
nu. Suntem bucuroşi ca avem libertatea de
19. Ce dar valoros ne-a dat Ieho-
˘
va şi de ce ar trebui sa-l preţuim?
ˆ
Dumnezeu ıţi va da putere
˘ ˆ ˘
sa ınduri orice suferinţa
ˆ ˘ ˆ
˘ ˘ ˘
a alege ce fel de persoane sa fim, ce viaţa sa ducem şi cu
˘ ˆ ˘
cine sa ne ımprietenim. Ne place sa avem o astfel de liber-
˘ ˘
tate, iar Dumnezeu vrea sa ne bucuram de ea.
20 Iehova nu vrea sa-i ˘ ˆ
slujim din constrangere (2 Corin-
ˆ ˘ ˘ ˆ
teni 9:7). De exemplu, cand se bucura un parinte? Cand co-
˘ ˆ ˆ ˆ
pilul sau ıi spune „te iubesc” la ındemnul cuiva sau cand
˘ ˆ ˘
rosteşte aceste cuvinte din inima? Aşadar, ıntreaba-te: Cum
ˆ ˆ
ımi voi folosi liberul-arbitru cu care am fost ınzestrat de Ie-
ˆ ˘
hova? Satan, Adam şi Eva l-au folosit ın cel mai rau mod
ˆ
posibil, respingandu-l pe Iehova Dumnezeu. Tu ce vei face?
˘
21 Ai posibilitatea sa- ˆ
ţi foloseşti acest dar minunat ın cel
˘
mai bun mod posibil. Te poţi alatura milioanelor de per-
soane care au luat poziţie de partea lui Iehova. Ele bucu-
˘ ˆ ˆ ˘
ra inima lui Dumnezeu ıntrucat dovedesc ca Satan este un
mincinos, iar conducerea lui, un eşec total (Proverbele
ˆ
27:11). Şi tu poţi bucura inima lui Iehova alegand un mod
˘ ˆ
de viaţa corect. Despre acest subiect vom vorbi ın capito-
˘
lul urmator.
ˆ ˆ
20, 21. Cum ıţi poţi folosi liberul-arbitru ın cel mai bun mod posibil,
˘ ˘
şi de ce ar trebui sa ne dorim sa facem acest lucru?
ˆ ˘
˘ ˘
ˇ Dumnezeu nu este raspunzator de suferinţa
˘ ˆ
care exista ın lume (Iov 34:10).
ˇ Satan a contestat dreptul lui Iehova de a
ˆ ˆ ˘
guverna, dand de ınţeles ca Dumnezeu este
˘ ˆ ˘
mincinos şi ca ışi priveaza supuşii de ceva
bun (Geneza 3:2-5).
˘ ˘
ˇ Prin intermediul Fiului sau, Conducatorul
Regatului ceresc, Iehova Dumnezeu va pune
˘ ˘ ˆ
capat tuturor suferinţelor care exista ın lume
(1 Ioan 3:8).
CAPITOLUL 12
˘ ˘
Sa ne traim viaţa
ˆ
aşa cum ıi place lui Dumnezeu!
Cum poţi deveni prieten cu Dumnezeu?
ˆ ˘
In ce fel te vizeaza şi pe tine
˘
provocarea lansata de Satan?
˘ ˘
Ce conduita dezaproba Iehova?
˘ ˆ
Ce mod de viaţa ıi place lui Dumnezeu?
ˆ ˘ ˆ ˘
CU CINE ıţi place sa te ımprieteneşti? Probabil ca preferi
˘
compania cuiva care are preocupari, opinii şi principii mo-
˘ ˘ ˘
rale asemanatoare cu ale tale, precum şi calitaţi deosebite,
˘
cum ar fi cinstea şi bunatatea.
2 De-a lungul istoriei, Dumnezeu i-a considerat pe unii oa-
˘
meni prietenii sai apropiaţi. De exemplu, pe Avraam l-a nu-
˘
mit prietenul sau. (Citeşte Isaia 41:8; Iacov 2:23.) Despre
˘ ˘
David a spus ca era un ‘om dupa inima lui’, deoarece era ge-
˘
nul de persoana pe care el o iubeşte (Faptele 13:22). Iar pe pro-
fetul Daniel l-a considerat un om „preaiubit” (Daniel 9:23).
3 De ce i-a numit Iehova pe Avraam, pe David şi pe Daniel
˘ ˘
prietenii lui? Sa remarcam ce i-a spus el lui Avraam: „Ai ascul-
ˆ ˘
tat de glasul meu” (Geneza 22:18). De aici ınţelegem ca Ieho-
ˆ ˘
va se apropie de cei care ındeplinesc cu umilinţa cerinţele
sale. El le-a spus israeliţilor: „Ascultaţi de glasul meu şi eu voi
fi Dumnezeul vostru, iar voi veţi fi poporul meu” (Ieremia
˘
7:23). Daca asculţi de Iehova, şi tu poţi deveni prietenul lui.
˘ ˆ
1, 2. Menţioneaza caţiva oameni pe care Iehova i-a considerat prietenii
˘
sai apropiaţi.
˘
3. De ce i-a numit Iehova pe unii oameni prietenii sai?
ˆ ˘ ˆ
˘ ˘
IEHOVA LE DA PUTERE PRIETENILOR SAI
ˆ
4 Gande ˆ ˘ ˘
şte-te ce ınseamna sa fii prieten cu Dumnezeu!
˘ ˘ ˘ ˘
Biblia arata ca Iehova cauta ocazii „sa-şi arate puterea pen-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
tru cei a caror inima este ıntreaga faţa de el” (2 ˆ Cronici 16:9).
ˆ ˘ ˆ
Cum ışi aratˆ a Iehova puterea ın favoarea ta? In Psalmul 32:8
ˆ ˘
se spune: „Iţi voi da perspicacitate şi te voi ınvaţa calea pe
˘ ˘
care trebuie sa mergi. Te voi sfatui cu ochiul asupra ta”.
5 Ce cuvinte emoţionante! Plin de grija, ˘ ˆ ˘
Iehova ıţi da sfa-
˘ ˆ
turile de care ai nevoie şi vegheaza asupra ta ın timp ce le
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
pui ın practica. Dumnezeu vrea sa te susţina cand treci prin
ˆ ˘ ˘ ˆ
ıncercari. (Citeşte Psalmul 55:22.) Prin urmare, daca ıi slu-
˘ ˆ ˘
jeşti cu o inima ıntreaga, ˆ poţi avea aceeaşi convingere ca
ˆ
psalmistul, care a spus: „Il am mereu pe Iehova ınaintea
˘ ˘ ˘
mea. Nu ma voi cl ˆ atina fiindc a el este la dreapta mea” (Psal-
˘ ˘ ˘
mii 16:8; 63:8). Intr-adevar, Iehova ˆ ˘ te poate ajuta sa-ţi tra-
ˆ ˘ ˆ ˘
ieşti viaţa aşa cum ıi place lui. Insa, dupa cum ai ınvaţat
˘ ˆ ˘
deja, Dumnezeu are un duşman care vrea sa te ımpiedice sa
faci lucrul acesta.
˘
SATAN LANSEAZA O PROVOCARE
˘ ˆ
6 Aşa cum am vazut ın capitolul 11, Satan a pus la ındoia- ˆ
˘
la suveranitatea lui Dumnezeu. El l-a acuzat pe Dumnezeu
˘ ˆ ˘ ˆ
ca minte şi a dat de ınţeles ca Iehova a fost nedrept cand nu
˘ ˘
le-a permis lui Adam şi Evei sa decida singuri ce era bine şi
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ce era rau. Dupa ce primii noştri parinţi au pacatuit, iar
˘ ˆ ˘ ˆ
urmaşii lor s-au raspandit pe tot pamantul, ˆ Satan a pus la
ˆ ˘
ındoiala motivaţia tuturor oamenilor. In mod indirect, el
˘
a spus ca oamenii nu-i slujesc lui Dumnezeu din iubire şi
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
ca, daca i s-ar permite, i-ar face pe toţi sa se ıntoarca ım-
˘ ˘
potriva lui Dumnezeu. Relatarea despre Iov arata ca aşa a
ˆ ˆ
gandit Satan. Dar cine a fost Iov şi ın ce fel a fost vizat el
˘
de provocarea lansata de Satan?
ˆ ˘ ˆ ˘
4, 5. Cum ışi arata Iehova puterea ın favoarea slujitorilor sai?
6. Ce acuzaţie le-a adus Satan oamenilor?
˘ ˘ ˆ
Sa ne traim viaţa aşa cum ıi place lui Dumnezeu! 117
˘ ˆ ˘
7 Iov a trait cu aproximativ 3 600 de ani ın urma. El a fost
un om bun, despre care Iehova a spus: „Nu este nimeni ca
˘ ˆ
el pe pamant, un om ireproşabil şi drept, care se teme de
˘
Dumnezeu şi se abate de la rau” (Iov 1:8). Iov se bucura de
favoarea lui Iehova.
8 Satan a pus la ındoial ˆ ˘ ˆ
a motivaţia cu care ıi slujea Iov lui
Dumnezeu. Diavolul i-a spus lui Iehova: „N-ai ridicat tu un
ˆ ˆ ˆ
gard ın jurul lui [Iov], ın jurul casei lui şi ın jurul a tot ce
ˆ ˆ
are el? Ai binecuvantat lucrarea mainilor lui, iar animalele
˘ ˆ ˆ ˆ
lui au umplut pamantul. Dar acum ıntinde-ţi mana, te rog,
˘ ˘
şi atinge-te de tot ce are şi ai sa vezi daca nu te va blestema
ˆ ˘
ın faţa” (Iov 1:10, 11).
9 Prin aceste cuvinte, Satan a susţinut ca˘ Iov ıi ˆ
slujea lui
˘ ˆ
Dumnezeu numai pentru ca primea ceva ın schimb. De
˘ ˆ ˆ
asemenea, a spus ca Iov se va ıntoarce ımpotriva lui Dum-
˘ ˆ
nezeu daca va fi pus laˆ ıncercare. Cum a reacţionat Ieho-
˘ ˆ ˘
va la aceasta acuzaţie? Intrucat era contestata motivaţia lui
˘ ˘ ˆ
Iov, Iehova i-a permis lui Satan sa-l puna la ıncercare. Aşa
˘ ˆ
se putea vedea cu claritate daca Iov ıl iubea sau nu pe Dum-
nezeu.
ˆ
IOV ESTE PUS LA INCERCARE
10 La puţin timp dupa˘ aceea, Satan a adus asupra lui Iov
ˆ ˘
mai multe ıncercari. O parte dintre animalele lui au fost
˘ ˆ
furate, iar cele ramase, omorate. Majoritatea servitorilor
lui au fost ucişi. Iov a pierdut tot ce avea. Apoi, asupra lui
˘ ˘ ˘
s-a abatut alta nenorocire: cei zece copii ai sai au murit
ˆ ˘ ˆ ˆ ˘
ıntr-o furtuna. In pofida acestor ıncercari cumplite, „Iov
˘ ˘ ˘
n-a pacatuit şi nu i-a atribuit nimic rau lui Dumnezeu”
(Iov 1:22).
7, 8. a) Prin ce se deosebea Iov de ceilalţi oameni din vremea sa? b) Cum
ˆ ˘
a pus la ındoiala Satan motivaţia lui Iov?
9. Cum a reacţionat Iehova la acuzaţia lui Satan, şi de ce?
ˆ ˘ ˘
10. Ce ıncercari s-au abatut asupra lui Iov, şi cum a reacţionat el?
˘ ˘
Iov a fost rasplatit
pentru fidelitatea sa
˘ ˘ ˆ
ˆ ˘
11 Dar Satan n-a renunţat. El s-a gandit probabil ca, deşi
˘ ˆ
Iov a putut sa suporte pierderea ıntregii sale averi, a servi-
˘ ˆ ˆ
torilor şi a copiilor sai, ın mod sigur se va ridica ımpotriva
˘ ˆ ˆ ˘
lui Dumnezeu daca el ınsuşi se va ımbolnavi. Iehova i-a per-
˘ ˘ ˘ ˘
mis lui Satan ˆ sa-l loveasca pe Iov cu o boala respingatoare
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
şi dureroasa. Insa nici boala nu l-a facut sa-şi piarda credin-
ˆ ˆ ˘
ţa ın Dumnezeu. El a spus cu fermitate: „Pana la ultima su-
flare, nu voi renunţa la integritatea mea!” (Iov 27:5).
12 Iov nu ştia ca˘ toate necazurile lui erau provocate de
ˆ
Satan. Necunoscand detaliile referitoare la controversa ri-
˘
dicata de Diavol cu privire la suveranitatea lui Iehova, Iov
˘
a crezut ca Dumnezeu trimisese asupra lui acele necazuri
˘
(Iov 6:4; 16:11-14). Totuşi, Iov a ramas integru. Prin con-
˘ ˘
duita sa fidela, el a demonstrat ca acuzaţia lui Satan era
˘
falsa.
ˆ
13 Intrucat ˆ ˘ ˘ ˘
Iov a ramas fidel, Iehova a putut sa dea un ras-
˘ ˘
puns convingator la acuzaţia neruşinata a lui Satan. Iov a
ˆ ˘ ˘ ˘
fost ıntr-adevar prietenul lui Iehova, iar El i-a rasplatit fide-
litatea (Iov 42:12-17).
˘
PROVOCAREA TE VIZEAZA ŞI PE TINE!
14 Satan nu a pus la ındoial ˆ ˘ ˘
a doar integritatea lui Iov faţa
˘ ˘
de Iehova. Provocarea lansata de Satan te vizeaza şi pe tine.
˘ ˆ
Biblia arata cu claritate acest lucru ın Proverbele 27:11, unde
ˆ ˘ ˘
se spune: „Fiul meu, fii ınţelept şi bucura-mi inima, ca sa-i
˘ ˘
pot raspunde celui ce ma batjocoreşte”. Din aceste cuvinte,
ˆ ˘ ˘
scrise la cateva sute de ani dupa moartea lui Iov, reiese ca
˘ ˘ ˘
Satan continua sa-l batjocoreasca pe Dumnezeu şi sa-i acuze
11. a) Care a fost a doua acuzaţie pe care Satan i-a adus-o lui Iov, şi ce a
˘ ˆ ˘
facut Iehova? b) Cum a reacţionat Iov cand a fost lovit cu o boala dure-
˘
roasa?
˘ ˘
12. Cum a dovedit Iov ca acuzaţia Diavolului era falsa?
˘ ˘
13. Ce a facut posibil Iov datorita atitudinii sale fidele?
˘ ˘
14, 15. De ce putem spune ca provocarea lansata de Satan nu l-a vizat
numai pe Iov?
ˆ ˘ ˆ
˘ ˘ ˆ
slujitorii. Daca ne traim viaţa aşa cum ıi place lui Iehova,
putem contribui şi noi la dezminţirea acuzaţiilor false adu-
se de Satan şi, astfel, vom bucura inima lui Dumnezeu.
ˆ ˘
Gandeşte-te: N-ar fi minunat sa poţi dezminţi şi tu calom-
˘ ˘
niile Diavolului, chiar daca aceasta ar pretinde sa faci anu-
˘
mite schimbari?
15 Sa˘ remarcam ˘
ce a spus Satan: „Omul va da tot ce are
ˆ
pentru sufletul lui” (Iov 2:4). Folosind cuvantul „omul”,
Satan nu-l acuza doar pe Iov, ci pe toţi oamenii. Acest deta-
ˆ ˘
liu este foarte important. Diavolul a pus la ındoiala şi inte-
˘ ˘ ˘ ˘
gritatea ta faţa de Dumnezeu. Satan s-ar bucura sa vada ca
˘ ˆ
nu mai asculţi de Iehova şi ca nu acţionezi corect cand treci
ˆ ˘ ˘
prin ıncercari. Ce metode ar putea folosi Diavolul ca sa-şi
˘
atinga scopul?
16 Aşa cum am vazut ˘ ˆ
ın capitolul 10, Satan foloseşte di-
ˆ ˘
verse metode pentru a-i ındeparta pe oameni de Dumne-
˘ ˘
zeu. Uneori, el ataca asemenea unui „leu care racneşte,
˘ ˆ ˘
cautand sa devoreze pe cineva” (1 Petru 5:8). Influenţa lui
ˆ
Satan se poate vedea cand prietenii, rudele sau alte per-
ˆ
soane se ımpotrivesc eforturilor tale de a studia Biblia şi
ˆ ˘ ˆ ˘
de a pune ın practica cele ınvaţate (Ioan 15:19, 20).1 Al-
ˆ ˆ ˘
teori, Satan „se preface ıntr-un ınger de lumina” (2 Corin-
teni 11:14). El poate folosi metode subtile pentru a te face
˘ ˘
sa renunţi la un mod de viaţa aprobat de Dumnezeu. Una
˘
dintre metode este descurajarea. El te poate face sa crezi
˘ ˆ ˘
ca nu vei fi la ınalţimea cerinţelor lui Dumnezeu (Prover-
bele 24:10). Indiferent cum va acţiona Satan, ca un „leu
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
1 Aceasta nu ınseamna ca toţi ımpotrivitorii tai sunt manipulaţi de Sa-
ˆ ˆ
tan. Totuşi, el este dumnezeul acestui sistem şi ıntreaga lume zace ın pu-
˘ ˘
terea lui (2 Corinteni 4:4; 1 Ioan 5:19). Prin urmare, daca ne traim viaţa
˘
aşa cum vrea Dumnezeu, ne putem aştepta sa nu fim pe placul oamenilor
˘ ˆ ˆ ˘ ˆ
şi sa ıntampinam uneori ımpotrivire.
ˆ ˘
16. a) Ce metode foloseşte Satan pentru a-i ındeparta pe oameni de
ˆ
Dumnezeu? b) Cum ar putea folosi Diavolul aceste metode ımpotriva ta?
˘ ˘ ˆ
˘ ˆ ˘
care racneşte” sau ca „un ınger de lumina”, provocarea lui
˘
este aceeaşi, şi anume ca nu-i vei mai sluji lui Dumnezeu
˘ ˆ ˘ ˘
daca te confrunţi cu ıncercari sau tentaţii. Cum poţi ras-
˘ ˆ ˆ ˘
punde la aceasta provocare, astfel ıncat sa-ţi dovedeşti in-
tegritatea, la fel ca Iov?
˘
RESPECTA PORUNCILE LUI IEHOVA
17 Şi tu poţi dezminţi acuzaţia lui Satan daca˘ duci o viaţa˘
˘ ˘ ˆ ˘
placuta lui Iehova. In ce fel? Biblia ne spune: „Sa-l iubeşti
˘ ˘
pe Iehova, Dumnezeul tau, cu toata inima ta, cu tot sufle-
˘ ˘ ˘
tul tau şi cu toata puterea ta” (Deuteronomul 6:5). Pe ma-
˘ ˘
sura ce iubirea ta faţa de Dumnezeu va creşte, vei dori tot
˘ ˘
mai mult sa faci voinţa sa. Apostolul Ioan a scris: „Iata ce
ˆ ˘ ˘ ˘
ınseamna iubirea de Dumnezeu: sa respectam poruncile
˘ ˆ ˘
sale”. Daca ıl iubeşti pe Iehova cu toata inima, vei constata
˘
ca „poruncile sale nu sunt grele” (1 Ioan 5:3).
18 Dar care sunt poruncile lui Iehova? Unele dintre ele se
˘ ˘
refera la conduita pe care trebuie s-o evitam. De exemplu,
˘
chenarul „Respinge ceea ce uraşte Iehova”, de la pagina
˘ ˆ
122, conţine o lista cu practicile condamnate ın mod clar
˘
de Biblie. Poate ca unele dintre aceste practici nu ţi se par
ˆ ˆ
grave. Dar, meditand la versetele menţionate, vei ınţelege
ˆ ˆ
cat de ınţelepte sunt legile divine. Schimbarea modului de
˘
viaţa ar putea fi unulˆ dintre cele mai grele lucruri pe care
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
le-ai facut vreodata. Insa, cei care ışi traiesc viaţa aşa cum ıi
place lui Dumnezeu sunt fericiţi şi au multe satisfacţii (Isaia
˘ ˘ ˘
48:17, 18). Şi tu poţi duce o viaţa placuta lui Iehova!
19 Dumnezeu nu ne cere niciodata mai mult decat ˘ ˆ
pu-
tem face. (Citeşte Deuteronomul 30:11-14.) El ne cunoaşte
˘
17. Care este principalul motiv pentru care trebuie sa respecţi poruncile
lui Iehova?
˘
18, 19. a) Menţioneaza unele dintre poruncile lui Iehova (vezi chenarul
˘
de la pagina 122). b) De unde ştim ca Dumnezeu nu ne cere mai mult
ˆ
decat putem face?
ˆ ˘ ˆ
˘ ˆ
capacit
ˆ aţile şi limitele mai bine decat noi (Psalmul 103:14).
˘ ˘
In plus, Iehova ne poate da putere sa ascultam de el. Apos-
˘ ˘
tolul Pavel a scris: „Dumnezeu este fidel şi nu va lasa sa fiţi
ˆ ˆ ˘
ispitiţi peste ceea ce puteţi ındura, ci, ımpreuna cu ispita,
˘
va pregati şi calea de ieşire, ca s-o puteţi suporta” (1 Corin-
˘ ˆ
teni 10:13). Pentru a te ajuta sa perseverezi, Iehova ıţi poa-
˘
te da chiar „puterea care depaşeşte normalul” (2 Corinteni
˘ ˆ ˘
4:7). Dupa ce a trecut prin multe ıncercari, Pavel a spus:
˘ ˘ ˆ ˘
„Pentru toate lucrurile am tarie datorita celui care ımi da
putere” (Filipeni 4:13).
˘
RESPINGE CEEA CE URAŞTE IEHOVA
Crimele (Exodul 20:13; Violenţa (Psalmul 11:5;
21:22, 23) Proverbele 22:24, 25;
˘ Galateni 5:20, 21)
Imoralitatea sexuala
˘
(Leviticul 20:10, 13, 15, 16; Vorbirea nepotrivita
Romani 1:24, 26, 27, 32; (Leviticul 19:16; Efeseni 5:4;
1 Corinteni 6:9, 10) Coloseni 3:8)
˘
Spiritismul (Deuteronomul Folosirea greşita
ˆ
18:9-13; 1 Corinteni 10:21, 22; a sangelui (Geneza 9:4;
Galateni 5:20, 21) Faptele 15:20, 28, 29)
Idolatria (1 Corinteni 10:14) ˘

Refuzul de a avea grija
de familie (1 Timotei 5:8)
Beţia (1 Corinteni 5:11)
˘
Participarea la razboaie
Furtul (Leviticul 6:2, 4;
sau la controverse politice
Efeseni 4:28)
(Isaia 2:4; Ioan 6:15; 17:16)
Minciuna (Proverbele 6:16, 19;
Fumatul sau consumul
Coloseni 3:9; Revelaţia 22:15)
de droguri (Marcu 15:23;
˘
Lacomia (1 Corinteni 5:11) 2 Corinteni 7:1)
˘ ˘ ˆ
˘ ˘ ˘
CULTIVA CALITAŢI PL ACUTE LUI DUMNEZEU
20 Desigur, pentru a fi aprobat de Iehova nu este suficient
˘ ˘ ˘
sa respingi lucrurile pe care le uraşte el. Trebuie şi sa iubeşti
ceea ce iubeşte el (Romani 12:9). Nu te simţi atras de persoa-
˘ ˘ ˘
nele care au opinii, preocupari şi principii morale asemana-
toare cuˆ ale tale? Acelaşi lucru se poate spune şi despre
˘ ˘
Iehova. Invaţa deci sa iubeşti lucrurile pe care le iubeşte el.
ˆ ˆ
Cateva dintre acestea sunt menţionate ın Psalmul 15, unde
˘ ˘ ˘
20. Ce calitaţi placute lui Dumnezeu ar trebui sa cultivi, şi de ce sunt
acestea importante?
ˆ ˘ ˆ
˘
se arata cine poate fi prieten cu Dumnezeu. (Citeşte Psalmul
˘ ˘
15:1-5.) Prietenii lui Iehova manifesta calitaţi precum „iubi-
ˆ ˘ ˘ ˘
rea, bucuria, pacea, ındelunga rabdare, bunavoinţa, bunata-
ˆ ˘ ˆ
tea, credinţa, blandeţea, stapanirea de sine”. Potrivit Bibliei,
˘ ˘
aceste calitaţi alcatuiesc „rodul spiritului” (Galateni 5:22, 23).
21 Citirea şi studierea cu regularitate a Bibliei te vor ajuta sa˘
˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ
cultivi calitaţi care ıi plac lui Iehova. In plus, ınvaţand ce pre-
ˆ ˆ ˘ ˆ
tinde Dumnezeu de la tine, ıţi vei ınsuşi modul sau de gan-
ˆ ˆ
dire (Isaia 30:20, 21). Cu cat ıl vei iubi mai mult pe Iehova,
ˆ ˘ ˘ ˆ
cu atat vei dori mai mult sa-ţi traieşti viaţa aşa cum ıi place lui.
22 Pentru a trai aşa cum ıi place lui Iehova, trebuie sa˘ de-
˘ ˆ
˘ ˆ
punem eforturi asidue. Potrivit Bibliei, a face schimbari ın
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
viaţa ınseamna a dezbraca vechea personalitate şi a ımbra-
˘
ca o personalitate noua (Coloseni 3:9, 10). Psalmistul a scris
cu privire la poruncile lui Iehova: „Respectarea lor aduce o
˘ ˘ ˘
mare rasplata” (Psalmul 19:11). Vei constata personal ca,
˘ ˆ ˘ ˆ
daca ıţi traieşti viaţa aşa cum ıi place ˆ lui Dumnezeu, vei avea
ˆ ˘ ˘
parte de multe binecuvantari. In felul acesta, vei da un ras-
puns la provocarea lui Satan şi vei bucura inima lui Iehova.
˘ ˘ ˆ
21. Ce anume te va ajuta sa cultivi calitaţi care ıi plac lui Iehova?
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
22. De ce binecuvantari vei avea parte daca ıţi vei trai viaţa aşa cum ıi
place lui Dumnezeu?
ˆ ˘
˘
ˇ Poţi deveni prieten cu Dumnezeu daca asculţi
de el (Iacov 2:23).
ˆ ˘
ˇ Satan a pus la ındoiala integritatea tuturor oa-
menilor (Iov 1:8, 10, 11; 2:4; Proverbele 27:11).
˘
ˇ Trebuie sa respingem practicile pe care Dum-
˘
nezeu le dezaproba (1 Corinteni 6:9, 10).
˘ ˆ
ˇ Putem obţine favoarea lui Iehova daca uram ce
˘
uraşte el şi iubim ce iubeşte el (Romani 12:9).
CAPITOLUL 13
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
Sa aratam respect faţa de viaţa!
˘
Cum considera Dumnezeu viaţa?
˘
Cum considera Dumnezeu avortul?
˘ ˘ ˘
Cum putem arata respect faţa de viaţa?
˘
„IEHOVA este Dumnezeu cu adevarat. El este Dumnezeul ˆ cel
viu”, a spus profetul Ieremia (Ieremia 10:10). In plus, Ieho-
˘ ˆ
va este Creatorul a tot ce are viaţa. Recunoscand acest lucru,
unele creaturi cereşti au exclamat: „Tu ai creat toate lucruri-
˘ ˆ ˘
le şi datorita voinţei tale ˆ ele au venit ın existenţa şi au fost
ˆ ˘ ˘
create!” (Revelaţia 4:11). Intr-o cantare de lauda adresata lui
Dumnezeu, regele David s-a exprimat astfel: „La tine este iz-
vorul vieţii” (Psalmul 36:9). Prin urmare, viaţa este un dar
de la Dumnezeu.
2 De asemenea, Iehova susţine viaţa (Faptele 17:28). De la
˘
el sunt hrana pe care o consumam, apa pe care o bem, ae-
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
rul pe care ıl respiram şi pamantul pe care traim. (Citeşte
ˆ
Faptele 14:15-17.) Iehova a creat toate aceste lucruri ın aşa
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
fel ıncat viaţa sa fie placuta. Insa, pentru a ne bucura cu ade-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
varat de viaţa, trebuie sa cunoaştem şi sa respectam legile lui
Dumnezeu (Isaia 48:17, 18).
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
SA ARATAM RESPECT FAŢA DE VIAŢA!
3 Dumnezeu vrea sa˘ avem respect faţa˘ de viaţa: ˘ ˆ
atat faţa
˘
˘ ˆ ˘ ˆ
de viaţa noastra, cat şi faţa de a altora. De exemplu, la ın-
ceputul istoriei omenirii, Cain, fiul lui Adam şi al Evei, s-a
ˆ ˘ ˘
maniat foarte rau pe fratele sau mai mic Abel. Iehova l-a
˘
1. Cine a creat tot ce are viaţa?
2. Cum susţine Dumnezeu viaţa?
3. Cum a considerat Dumnezeu uciderea lui Abel?
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ARATAM RESPECT FAŢA DE VIAŢA DACA:
˘
ˇ nu luamˆ
viaţa unui copil
ˆ
aflat ın pantecele mamei
˘
ˇ renunţam
la practicile
necurate
ˆ ˘ ˘
ˇ ınlaturam˘
din inima
˘
orice forma
˘ ˘
de ura faţa
de semeni
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
Sa aratam respect faţa de viaţa! 127
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘
avertizat ca,ˆ daca nu-şi stapanea mania, putea sa comita un
˘ ˘
pacat grav. Insa Cain a ignorat acest avertisment şi „s-a arun-
˘ ˆ
cat asupra lui Abel, fratele sau, şi l-a omorat” (Geneza 4:3-8).
Iehova l-a pedepsit pe Cain pentru fapta sa (Geneza 4:9-11).
4 Dupa˘ aproape 2 400 de ani, Iehova le-a dat israeliţilor
˘ ˘ ˆ ˆ
legi
ˆ care sa-i ajute sa i se ınchine ıntr-un mod aprobat de el.
ˆ
Intrucat au fost date prin intermediul profetului Moise, aces-
˘
te legi sunt cunoscute sub numele de „Legea mozaica”. Ea
˘ ˘ ˘
conţinea, printre altele, urmatoarea porunca: „Sa nu ucizi”
˘
(Deuteronomul 5:17). Pentru israeliţi, aceasta interdicţie era
˘ ˘ ˘ ˘
o dovada clara ca Dumnezeu preţuia viaţa oamenilor şi ca
˘
la fel trebuiau sa considere şi ei viaţa semenilor lor.
5 Dar cum considera˘ Dumnezeu viaţa unui copil care nu
˘ ˆ ˘ ˘
s-a nascut ınca? Sub Legea mozaica, cel care provoca moar-
ˆ ˆ
tea unuiˆ copil aflat ın pantecele mamei sale era aspru pe-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
depsit. Intr-adevar, şi aceasta viaţa este preţioasa ın ochii lui
Iehova. (Citeşte Exodul 21:22, 23; Psalmul 127:3.) De aici
ˆ ˘ ˘ ˘
ınţelegem ca avortul este o fapta condamnabila.
6 Faptul de a respecta viaţa presupune şi sa˘ avem o atitu-
˘ ˘ ˆ
dine potrivita faţa de semenii noştri. Biblia spune: „Cine ışi
˘ ˘ ˆ
uraşte fratele este un ucigaş şi voi ştiţi ca ın niciun ucigaş nu
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
ramane viaţa veşnica” (1 Ioan 3:15). Daca vrem sa traim veş-
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
nic, trebuie sa ınlaturam din inima orice forma de ura faţa
de semeni, deoarece ura duce de cele mai multe ori la vio-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
lenţa (1 Ioan 3:11, 12). Este foarte important sa ınvaţam sa
ne iubim unii pe alţii.
7 Dar cum putem arata ˘ ˘ ˘ ˆ
respect faţa de viaţa noastra? In ge-
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ
neral, nimeni nu vrea sa moara, ınsa unii ışi pun viaţa ın pe-
˘ ˘
ricol de dragul placerilor. De exemplu, mulţi fumeaza sau
ˆ ˘ ˘
4. Cum scotea ın evidenţa Legea mozaica punctul de vedere divin cu pri-
˘
vire la viaţa?
˘ ˘
5. Cum trebuie sa consideram avortul?
˘ ˆ
6. De ce nu trebuie sa ne uram semenii?
ˆ ˘ ˘ ˘
7. Care sunt cateva practici care demonstreaza lipsa de respect faţa de
˘
viaţa?
ˆ ˘ ˆ
˘ ˘ ˘
consuma droguri. Tutunul şi drogurile sunt daunatoare pen-
ˆ ˘
tru organism şi ın multe cazuri provoaca moartea. Persoane-
˘ ˘ ˘
le care au asemenea vicii nu considera ca viaţa este sacra.
ˆ
Aceste practici sunt necurate ın ochii lui Dumnezeu. (Citeş-
te Romani 6:19; 12:1; 2 Corinteni 7:1.) Pentru a-i sluji lui
˘ ˘
Iehova aşa cum doreşte el, trebuie sa renunţam la ele, chiar
˘ ˘
daca acest lucru ar putea fi foarte greu. Iehova ne ofera aju-
˘
torul necesar şi apreciaza eforturile pe care le facem pentru
˘
a demonstra ca preţuim viaţa, care este un dar divin.
8 Daca avem respect faţa˘ de viaţa,
˘ ˘
vom fi preocupaţi de si-
˘
guranţa noastra şi a altora. Nu vom fi neglijenţi şi nu ne vom
asuma riscuri doar de dragul senzaţiilor tari. Nu vom con-
duce imprudent şi nu vom practica sporturi violente sau
periculoase (Psalmul 11:5). Una dintre legile date de Dum-
˘ ˘
nezeu Israelului antic prevedea: „Daca-ţi construieşti o casa
˘ ˘ ˘
noua [cu acoperiş plat], sa faci un parapet la acoperiş, ca sa
˘ ˆ ˘ ˘
nu atragi vina de sange asupra casei tale, daca cineva ar ca-
dea de pe el” (Deuteronomul 22:8). La baza acestei legi se
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
afla un principiu care ar trebui sa ne calauzeasca şi pe noi.
˘ ˘ ˘ ˘
De exemplu, daca o locuinţa are scara, trebuie luate masuri
˘ ˘ ˘
de siguranţa pentru ca nimeni sa nu se accidenteze. Daca ai
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
maşina, asigura-te ca aceasta poate fi condusa ın siguranţa.
˘
Nu permite ca locuinţa sau maşina ta sa constituie un pe-
ricol pentru viaţa ta sau a altora.
9 Dar ce putem spune despre viaţa animalelor? Şi ea este
˘ ˆ
sacra ın ochii Creatorului. Dumnezeu le permite oamenilor
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
sa sacrifice animale pentru hrana şi ımbracaminte sau pen-
ˆ
tru a-şi ocroti ˆ via ţa ın caz de pericol (Geneza 3:21; 9:3; Exo-
˘ ˘ ˘ ˘
dul 21:28). Insa este greşit sa maltratam animalele sau sa le
ˆ
omoram doar pentru a ne distra, deoarece aceasta ar demon-
˘ ˘ ˘
stra o totala lipsa de respect faţa de caracterul sacru al vieţii
(Proverbele 12:10).
˘ ˘
8. De ce trebuie sa fim preocupaţi de siguranţa noastra şi a altora?
˘ ˘ ˘
9. Cum vom trata animalele daca avem respect faţa de viaţa?
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
SA ARATAM RESPECT FAŢA DE SANGE
10 Dupa˘ ce Cain l-a omorat ˆ ˘
pe fratele sau Abel, Iehova i-a
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
zis: „Sangele fratelui tau striga din pamant la mine” (Gene-
ˆ
za 4:10). Vorbind despre sangele lui Abel, Dumnezeu s-a re-
ˆ ˘
ferit de fapt la viaţa acestuia. Cain ıi luase viaţa fratelui sau
ˆ
şi trebuia pedepsit. Era ca şi cum sangele lui Abel, sau viaţa
˘ ˘ ˘
lui, striga la Iehova ca sa i se faca dreptate. Dupa Potopul din
˘ ˘ ˘ ˘
zilele lui Noe, Dumnezeuˆ a aratat din nou ca exista o lega-
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
tura ıntre viaţa şi sange. Inainte de Potop,ˆ oamenii se hra-
˘ ˘
neau numai cu fructe, legume şi cereale. Insa, dupa Potop,
˘
Iehova le-a spus lui Noe şi fiilor sai: „Toate creaturile vii, care
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
se mişca, sa va serveasca drept hrana”. Totuşi, Dumnezeu a
˘ ˆ
pus aceasta restricţie: „Numai carnea cu sufletul ei – sange-
˘ ˆ ˘
le ei – sa n-o mancaţi” (Geneza 1:29; 9:3, 4). Iehova a aratat
˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
cu claritate ca ıntre viaţa şi sange exista o legatura stransa.
11 Arat ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
˘ ˆ am respect fa ˘
ţa de sange daca refuzam sa-l consu-
˘
mam. In Legea data israeliţilor, Iehova a poruncit: „Daca
ˆ ˘
vreunul dintre fiii lui Israel . . . merge la vanatoare şi prinde
˘ ˘ ˆ ˘
un animal salbatic sau o pasare ce se poate manca, sa-i ver-
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
se sangele şi sa-l acopere cu ţarana. . . . De aceea le-am spus
˘ ˆ ˆ ˘
fiilor lui Israel: «Sa nu mancaţi sangele niciunei carni»” (Le-
ˆ
viticul 17:13, 14). Porunca de a nu consuma sangele anima-
˘
lelor, pe care Dumnezeu i-a dat-o prima data lui Noe cu
ˆ ˆ ˘ ˆ
aproximativ 800 de ani mai ınainte, era ınca ın vigoare. Mo-
ˆ ˘
dul de gandire al lui Iehova era clar: slujitorii sai puteau con-
ˆ
suma carnea animalelor, dar nu şi sangele lor. Ei trebuiau
˘ ˘ ˆ ˆ
sa-l verse pe pamant, ca şi cum i-ar fi dat ınapoi lui Dum-
˘
nezeu viaţa acelei fapturi.
12 Creştinii au primit şi ei o porunca˘ aseman ˘ ˘ ˆ
atoare. In seco-
˘ ˘ ˆ
lul I, apostolii şi alţi barbaţi cu responsabilitaţi ın congregaţia
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
10. Cum a aratat Dumnezeu ca ıntre viaţa şi sange exista o legatura stransa?
ˆ ˆ ˘
11. Ce interdicţie a pus Dumnezeu cu privire la folosirea sangelui ınca din
zilele lui Noe?
˘ ˆ ˘ ˆ ˆ
12. Ce porunca referitoare la sange, data ın secolul I prin spiritul sfant, es-
ˆ ˘
te ın vigoare şi astazi?
ˆ ˘ ˆ
˘ ˆ ˘
creştina s-au ıntrunit pentru a decide ce porunci trebuiau sa
˘
respecte toţi continuatorii lui Isus. Ei au ajuns la urmatoarea
ˆ ˘ ˘
concluzie: „Spiritul sfant şi noi am considerat ca este bine sa
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
nu va adaugam nicio alta povara, decat urmatoarele lucruri
˘ ˘
necesare: sa va abţineţi de la lucrurile jertfite idolilor, de la
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
sange, de la animale strangulate [care au fost omorate fara sa
ˆ
le fie scurs sangele] şi de la fornicaţie” (Faptele 15:28, ˆ 29;
˘ ˆ
21:25). Aşadar, trebuie ‘sa ne abţinem de la sange’. In ochii
lui Dumnezeu, acest lucru este la fel de important ca evitarea
˘
idolatriei şi a imoralitaţii sexuale.
13 Se refera aceasta porunca˘ şi la transfuziile de sange?
˘ ˘ ˆ
Da.
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
Sa dam un exemplu: Daca medicul ıţi spune sa nu con-
˘ ˆ ˘ ˘
sumi bauturi alcoolice, te-ai putea gandi ca n-ai voie sa bei
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
alcool,
ˆ dar ca poţi sa-l introduci ın vena? Bineınţeles ca nu!
˘ ˘ ˆ ˆ ˘
In mod asemanator, a ne abţine de la sange ınseamna a nu-l
ˆ ˘
introduce deloc ın corpul nostru. Prin urmare, daca respec-
˘ ˆ ˘
tam porunca de a ne abţine de la sange, nu vom permite sa
ˆ
ni se transfuzeze sange.
14 Dar ce se ınt ˆ ˆ ˘ ˘
ampla daca un creştin este accidentat grav
˘ ˘ ˘
sau are nevoie de o operaţie dificila? Sa presupunem ca me-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
dicii ıi spun ca va muri daca nu i se administreaza sange. Bi-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
neınţeles ca aceasta persoana nu vrea sa moara. Intrucat
preţuieşte darul vieţii primit de la Dumnezeu, ea va accepta
˘ ˘
un tratament alternativ, care nu implica folosirea greşita a
ˆ ˆ
sangelui. Prin urmare, va solicita o astfel de ıngrijire medi-
˘ ˘ ˘
cala, daca aceasta este disponibila, şi va alege una dintre nu-
˘ ˘ ˆ
meroasele terapii fara sange.
15 Ar ınc ˆ ˘
alca un creştin legea lui Dumnezeu doar pentru a-şi
ˆ
prelungi puţin viaţa ın acest sistem? Isus a spus: „Cine vrea
˘ ˘ ˆ ˆ
sa-şi salveze sufletul [adica viaţa] ıl va pierde, dar cine ışi pier-
ˆ ˘ ˆ
13. De ce porunca de a ne abţine de la sange este valabila şi ın cazul trans-
˘
fuziilor? Da un exemplu.
˘ ˘ ˆ ˘
14, 15. Cum ar trebui sa procedeze un creştin daca medicii ıi spun ca nu-
ˆ
mai o transfuzie ıi poate salva viaţa, şi de ce?
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
Sa aratam respect faţa de viaţa!
ˆ ˘
de sufletul pentru mine ıl va gasi” (Ma-
tei 16:25). ˆ Niciunul dintre noi nu vrea
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
sa moara. Insa, daca ıncercam sa ne sal-
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
vam viaţa actuala ıncalcand legea lui
˘ ˘
Dumnezeu, riscam sa pierdem viaţa veş-
˘ ˘ ˆ
nica. Prin urmare, este o dovada de ın-
˘ ˆ ˘
ţelepciune sa avem ıncredere ca legea
lui Dumnezeu este spre binele nostru.
˘ ˘ ˘
Sa fim ferm convinşi ca, daca murim
dintr-un motiv sau altul, Cel care ne-a
ˆ
dat viaţa ışi va aduce aminte de noi la
ˆ
ınviere şi ne va da din nou preţiosul dar
al vieţii (Ioan 5:28, 29; Evrei 11:6).
16 Slujitorii fideli ai lui Dumnezeu
˘ ˆ ˘
sunt ferm hotaraţi sa respecte porunca
ˆ
referitoare la sange. Ei nu vor consuma
ˆ ˆ
sange ın niciun fel. De asemenea, nu
ˆ ˆ
vor accepta sange ın scop terapeutic.1
˘ ˘
Creştinii sunt siguri ca Cel care a creat Daca medicul
ˆ ˆ ˘
sangele ştie ce este cel mai bine pentru ı ţi spune sa
˘ nu bei alcool,
ei. Eşti şi tu de aceeaşi parere? ˆ
ıl vei introduce
ˆ ˘ ˆ ˘
ın vena?
UNICA INTREBUIN ˆ ŢARE CORECTA
A SANGELUI
17 Legea mozaica˘ arata ˘ ˆ
clar care era unica ıntrebuinţare
˘ ˆ ˆ
corecta a sangelui. Referindu-se la ınchinarea pe care tre-
˘ ˘
buiau sa i-o aduca israeliţii din vechime, Dumnezeu a zis:
˘ ˘ ˆ ˆ
„Sufletul [adica viaţa] carnii este ın sange, şi eu l-am pus pe
1 Pentru mai multe informaţii despre
ˆ alternativa la transfuzii, vezi bro-
ˆ ˘
şura Salvarea vieţii prin sange – In ce mod?, paginile 13-17, publicata de
Martorii lui Iehova.
˘ ˆ ˘
16. Care este hotararea ferma a slujitorilor lui Dumnezeu cu privire la
ˆ
sange?
ˆ ˆ ˘
17. Care era unica ıntrebuinţare a sangelui acceptata de Iehova Dumne-
ˆ
zeu ın vechime?
ˆ ˘ ˆ
˘ ˘ ˘
altar pentru voi ca sa faca ispaşire pentru sufletele voastre,
ˆ ˘
deoarece sangele este cel ce face ispaşire” (Leviticul 17:11).
ˆ ˘ ˘ ˘
Cand pacatuiau, israeliţii puteau obţine iertare daca aduceau
˘ ˘ ˆ
jertfa un animal, cu al carui sange era stropit altarul de la ta-
ˆ
bernacol, iar, mai tarziu, de la templul lui Dumnezeu. Aceas-
ˆ ˆ ˆ ˆ
ta era singura ocazie ın care sangele era ıntrebuinţat ın mod
corect.
˘
18 Creştinii adevara ˘
ţi nu trebuie sa respecte Legea mozai-
˘
ca. De aceea, ei nu aduc jertfe de animale şi nu stropesc un
ˆ ˆ
altar cu sangele acestora (Evrei 10:1). Totuşi, sangele care era
ˆ ˘
stropit pe altar ın Israelul antic a prefigurat jertfa preţioasa
˘ ˆ
a Fiului lui Dumnezeu, Isus Cristos. Aşa cum am vazut ın ca-
˘ ˆ
pitolul 5, Isus şi-a dat viaţa umana ın folosul nostru, accep-
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
tand ca sangele lui sa fie varsat ca jertfa. Apoi s-a ınalţat la
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
18. Ce foloase şi binecuvantari putem obţine datorita sangelui varsat al
lui Isus?
˘ ˘ ˘ ˆ
Cum poţi arata respect faţa de viaţa şi sange?
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
˘
cer şi i-a oferit lui Dumnezeu, o data pentru ˆ totdeauna, va-
ˆ ˘ ˘
loarea sangelui sau varsat (Evrei 9:11, 12). In felul acesta, Isus
˘ ˘ ˘
a facut posibila iertarea pacatelor noastre şi perspectiva vie-
˘ ˆ
ţii veşnice (Matei 20:28; Ioan 3:16). Aceasta ıntrebuinţare a
ˆ ˘
sangelui s-a dovedit extrem de importanta (1 Petru 1:18, 19).
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘
Numai daca manifestam credinţa ın valoarea sangelui var-
sat al lui Isus putem obţine salvarea.
19 Sa-i˘ ˘
fim deci recunoscatori iubitorului nostru Dumne-
˘
zeu, Iehova, pentru darul vieţii! Şi n-ar trebui oare sa ne sim-
ˆ ˘
ţim ındemnaţi sa le vorbim şi altora despre posibilitatea de
˘ ˘ ˆ
a obţine viaţa veşnica pe baza credinţei ın jertfa lui Isus?
˘ ˘
Daca, la fel ca Iehova, vom considera valoroasa viaţa seme-
nilor noştri, le vom vorbi cu entuziasm. (Citeşte Ezechiel
ˆ ˆ ˘
3:17-21.) Achitandu-ne ın mod conştiincios de aceasta res-
ponsabilitate, vom putea spune la fel ca apostolul Pavel:
ˆ ˘
„Sunt curat de sangele tuturor oamenilor, fiindca nu m-am
˘ ˘ ˘
reţinut sa va spun toata voinţa lui Dumnezeu” (Faptele
˘
20:26, 27). O modalitate excelenta de a ne exprima respec-
˘ ˘ ˆ
tul faţa de viaţa şi sange este aceea de a le vorbi oamenilor
˘
despre Dumnezeu şi despre scopul sau.
˘ ˆ
19. Ce trebuie sa facem pentru a fi ‘curaţi de sangele tuturor oamenilor’?
ˆ ˘
ˇ Viaţa este un dar de la Dumnezeu
(Psalmul 36:9; Revelaţia 4:11).
˘ ˘
ˇ Avortul este o fapta condamnabila deoarece via-
˘ ˘ ˆ
ţa unui copil nenascut este preţioasa ın ochii lui
Dumnezeu (Exodul 21:22, 23; Psalmul 127:3).
˘ ˘ ˘ ˘
ˇ Aratam respect faţa de darul vieţii daca avem
˘ ˘ ˆ ˘
grija sa nu punem ın pericol viaţa noastra sau
˘ ˘ ˆ
a altora şi daca nu consumam sange (Deutero-
nomul 5:17; Faptele 15:28, 29).
CAPITOLUL 14
Cum poţi avea

˘ ˘
o viaţa de familie fericita?
˘ ˘ ˘
Ce trebuie sa faca un barbat pentru a fi un soţ bun?
˘ ˘
Cum poate o femeie sa fie o soţie buna?
ˆ ˘ ˘
Ce ınseamna a fi un parinte bun?
Cum pot contribui copiii la fericirea familiei?
˘ ˘ ˘
IEHOVA DUMNEZEU vrea sa ai o viaţa de familie fericita.
ˆ ˘ ˆ ˘
Cuvantul sau, Biblia, conţine ındrumari pentru toţi mem-
˘ ˆ ˘
brii familiei şi arata ce rol i-a ıncredinţat Dumnezeu fieca-
ˆ ˆ ˆ ˆ
ruia. Cand toţi ışi ındeplinesc rolul ţinand cont de sfaturile
˘
Bibliei, viaţa de familie este o sursa de bucurie. Isus a spus:
ˆ ˆ
„Fericiţi sunt cei care aud cuvantul lui Dumnezeu şi ıl res-
˘
pecta!” (Luca 11:28).
2 Pentru a avea o viaţa˘ de familie fericita, ˘ ˆ
trebuie, ın pri-
ˆ ˘ ˆ ˘
mul rand, sa ınţelegem ca fondatorul familiei este Iehova,
ˆ ˘
pe care Isus ıl numeşte „Tatal nostru” (Matei 6:9). Orice fa-
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
milie de pe pamant exista datorita Tatalui nostru ceresc. De
aceea, el ştie cel mai bine ce anume contribuie la fericirea
familiei (Efeseni 3:14, 15). Potrivit Bibliei, care este rolul fie-
˘
carui membru al familiei?
˘
ORIGINEA DIVINA A FAMILIEI
3 Iehova i-a creat pe primii oameni, Adam şi Eva, şi i-a
˘ ˘ ˘
unit prin casatorie. Le-a dat ca locuinţa un frumos paradis
1. Care este secretul unei vieţi de familie fericite?
˘ ˆ ˘
2. Ce trebuie sa ınţelegem pentru a avea o familie fericita?
˘ ˆ ˘
3. Cum prezinta Biblia ınceputurile familiei umane, şi de unde ştim ca
˘
ceea ce spune ea este adevarat?
˘ ˘
Cum poţi avea o viaţa de familie fericita? 135
˘ ˆ
terestru, gradina Edenului, şi le-a spus: „Fiţi roditori, ın-
˘ ˘ ˆ
mulţiţi-va . . . umpleţi pamantul [şi] supuneţi-l” (Geneza
1:26-28; 2:18, 21-24). Aceasta nu este o poveste sau o legen-
˘ ˘
da, deoarece Isus a confirmat adevarul cuvintelor din Ge- ˆ
ˆ
neza despre ınceputurile vieţii de familie (Matei 19:4, 5). In
˘
prezent, ne confruntam cu multe necazuri, iar viaţa noas-
˘
tra nu este aşa cum a vrut Dumnezeu. Totuşi, putem avea
˘ ˘
o viaţa de familie fericita.
4 Fiecare poate contribui la fericirea familiei daca˘ ılˆ ˘
˘ ˆ ˘ imita
pe Dumnezeu şi manifesta iubire (Efeseni 5:1, 2). Insaˆ cum
˘ ˘ ˘
putem sa-l imitam pe Dumnezeu daca nu-l vedem? Intru-
ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ
cat Iehova l-a trimis pe Fiul sau ıntai nascut pe pamant, pu-
˘
tem şti cum acţioneaza Dumnezeu (Ioan 1:14, 18). Isus
˘ ˘ ˘
Cristos l-a imitat perfect pe Tatal sau ceresc, astfel ca orici-
ˆ ˆ ˘ ˘
ne ıl vedea şi ıl auzea putea spune ca l-a vazut şi l-a auzit pe
Iehova (Ioan 14:9). Prin urmare, fiecare poate contribui la
˘ ˆ ˘
fericirea familiei daca ınvaţa ce fel de iubire a manifestat
ˆ ˘
Isus şi ıi urmeaza exemplul.
UN MODEL PENTRU SOŢI
˘ ˘
5 Biblia spune ca soţii trebuie sa se poarte cu soţiile lor aşa
˘ ˘ ˘
cum s-a purtat Isus cu discipolii sai. Biblia da urmatoarea
˘ ˘ ˘
porunca: „Soţilor, continuaţi sa va iubiţi soţiile, aşa cum şi
Cristos a iubit congregaţia şi s-a dat pe sine pentru ea . . . Tot
˘ ˘
aşa, soţii trebuie sa-şi iubeasca soţiile ca pe corpul lor. Cine
ˆ ˘
ışi iubeşte soţia se iubeşte pe sine, fiindca nimeni nu şi-a
ˆ ˘ ˘ ˆ
urat vreodata carnea, ci o hraneşte şi o ıngrijeşte cu drag,
cum face şi Cristos cu congregaţia” (Efeseni 5:23, 25-29).
˘
6 Iubirea pe care a aratat-o ˘ ˘
Isus faţa de discipolii sai este
un exemplu perfect pentru soţi. Deşi erau imperfecţi, Isus
4. a) Cum poate contribui fiecare la fericirea familiei? b) De ce este im-
˘ ˘
portant sa studiem viaţa lui Isus pentru a avea o familie fericita?
ˆ
5, 6. a) Ce exemplu le-a dat Isus soţilor prin modul ın care s-a purtat cu
˘ ˘ ˘
congregaţia? b) Ce trebuie sa facem pentru ca pacatele noastre sa fie iertate?
ˆ ˘ ˆ
ˆ ˘ ˆ ˆ
„i-a iubit pana la sfarşit”, dandu-şi viaţa pentru ei (Ioan
ˆ ˘
13:1; 15:13). De aceea, soţii sunt ındemnaţi: „Continuaţi sa
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
va iubiţi soţiile şi nu va maniaţi peste masura pe ele!” (Co-
ˆ ˘
loseni 3:19). Ce ıl poate ajuta pe un soţ sa aplice acest sfat,
ˆ ˆ ˘ ˆ
ındeosebi cand soţia sa nu acţioneaza cu ınţelepciune? Fap-
˘ ˘
tul de a nu uita ca şi el face greşeli şi ca, pentru a fi iertat
ˆ ˆ ˘
de Dumnezeu, trebuie ca mai ıntai el sa-i ierte pe cei care
˘ ˆ ˘
greşesc faţa de el, inclusiv pe soţia sa. Bineınţeles ca şi soţia
˘
ar trebui sa procedeze la fel. (Citeşte Matei 6:12, 14, 15.)
˘ ˆ ˘ ˘
Probabil ca acum ınţelegi de ce se spune ca o casnicie feri-
˘ ˘ ˘
cita este unirea a doua persoane gata sa ierte.
7 De asemenea, soţul nu trebuie sa˘ uite ca˘ Isus şi-a tratat
˘ ˆ
discipolii cu multa consideraţie. El a ţinut ıntotdeauna cont
˘ ˘
de limitele şi de necesitaţile lor fizice. De exemplu, odata,
ˆ
cand erau obosiţi, el le-a spus: „Veniţi cu mine deoparte,
ˆ ˘
ıntr-un loc retras, şi odihniţi-va puţin” (Marcu 6:30-32). So-
˘ ˘ ˘
ţia merita sa fie tratata cu aceeaşi consideraţie. Biblia spu-
˘ ˆ
ne ca femeia este un „vas mai slab” şi ıi porunceşte soţului
˘ ˆ ˆ
sa-i dea „onoare”. De ce? Deoarece atat soţul, cat şi soţia vor
ˆ ˘ ˘ ˘
primi ın aceeaşi masura ‘favoarea nemeritata a vieţii’ (1 Pe-
˘ ˘ ˆ
tru 3:7). Soţul n-ar trebui sa uite ca, ın ochii lui Dumnezeu,
˘ ˘ ˘
cel mai mult conteaza fidelitatea noastra şi nu faptul ca sun-
˘
tem barbaţi sau femei (Psalmul 101:6).
8 Biblia spune ca˘ soţul care „ıˆ şi iubeşte soţia se iubeşte pe
˘
sine”. De ce? Deoarece, aşa cum a aratat Isus, soţul şi soţia
˘
„nu mai sunt doi, ci o singura carne” (Matei 19:6). Prin ur-
˘ ˘ ˘ ˘
mare, cei casatoriţi trebuie sa aiba relaţii sexuale numai cu
partenerul lor conjugal (Proverbele 5:15-21; Evrei 13:4). Ast-
˘ ˘
fel, ei trebuie sa manifeste un interes neegoist faţa de nece-
˘ ˆ ˘
sitaţile celuilalt (1 Corinteni 7:3-5). Demne de luat ın seama
7. De ce anume a ţinut cont Isus, şi de ce acest lucru este un exemplu
pentruˆ soţi?
ˆ
8. a) In ce sens un soţ care „ışi iubeşte soţia se iubeşte pe sine”? b) Ce
ˆ ˘ ˘ ˘
ınseamna ca soţul şi soţia sunt „o singura carne”?
˘ ˘
ˆ ˘
sunt şi cuvintele: „Nimeni nu şi-a urat vreodata carnea, ci
˘ ˆ ˘
o hraneşte şi o ıngrijeşte cu drag”. Soţul trebuie sa-şi iubeas-
˘ ˘ ˘
ca soţia ca pe sine şi nu trebuie sa uite ca-i va da socotea-
˘ ˘
la capului sau, Isus Cristos (Efeseni 5:29; 1 Corinteni 11:3).
9 Apostolul Pavel a vorbit despre ‘tandra afecţiune pe care
o are Cristos Isus’ (Filipeni 1:8). Deoarece Isus manifesta

˘ ˆ ˘ ˘
aceasta calitate ınvioratoare, femeile care devenisera disci-
ˆ
poli se simţeau bine ın prezenţa lui (Ioan 20:1, 11-13, 16).
˘ ˘
Şi soţia simte nevoia ca soţul sa-i arate o afecţiune tandra.
UN EXEMPLU PENTRU SOŢII
˘
10 Asemenea oricarei instituţii, familia are nevoie de un
˘ ˘ ˘
conducator, sau de un cap, ca sa poata funcţiona bine. Chiar
˘
şi Isus se supune autoritaţii unui Cap. „Capul lui Cristos este
˘
Dumnezeu”, aşa cum „capul femeii este barbatul” (1 Corin-
˘
teni 11:3). Prin supunerea sa faţa de Dumnezeu, Isus ne-a
˘ ˘
lasat un exemplu excelent, deoarece toţi trebuie sa ne supu-
˘
nem unei autoritaţi.
ˆ
11 Fiind imperfect, soţul face greşeli şi nu reuşeşte ıntot-
˘ ˘
deauna sa fie un cap de familie model. Cum ar trebui sa
ˆ ˘
reacţioneze soţia ıntr-o asemenea situaţie? N-ar trebui sa des-
˘ ˆ ˘
considere ceea ce face soţul ei şi nici sa ıncerce sa preia ro-
˘ ˘
lul de cap al familiei. Ea nu trebuie sa uite ca Dumnezeu
ˆ ˘
preţuieşte mult un spirit bland şi liniştit (1 Petru 3:4). Daca
˘ ˆ ˘
va avea aceasta atitudine, soţiei ˆ ıi va fi mai uşor sa fie supu-
˘ ˆ
sa, chiar şi ın situaţii dificile. In plus, Biblia spune: „Soţia . . .
˘ ˘ ˘
sa aiba respect profund faţa de soţul ei” (Efeseni 5:33). Dar
˘
daca soţul ei nu recunoaşte autoritatea lui Cristos? Biblia le
ˆ ˘ ˘
ındeamna pe soţii: „Fiţi supuse soţilor voştri, pentru ca, daca
˘ ˆ
9. Ce calitate a lui Isus este amintita ın Filipeni 1:8, şi de ce soţul trebu-
˘ ˘ ˘
ie sa manifeste aceasta calitate faţa de soţia lui?
˘
10. Ce exemplu le-a lasat Isus soţiilor?
˘ ˘ ˘
11. Ce atitudine trebuie sa aiba soţia faţa de soţul ei, şi ce rezultat poa-
te avea conduita ei?
ˆ ˘ ˆ
˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
unii nu asculta de cuvant, sa fie caştigaţi fara cuvant, prin
˘ ˘
purtarea soţiilor lor, fiindca vor fi martori ai purtarii voas-
tre caste, pline de un respect profund” (1 Petru 3:1, 2).
12 S-ar putea ca, uneori, soţia sa˘ nu fie de acord cu soţul
˘
ei, indiferent
ˆ daca acesta este sau nu un slujitor al lui Ieho-
˘
va. Intr-o asemenea situaţie, soţia nu este lipsita de respect
˘ ˆ ˘
daca ışi exprima cu tact punctul de vedere. Este posibil ca
˘ ˘ ˘ ˘
ea sa aiba dreptate, iar daca soţul ţine cont de parerea ei,
˘ ˆ
toata familia va avea de caştigat. Avraam nu a fost de acord
ˆ ˘
cu Sara, soţia lui, cand aceasta i-a propus o soluţie practica
˘ ˆ ˘
la o problema de familie, ınsa Dumnezeu i-a spus: „Ascul-
˘
ta de glasul ei”. (Citeşte Geneza 21:9-12.) Cu toate acestea,
ˆ
cand soţul ia o decizie care nu contravine legilor lui Dum-
˘ ˘ ˆ ˆ
nezeu, soţia manifesta supunere daca ıl susţine ın decizia
lui (Faptele 5:29; Efeseni 5:24).
13 Pentru a-şi ındepliniˆ ˘
rolul, soţia trebuie sa se achite de
˘ ˘ ˘
multe responsabilitaţi. De exemplu, Biblia arata ca femeile
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
casatorite trebuie „sa-şi iubeasca soţii, sa-şi iubeasca copiii,
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
sa aiba o minte sanatoasa, sa fie caste, gospodine, bune, su-
˘
puse soţilor lor” (Tit 2:4, 5). O soţie şi o mama care acţio-
˘ ˆ ˆ ˘
neaza ın acest fel caştiga iubirea şi respectul familiei sale.
ˆ ˆ
(Citeşte Proverbele 31:10, 28.) Totuşi, ıntrucat ambii soţi
ˆ
sunt persoane imperfecte, s-ar putea ca, ın cazuri extreme,
˘ ˘ ˘ ˘
sa se ajunga la separare sau la divorţ.ˆ Biblia arata ca separa-
˘ ˆ ˘ ˘
rea este permisa ın anumite situaţii. Insa, aceasta chestiune
˘ ˘
este foarte serioasa, deoarece Biblia spune: „Soţia sa nu se
˘ ˘ ˘ ˘
separe de soţul ei . . . , iar soţul sa nu-şi paraseasca soţia”
˘ ˘
(1 Corinteni 7:10, 11). Biblia aproba divorţul numai daca
˘
unul dintre parteneri comite fornicaţie, adica imoralitate
˘
sexuala (Matei 19:9).
˘
12. De ce nu este greşit ca soţia sa-şi exprime cu respect punctul de ve-
dere?
ˆ ˘ ˘ ˆ
13. a) Ce ındemnuri primesc femeile casatorite ın Tit 2:4, 5? b) Ce spu-
ne Biblia despre separare şi divorţ?
De ce este Sara un exemplu excelent pentru soţii?
UN EXEMPLU ˘ PERFECT
PENTRU PARINŢI
14 Isus le-a dat un exemplu perfect parin ˘
ţilor prin modul
ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ
ın care s-a purtat cu copiii. Cand unii au ıncercat sa-i ımpie-
˘ ˘
dice pe copii sa se apropie de Isus, acesta a spus: „Lasaţi
˘ ˘ ˆ ˘
copilaşii sa vina la mine! Nu ıncercaţi sa-i opriţi”. Din rela-
˘ ˘ ˘ ˆ
tarea biblica aflam ca el „a luat copiii ın braţe şi i-a bine-
ˆ ˆ ˆ
cuvˆ antat, punandu-şi mainile peste ei” (Marcu 10:13-16).
ˆ ˘
Intrucat Isus şi-a facut timp pentru copii, n-ar trebui şi
˘ ˘ ˘
parinţii sa procedeze la fel cu copiii lor? Ei au nevoie ˆ sa le
ˆ
dedicaţi mult timp, nu doar cateva momente. In plus, tre-
˘ ˘ ˘
buie sa va faceţi timp sa-i instruiţi, deoarece aceasta este
˘
o porunca din partea lui Iehova. (Citeşte Deuteronomul
6:4-9.)
15 Traim ˘ ˆ ˘
ıntr-o lume care se degradeaza tot mai mult. De
˘ ˘
aceea, parinţii trebuie sa-şi protejeze copiii de persoanele
˘ ˘ ˘ ˘
care vor sa le faca rau, de exemplu de cei care ar vrea sa-i
abuzeze sexual. Isus şi-a ocrotit discipolii, pe care i-a numit
14. Cum s-a purtat Isus cu copiii, şi de ce anume au nevoie copiii din
˘
partea parinţilor?
˘
15. Ce pot face parinţii pentru a-şi ocroti copiii?
ˆ ˘ ˆ
˘ ˆ
cu multa afecţiune ‘copilaşi’. Cand a fost arestat, cu puţin
ˆ ˆ ˆ
timp ınainte de a fi omorat, Isus s-a gandit la o modalitate
˘ ˘
prin care sa-şi apere discipolii (Ioan 13:33; 18:7-9). Şi parin-
˘ ˆ ˘
ţii trebuie sa fie atenţi la ıncercarile Diavolului de a le face
˘
rau copiilor lor. Avertizaţi-i cu privire la pericole! (1 Petru
˘ ˘ ˘
5:8)1 Siguranţa lor morala, spirituala şi fizica nu a fost ni-
˘ ˆ ˘ ˆ
ciodata atat de ameninţata ca ın prezent.
ˆ
16 In noaptea dinaintea morţii lui Isus, discipolii s-au cer-
˘ ˘
tat pentru ca voiau sa ştie cine dintre ei era cel mai mare.
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
1 In capitolul 32 al carţii Asculta de Marele Invaţator, publicata de Mar-
˘
torii lui Iehova, poţi gasi sugestii utile pentru a-ţi ocroti copiii.
ˆ ˘ ˘ ˆ
16. Ce pot ınvaţa parinţii din modul ın care şi-a corectat Isus discipolii?
ˆ ˘ ˘ ˆ
Ce pot ınvaţa parinţii din modul ın care
s-a purtat Isus cu copiii?
˘ ˘
ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
In loc sa se supere pe ei, Isus a ıncercat ınca o data sa-i co-
ˆ
recteze cu iubire prin cuvant şi prin exemplul personal
˘ ˘
(Luca 22:24-27; Ioan 13:3-8). Daca eşti parinte, cum ˆ poţi
ˆ ˆ
imita exemplul lui Isus cand ıţi corectezi copilul? Intr-ade-
˘ ˘ ˘
var, copiii au nevoie de disciplinare, dar parinţii trebuie sa-i
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
disciplineze „ın masura potrivita” şi niciodata la manie. Nu
˘ ˘ ˘
este bine sa vorbeşti necugetat, „ca strapungerea unei sabii”
(Ieremia 30:11; Proverbele 12:18). Copilul trebuie discipli-
ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
nat ın aşa fel ıncat sa ınţeleaga mai tarziu ca disciplinarea a
fost spre binele lui (Efeseni 6:4; Evrei 12:9-11).
UN MODEL
PENTRU COPII
17 Ce pot ınv ˆ ˘ ˘
aţa copiii de la Isus? Prin exemplul sau, Isus
˘ ˘ ˘ ˘
le-a aratat copiilor ca trebuie sa asculte de parinţi. Isus a zis:
ˆ ˘ ˘
„Spun lucrurile acestea aşa cum m-a ınvaţat Tatal”. Apoi a
˘ ˆ ˘
adaugat: „Fac mereu lucrurile care ıi sunt placute” (Ioan
˘ ˘
8:28, 29). Aşa cum Isus a ascultat de Tatal sau ceresc, tot aşa
˘ ˘ ˘
copiii trebuie sa asculte de parinţi. De fapt, aceasta porun-
˘ ˘ ˆ
ca se gaseşte ın Biblie. (Citeşte Efeseni 6:1-3.) Deşi Isus a
˘ ˘
fost un copil perfect, el a ascultat de parinţii sai umani, Io-
˘
sif şi Maria, care erau imperfecţi. Cu siguranţa, aceasta a
ˆ
contribuit la fericirea ıntregii familii! (Luca 2:4, 5, 51, 52)
18 Cum pot copiii sa˘ urmeze exemplul lui Isus şi astfel sa-i ˘
˘ ˘ ˘ ˘
faca fericiţi pe parinţii lor? Este adevarat, poate ca uneori
˘ ˘
copiilor li se pare greu sa asculte de parinţi, dar Dumnezeu
˘ ˘
le cere sa fie ascultatori (Proverbele 1:8; 6:20). Isus a ascul-
ˆ ˘ ˘ ˆ
tat ıntotdeauna de Tatal sau ceresc, chiar şi ın situaţii difi-
˘ ˆ ˘ ˘
cile. Odata, cand Dumnezeu ˆ i-a cerut sa faca un lucru foarte
˘ ˘
greu, el a spus: „Indeparteaza de la mine paharul acesta!”,
ˆ
referindu-se la ceea ce ıi ceruse Dumnezeu. Totuşi, Isus a
ˆ
17. In ce fel a fost Isus un exemplu perfect pentru copii?
ˆ ˘ ˘
18. De ce a ascultat Isus ıntotdeauna de Tatal sau ceresc, şi cine se bucu-
˘ ˆ ˘
ra cand copiii sunt ascultatori?
ˆ ˘ ˆ
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
ındeplinit acea cerinţa deoarece era convins ca Tatal sau ştia
ˆ
ce era cel mai bine pentru el (Luca 22:42). Copiii care ın-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
vaţa sa fie ascultatori ıi fac fericiţi pe parinţii lor şi pe Tatal
lor ceresc (Proverbele 23:22-25).1
19 Daca˘ Diavolul l-a ispitit pe Isus, putem fi siguri ca˘ el ıi ˆ
va ispiti şi pe copii (Matei 4:1-10). De exemplu, el se poate
folosi de presiunile din partea colegilor, care uneori pot fi
˘
foarte puternice. De aceea, este important ca tinerii sa nu
˘ ˘ ˆ
se asocieze cu cei rai (1 Corinteni 15:33). Sa ne gandim ce
˘ ˘
a facut Dina, fiica lui Iacov. Ea a cautat compania unor per-
ˆ
soane care nu se ınchinau lui Iehova şi de aceea a avut mari
ˆ ˆ
necazuri (Geneza 34:1, 2). Cat de mult ar suferi ıntreaga
˘
familie daca unul dintre membrii ei ar comite imoralitate
˘
sexuala! (Proverbele 17:21, 25)
SECRETUL UNEI FAMILII FERICITE
˘ ˘
20Daca aplicam sfaturile Bibliei, vom rezolva mai uşor
ˆ
problemele care apar ın familie. De fapt, acesta este secre-
˘ ˘
1 Un copil poate sa nu asculte de parinţi doar atunci
ˆ ˆ ˘ ˆ
cand aceştia ıi cer sa ıncalce legea lui Dum-
nezeu (Faptele 5:29).
ˆ
19. a) Cum ıi ispiteşte Satan pe
copii? b) Ce efect poate avea asu-
˘ ˘
pra parinţilor conduita greşita a
copiilor lor?
˘
20. Ce trebuie sa facem pentru a
˘ ˘
avea o viaţa de familie fericita?
La ce trebuie
˘ ˆ ˘
sa se gandeasca
ˆ ˘
tinerii cand se afla
ˆ
ın faţa unei ispite?
˘ ˘
tul unei vieţi de familie fericite. Prin urmare, soţilor, iu-

˘ ˘
biţi-va soţiile şi purtaţi-va cu ele aşa cum s-a purtat Isus cu
˘ ˘
congregaţia. Soţiilor, supuneţi-va autoritaţii soţilor voştri
ˆ
şi imitaţi exemplul soţiei capabile descrise ın Proverbele
˘ ˘
31:10-31. Parinţi, educaţi-va copiii (Proverbele 22:6). Taţi-
˘
lor, ‘conduceţi-va bine familia’ (1 Timotei 3:4, 5; 5:8). Iar
˘
voi, copii, ascultaţi de parinţii voştri (Coloseni 3:20). Ni-
ciun membru al familiei nu este perfect deoarece cu toţii
˘ ˆ
greşim. Aşadar, fiţi umili şi cereţi-va iertare atunci cand
greşiţi.
21 Far ˘ ˘ ˆ ˘
a ındoiala, Biblia conţine multe sfaturi valoroase re-
ˆ ˆ
feritoare la viaţa de familie. Mai mult decat atat, ea ne vor-
˘ ˆ ˘ ˆ
beşte despre lumea noua a lui Dumnezeu, cand pamantul
˘ ˆ
va deveni un paradis unde vor trai oameni fericiţi, care ıi
vor sluji lui Iehova (Revelaţia 21:3, 4). Ce viitor minunat ne
˘ ˆ ˘ ˘
aşteapta! Ne putem bucura ınca de pe acum de o viaţa de
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
familie fericita, daca aplicam ındrumarile lui Dumnezeu
ˆ ˆ ˘
consemnate ın Cuvantul sau, Biblia.
˘ ˆ ˘
21. Ce viitor minunat ne aşteapta, şi cum ne putem bucura ınca de pe
˘ ˘
acum de o viaţa de familie fericita?
ˆ ˘
˘ ˘
ˇ Soţul trebuie sa-şi iubeasca soţia
ca pe propriul corp (Efeseni 5:25-29).
˘ ˘
ˇ Soţia trebuie sa-şi iubeasca familia
˘
şi sa-şi respecte soţul (Tit 2:4, 5).
˘ ˘ ˘
ˇ Parinţii trebuie sa-şi iubeasca,
˘ ˘ ˘
sa-şi instruiasca şi sa-şi protejeze copiii
(Deuteronomul 6:4-9).
˘ ˘
ˇ Copiii trebuie sa asculte de parinţi
(Efeseni 6:1-3).
CAPITOLUL 15
ˆ ˘
Ce ınchinare aproba Dumnezeu?
˘
Accepta Dumnezeu toate religiile?
˘ ˘
Cum putem şti care este religia adevarata?
ˆ
Cine sunt ın prezent
ˆ ˘ ˘
ınchinatorii adevaraţi ai lui Dumnezeu?
ˆ ˆ
IEHOVA DUMNEZEU se ıngrijeşte de fiecare dintre noi. In-
ˆ ˘ ˆ ˘
trucat ne vrea binele, el ne ofera cu iubire ındrumare. Daca
ˆ ˘
ne ınchinam potrivit voinţei sale, vom fi fericiţi şi vom evi-
ˆ
ta multe probleme. De asemenea, vom avea binecuvanta-
˘ ˘
rea şi ajutorul sau (Isaia 48:17). Totuşi exista sute de religii
˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
care pretind ca ıi ınvaţa pe oameni adevarul. Dar ınvaţatu-
rile lor despre Dumnezeu şi despre cerinţele sale sunt foar-
te diferite.
2 Cum poţi şti ın ˆ ˘ ˆ
ce fel trebuie sa i te ınchini lui Iehova?
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
Nu este necesar sa cercetezi şi sa compari ınvaţaturile tutu-
˘ ˆ ˘ ˆ
ror religiilor. Este suficient sa cunoşti ce ınvaţa ın realitate
ˆ ˘ ˘ ˘
Biblia despre ınchinarea adevarata. De exemplu, dupa cum
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
probabil ştii, ın multe ţari exista bani falşi. Imagineaza-ţi ca
˘ ˆ ˘
trebuie sa-i identifici. Cum ai proceda? Ai ıncerca sa reţii
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
cum arata fiecare bancnota falsa? Bineınţeles ca nu. N-ar fi
˘ ˆ ˘ ˘
mai practic sa ınveţi sa recunoşti banii autentici? Daca ştii
˘
cum
ˆ arata aceştia, vei putea recunoaşte imediat banii falşi.
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
In mod asemanator, daca ınvaţam sa recunoaştem religia
˘ ˘ ˘ ˘
adevarata, ne va fi mai uşor sa ne dam seama care sunt re-
ligiile false.
˘ ˆ ˘
1. Ce foloase avem daca ne ınchinam lui Dumnezeu potrivit voinţei
sale?
ˆ ˘ ˘
2. Cum putem şti ce ınchinare aproba Iehova? Da un exemplu.
ˆ ˘
Ce ınchinare aproba Dumnezeu? 145
˘ ˆ ˘
3 Este important sa ne ınchinam lui Iehova aşa cum vrea
˘ ˘
el. Mulţi oameni cred ca Dumnezeu accepta toate religiile,
ˆ ˘ ˆ ˘
ınsa Biblia nu ınvaţa lucrul acesta. Nu este suficient ca o
˘ ˘ ˘ ˘
persoana sa afirme ca este creştina. Isus a spus: „Nu orici-
ˆ ˆ
ne ımi zice: «Doamne, Doamne» va intra ın regatul ceruri-
˘ ˆ
lor, ci acela care face voinţa Tatalui meu care este ın ceruri”.
˘
Prin urmare, avem aprobarea lui Dumnezeu doar daca ştim
ˆ ˘
care sunt cerinţele sale şi le punem ın practica. Despre cei
˘
care nu fac voinţa lui Dumnezeu, Isus a spus ca sunt „lu-
˘
cratori ai nelegiuirii” (Matei 7:21-23). Religiile false sunt ca
ˆ ˆ ˘
banii falşi, n-au nicio valoare. Mai mult decat atat, sunt da-
˘
unatoare.
4 Iehova le ofera˘ tuturor oamenilor posibilitatea de a ob-
˘ ˘ ˘
ţine viaţa veşnica. Totuşi, pentru a ne bucura de viaţa eter-
˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
na ın Paradis, trebuie sa ne ınchinam şi sa ne traim viaţa
˘
aşa cum ne cere Dumnezeu. Din nefericire, mulţi nu vor sa
˘
faca lucrul acesta. De aceea, Isus a spus: „Intraţi pe poarta
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
cea stramta, caci larga şi spaţioasa este calea care duce la dis-
˘ ˆ ˆ ˘
trugere şi mulţi sunt cei ce intra pe ea, ın timp ce stramta
ˆ ˘ ˘
este poarta şi ıngusta este calea care duce la viaţa şi puţini
˘ ˘ ˘
sunt cei ce o gasesc” (Matei 7:13, 14). Religia adevarata duce
˘ ˘ ˘
la viaţa veşnica, iar religia falsa, la distrugere. Iehova nu do-
˘ ˘
reşte ca vreun om sa fie distrus. De aceea, el le ofera oame-
ˆ ˘
nilor de pretutindeni ocazia de a ınvaţa despre el (2 Petru
ˆ ˆ ˘
3:9). Prin urmare, felul ın care ne ınchinam lui Dumnezeu
ˆ ˘
poate ınsemna viaţa sau moarte.
˘ ˘
CUM PUTEM ŞTI CARE ESTE RELIGIA ADEVARATA
5 Cum putem gasi ˘ ˘
„calea care duce la viaţa”? Isus a spus
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
ca religia adevarata va fi evidenta ın viaţa celor ce o practica.
˘
3. Potrivit cuvintelor lui Isus, ce trebuie sa facem pentru a fi aprobaţi de
Dumnezeu?
˘ ˘ ˘
4. Ce reprezinta cele doua cai despre care a vorbit Isus, şi unde duc ele?
˘ ˘ ˘
5. Cum pot fi recunoscuţi cei ce practica religia adevarata?
ˆ ˘ ˆ
˘ ˆ
„Dupa roadele lor ıi veţi recunoaşte”, a zis el. „Orice pom
˘
bun da roade bune.” (Matei 7:16, 17) Cu alte cuvinte, cei
˘ ˘ ˘ ˘
care practica religia adevarata pot fi recunoscuţi dupa con-
vingerile şi conduita lor. Deşi sunt imperfecţi şi fac greşeli,
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
ınchinatorii adevaraţi se strˆ aduiesc, ca grup, sa ınfaptuias-
˘
ca voinţa lui Dumnezeu. In continuare vom analiza şase
˘ ˆ ˘ ˘
cerinţe pe care trebuie sa le ındeplineasca cei ce practica re-
˘ ˘
ligia adevarata.
6 Slujitorii lui Dumnezeu ıˆ şi bazeaza˘ ınv ˆ ˘ ˘
aţaturile pe Biblie.
˘ ˘ ˘
Biblia afirma: „Toata Scriptura este inspirata de Dumnezeu
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
şi de folos ca sa ınveţe, sa mustre, sa ındrepte lucrurile, sa
ˆ ˘
disciplineze ın dreptate, pentru ca omul lui Dumnezeu sa
˘
fie pe deplin competent, complet pregatit pentru orice lu-
˘
crare buna” (2 Timotei 3:16, 17). Apostolul Pavel le-a scris
˘ ˆ ˆ
colaboratorilor sai creştini: „Cand aţi primit cuvantul lui
Dumnezeu, pe care l-aţi auzit de la noi, l-aţi primit nu ca
ˆ ˆ ˘
pe cuvantul oamenilor, ci, aşa cum este ıntr-adevar, ca pe
ˆ ˆ
cuvantul lui Dumnezeu” (1 Tesaloniceni 2:13). Aşadar, ın-
˘ ˘ ˘ ˘
vaţaturile şi practicile religiei adevarate nu se bazeaza pe
ˆ
idei sau pe tradiţii omeneşti, ci pe Cuvantul inspirat al lui
Dumnezeu, Biblia.
7 Isus Cristos şi-a bazat ınv ˆ ˘ ˘ ˆ
aţaturileˆ pe Cuvantul lui Dum-
˘ ˆ ˘
nezeu, lasandu-ne astfel un model. Intr-o rugaciune adresa-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
ta Tatalui sau ceresc, el a zis: „Cuvantul tau este adevarul”
ˆ ˆ
(Ioan 17:17). Isus a crezut ın Cuvantul lui Dumnezeu, iar
ˆ
tot ceea ce preda era ın armonie cu Scripturile. El obişnuia
˘ ˘ ˘
sa spuna: „Este ˆ scris”, dupa care cita un verset biblic (Matei
˘ ˘
4:4, 7, 10). In mod asemanator, slujitorii lui Dumnezeu din
ˆ ˆ ˘
prezent nu ıi ınvaţa pe alţii idei personale. Ei sunt convinşi
˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
ca Biblia este Cuvantul lui Dumnezeu şi ışi bazeaza ınvaţa-
ˆ ˘
turile doar pe ceea ce este scris ın aceasta carte.
˘ ˘
6, 7. Cum considera slujitorii lui Dumnezeu Biblia, şi ce model ne-a la-
ˆ ˘ ˘
sat Isus ın aceasta privinţa?
ˆ ˘ ˘
CEI CARE I SE INCHINA ADEVARATULUI DUMNEZEU
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
ˇ ışi bazeaza ınvaţaturile pe Biblie
ˆ ˘
ˇ se ınchina˘ numai lui Iehova şi fac cunoscut
numele sau
˘ ˘ ˘
ˇ manifesta o iubire sincera unii faţa de alţii
˘
ˇ recunosc ca Isus este mijlocul de salvare oferit
de Dumnezeu
ˇ nu fac parte din lume
˘ ˘
ˇ anunţa c˘ a Regatul lui Dumnezeu este singura
speranţa a omenirii
ˆ ˘ ˆ
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
8 Cei care practica religia adevarata i se ınchina numai lui
˘ ˆ ˘
Iehova şi fac cunoscut numele sau. Isus ne-a ınvaţat: „Lui Ie-
˘ ˘ ˆ ˘
hova, Dumnezeul tau, sa te ınchini şi numai pentru el sa
ˆ
ındeplineşti un serviciu sacru” (Matei 4:10). Prin urmare,
ˆ ˘ ˆ
slujitorii lui Dumnezeu se ınchina numai lui Iehova. Ei ıi
ˆ ˘ ˘
ınvaţa pe alţii cine este adevaratul Dumnezeu şi care sunt
˘ ˘ ˆ
calitaţile sale. Âceasta activitate de instruire face parte din ın-
˘
chinarea lor. In Psalmul 83:18 se spune: „Tu, al carui nume
ˆ ˘ ˆ
este Iehova, numai tu eşti Cel Preaınalt peste tot pamantul!”.
˘ ˘ ˘ ˘
Isus ne-a aratat prin exemplul sau cum trebuie sa-i ajutam
˘ ˘ ˘ ˆ
pe alţii sa-l cunoasca pe Dumnezeu. Iata ce a spus el ıntr-o
˘ ˘ ˘
rugaciune: „Le-am dezvaluit numele ˆ tau oamenilor pe care
˘ ˘ ˆ
mi i-ai dat din lume” (Ioan 17:6). In mod asemanator, ın-
˘ ˘ ˆ ˆ ˘
chinatorii adevaraţi din prezent ıi ınvaţa pe alţii cine este
˘ ˘
adevaratul Dumnezeu şi care sunt scopurile şi calitaţile sale.
9 Slujitorii lui Dumnezeu manifesta˘ iubire sincera˘ şi dezin-
˘ ˘
teresata unii faţa de alţii. Isus a spus: „Prin aceasta vor şti
˘ ˘ ˆ
toţi ca sunteţi discipolii mei: daca aveţi iubire ıntre voi”
(Ioan 13:35). Creştinii din secolul I au avut o astfel de iubi-
˘ ˘
re. Iubirea divina depaşeşte barierele rasiale, sociale şi na-
ˆ ˆ ˘
ţionale şi ıi uneşte pe oameni ıntr-o fraternitate puternica.
(Citeşte Coloseni 3:14.) Membrii religiilor false nu fac par-
˘ ˘
te dintr-o familie mondiala, unita prin iubire. De ce putem
˘
spune lucrul acesta? Daca ar fi uniţi de o astfel de iubire,
ˆ
nu s-ar ucide ıntre ei din cauza deosebirilor naţionale sau
˘ ˘ ˆ
etnice. Creştinii adevaraţi nu ridica arma nici ımpotriva fra-
˘ ˆ
ţilor lor de credinţa, nici ımpotriva altora. Biblia spune:
„Copiii lui Dumnezeu şi copiii Diavolului se recunosc prin
˘
aceasta: Cine nu practica dreptatea nu provine de la Dum-
˘
nezeu, nici cine nu-şi iubeşte fratele . . . sa ne iubim unii pe
˘
alţii. Nu cum a fost Cain, care provenea de la cel rau şi şi-a
ˆ
ınjunghiat fratele” (1 Ioan 3:10-12; 4:20, 21).
ˆ ˘
8. Ce presupune ınchinarea adusa lui Iehova?
˘ ˘ ˘
9, 10. Cum demonstreaza creştinii adevaraţi ca se iubesc unii pe alţii?
ˆ ˘
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
10 Cu siguranţa, iubirea adevarata nu ınseamna doar a
˘ ˆ
nu-ţi ucide semenii. Creştinii adevaraţi ışi folosesc cu altru-
ˆ
ism timpul, energia şi resursele pentru a se ajuta şi a se ıncu-
˘ ˆ
raja (Evrei 10:24, 25). Ei se sprijina ın timp de necaz şi sunt
ˆ ˘
cinstiţi ın relaţiile cu alţii. De fapt, ei aplica sfatul biblic ‘de
˘
a face ce este bine faţa de toţi’ (Galateni 6:10).
11 Creştinii adevara ˘ ˘
ţi recunosc ca Isus Cristosˆ este mijlocul
de salvare oferit de Dumnezeu. Biblia spune: „In nimeni al-
˘
tul nu este salvare, caci nu este sub cer niciun alt nume care
˘
sa fi fost dat printre oameni prin care putem fi salvaţi” (Fap-
ˆ ˘ ˆ
tele 4:12). Aşa cum am ınvaţat ın capitolul 5, Isus şi-a dat
˘ ˘ ˘
viaţa pentru a-i rascumpara pe oamenii ascultatori (Matei
ˆ ˆ
20:28). Mai mult decat atat, Iehova l-a numit pe Isus Rege
ˆ
al Regatului ceresc, guvernul care va domni peste ıntregul
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
pamant. Dumnezeu ne cere sa ascultam de Isus şi sa apli-
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
cam ınvaˆ ţaturile Fiului sau. Numai aşa putem primi viaţa
˘ ˘ ˘ ˆ
veşnica. In Biblie se spune: „Cine manifesta credinţa ın Fiul
˘ ˘ ˘
are viaţa veşnica. Cine nu asculta de Fiul nu va vedea via-
ţa” (Ioan 3:36).
ˆ
12 Inchinatorii ˘ ˘
adevaraţi ai lui Dumnezeu nu fac parte din
ˆ ˆ ˘
lume. Cand a fost dus ınaintea conducatorului roman Pilat
pentru a fi judecat, Isus a spus: „Regatul meu nu face par-
ˆ ˘
te din lumea aceasta” (Ioan 18:36). Indiferent ın ce ţara
˘ ˘
traiesc, adevaraţii discipoli ai lui Isus se supun Regatului ce-
˘ ˆ ˘ ˆ
resc. De aceea, nu se implica nici ın politica şi nici ın con-
˘ ˆ ˘
flictele acestei lumi, pastrandu-şi neutralitatea. Totuşi, daca
˘ ˆ ˆ ˘
alţii doresc sa se ınscrie ıntr-un partid politic, sa candideze
˘ ˘ ˘
pentru o funcţie ˆ politica sau sa voteze, ei nu se amesteca
ˆ ˘ ˘
ın aceste decizii. Insa, chiar daca sunt neutri din punct de
ˆ ˘ ˘
vedere politic, ınchinatorii adevaraţi ai lui Dumnezeu res-
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
pecta legile ţarii ın care traiesc. De ce? Deoarece Cuvantul
˘ ˘
11. De ce este important sa recunoaştem ca Isus Cristos este mijlocul de
salvare oferit de Dumnezeu?
ˆ ˘
12. Ce ınseamna a nu face parte din lume?
ˆ ˘ ˆ
˘ ˘
lui Dumnezeu le porunceşte ‘sa fie supuşi autoritaţilor
˘ ˘
superioare’, adica autoritaţilor guvernamentale (Romani
˘ ˘ ˘
13:1). Dar, daca li se cere sa faca ceva care contravine nor-
ˆ ˘ ˘ ˘
melor lui Dumnezeu, ınchinatorii adevaraţi imita exemplul
˘ ˘
apostolilor, care au spus: „Trebuie sa ascultam mai mult de
˘ ˆ ˆ
Dumnezeu ca stapanitor decat de oameni” (Faptele 5:29;
Marcu 12:17).
˘ ˆ ˘ ˘
Daca ıi vei sluji lui Iehova alaturi de poporul sau,
ˆ ˘
vei avea parte de binecuvantari care vor
˘
depaşi cu mult orice pierdere
ˆ ˘
˘ ˘ ˘
13 Adevaraţii continuatori ai lui Isus anunţa ca Regatul lui
˘
Dumnezeu este singura speranţa a omenirii. Isus a prezis:
˘ ˘ ˘ ˘
„Aceasta veste buna despre regat va fi predicata pe tot pa-
ˆ ˘
mantul locuit ca marturie pentru toate naţiunile. Şi atunci
ˆ ˘
va veni sfarşitul” (Matei 24:14). Adevaraţii continuatori ai
ˆ ˆ ˘ ˘
lui Isus Cristos nu ıi ındeamna pe oameni sa se bazeze pe
˘
conducatorii umani pentru rezolvarea problemelor lor. Ei
˘ ˘
anunţa ca Regatul ceresc al lui Dumnezeu este singura spe-
˘ ˆ ˘ ˘
ranţa a omenirii (Psalmul 146:3). Isus ne-a ınvaţat sa ne
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
rugam pentru acest guvern perfect: „Sa vina regatul tau. Sa
˘ ˆ ˘ ˆ
se faca voinţa ta, precum ın cer, aşa şi pe pamant” (Matei
ˆ ˘
6:10). Cuvantul lui Dumnezeu a prezis ca acest Regat ceresc
˘
„va zdrobi şi va pune capat tuturor acestor regate [din pre-
ˆ ˘
zent] şi el ınsuşi va dainui pe timp indefinit” (Daniel 2:44;
Revelaţia 16:14; 19:19-21).
14 Avand ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘
ın vedere ce am analizat pana acum, ıntreaba-te:
˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
Ce grupare religioasa ışi bazeaza toate ınvaţaturile pe Bi-
˘
blie şi face cunoscut ca numele lui Dumnezeu este Iehova?
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
Membrii carei religii manifesta iubire adevarata şi credinţa
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
ın Isus, se pastreaza separaţi de lume şi anunţa ca Regatul
˘
lui Dumnezeu este singura speranţa a omenirii? Ce religie
ˆ ˘ ˘
ıntruneşte toate aceste cerinţe? Dovezile arata cu claritate ca
Martorii lui Iehova. (Citeşte Isaia 43:10-12.)
CE DECIZIE VEI LUA?
˘ ˘
15 Pentru a-i fi placuţi lui Dumnezeu, nu este suficient sa
ˆ ˘ ˘
credem ın el. De fapt, Biblia spune
ˆ ˘ ca şi demonii cred ca exis-
˘ ˘
ta Dumnezeu (Iacov 2:19). Insa este clar ca ei nu fac voin-
ţa lui Iehova şi nici nu sunt aprobaţi de el. Pentru a avea
˘ ˘
13. Cum considera adevaraţii continuatori ai lui Isus Regatul lui Dum-
ˆ
nezeu, şi ce fac ei ın acest sens?
˘ ˘ ˆ ˘
14. Dupa parerea ta, ce religie ıntruneşte cerinţele dupa care poate fi re-
˘ ˆ ˘ ˘
cunoscuta ınchinarea adevarata?
ˆ ˘ ˘ ˘
15. Ce ne cere Dumnezeu ın afara de a crede ca el exista?
ˆ ˘ ˆ
˘ ˘
aprobarea lui Dumnezeu, trebuie nu numai sa credem ca el
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
exista, ci şi sa ınfaptuim voinţa sa. De asemenea, trebuie sa
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
ieşim din religia falsa şi sa ımbraţişam ınchinarea adevarata.
16 Apostolul Pavel a aratat ˘ ˘ ˘ ˘
ca nu trebuie sa luam parte la
ˆ ˘
ınchinarea falsa. El a scris: „«Ieşiţi din mijlocul lor şi sepa-
˘
raţi-va, zice Iehova, şi nu mai atingeţi ce este necurat», «şi
˘
va voi primi»” (2 Corinteni 6:17; Isaia 52:11). De aceea, creş-
˘ ˘ ˘ ˘
tinii adevaraţi resping tot ce are legatura cu religia falsa.
ˆ ˘ ˘
17 Biblia ne ınvaţa ca toate religiile false fac parte din
„Babilonul cel Mare” (Revelaţia 17:5).1 Acest nume ne duce

ˆ ˘ ˆ ˆ
cu gandul la oraşul antic Babilon, de unde s-a raspandit ın-
˘ ˘
chinarea falsa dupa Potopul din zilele lui Noe. Multe din-
ˆ ˘ ˘ ˆ
tre ınvaţaturile şi practicile religiei false din prezent ışi au
ˆ ˆ
originea ın Babilon. ˆ De exemplu, babilonienii se ınchinau
˘ ˘
la triade de zei. In prezent,
ˆ ˘ Trinitatea este o doctrina de baza
˘ ˘ ˘
a multor religii. Insa Biblia arata cu claritate ca exista un sin-
˘ ˘
gur Dumnezeu adevarat, Iehova, şi ca Isus Cristos este Fiul
˘ ˘
sau (Ioan 17:3). De asemenea, babilonienii credeau ca omul
are un suflet nemuritor care supravieţuieşte morţii corpu-
ˆ ˘ ˆ
lui şi care poate ajunge ıntr-un loc al chinurilor. Astazi, ın
˘ ˆ ˘ ˘
majoritatea religiilor exista ınvaţatura despre un suflet sau
ˆ
spirit nemuritor care poate fi chinuit ın focul iadului.
ˆ ˆ
18 Inchinarea care se practica ın Babilonul antic s-a rasp ˘ ˆ
an-
˘ ˆ ˘ ˘
dit pe tot pamantul. Prin urmare, concluzia logica este ca Ba-
˘
bilonul cel Mare din timpurile noastre reprezinta imperiul
˘ ˆ
mondial al religiei false. Dumnezeu ˆ a profeţit ca sfarşitul
ˆ
acestuia va veni pe neaşteptate. Inţelegi de ce este atat de im-
˘ ˘ ˘
portant sa renunţi la tot ce are legatura cu Babilonul cel
ˆ ˘
1 In apendicele de la paginile 219, 220 se explica de ce Babilonul cel
˘
Mare reprezinta imperiul mondial al religiei false.
˘ ˘
16. Ce trebuie sa facem pentru a nu lua parte la religia falsa?
˘ ˆ
17, 18. Ce este Babilonul cel Mare, şi de ce trebuie ‘sa ieşi’ din el cat mai
repede?
ˆ ˘
˘ ˆ
Mare? Iehova Dumnezeu vrea ‘sa ieşi’ din el cat mai repede,
ˆ ˆ
ınainte de a fi prea tarziu. (Citeşte Revelaţia 18:4, 8.)
ˆ
19 In urma deciziei tale de a nu mai face parte din religia
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
falsa, s-ar putea ca unii dintre prietenii tai sa se ındeparteze
˘ ˆ ˘ ˘
de tine. Dar, daca ıi vei sluji lui Iehova alaturi de poporul sau,
ˆ ˘ ˘
vei avea parte de binecuvantari care vor depaşi cu mult ori-
ce pierdere. Asemenea primilor discipoli ai lui Isus, care au
ˆ
renunţat la unele lucruri pentru a-l urma, vei caştiga mulţi
˘
fraţi şi surori de credinţa. Vei face parte dintr-o familie mon-
˘ ˘ ˘
diala de creştini adevaraţi, formata din milioane de membri,
ˆ ˘ ˘ ˘
care ıţi vor arata o iubire adevarata. De asemenea, vei avea
˘ ˘ ˆ
minunata speranţa de a trai veşnic „ın sistemul viitor”. (Ci-
ˆ ˘
teşte Marcu 10:28-30.) Cu timpul, cei care s-au ındepartat
˘
de tine din cauza convingerilor tale ar putea dori sa afle ce
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
ne ınvaţa Biblia şi sa devina ınchinatori ai lui Iehova.
20 Biblia ınva ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ
ţa ca, ın curand, Dumnezeu va distruge acest
˘ ˆ ˆ ˘ ˘
sistem rau şi ıl va ınlocui cu o lume dreapta, condusa de
˘ ˘
Regatul sau (2 Petru 3:9, 13). Va fi cu adevarat o lume ex-
˘ ˆ
traordinara! In acest sistem nou şi drept va exista o singu-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
ra religie, o singura forma de ınchinare adevarata. Nu ar fi
ˆ ˘ ˆ ˘
ınţelept sa faci ınca de pe acum paşii necesari pentru a te
ˆ ˘ ˘
asocia cu ınchinatorii adevaraţi?
ˆ ˘ ˘ ˆ
19. Ce binecuvantari vei avea daca ıi vei sluji lui Iehova?
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
20. Ce viitor ıi aşteapta pe cei care practica religia adevarata?
ˆ ˘
˘ ˘ ˘ ˘
ˇ Exista o singura religie adevarata
(Matei 7:13, 14).
˘ ˘ ˘ ˘
ˇ Religia adevarata poate fi recunoscuta dupa
ˆ ˘ ˘
ınvaţaturile şi practicile ei (Matei 7:16, 17).
˘ ˆ
ˇ Martorii lui Iehova practica ınchinarea
˘
aprobata de Dumnezeu (Isaia 43:10).
CAPITOLUL 16
Ia poziţie de partea
ˆ ˘ ˘
ınchinarii adevarate!
ˆ ˘
Ce ınvaţa Biblia despre icoane?
˘
Cum considera creştinii
˘ ˘
sarbatorile religioase?
˘
Cum poţi sa vorbeşti
despre convingerile tale
˘ ˘
fara a-i ofensa pe alţii?
˘ ˘ ˘
IMAGINEAZA-ŢI urmatoarea situaţie: tocmai ai aflat ca
ˆ ˆ
cineva a aruncat ˆ pe ascuns ˘ deşeuri toxice ın cartierul ın
˘
care locuieşti. Intreaga zona este poluata, iar viaţa locui-
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
torilor este ın pericol. Ce ai face? ˆ ˘Fara ındoiala c˘ a ai ın-
˘ ˆ ˘
cerca sa te muţi ın alta parte. Insa, chiar şi dupa aceea,
ˆ ˘ ˆ
ın mintea ta va starui ıntrebarea: Nu cumva am fost con-
taminat?
2 La fel stau lucrurile şi cu religia falsa. ˘ ˆ ˘
Biblia ne ınvaţa
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
ca ınchinarea falsa este contaminata cu ınvaţaturi şi prac-
tici necurate (2 Corinteni 6:17). De aceea, este foarte
˘
important sa ieşi din „Babilonul cel Mare”, imperiul mon-
˘
dial al religiei false (Revelaţia 18:2, 4). Ai facut deja lucrul
˘ ˘ ˘
acesta? Daca da, meriţi laude! Dar nu este suficient sa pa-
˘ ˘ ˘
raseşti religia falsa sau sa te retragi din ea. Trebuie, de ase-
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
menea, sa te ıntrebi: „Ma mai leaga ceva de ınchinarea
˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ
falsa ın adancul sufletului meu?”. Sa analizam ın conti-
ˆ
nuare cateva situaţii concrete.
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
1, 2. Ce ıntrebare ar trebui sa-ţi pui chiar şi dupa ce ai parasit religia
˘ ˘
falsa, şi de ce crezi ca este important lucrul acesta?
155
˘
ICOANELE ŞI CULTUL STRAMOŞILOR
ˆ
3 Unii oameni au de mulţi ani ın casele lor icoane sau
˘ ˘
altare. Ai şi tu asemenea obiecte? Daca da, s-ar putea sa ţi
˘ ˘ ˘ ˘
se para ciudat sau greşit sa te rogi lui Dumnezeu fara aju-
˘
torul unuiˆ obiect. Sau poate ca te simţi legat afectiv de
˘ ˘ ˘
acestea. Insa numai Dumnezeu are dreptul sa stabileasca
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
ın ce fel trebuie sa ne ınchinam lui. Biblia ne ınvaţa ca
˘
el nu vrea sa folosim icoane (Psalmul 115:4-8; Isaia 42:8;
1 Ioan 5:21). (Citeşte Exodul 20:4, 5.) Prin urmare, poţi
ˆ ˘ ˘ ˆ
lua poziţie de partea ınchinarii adevarate distrugand toa-
˘ ˘ ˆ ˘
te obiectele care au legatura cu ınchinarea falsa. Mai mult
ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
decat atat, ınvaţa sa le consideri aşa cum le considera Ie-
hova: un lucru detestabil (Deuteronomul 27:15).
4 O alta˘ practica˘ rasp
˘ ˆ ˘ ˆ
andita ın multe religii false este
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
cultul stramoşilor. Inainte sa ınveţe adevarul biblic, unii
3. a) Ce spune Biblia despre icoane, şi de ce le-ar putea fi greu unora
˘ ˘
sa accepte punctul de vedere al lui Dumnezeu? b) Ce ar trebui sa faci
˘ ˘ ˆ ˘
cu toate obiectele care au legatura cu ınchinarea falsa?
˘ ˘ ˘
4. a) De ce este cultul stramoşilor o practica inutila? b) De ce le-a in-
˘ ˘
terzis Iehova israeliţilor sa practice orice forma de spiritism?
ˆ ˘ ˆ
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
oameni au crezut ca morţii continua sa traiasca ıntr-un do-
˘ ˘ ˘
meniu nevazut şi ca le pot face bine sau rau celor ˆ vii. Poa-
˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
te ca şi tu ai ıncercat sa-ţi ımbunezi stramoşii. Insa, aşa
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
cum ai ınvaţat ın capitolul 6, morţii nu continua sa traias-
˘ ˆ ˆ ˘
ca ıntr-un alt loc. Aşadar, orice ıncercare de a lua legatura
˘ ˘ ˘
cu ei este inutila. Mesajele care par sa vina de la persoane-
le dragi decedate provin de fapt de la demoni. De aceea,
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
Iehova le-a interzis israeliţilor sa ıncerce sa intre ın legatu-
˘ ˘ ˘ ˘
ra cu morţii sau sa practice orice alta forma de spiritism.
(Citeşte Deuteronomul 18:10-12.)
5 Ce trebuie sa˘ faci daca˘ ın ˆ
religia pe care ai avut-o ına-
ˆ
ˆ ˘
inte se practica ınchinarea la icoane sau cultul stramoşi-
˘
lor? Citeşte cu atenţie pasajele din Biblie care arata cum
˘ ˘
considera Dumnezeu aceste lucruri. Roaga-te zilnic la Ie-
˘ ˘ ˆ ˘
hova; spune-i ca vrei sa iei poziţie de partea ınchinarii ade-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
varate şi cere-i sa te ajute sa-ţi ınsuşeşti modul sau de
ˆ
gandire (Isaia 55:9).
˘ ˘ ˘
PRIMII CREŞTINI N-AU SARBATORIT CRACIUNUL
ˆ
6 Inchinarea pe care i-o aducem lui Dumnezeu poate fi
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
contaminata de religia falsa daca luam parte la unele sar-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
batori larg raspandite, cum ar fi Craciunul. Despre aceasta
˘ ˘ ˘ ˘
sarbatoare se crede ca celebreaza naşterea lui Isus Cristos.
˘ ˘
Aproape toate religiile aşa-zis creştine serbeaza Craciunul.
˘ ˘ ˘
Totuşi, nu exista nicio dovada ca discipolii lui Isus din
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
secolul Î au ţinut aceasta sarbatoare. Iata ce se spune ıntr-o
˘ ˘
carte: „In primele doua secole dupa naşterea lui Cristos, ni-
˘
meni nu ştia data exacta a naşterii acestuia şi puţini erau
˘
interesaţi sa o afle” (Sacred Origins of Profound Things).
˘ ˆ ˆ ˆ
5. Ce poţi face daca ın religia pe care ai avut-o ınainte se practica ın-
˘
chinarea la icoane sau cultul stramoşilor?
˘ ˘ ˘
6, 7. a) Ce se presupune ca se celebreaza de Craciun, dar de ce continua-
˘ ˘ ˘
torii lui Isus din secolul I n-au ţinut aceasta sarbatoare? b) Cu ce era
˘
asociata aniversarea zilelor de naştere pe timpul creştinilor din secolul I?
ˆ ˘ ˘
Ia poziţie de partea ınchinarii adevarate! 157
˘ ˘
7 Totuşi, chiar daca ar fi ştiut data exacta a naşterii lui
˘
Isus, discipolii sai n-ar fi serbat-o. De ce? Deoarece, aşa
ˆ
cum se spune ıntr-o enciclopedie, creştinii din secolul I
˘
„considerau aniversarea zilelor de naˆştere un obicei pa-
ˆ
gan” (The World Book Encyclopedia). In Biblie sunt men-
˘ ˘ ˘
ţionate doar doua astfel de aniversari ale unor conducatori
ˆ ˘
care nu erau ınchinatori ai lui Iehova (Geneza 40:20;
˘ ˆ
Marcu 6:21). Asemenea aniversari se ţineau şi ın cinstea
˘ ˘ ˆ
unor zeitaţi pagane. De exemplu, la ˆ 24 mai romanii ser-
˘
bau ziua de naştere a zeiţei Diana. In ziua urmatoare se
˘ ˘
sarbatorea naşterea zeului-soare, Apolo. Astfel, aniversarea
˘ ˘ ˆ
zilelor de naştere era asociata cu paganismul, nu cu creş-
tinismul.
8 Creştinii din secolul I n-ar fi serbat naşterea lui Isus şi
ˆ ˘
dintr-un alt motiv: din cate se pare, ei ştiau ca aceste ani-
˘ ˘ ˘
versari aveau legatura cu unele superstiţii. De exemplu,
˘
mulţi greci şi romani din vechime credeau ca la naşterea
˘ ˆ
fiecarui om asista un spirit ˆ protector, care ıl ocrotea pe
ˆ
parcursul ıntregii vieţi. Intr-o lucrare se spune: „Acest spi-
ˆ ˘ ˘
rit se afla ıntr-o relaţie mistica cu zeul a carui aniversare
corespundea cu ziua de naştere a persoanei respective”
˘ ˘
(The Lore of Birthdays). Cu siguranţa, Iehova nu aproba
˘ ˘ ˆ
nicio sarbatoare care face vreo asociere ıntre Isus şi unele
˘
superstiţii (Isaia 65:11, 12). Atunci de ce este Craciunul o
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
sarbatoare atat de raspandita?
˘
ORIGINEA CRACIUNULUI
ˆ ˘
9 La cateva secole dupa ce Isus a fost pe pam ˘ ˆ
ant, oa-
ˆ ˘ ˆ
menii au ınceput sa-i celebreze naşterea ın ziua de 25 de-
˘ ˆ ˘
cembrie. Dar Isus nu s-a nascut ın aceasta zi, ci, potrivit
˘
8. Explicaţi legatura dintre aniversarea zilelor de naştere şi superstiţii.
˘ ˘
9. Cum a ajuns ziua de 25 decembrie sa fie considerata data naşterii
lui Isus?
ˆ ˘ ˆ
ˆ ˘
dovezilor, ın luna octombrie.1 Atunci de ce a fost aleasa
ziua de 25 decembrie? Unii care se declarau creştini „au
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
dorit ca [aceasta] data sa coincida cu sarbatoarea roma-
˘ ˘ ˆ ˘
na pagana a «naşterii soarelui invincibil»” (The New En-
ˆ ˘ ˘
cyclopædia Britannica). Iarna, cand soarele parea ca nu
˘ ˆ ˘
mai are putere, paganii obişnuiau sa practice anumite ri-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
tualuri pentru ca soarele datator de lumina şi caldura sa
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
se ıntoarca din calatoriile sale ındepartate. Se credea ca ın ˆ
ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ
25 decembrie soarele ışi ıncepea calatoria de ıntoarcere. In
ˆ ˘ ˆ ˘
ıncercarea de a-i converti pe pagani, conducatorii religioşi
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
au adoptat aceasta sarbatoare şi i-au dat o ınfaţişare „creş-
˘
tina”.2
10 Originea pag ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
ˆ ana a Craciunului este cunoscuta de mult
˘ ˆ
timp. In secolul al XVII-lea, Craciunul a fost interzis ın An-
ˆ
glia şi ın unele colonii nord-america-
ne din cauza originii lui nebiblice. ˆ
Ai manca
ˆ ˘
Cine lipsea ın acea zi de la serviciu era o bomboana
˘
amendat. Dar, cu timpul, s-a revenit luata din noroi?
ˆ
la vechile obiceiuri şi, mai mult decat
ˆ ˘
atat, la acestea au fost adaugate obi-
˘
ceiuri noi. Craciunul a ajuns din nou
˘ ˘ ˘ ˘
o sarbatoare importanta şi continua
˘ ˘ ˆ ˘
sa fie considerata astfel ın multe ţari.
ˆ ˆ ˘ ˘
Totuşi, ıntrucat are legatura cu religia
˘ ˘
falsa, cei care doresc sa fie aprobaţi de
1 Vezi apendicele de la paginile 221, 222.
ˆ
2 Un rol important ın alegerea zilei de 25
decembrie au avut Saturnaliile. Aceasta era
˘ ˘ ˆ
o sarbatoare ın cinstea zeului roman al agri-
ˆ
culturii şi se ţinea ıntre 17 şi 24 decembrie.
Atunci erau organizate petreceri şi se ofereau
cadouri.
ˆ ˘ ˘
10. De ce ın trecut unii oameni n-au sarbato-
˘
rit Craciunul?
ˆ ˘ ˘
˘ ˘ ˘ ˘
Dumnezeu nu celebreaza nici Craciunul şi nicio alta sar-
˘ ˘ ˆ
batoare care are origini pagane.1
˘ ˘ ˘
ESTE IMPORTANTA ORIGINEA SARBATORILOR?
11 Deşi unii oameni recunosc ca unele sarbatori ˘ ˘ ˘
precum
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
Craciunul au origini pagane, ei nu cred ca este greşit sa le
ˆ ˆ
celebreze. De fapt, majoritatea nu se gandesc la ınchina-
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
rea falsa cand ţin anumite sarbatori. Mulţi considera ca
acestea sunt ocazii de a petrece timp cu familia. Eşti şi tu
˘ ˘ ˘
de aceeaşi parere? Daca da, probabil ca iubirea pentru fa-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
milie, nu ataşamentul faţa de religia falsa, te ımpiedica sa
ˆ ˘ ˘ ˘
iei poziţie de partea ınchinarii adevarate. Fii sigur ca Ieho-
ˆ ˘ ˆ
va, cel care a ıntemeiat familia, doreşte sa fii ın relaţii bune
˘
cu rudele tale (Efeseni 3:14, 15). Totuşi exista alte modali-
˘ ˆ ˘ ˘
taţi aprobate de Dumnezeu pentru a-ţi ıntari legaturile de
˘ ˘
familie. Apostolul Pavel ne-a aratat care ar trebui sa fie
˘ ˘
principala noastra preocupare: „Asiguraţi-va mereu de ce-
ˆ ˘
ea ce ıi este placut Domnului” (Efeseni 5:10).
12 Poate crezi ca˘ originea acestor sarb ˘ ˘
atori nu mai are ni-
˘ ˘
cio leg ˆ ˘ atur a cu motivul pentru care sunt celebrate ele as-
˘ ˘ ˆ
tazi. Insa originea unui lucru este importanta. Gandeşte-te
˘ ˘ ˘ ˆ
ce ai face daca ai vedea o bomboana aruncata ın noroi. Ai
˘ ˆ ˆ ˘ ˘
lua-o de jos ca ˆ s-o mananci? Bineınţeles ca nu, pentru ca
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
este murdara. In mod asemanator, sarbatorile par atraga-
ˆ ˘
toare, ınsa provin din „locuri” murdare. Pentru a susţine cu
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
fermitate ınchinarea adevarata, trebuie sa ne ınsuşim punc-
ˆ ˘
tul de vedere al profetului Isaia, care le-a spus ınchinatori-
˘
lor adevaraţi: „Nu atingeţi nimic necurat!” (Isaia 52:11).
˘ ˘
1 Apendicele de la paginile 222, 223 arata cum considera creştinii
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
adevaraţi alte sarbatori foarte raspandite.
˘ ˘
11. De ce ţin unii oameni anumite sarbatori religioase, dar care ar tre-
˘ ˘
bui sa fie principala noastra preocupare?
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
12. Ilustreaza de ce trebuie sa evitam obiceiurile şi sarbatorile care au
˘ ˆ
origini pagane.
ˆ ˘ ˆ
VORBEŞTE CU TACT DESPRE CONVINGERILE TALE

13 Daca˘ vei decide sa˘ nu participi la astfel de sarb ˘ ˘
atori,
ˆ ˆ ˘
vei ıntampina, probabil, unele dificultaţi. De exemplu, co-
˘ ˘ ˆ
legii de munca ar putea sa se ıntrebe de ce nu iei parte la
˘ ˘ ˘
activitaţile organizate cu ocazia unor sarbatori. Ce vei face
˘ ˘ ˘
daca cineva vrea sa-ţi ofere un cadou de Craciun? Ar fi gre-
˘ ˘
şit sa-l accepţi? Sau cum vei proceda daca soţul ori soţia ta
ˆ ˘ ˘
nu-ţi ımpartaşeşte convingerile? Ce poţi face pentru ca fiul
˘ ˘ ˘ ˘
sau fiica ta sa nu simta ca pierde ceva pentru ca nu ţine
˘ ˘
aceste sarbatori?
14 Desigur, ai nevoie de discernam ˘ ˆ
ant pentru a şti cum
˘ ˆ ˘ ˆ
sa procedezi ın fiecare situaţie. Daca cineva ıţi face o ura-
˘ ˘ ˘
re cu ocazia ˆ ˘ sarbatorilor, ai putea, pur şi simplu, sa-i mul-
˘ ˘
ţumeşti. Insa, daca este vorba despre o persoana pe care o
ˆ ˆ
ıntalneşti des sau despre un coleg de serviciu, poţi da mai
˘
multe explicaţii. Indiferent de situaţie, este important sa
˘ ˘ ˘ ˘
ai tact. Biblia ne da urmatorul sfat: „Vorbirea voastra sa fie
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
ıntotdeauna placuta, dreasa cu sare, ca sa ştiţi cum trebuie
˘ ˘ ˘ ˘
sa-i raspundeţi fiecaruia” (Coloseni 4:6). Explica-ţi punc-
ˆ ˆ ˘
tul de vedere cu mult tact, ıncercand sa nu ofensezi pe ni-
˘ ˘ ˘
meni. Arata cu claritate ca nu ţi se pare greşit sa oferi
˘ ˘ ˘
cadouri sau sa mergi la reuniuni, dar ca preferi sa faci lu-
crul acesta cu alte ocazii.
15 Dar ce poţi face daca˘ cineva vrea sa- ˘
ţi ofere un cadou?
˘ ˘ ˆ
Depinde de situaţie. Poate ca persoana care ţi-l ofera ıţi
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
spune: „Ştiu ca tuˆ nu ţii aceasta sarbatoare, dar vreau sa-ţi
˘
ofer un cadou”. In cazul acesta, ai putea considera ca, ac-
ˆ ˘ ˘ ˘
ceptand cadoul, nu iei parte la sarbatoare. Dar, daca per-
˘ ˆ
soana respectiva nu-ţi cunoaşte convingerile, ıi poţi spune
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ca tu nu ţii acea sarbatoare. Ai putea sa-i explici ca, deşi
˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
13. Ce dificultaţi poţi ıntampina daca nu participi la sarbatori?
ˆ ˆ
14, 15. Cum ai putea proceda cand cineva ıţi face o urare cu ocazia
˘ ˘ ˆ ˘
sarbatorilor sau ıţi ofera un cadou?
ˆ ˘ ˘
primeşti cadoul ei, tu nu-i vei oferi niciun cadou cu acea

˘ ˆ ˘
ocazie. Totuşi, daca cineva ıţi ofera un cadou cu intenţia
˘ ˘ ˆ ˆ ˘
clara de a demonstra ca ıţi ıncalci convingerile sau ca faci
ˆ
compromis de dragul unor lucruri materiale, ar fi ınţelept
˘
sa-l refuzi.
˘ ˘
CUM SA NE PURTAM CU MEMBRII FAMILIEI?
˘
16 Ce poţi face daca membrii familiei tale nu-ţi ımp ˆ ˘ ˘
arta-
ˆ ˘
şesc convingerile? Şi ın aceasta situaţie ai nevoie de tact.
˘ ˆ ˆ
Nu trebuie sa porţi discuţii ın contradictoriu ori de ca-
˘ ˘ ˘ ˘
te ori rudele tale ţin o sarbatoare. Dimpotriva, respecta-le
˘ ˆ ˘
opinia, aşa cum ai vrea sa procedeze şi ele ın cazul tau. (Ci-
˘
teşte Matei 7:12.) Evita orice lucru prin care ai putea lua
˘ ˘ ˆ
parte la acea sarbatoare. Totuşi, fii rezonabil ın ce priveşte
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
chestiunile care nu au legatura cu sarbatoarea ın sine. Bi-
ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ
neınţeles, trebuie sa acţionezi ıntotdeauna ın aşa fel ıncat
˘ ˘ ˘
sa-ţi pastrezi conştiinţa curata. (Citeşte 1 Timotei 1:18, 19.)
17 Ce poţi face pentru ca fiul sau fiica ta sa˘ nu simta˘ ca˘
˘ ˘ ˘
pierde ceva pentru ca nu ţine sarbatori nebiblice? Ferici-
rea lor depinde mult de ceea ce faceţi cu alte ocazii. Unii ˆ
˘ ˘ ˆ
parinţi le ofera copiilor cadouri ın alte zile ale anului. In
plus, cele mai frumoase cadouri pe care le poţi face copi-
˘
lului tau sunt timpul şi atenţia ta iubitoare.
˘ ˆ ˘ ˘
PRACTIC A INCHINAREA ADEVARATA
18 Pentru a-i fi placut ˘ ˘
lui Dumnezeu, trebuie sa respingi
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
ınchinarea falsa şi sa susţii cu fermitate ınchinarea adeva-
˘ ˘
rata. Ce presupune acest lucru? Biblia spune: „Sa ne inte-
˘ ˘ ˆ ˘
resam unii de alţii ca sa ne ındemnam la iubire şi la fapte
˘ ˆ ˘ ˘
16. Cum poţi da dovada de tact cand rudele tale ţin o sarbatoare?
˘ ˘ ˘
17. Ce poţi face pentru ca fiul sau fiica ta sa nu simta ca pierde ceva
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
cand vede ca alţii celebreaza anumite sarbatori?
˘ ˆ ˘
18. Cum te ajuta asistarea la ıntrunirile creştine sa susţii cu fermitate
ˆ ˘ ˘
ınchinarea adevarata?
ˆ ˘ ˆ
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
bune, fara sa neglijam ıntrunirea noastra, cum au unii obi-
˘ ˆ ˘ ˆ
ceiul, ci sa ne ıncurajam unii pe alţii, şi aceasta cu atat mai
ˆ ˘
mult
ˆ cu cat vedeţi ca ziua se apropie!” (Evrei 10:24, 25).
ˆ ˆ
Intrunirile creştine sunt ocazii ın care te poţi ınchina lui
Dumnezeu aşa cum doreşte el (Psalmii 22:22; 122:1). La
ˆ ˆ ˘
ıntruniri, creştinii fideli ‘se ıncurajeaza reciproc’ (Romani
1:12).
19 O alta˘ modalitate prin care poţi susţine cu fermitate
ˆ ˘ ˘
ınchinarea adevarata este aceea de a le vorbi altora despre
ˆ ˘
lucrurile pe care le-ai ınvaţat studiind Biblia cu Martorii
˘ ˘ ˘
lui Iehova. Mulţi oameni suspina şi gem din cauza rauta-
˘ ˆ ˘
ţii care exista ın lume. Probabilˆ ca şi tu cunoşti persoane
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
care se afla ın aceasta situaţie. Incearca sa le vorbeşti de-
˘
spre speranţa pe care ne-o ofera Biblia cu privire la viitor.
˘ ˆ ˘
Daca petreci timp ın compania creştinilor adevaraţi şi le
˘
vorbeşti altora despre minunatele adevaruri biblice pe care
ˆ ˘ ˘
le-ai ınvaţat, vei observa ca, treptat, nu te va mai lega ni-
ˆ ˘ ˘ ˆ
mic de ınchinarea falsa. Fii convins ca, susţinand cu fer-
ˆ ˘ ˘
mitate ınchinarea adevarata, vei fi fericit şi vei avea parte
ˆ ˘
de multe binecuvantari (Maleahi 3:10).
˘ ˆ ˘
19. De ce este important sa le vorbeşti altora despre lucrurile ınvaţate
din Biblie?
ˆ ˘
˘
ˇ Nici icoanele, nici cultul stramoşilor
ˆ ˘ ˘
nu fac parte din ınchinarea adevarata
(Exodul 20:4, 5; Deuteronomul 18:10-12).
˘ ˘ ˘ ˘
ˇ Este greşit sa participam la sarbatori de
˘ ˆ ˘
origine pagana (Efeseni 5:10).
˘
ˇ Adevaraţii creştini le vorbesc altora cu tact
despre convingerile lor (Coloseni 4:6).
ˆ ˘ ˘
Practicarea ınchinarii adevarate
ˆ ˘
ıţi aduce multa bucurie
CAPITOLUL 17
Apropie-te de Dumnezeu
˘
prin intermediul rugaciunii!
˘ ˘
De ce trebuie sa ne rugam lui Dumnezeu?
˘
Ce trebuie sa facem pentru ca Dumnezeu
˘ ˘
sa ne asculte rugaciunile?
˘ ˘
Cum ne raspunde Dumnezeu la rugaciuni?
ˆ ˘
IN COMPARAŢIE cu universul, planeta noastra este foarte
˘ ˘ ˘
mica. De fapt, pentru Iehova, „Fauritorul cerului şi al pa-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
mantului”, naţiunile sunt ca o picatura de apa dintr-o galea-
˘
ta (Psalmul 115:15; Isaia 40:15). Cu toate acestea, Biblia
˘ ˘
spune ca „Iehova este aproape de toţi cei ce-l cheama, de toţi
˘ ˆ ˆ
cei ce-l cheama ın fidelitate. El va ımplini dorinţa celor ce se
˘
tem de el, le va auzi strigatul de ajutor” (Psalmul 145:18, 19).
ˆ
Gandeşte-te la semnificaţia acestor cuvinte: Creatorul atot-
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
puternic este langa noi şi ne aude daca ‘ıl chemam ın fideli-
˘
tate’. Ce privilegiu extraordinar este rugaciunea!
ˆ ˘
2 Insa, ˘ ˘ ˘
daca vrem ca Iehova sa ne asculte rugaciunile, tre-
˘ ˘
buie sa ne rugam aşa cum doreşte el. Dar cum putem face
˘ ˆ ˘ ˘
aceasta daca nu ştim ce ınvaţa Biblia despre rugaciune? Este
˘
foarte important sa cunoaştem ce spun Scripturile, deoare-
˘ ˘ ˘
ce rugaciunea ne ajuta sa ne apropiem de Iehova.
˘ ˘
DE CE TREBUIE SA NE RUG AM LUI IEHOVA?
3 Un motiv important pentru care trebuie sa˘ ne rugam ˘
˘ ˘ ˘
1, 2. De ce trebuie sa consideram rugaciunea un mare privilegiu, şi
˘ ˆ ˘ ˘
de ce este important sa ştim ce ınvaţa Biblia despre rugaciune?
˘ ˘ ˘
3. Menţioneaza un motiv important pentru care trebuie sa ne rugam
lui Iehova.
165
˘
„Fauritorul cerului şi
˘ ˆ
al pamantului” doreşte
˘ ˘
sa ne asculte rugaciunile
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
este acela ca ınsuşi Iehova ne invita sa ne rugam lui. In
ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ
Cuvantul sau se spune: „Nu va ıngrijoraţi de nimic, ci ın
˘ ˘ ˆ ˘
orice lucru, prin rugaciuni şi implorari ımpreuna cu mul-
ţumiri, faceţi-i cunoscute lui Dumnezeu cererile voastre,
ˆ ˆ ˘
iar pacea lui Dumnezeu, care ıntrece orice gandire, va va
˘
pazi inima şi mintea prin Cristos Isus” (Filipeni 4:6, 7). Cu
˘ ˘ ˘ ˆ
siguranţa, nu am vrea sa refuzam o invitaţie atat de iubi-
toare din partea Suveranului universului!
ˆ
4 In plus, daca˘ ne rugam ˘
cu regularitate lui Iehova, ne
ˆ ˘ ˘ ˘
ıntarim prietenia cu el. Prietenii adevaraţi nu comunica
ˆ ˘
numai cand au nevoie de ceva. Dimpotriva, ei se intere-
˘ ˘
seaza unul de altul, iar prietenia lor devine mai puternica
˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘
daca ışi exprima deschis gandurile, ıngrijorarile şi senti-
mentele. Acelaşi lucru se poate spune şi despre relaţia
˘ ˘
noastra cu Iehova Dumnezeu. Studiind aceasta carte, ai
ˆ ˘
aflat ce ınvaţa Biblia despre Iehova, despre personalita-
˘
tea sa şi despre scopurile sale. Astfel, ai ajuns sa-l cunoşti
˘ ˘ ˘ ˆ
ca pe o persoana reala. Prin rugaciune ıţi poţi exprima
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
4. Cum ne ajuta rugaciunile rostite cu regularitate sa ne ıntarim rela-
ţia cu Iehova?
ˆ ˘ ˆ
ˆ ˆ
gandurile şi sentimentele ˆ cele mai profunde ınaintea Ta-
˘ ˘
talui tau ceresc. In acest fel te vei apropia mai mult de Ie-
hova (Iacov 4:8).
˘
CE
˘ TREBUIE SA FACEM˘ PENTRU CA
RUG ACIUNILE NOASTRE SA FIE ASCULTATE?
5 Asculta˘ Iehova toate rugaciunile? ˘ ˘
Sa vedem ce le-a spus
˘ ˘
el israeliţilor razvratiţi din zilele profetului Isaia: „Chiar
˘ ˘ ˆ ˘
daca faceţi multe rugaciuni, nu ascult. Mainile va sunt pli-
˘ ˆ ˘
ne de varsare de sange” (Isaia 1:15). Prin urmare, daca ne
˘ ˆ ˆ ˘
comportam ıntr-un mod pe care Dumnezeu nu ıl aproba,
˘
el nu ne va asculta rugaciunile. De aceea, pentru ca Dum-
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
nezeu sa ne asculte rugaciunile, trebuie sa ındeplinim ca-
˘
teva cerinţe de baza.
6 O cerinţa˘ esenţiala˘ este sa˘ avem credinţa. ˘
(Citeşte Mar-
˘ ˘ ˘
cu 11:24.) Apostolul Pavel a scris: „Fara credinţa este im-
˘ ˘ ˘
posibil sa-i placem [lui Dumnezeu], fiindca cel ce se
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
apropie de Dumnezeu trebuie sa creada ca el exista şi ca
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
devine rasplatitorul celor ce ıl cauta staruitor” (Evrei 11:6).
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
A avea o credinţa adevarata nu ınseamna doar a şti ca
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
Dumnezeu exista, ca ne asculta rugaciunile şi ca raspun-
˘
de la ele. Credinţa se demonstreaza prin fapte. Aşadar, prin
˘ ˘ ˘
modul nostru de viaţa trebuie sa demonstram cu clarita-
˘ ˘
te ca avem credinţa (Iacov 2:26).
7 O alta˘ cerinţa˘ este ca rugaciunile ˘ ˘
sa fie rostite cu umi-
˘ ˘
linţa şi cu sinceritate. Şi avem numeroase motive sa fim
ˆ ˆ ˘
umili cand ıi vorbim lui Iehova. Cei care au ocazia sa i se
adreseze unui rege sau unui preşedinte sunt respectuoşi,
ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
ıntrucat recunosc poziţia ınalta a acestuia. Fara ındoiala,
˘ ˘ ˘
5. De unde ştim ca Iehova nu asculta toate rugaciunile?
˘ ˘ ˘ ˘
6. Care este o cerinţa esenţiala pentru ca rugaciunile noastre sa fie as-
ˆ
cultate de Dumnezeu, şi cum o putem ındeplini?
˘ ˆ ˘
7. a) De ce trebuie sa-i vorbim cu respect lui Iehova cand ne rugam?
˘ ˘ ˆ ˘
b) Cum putem da dovada de umilinţa şi de sinceritate cand ne rugam?
˘
Apropie-te de Dumnezeu prin intermediul rugaciunii! 167
˘
Iehova merita mult mai mult respect (Psalmul 138:6). El
ˆ
este „Dumnezeul Atotputernic” (Geneza 17:1). Modul ın ca-
˘ ˘ ˘
re ne adresam lui trebuie sa arate ca recunoaştem cu umi-
˘ ˘ ˘ ˆ
linţa poziţia noastra mult inferioara ın comparaţie cu a lui.
ˆ ˘ ˘
De asemenea, umilinţa ne va ındemna sa ne rugam din ini-
˘ ˆ ˘
ma şi cu sinceritate, evitand rugaciunile mecanice şi repe-
titive (Matei 6:7, 8).
8 De asemenea, Iehova ne cere sa˘ facem tot ce ne sta˘ ın ˆ
˘ ˆ ˘
putinţa pentru a acţiona ın armonie cu rugaciunile noas-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
tre. De exemplu, daca ne rugam: „Da-ne astazi painea
˘ ˘
noastra pentru ziua de azi”, trebuie sa muncim din greu,
˘ ˘
indiferent de ceea ce ştim sa facem şi de locul de munca
ˆ ˘ ˘ ˆ
pe care ıl gasim (Matei 6:11; 2 Tesaloniceni 3:10). Daca ıi
ˆ ˘ ˘
cerem ajutorul pentru a ınvinge o slabiciune carnala, tre-
˘ ˘ ˆ ˘
buie sa evitam ˆ situaţiile care ne-ar putea duce ın ispita
˘ ˘
(Coloseni 3:5). In afara de aceste cerinţe de baza, este im-
˘ ˘ ˆ ˆ ˘
portant sa cunoaştem şi raspunsul la cateva ıntrebari de-
˘
spre rugaciune.
ˆ ˘ ˘
INTREBARI DESPRE RUG ACIUNE
9 Cui trebuie sa˘ ne rugam? ˘ ˆ ˘
Isus şi-a ınvaţat continuato-
˘ ˘ ˆ
rii sa se roage astfel: „Tatal nostru care eşti ın ceruri” (Matei
˘ ˘
6:9). Prin urmare, trebuie sa ne rugam numai lui Iehova
˘ ˘
Dumnezeu. Totodata, Iehova ne cere sa recunoaştem po-
˘ ˘
ziţia pe care o are Fiul sau unic-nascut, Isus Cristos. Aşa
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
cum am ınvaţat ın capitolul 5, Isus a fost trimis pe pamant
˘ ˘ ˘
pentru a ne rascumpara din pacat şi moarte (Ioan 3:16;
˘
Romani 5:12). El a fost numit Mare Preot şi Judecator
ˆ ˘ ˘
(Ioan 5:22; Evrei 6:20). De aceea, Scripturile ne ınvaţa sa
˘
ne rugam prin intermediul lui. Chiar Isus a spus: „Eu sunt
˘ ˘ ˆ
calea, adevarul şi viaţa. Nimeni nu vine la Tatal decat prin
ˆ ˘
8. Cum putem acţiona ın armonie cu rugaciunile noastre?
˘ ˘
9. Cui trebuie sa ne rugam, şi prin intermediul cui?
ˆ ˘ ˆ
˘ ˘ ˘
mine” (Ioan 14:6). Daca vrem ca rugaciunile noastre sa fie
˘ ˘
ascultate, trebuie sa i le adresam numai lui Iehova şi prin
˘
intermediul Fiului sau.
10 Trebuie sa˘ ne rugam ˘ ˆ ˘
ıntr-o anumita poziţie? Nu. Iehova
˘ ˆ ˆ ˘ ˘
nu ne cere sa ţinem mainile ıntr-un anumit fel sau sa stam
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
ıntr-o anumita poziţie cand ne rugam. Biblia ınvaţa ca pu-
˘ ˘ ˆ
tem sa ne rugam aşezaţi, cu capul plecat, ın genunchi sau
ˆ
ın picioare (1 Cronici 17:16; Neemia 8:6; Daniel 6:10; Mar-
˘ ˘
cu 11:25). Ceea ce conteaza cu adevarat este atitudinea ini-
˘ ˘
mii, nu poziţia corpului, care poate fi vazuta de alţii. De
˘ ˆ
fapt, pe parcursul activitaţilor noastre zilnice sau ıntr-un
ˆ ˆ
moment critic, ne putem ruga ın gand, oriunde ne-am
˘ ˘
afla. Iehova aude aceste rugaciuni, chiar daca cei din jurul
˘ ˘
nostru nu-şi dau seama ca ne rugam (Neemia 2:1-6).
11 Pentru ce ne putem ruga? Biblia explica: ˘
„Indiferent ce
˘ ˘
am cere dupa voinţa sa, El [Iehova] ne asculta” (1 Ioan
ˆ
5:14). Aşadar, ne putem ruga pentru orice lucru care este ın
˘
armonie cu voinţa lui Dumnezeu. Doreşte Iehova sa-i vor-
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
bim ın rugaciune despre ıngrijorarile noastre? Bineınţeles!
ˆ ˘
Cand ne rugam lui Iehova este ca şi cum am vorbi cu un
˘ ˘ ˆ
prieten apropiat. Putem sa-i vorbim deschis ‘varsandu-ne
ˆ ˘
inima’ ınaintea lui (Psalmul 62:8). Este potrivit sa-i cerem
ˆ ˘
spirit sfant, ca sa facem ce este corect (Luca 11:13). De ase-
˘ ˘ ˘ ˆ
menea, putem sa-i cerem ajutor ca sa luam decizii ınţelep-
˘ ˘ ˘
te şi ca sa ne dea putere sa facem faţa problemelor (Iacov
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
1:5). Cand pacatuim, trebuie sa ne rugam pentru iertare pe
ˆ
baza credinţei noastre ın jertfa lui Cristos (Efeseni 1:3, 7).
ˆ ˘ ˘
Bineınţeles, nu trebuie sa ne rugam numai pentru proble-
˘ ˘
me personale. Este bine sa ne rugam şi pentru alţii, de
exemplu pentru membrii familiei sau pentru fraţii şi su-
˘
rorile noastre de credinţa (Faptele 12:5; Coloseni 4:12).
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
10. De ce nu trebuie sa stam ıntr-o anumita poziţie cand ne rugam?
˘ ˆ
11. Menţioneaza cateva lucruri pentru care ne putem ruga.
˘
˘
12 Cele mai importante lucruri pentru care trebuie sa ne
˘ ˘ ˘
rugam sunt cele care au legatura cu Iehova Dumnezeu.
˘ ˘
Avem toate motivele sa-i aducem laude sincere şi sa-iˆ mul-
˘
ţumim pentru bunatatea sa (1 Cronici 29:10-13). In ru-
˘ ˘ ˆ
gaciunea-model, consemnata ın Matei 6:9-13, Isus ne-a
ˆ ˘ ˘ ˘
ınvaţat sa ne rugam pentru sfinţirea numelui lui Dumne-
˘
zeu. (Citeşte.) De asemenea, el a menţionat alte doua ce-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
reri: sa vina Regatul lui Dumnezeu şi sa se ınfaptuiasca
˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ
voinţa sa pe pamant, aşa cum este ınfaptuita ın cer. Isus a
˘
vorbit despre chestiuni personale doar dupa ce a menţio-
˘ ˘
nat aceste lucruri importante, care au legatura cu Iehova.
˘ ˆ ˘
Daca Dumnezeu va ocupa primul loc şi ın rugaciunile noas-
˘ ˘
tre, vom demonstra ca nu ne intereseaza doar binele nostru.
13 Cat ˆ ˘ ˘ ˘
de lunga ar trebui sa fie o rugaciune? Biblia nu spu-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
ne cat trebuie sa dureze o rugaciune personala sau publica.
˘ ˘ ˆ ˘
De exemplu, o rugaciune rostita ınainte de masa poate fi
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
scurta, ın timp ce o rugaciune personala, ın care ne var-
˘ ˆ ˘
sam inima ınaintea lui Iehova poate fi lunga (1 Samu-
el 1:12, 15). Totuşi, Isus i-a condamnat pe ipocriţii care
˘ ˘
rosteau rugaciuni lungi pentru a fi vazuţi de alţii (Luca
ˆ ˘ ˘
20:46, 47). Pe Iehova nu ıl impresioneaza astfel de ruga-
˘ ˘ ˘
ciuni. Important este sa ne rugam din inima. Prin urma-
˘ ˘ ˘ ˆ
re, durata unei rugaciuni placute lui Dumnezeu difera ın
˘
funcţie de necesitaţi şi de situaţie.
14 Cat ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
de des ar trebui sa ne rugam? Biblia ne ındeamna
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
‘sa ne rugam neıncetat’ şi ‘sa perseveram ın rugaciune’
(Matei 26:41; Romani 12:12; 1 Tesaloniceni 5:17). Bine-
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
ınţeles, aceasta nu ınseamna ca trebuie sa ne rugam lui
˘ ˘ ˘ ˆ
12. Cum putem demonstra ca Tatal nostru ceresc ocupa primul loc ın
˘
rugaciunile noastre?
ˆ ˘ ˘
13. Potrivit Scripturilor, cat ar trebui sa dureze o rugaciune?
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘
14. Ce ınseamna ‘sa ne rugam neıncetat’, aşa cum ne ındeamna Bi-
ˆ
blia, şi de ce este ıncurajator acest lucru?
ˆ ˘ ˆ
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
Iehova ıncontinuu. Mai degraba, Biblia ne ındeamna sa
˘
ne rugam cu regularitate, mulţumindu-i mereu lui Ieho-
˘ ˘ ˆ ˘
va pentru bunatatea pe care ne-o arata şi cerandu-i sa ne
ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘
ındrume, sa ne mangaie ın necazuri şi sa ne dea putere.
ˆ ˘ ˘ ˆ
Nu este ıncurajator sa ştim ca-i putem vorbi lui Iehova ın
˘ ˆ ˆ ˘
rugaciune oricat de mult şi oricat de des dorim? Daca apre-
˘ ˘ ˘
ciem cu adevarat privilegiul rugaciunii, vom gasi multe
˘ ˘ ˘
ocazii sa ne rugam Tatalui nostru ceresc.
15 De ce trebuie sa˘ spunem „amin” la sfar ˆ
şitul rugaciunii?
˘
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
Cuvantul „amin” ınseamna „cu siguranţa” sau „aşa sa fie”.
ˆ ˘ ˘ ˘
Exemplele consemnate ın Biblie arata ca este potrivit sa
ˆ ˘
spunem „amin” la sfarşitul unei rugaciuni personale sau
ˆ
publice (1 Cronici 16:36; Psalmul 41:13). Zicand „amin”
ˆ ˘ ˘ ˘
la sfarşitul rugaciunilor personale, demonstram ca ne-am
ˆ ˆ ˆ
rugat cu sinceritate. Cand spunem „amin”, ın gand sau cu
ˆ ˘
glas tare, la ıncheierea unei rugaciuni publice rostite de
˘ ˘ ˘
altcineva, aratam ca suntem de acord cu ideile exprimate
(1 Corinteni 14:16).
˘ ˘
CUM NE RASPUNDE DUMNEZEU LA RUG ACIUNI
16 Ne raspunde ˘ ˘ ˆ
Iehova la rugaciuni? Bineınţeles! Avem
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
motive ıntemeiate sa credem ca ‘Ascultatorul rugaciunii’
˘ ˘
raspunde la rugaciunile sincere rostite de milioane de oa-
˘ ˘ ˆ
meni (Psalmul 65:2). Iehova ne raspunde la rugaciuni ın
diverse moduri.
17 Iehova ne raspunde ˘ ˘ ˆ
la rugaciuni prin intermediul ın-
˘ ˘ ˆ
gerilor şi al slujitorilor sai de pe pamant (Evrei 1:13, 14).
˘ ˘
Mulţi oameni care l-au rugat pe Dumnezeu sa-i ajute sa
ˆ ˘ ˘
ınţeleaga Biblia au fost vizitaţi la scurt timp dupa aceea de
˘ ˆ ˘
15. De ce trebuie sa spunem „amin” la sfarşitul rugaciunilor persona-
le sau publice?
˘
16. Ce convingere avem cu privire la rugaciunile noastre?
˘ ˘ ˘
17. De ce putem spune ca Dumnezeu ne raspunde la rugaciuni prin
ˆ ˘ ˘ ˆ
intermediul ıngerilor şi al slujitorilor sai de pe pamant?
˘
un slujitor al lui Iehova. Astfel de experienţe demonstrea-

˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ
za ca ıngerii ne ındruma ın lucrarea de predicare a Rega-
ˆ ˆ
tului (Revelaţia 14:6). Cand suntem ıntr-o situaţie grea,
˘ ˘ ˆ ˆ
Iehova ne poate raspunde la rugaciuni ındemnandu-l pe
˘
un creştin sa ne ajute (Proverbele 12:25; Iacov 2:16).
18 De asemenea, Iehova Dumnezeu raspunde˘ ˘
la rugaciu-
˘ ˘ ˆ
nile slujitorilor sai prin intermediul spiritului sau sfant
˘ ˘
18. Cum raspunde Iehova la rugaciunile slujitorilor lui prin interme-
˘ ˆ ˆ ˘
diul spiritului sau sfant şi al Cuvantului sau?
ˆ ˘
Iehova ıţi asculta
˘ ˆ
rugaciunile ın
orice situaţie
˘
Iehova ne poate raspunde
˘ ˆ ˆ
la rugaciuni ındemnandu-l
˘
pe un creştin sa ne ajute
ˆ ˘
şi al Cuvantului sau, Bi-
ˆ ˆ
blia. Cand ıi cerem aju-
˘
tor pentru a face faţa
ˆ ˘ ˘
ıncercarilor, el ne ofera
ˆ
ındrumare şi putere prin
˘ ˆ
spiritul sau sfant (2 Co-
ˆ
rinteni 4:7). Cand ne ru-
˘ ˆ
gam pentru ındrumare,
˘
Iehova ne raspunde de
multe ori prin interme-
diul Bibliei, care ne aju- ˆ
˘ ˘ ˘ ˆ
ta sa luam decizii ınţelepte. In timp ce studiem personal
Biblia sau citim anumite publicaţii creştine, cum este şi
˘ ˘
aceasta carte, putem gasi versete foarte utile. De asemenea,
ˆ
ideile biblice de care avem nevoie ne pot fi aduse ın aten-
ˆ
ţie prin intermediul ıntrunirilor creştine sau al sfaturilor
˘ ˆ
oferite de un batran de congregaţie interesat de binele nos-
tru (Galateni 6:1).
19 Daca˘ ni se pare ıns ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
a ca raspunsul lui Iehova ıntarzie,
˘ ˘ ˘ ˘
nu trebuie sa tragem concluzia ca el nu poate sa ne ras-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
punda la rugaciuni. Dimpotriva, trebuie sa ne amintim ca
˘ ˘
Iehova raspunde la rugaciunile noastre aşa cum conside-
˘
ra el şi la momentul stabilit de el. El ştie mult mai bine
ˆ ˘ ˘
decat noi ce necesitaţi avem şi cum trebuie sa ni le satis-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
faca. Deseori, el vrea ‘sa continuam sa cerem, sa cautam
˘ ˆ ˘ ˘
şi sa batem’ (Luca 11:5-10). Perseverand, demonstram ca
˘ ˘
ne dorim mult lucrul pentru care ne rugam şi ca avem o
˘ ˆ ˆ ˘ ˘
19. Ce trebuie sa avem ın vedere cand ni se pare ca rugaciunile noas-
˘
tre nu primesc raspuns?
173
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
credinţa adevarata. Mai mult decat atat,
˘ ˘
Iehova nu ne raspunde la rugaciuni aşa
cum ne-am aştepta noi. De exemplu,
ˆ ˘ ˘
cand ne rugam cu privire la o anumita
ˆ ˘
ıncercare, s-ar putea ca Dumnezeu sa nu
ˆ ˘ ˘ ˘
ınlature problema respectiva, ci sa ne
˘
dea puterea necesara pentru a o suporta.
(Citeşte Filipeni 4:13.)
ˆ ˘
20 Ii suntem foarte recunoscatori Cre-
atorului universului deoarece el este a-
˘ ˆ
proape de toţi cei care i se adreseaza ın
˘
rugaciune potrivit voinţei sale. (Citeşte
˘
Psalmul 145:18.) Sa ne folosim din plin
de acest privilegiu extraordinar! Astfel,
vom avea ocazia de a ne apropia şi mai
˘ ˘
mult de Iehova, Ascultatorul rugaciunii.
˘
20. De ce ar trebui sa ne folosim din plin de preţiosul privilegiu al ru-
˘
gaciunii?
ˆ ˘
˘ ˘
ˇ Daca ne rugam cu regularitate lui Iehova,
ne apropiem şi mai mult de el (Iacov 4:8).
˘ ˘
ˇ Ca sa fie ascultate, rugaciunile noastre trebuie
˘ ˘ ˘
sa fie rostite cu credinţa, cu umilinţa şi cu
sinceritate (Marcu 11:24).
˘ ˘
ˇ Trebuie sa ne rugam numai lui Iehova prin
˘
intermediul Fiului sau (Matei 6:9; Ioan 14:6).
˘ ˘ ˘
ˇ Iehova, ‘Ascultatorul rugaciunii’ ne raspunde
˘ ˆ
la rugaciuni prin intermediul ıngerilor, al
˘ ˘ ˆ
slujitorilor sai de pe pamant, al spiritului
ˆ ˆ ˘
sfant şi al Cuvantului sau (Psalmul 65:2).
CAPITOLUL 18
Botezul şi relaţia ta

cu Dumnezeu
ˆ ˘
In ce consta botezul creştin?
˘ ˘
Ce paşi trebuie sa faci ca sa fii botezat?
ˆ ˘ ˘
Ce ınseamna sa te dedici lui Dumnezeu?
Care este principalul motiv pentru a te boteza?
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
„IATA o apa! Ce ma ımpiedica sa fiu botezat? ”, a ıntrebat
ˆ
ın secolul I e.n. un funcţionar de la curtea Etiopiei. Un
ˆ ˘
creştin pe nume Filip ıi adusese dovezi ca Isus era promi-
ˆ
sul Mesia. Etiopianul a fost atat de impresionat de ceea ce
ˆ ˆ ˘
aflase din Scripturi, ıncat a cerut sa fie botezat (Faptele
8:26-36).
1. De ce a cerut un funcţionar de la
˘
curtea Etiopiei sa fie botezat?
Botezul şi relaţia ta cu Dumnezeu 175
˘
2 Daca ai studiat cu atenţie capitolele precedente cu un
˘ ˆ ˘ ˆ
Martor al lui Iehova, poate ca acum te ıntrebi: Ce ma ım-
˘ ˘ ˆ ˘
piedica sa fiu botezat? Ai ınvaţat deja despre promisiunea
˘ ˆ
pe care o face Biblia cu privire la viaţa veşnica ın Paradis
ˆ ˘
(Luca 23:43; Revelaţia 21:3, 4). Ai ınvaţat, de asemenea,
ˆ
despre starea morţilor şi despre speranţa ınvierii (Eclesias-
˘ ˆ ˘
tul 9:5; Ioan 5:28, 29). Probabil ca asişti ımpreuna cu Mar-
ˆ
torii lui Iehova la ıntrunirile congregaţiei şi ai observat
ˆ ˘ ˘ ˘
modul ın care practica ei religia adevarata (Ioan 13:35).
ˆ ˘
Şi, lucrul cel mai important, ai ınceput sa cultivi o relaţie
˘
personala cu Iehova Dumnezeu.
3 Cum poţi arata ˘ ˘ ˘
ca doreşti sa-i slujeşti lui Dumnezeu?
˘ ˘
Isus le-a spus continuatorilor sai: „Duceţi-va . . . şi faceţi
ˆ
discipoli din oamenii tuturor naţiunilor, botezandu-i”
ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ
(Matei 28:19). Isus ınsuşi a fost botezat ın apa, lasandu-ne
ˆ ˘
un exemplu ın acest sens. El n-a fost doar stropit cu apa
˘ ˆ
şi nici nu i s-a turnat apa pe cap (Matei 3:16). Cuvantul
ˆ
„a boteza” provine dintr-un termen grecesc care ınseam-
˘ ˆ ˘
na „a cufunda ın apa”. Prin urmare, botezul creştin pre-
˘ ˆ ˘
supune cufundare totala ın apa.
4 Toţi cei care doresc sa aiba o relaţie personala˘ cu Ieho-
˘ ˘
˘ ˆ ˘ ˘
va Dumnezeu trebuie sa se boteze ın apa. O persoana care
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
se boteaza demonstreaza ın mod public ca doreşte sa-i slu-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘
jeasca lui Dumnezeu şi ca ‘ışi gaseşte placerea ın ınfaptui-
˘
rea voinţei sale’ (Psalmul 40:7, 8). Totuşi, ca sa fii botezat,
˘
trebuie sa faci anumiţi paşi.
˘ ˘
AI NEVOIE DE CUNOŞTINŢA ŞI DE CREDINŢA
ˆ
5 Tu faci deja primul pas. In ce fel? Asimiland cunoştinţa˘ ˆ
˘ ˆ
2. De ce ar trebui sa te gandeşti cu seriozitate la botez?
˘ ˘
3. a) Ce porunca le-a dat Isus continuatorilor sai? b) Cum se face botezul?
˘ ˆ ˘
4. Ce indica botezul ın apa?
˘
5. a) Care este primul pas ca sa fii botezat? b) De ce sunt importante
ˆ
ıntrunirile creştine?
ˆ ˘ ˆ
despre Iehova Dumnezeu şi despre Isus Cristos, proba-

bil printr-un
ˆ ˘ studiu sistematic al Bibliei. (Citeşte Ioan
ˆ ˘
17:3.) Insa mai ai multe lucruri de ınvaţat. Creştinii do-
˘ ˘
resc ‘sa fie umpluţi de cuno ˆ ştinţa exacta a voinţei’ lui
Dumnezeu (Coloseni 1:9). Intrunirile Martorilor lui Ie-
ˆ
hova te pot ajuta foarte mult ın acest sens. Este important
˘ ˆ ˘
sa asişti la aceste ıntruniri (Evrei 10:24, 25). Daca participi
˘
cu regularitate la ele, vei ajunge sa-l cunoşti pe Dumne-
zeu.
6 Bineın ˆ ˘ ˘ ˘
ţeles, nu trebuie sa cunoşti toata Biblia ca sa te
botezi. Funcţionarul etiopian avea unele cunoştinţe din
ˆ ˘ ˆ
Scripturi, ınsa el a avut nevoie de ajutor pentru a ınţele-
ˆ ˘
ge anumite pasaje biblice (Faptele 8:30, 31). Şi tu ai ınca
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
multe de ınvaţat. De fapt, niciodata nu vei ınceta sa ınveţi
ˆ
despre Dumnezeu (Eclesiastul 3:11). Cu toate acestea, ına-
˘ ˘ ˆ
inte de botez trebuie sa cunoşti şi sa accepţi cel puţin ın-
˘ ˘ ˘
vaţaturile de baza ale Bibliei (Evrei 5:12). De exemplu,
˘ ˘
trebuie sa ştii care este adevarul despre starea morţilor şi
ˆ
cat de important este numele lui Dumnezeu şi Regatul
˘
sau.
7 Dar nu este suficient sa˘ ai cunoştinţa, ˘
deoarece „fara
˘ ˘
˘ ˘ ˘
credinţa este imposibil sa-i placem” lui Dumnezeu (Evrei
˘
11:6). Biblia spune ca unii locuitori ai Corintului antic „au
˘
crezut şi s-au botezat” ˆ dupa ce au aflat mesajul creştin
˘ ˘ ˆ
(Faptele 18:8). In mod asemanator, studierea Bibliei ıţi va
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
ıntari convingerea ca aceasta carte este Cuvantul inspirat
˘ ˘
al lui Dumnezeu. Totodata, studierea Bibliei te va ajuta sa
˘ ˆ ˆ
manifeşti credinţa ın promisiunile lui Dumnezeu şi ın pu-
terea salvatoare a jertfei lui Isus (Iosua 23:14; Faptele 4:12;
2 Timotei 3:16, 17).
ˆ ˘ ˘
6. Cat de multe lucruri trebuie sa cunoşti din Biblie ca sa poţi fi botezat?
˘ ˘
7. Ce efect ar trebui sa aiba asupra ta studierea Bibliei?
VORBEŞTE-LE ˘ ALTORA
DESPRE ADEVARURILE BIBLICE
8 Pe masur ˘ ˘ ˘
a ce credinţa ta va creşte, vei constata ca nu
˘ ˘ ˆ ˘
poţi sa pastrezi numai pentru tine lucrurile ınvaţate (Ie-
˘
remia 20:9). Vei simţi dorinţa puternica de a le vorbi şi al-
tora despre Dumnezeu şi despre scopurile sale. (Citeşte
2 Corinteni 4:13.)
ˆ
9 La ınceput ˘ ˘
ai putea sa le vorbeşti cu tact despre adeva-
rurile biblice rudelor, prietenilor, vecinilor şi colegilor de
˘ ˘
munca. Cu timpul vei dori sa participi la lucrarea de pre-
˘ ˘ ˆ
dicare pe care Martorii lui Iehova o desfaşoara ın mod or-
ganizat. Vorbeşte-i persoanei cu care studiezi Biblia despre
˘ ˘
dorinţa ta. Daca eşti calificat sa iei parte la lucrarea de de-
˘ ˘
punere de marturie, se vor lua masuri pentru ca tu şi Mar-
˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ
torul cu care studiezi sa va ıntalniţi cu doi batrani de
congregaţie.
ˆ
10 In felul acesta, ıi ˆ ˘ ˆ
vei cunoaşte mai bine pe unii batrani
˘
creştini care pastoresc turma lui Dumnezeu (Faptele 20:28;
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘
1 Petru 5:2, 3). Daca ei constata ca ınţelegi ınvaţaturile de
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
baza ale Bibliei şi crezi ın ele, ca traieşti ın armonie cu prin-
˘ ˘ ˘
cipiile lui Dumnezeu şi ca vrei cu adevarat sa devii Martor
ˆ ˘ ˆ
al lui Iehova, ıţi vor spune ca ıntruneşti condiţiile pentru
a participa la lucrarea de predicare ca vestitor nebotezat.
11 Pe de alta˘ parte, batr ˘ ˆ
anii ar putea constata ca este ne-
˘
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
cesar sa faci unele schimbari ın viaţa ca sa poţi lua parte
˘ ˘
la lucrarea de predicare. De exemplu, poate ca va trebui sa
renunţi la unele practici despre care ştii doar tu. De ace-
ˆ ˘ ˘
ea, ınainte de a cere sa devii vestitor nebotezat, trebuie sa
ˆ ˘ ˆ ˘
8. Ce anume te va ındemna sa le vorbeşti altora despre lucrurile ınvaţate?
ˆ ˘
9, 10. a) Cu cine poţi vorbi la ınceput despre adevarurile biblice?
˘ ˘ ˘
b) Ce trebuie sa faci daca doreşti sa participi la lucrarea de predicare?
˘ ˘ ˘ ˆ
11. Ce schimbari trebuie sa faca unii ınainte de a putea lua parte la
lucrarea de predicare?
ˆ ˘ ˆ
˘
nu mai comiţi pacate grave, cum ar fi imoralitatea sexua-
˘
la, beţia şi consumul de droguri. (Citeşte 1 Corinteni
6:9, 10; Galateni 5:19-21.)
˘
C AINŢA ŞI CONVERTIREA
12 Pentru a te putea boteza, trebuie sa˘ mai faci caˆ ţiva
˘ ˘ ˆ ˘
paşi. Apostolul Petru a spus: „Caiţi-va şi ıntoarceţi-va, ca
˘ ˘ ˘ ˆ
sa vi se ştearga pacatele” (Faptele 3:19). Cand cineva se
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
caieşte cu adevarat, regreta sincer ce a facut. Este clar ca o
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
persoan
ˆ ˘ ˘ a care a dus o via˘ ţa imoral a trebuie sa se caiasca.
ˆ
Insa, cainţa este necesara şi ın cazul unei persoane care a
˘ ˘
dus o viaţa relativ curata din punct de vedere moral. De
˘ ˘
ce? Deoarece toţi oamenii sunt pacatoşi şi auˆ nevoie de
iertarea lui Dumnezeu (Romani 3:23; 5:12). Inainte de a
studia Biblia nu ştiai care este voinţa lui Dumnezeu. Aşa-
˘ ˘ ˆ
dar, nu ai putut sa-ţi traieşti viaţa ın armonie cu voinţa sa.
˘ ˘
De aceea, trebuie sa te caieşti.
13 Dupa˘ cain
˘ ˘ ˘
ţa urmeaza convertirea. Cand o persoana se
ˆ ˘
ˆ ˆ
converteşte, ‘se ıntoarce’ de la calea pe care a urmat-o ın
˘ ˘ ˘
trecut. Cu alte cuvinte, ea nu numai ca regreta ce a facut,
˘ ˘
dar şi renunţa la vechiul ei mod de viaţa. Din acel mo-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
ment, trebuie sa fie ferm hotarata sa faca ce este bine.
˘ ˘ ˆ
Cainţa şi convertirea sunt doi paşi care trebuie facuţi ına-
inte de botez.
DEDICAREA
ˆ ˘
Inainte de a te boteza, trebuie sa mai faci un pas im-
14
˘
portant: sa te dedici lui Iehova Dumnezeu.
15 Dedicarea consta˘ ıntr-o
ˆ ˘ ˘ ˆ
rugaciune sincera, ın care ci-
˘ ˘
12. De ce este necesara cainţa?
13. Ce este convertirea?
˘ ˆ
14. Ce pas important mai trebuie sa faci ınainte de botez?
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
15, 16. Ce ınseamna a te dedica lui Dumnezeu, şi ce te ındeamna sa
faci acest pas?
ˆ ˘ ˆ
neva ıi promite lui Iehova ca ıi va acorda pentru totdeau-
˘
na devoţiune exclusiva (Deuteronomul 6:15). Dar de ce
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ar dori cineva sa faca aceasta promisiune? Sa dam un
˘ ˘ ˘ ˘
exemplu. Sa presupunem ca un barbat curteaza o feme-
ˆ ˆ ˘ ˘
ie. Cu cat o cunoaşte mai bine şi ıi observa calitaţile, cu
ˆ
atat se simte mai atras de ea. Este firesc ca, la un moment
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
dat, sa o ceara ın casatorie. Bine ˆ ın ţeles, casatoria aduce cu
˘ ˘
sine multe responsabilitaţi. Insa iubirea pe care o simte
˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ
pentru aceasta femeie ıl va ındemna sa faca un pas atat
de important.
16 Cand ˆ ˘ ˘
ajungi sa-l cunoşti şi sa-l iubeşti pe Iehova,
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
te simţi ındemnat sa-i slujeşti din toata inima şi sa i te ın-
˘ ˘ ˘
chini fara rezerve. Cine doreşte sa-l imite pe Fiul lui Dum-
˘
nezeu, Isus Cristos, trebuie „sa se renege pe sine” (Marcu
ˆ ˘ ˘
8:34). A te renega ınseamna a te asigura ca dorinţele şi
ˆ ˘ ˘
obiectivele tale nu te ımpiedica sa-i acorzi lui Dumnezeu
˘ ˆ
ascultare absoluta. Prin urmare, ınainte de a te boteza tre-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
buie sa demonstrezi ca principalul tau obiectiv este ınfap-
tuirea voinţei lui Iehova Dumnezeu. (Citeşte 1 Petru 4:2.)
ˆ
CUM POŢI INVINGE
TEAMA DE A FACE UN PAS GREŞIT
17 Unii ezita˘ sa˘ i se dedice lui Iehova deoarece le este fri-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
ca sa faca un pas atat de important. Ei se tem ca, ın cali-
˘ ˘
tate de creştini dedicaţi, vor trebui sa-i dea socoteala lui
˘ ˘ ˘
Iehova pentru tot ce fac. De teama ca nu vor putea trai la
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
ınalţimea dedicarii lor sau ca ıl vor dezamagi pe Iehova,
˘ ˘ ˘
ei prefera sa nu faca acest pas.
18 Pe masur ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
a ce vei ınvaţa sa-l iubeşti pe Iehova, vei dori
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
sa i te dedici şi sa faci tot posibilul ca sa traieşti la ınal-
˘ ˘
ţimea dedicarii tale (Eclesiastul 5:4). Dupa dedicare, vei
˘ ˘
17. De ce ezita unii sa i se dedice lui Dumnezeu?
ˆ ˘
18. Ce anume te poate ındemna sa i te dedici lui Iehova?
Un pas important
˘
ca sa te botezi este
asimilarea cunoştinţei
ˆ
exacte din Cuvantul
lui Dumnezeu
Credinţa trebuie
˘ ˆ ˘
sa te ındemne sa le
vorbeşti altora despre
convingerile tale
˘ ˘
vrea cu siguranţa sa umbli
ˆ
„ıntr-un mod demn de Iehova
˘ ˘ ˆ
pentru a-i placea pe deplin” (Coloseni 1:10). Daca ıl iu-
˘ ˘
beşti pe Dumnezeu, nu ţi se va parea prea greu sa faci
˘ ˘ ˆ ˘
voinţa sa. Fara ındoiala, vei fi de acord cu apostolul Ioan,
˘ ˆ ˘ ˘
care a scris: „Iata ce ınseamna iubirea de Dumnezeu: sa
˘
respectam poruncile sale, iar poruncile sale nu sunt gre-
le” (1 Ioan 5:3).
19 Nu trebuie sa˘ fii perfect ca sa˘ i te dedici lui Dumne-
ˆ ˘ ˘
zeu. Iehova ıţi cunoaşte limitele şi nu aşteapta niciodata
ˆ
de la tine mai mult decat poţi face (Psalmul 103:14). El
˘ ˘ ˘
19. De ce nu trebuie sa-ţi fie teama sa te dedici lui Dumnezeu?
˘
vrea sa reuşeşti şi, de aceea, te va sprijini. (Citeşte Isaia
˘ ˘ ˆ ˆ ˘
41:10.) Fii sigur ca, daca te ıncrezi ın Iehova din toata ini-
ˆ ˘ ˘
ma, „el ıţi va netezi cararile” (Proverbele 3:5, 6).
˘
SIMBOLIZEAZA-ŢI DEDICAREA PRIN BOTEZ
20 Dupa˘ ce vei medita la lucrurile pe care le-am anali-
˘ ˆ ˘ ˆ
zat, vei lua, probabil, hotararea sa i te dedici lui Iehova ın
˘ ˆ ˘
rugaciune. De fapt, toţi cei care ıl iubesc cu adevarat pe
˘ ˘ ˆ ˘
20. De ce dedicarea la Iehova nu trebuie sa ramana o chestiune per-
˘
sonala?
˘
Botezul simbolizeaza
Te-ai dedicat ˘ ˘
faptul ca am murit faţa
lui Dumnezeu ˘
ˆ ˘ de modul de viaţa din
ın rugaciune? ˘
trecut şi ca am revenit
˘ ˆ ˘
la viaţa pentru a ınfaptui
voinţa lui Dumnezeu
ˆ ˘ ˆ
˘ ˘ ˘
Dumnezeu trebuie sa faca „o declaraţie publica pentru
salvare” (Romani 10:10). Cum poţi face acest lucru?
21 Spune-i coordonatorului corpului de batr ˘ ˆ
ani din
˘ ˘ ˘
congregaţia ta ca vrei sa te botezi. El va aranja ca unii ba-
ˆ ˘ ˆ ˘
trani de congregaţie sa analizeze ımpreuna cu tine mai
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
multe ıntrebari referitoare la ınvaţaturile de baza ale Bi-
˘ ˘ ˆ
bliei. Daca vor constata ca ındeplineşti cerinţele pentru
˘ ˆ ˆ ˘
botez, aceşti batrani ıţi vor spune ca te poţi boteza la ur-
˘ ˆ
matorul congres.1 Cu ocazia congreselor se ţine o cuvan-
tare despre semnificaţia acestui pas. La finalul acestei
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
cuvantari, vorbitorul le adreseaza doua ıntrebari simple
˘
candidaţilor la botez, iar aceştia raspund cu glas tare. Ast-
˘
fel, ei fac „o declaraţie publica” a credinţei lor.
22 Botezul este pasul prin care ara˘ ţi ın ˆ
mod public ca
˘
˘ ˆ
te-ai dedicat lui Dumnezeu şi ca de acum ınainte eşti Mar-
tor al lui Iehova. Candidaţii la botez sunt cufundaţi com-
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
plet ın apa pentru a arata ınaintea tuturor ca i s-au dedicat
lui Iehova.
SEMNIFICAŢIA BOTEZULUI
˘ ˘ ˘ ˆ
23Isus a spus ca discipolii sai aveau sa fie botezaţi „ın
˘ ˆ
numele Tatalui, al Fiului şi al spiritului sfant” (Matei
ˆ ˘ ˘ ˘
28:19). Aceasta ınseamna ca persoana care se boteaza re-
cunoaşte autoritatea lui Iehova Dumnezeu şi a lui Isus
Cristos (Psalmul 83:18; Matei 28:18). De asemenea, re-
ˆ
cunoaşte rolul şi acţiunea spiritului sfant al lui Dumne-
˘
zeu, adica a forţei sale active (Galateni 5:22, 23; 2 Petru
1:21).
1 De obicei, botezurile au loc la congresele organizate de Martorii
lui Iehova.
˘
21, 22. Cum poţi face „o declaraţie publica” a credinţei tale?
ˆ ˘ ˆ ˘
23. Ce ınseamna a fi botezat „ın numele Tatalui, al Fiului şi al spiri-
ˆ
tului sfant”?
ˆ ˘
24 Totuşi, botezul nu este doar o cufundare ın apa. Este
ˆ ˘
un gest simbolic, foarte important. Cufundarea ın apa
˘ ˘ ˘ ˘
simbolizeaza faptul ca cel care se boteaza a murit faţa de
˘ ˘
modul de viaţa din trecut. Ridicarea din apa simbolizea-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
za ca a revenit la viaţa pentru a ınfaptui voinţa lui Dum-
˘
nezeu. Nu uita ca te-ai dedicat lui Iehova Dumnezeu, nu
˘
unei activitaţi, unei cauze, unor oameni sau unei organi-
ˆ
zaţii. Dedicarea şi botezul constituie ınceputul unei prie-
ˆ
tenii foarte stranse cu Dumnezeu (Psalmul 25:14).
ˆ
25 Insa˘ botezul nu garanteaza˘ salvarea. Apostolul Pavel
˘ ˘ ˘
a scris: „Continuaţi sa lucraţi la salvarea voastra, cu teama
ˆ
şi tremur” (Filipeni 2:12). Botezul este doar ınceputul. Dar
˘ ˆ ˆ ˘ ˘
cum poţi ramane ın iubirea lui Dumnezeu? Gasim ras-
ˆ ˘
punsul ın ultimul capitol al acestei carţi.
˘ ˆ ˘
24, 25. a) Ce simbolizeaza botezul? b) La ce ıntrebare se va raspunde
ˆ ˘
ın capitolul urmator?
ˆ ˘
˘ ˆ ˘ ˆ
ˇ Botezul creştin consta ın cufundarea totala ın
˘ ˆ ˘
apa, nu doar ın stropirea cu apa (Matei 3:16).
˘ ˘
ˇ Pentru a te boteza, trebuie sa asimilezi cunoştinţa
˘
despre Iehova şi despre Isus, sa manifeşti credin-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ţa, sa te caieşti, sa te converteşti şi sa i te dedici lui
Dumnezeu (Ioan 17:3; Faptele 3:19; 18:8).
˘
ˇ Pentru a i te dedica lui Iehova, trebuie sa te
renegi, aşa cum s-au renegat şi cei care l-au
urmat pe Isus (Marcu 8:34).
˘ ˘
ˇ Botezul simbolizeaza faptul de a muri faţa
˘
de modul de viaţa din trecut şi de a reveni la
˘ ˆ ˘
viaţa pentru a ınfaptui voinţa lui Dumnezeu
(1 Petru 4:2).
CAPITOLUL 19
˘ ˘
Pastreaza-te
ˆ
ın iubirea lui Dumnezeu!
ˆ ˘
Ce ınseamna a-l iubi pe Dumnezeu?
˘ ˘ ˘ ˆ
Cum putem sa ne pastram ın iubirea lui Dumnezeu?
ˆ ˘ ˘
Cum ıi va rasplati Iehova
˘ ˘ ˆ
pe cei care se pastreaza ın iubirea lui?
ˆ
˘ ˘ ˆ
Il vei face IMAGINEAZA-ŢI ca ın timp ce mergi pe stra-
˘ ˘ ˘
pe Iehova da cerul se acopera de nori. Fulgereleˆ braz-
˘ ˘
refugiul tau deaza cerul şi se aud tunete puternice. Incepe
ˆ
ın aceste ˘ ˘ ˘
sa ploua torenţial. O iei la fuga şi cauţi cu dis-
vremuri ˆ ˘
perare un loc ın care sa te refugiezi. Pe mar-
tulburi? ˘
ginea drumului observi un adapost. Este un
ˆ ˘
loc sigur, ın care te poţi adaposti de ploaie.
˘ ˘
Ce mult te bucuri ca l-ai gasit!
˘
2 Traim vremuri tulburi. Situaţia lumii se
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
ınrautaţeşte de la o zi la alta. Insa exista un
refugiu sigur, unde suntem feriţi de orice
˘
rau. Despre ce refugiu este vorba? Biblia afir-
˘ ˆ
ma: „Ii voi spune lui Iehova: «Tu eşti refu-
˘
giul meu şi fortareaţa mea, Dumnezeul meu
ˆ ˘ ˆ
ın care ma ıncred»” (Psalmul 91:2).
3 Iehova, Creatorul şi Suveranul universu-
lui, poate fi refugiul nostru. El este mult mai

ˆ ˘
puternic decat orice persoana sau orice lu-
˘ ˘
cru care ne-ar putea face rau. Chiar daca ci-
˘ ˆ
neva ne face rau, Iehova poate ındrepta tot
˘
1, 2. Unde putem gasi un refugiu sigur?
3. Cum poate deveni Iehova refugiul nostru?
˘ ˘ ˆ
Pastreaza-te ın iubirea lui Dumnezeu! 185
˘
raul cauzat. Cum poate deveni Iehova ˆ refugiul nostru? Tre-
˘ ˆ ˆ ˆ ˘
buie sa ne punem ıncrederea ın el. In plus, Cuvantul sau ne
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
ındeamn
ˆ a: „Pastraţi-va ın iubirea lui Dumnezeu” (Iuda 21).
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
Intr-adevar, trebuie sa ramanem ın iubirea lui Dumnezeu
˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ
pastrand o relaţie stransa cu Tatal nostru ceresc. Procedand
ˆ
astfel, el va fi ın mod sigur refugiul nostru. Dar cum putem
˘
avea o relaţie apropiata cu Creatorul nostru?
RECUNOAŞTE DOVEZILE ˘ DE IUBIRE
ALE LUI DUMNEZEU ŞI RASPUNDE LA ELE
4 Ca sa˘ ne pastr ˘ ˘ ˆ
am ın iubirea lui Dumnezeu, trebuie sa
˘
ˆ ˘ ˆ
ınţelegem cum şi-a manifestat el iubirea faţa de noi. Gan-
ˆ ˘ ˆ
deşte-te la cateva dintre adevarurile biblice pe care le-ai ın-
˘ ˘
vaţat studiind aceasta carte. Iehova, Creatorul nostru, ne-a
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
dat o locuinţa extraordinara, pamantul. El s-a ıngrijit ca pla-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
neta noastra sa aiba din abundenţa hrana şi apa, resurse
ˆ ˆ ˘
naturale, animale ıncantatoare şi peisaje splendide. De ase-
˘ ˘ ˆ
menea, Iehova şi-a dezvaluit numele şi calitaţile ın paginile
˘ ˘ ˘ ˘
Bibliei, al carei autor este. Din aceasta carte aflam ca Dum-
˘ ˆ ˘
nezeu l-a trimis pe pamant pe Fiul sau preaiubit şi a permis
˘ ˘ ˘ ˘
ca el sa sufere şi sa moara pentru noi (Ioan 3:16). Datorita
acestui dar avem speranţa unui viitor extraordinar.
5 Aceasta˘ speranţa˘ depinde de un alt lucru pe care l-a fa- ˘
ˆ
cut Dumnezeu. ˆ El a ıntemeiat un guvern ceresc, Regatul me-
ˆ ˘
sianic. In curand, acesta va pune capat suferinţei şi va
˘ ˆ ˆ ˘
transforma pamantul ıntr-un paradis. Ce perspectiva minu-
˘ ˆ ˘ ˆ
nata! In paradis vom fi fericiţi şi vom trai ın pace pentru
ˆ ˘
totdeauna (Psalmul 37:29). Pana atunci, Dumnezeu ne ara-
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘
ta cum sa ne traim viaţa ın cel mai bun mod posibil ınca de
˘
pe acum. Un alt dar de la Iehova este rugaciunea, prin in-
˘
termediul careia putem comunica liber cu el. Acestea sunt
ˆ ˘ ˘
doar cateva dovezi de iubire ale lui Iehova faţa de tine şi faţa
de restul omenirii.
ˆ ˘
4, 5. Care sunt cateva dovezi de iubire ale lui Iehova faţa de noi?
ˆ ˘ ˆ
Ce ne ınvaţa ın realitate Biblia?
˘ ˆ
De aceea, ar trebui sa te ın-
6
˘
trebi: Cum raspund eu la iubi-
rea lui Iehova? Probabil, mulţi
˘ ˆ
vor spune: „Aratandu-i şi eu iu-
˘
bire”. Eşti şi tu de aceeaşi pare-
˘
re? Isus a aratat care este cea mai
˘ ˘
mare porunca: „Sa-l iubeşti pe Ie-
˘ ˘ ˘
hova, Dumnezeul tau, cu toata inima ta, cu tot sufletul tau
˘ ˘
şi cu toata mintea ta” (Matei 22:37). Cu siguran ˆ ţ˘ a, avem
˘
multe motive sa-l iubim pe Iehova Dumnezeu. Insa, pentru
˘ ˘
a-l iubi cu toata inima, cu tot sufletul şi cu toata mintea, este
˘ ˘ ˘
suficient sa simţi ca ai aceasta iubire?
7 Aşa cum reiese din Biblie, iubirea pentru Dumnezeu este
ˆ ˘
mai mult decat un sentiment. Deşi este foarte important sa
˘ ˆ
simţim iubire faţa de Iehova, acest sentiment este doar ın-
˘ ˘
ceputul adevaratei iubiri pe care trebuie s-o avem faţa de el.
ˆ ˘ ˆ ˘
Pentru a ınţelege mai bine, sa ne gandim la urmatoarea
˘ ˘ ˘
comparaţie: Daca i-ai cere cuiva un mar, ai fi mulţumit sa
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
primeşti o samanţa de mar? Bineınţeles ca nu. Este adeva-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
rat ca dintr-o samanţa poate sa creasca un pom, dar tu do-
reşti fructul. Acelaşi lucru se poate spune şi despre iubirea
˘
pentru Iehova: asemenea unei seminţe, ea trebuie sa creas-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
ca şi sa dea roade. Biblia ne ınvaţa: „Iata ce ınseamna iubi-
˘ ˘
rea de Dumnezeu: sa respectam poruncile sale, iar poruncile
˘ ˘
sale nu sunt grele” (1 Ioan 5:3). Aşadar, iubirea adevarata
˘ ˘ ˘ ˘
faţa de Dumnezeu trebuie sa dea roade bune, adica sa fie
˘ ˆ
transpusa ın fapte. (Citeşte Matei 7:16-20.)
8 Demonstram ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
ca ıl iubim pe Dumnezeu daca respectam
poruncile şi principiile sale. Acest lucru nu este peste puteri-
ˆ ˆ ˆ ˘ ˘
le noastre, ıntrucat legile lui Iehova nu sunt ımpovaratoare.
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
Dimpotriva, ele ne ajuta sa ducem o viaţa fericita şi plina de
˘ ˘
6. Cum poţi raspunde la iubirea pe care ţi-o arata Iehova?
˘ ˘ ˘
7. Este suficient sa simţim iubire faţa de Dumnezeu? Explica.
˘
8, 9. Cum ne putem demonstra iubirea şi recunoştinţa faţa de Dumnezeu?
˘ ˘ ˆ
ˆ ˘ ˘ ˆ
satisfacţii (Isaia 48:17, 18). Cand ne lasam ındrumaţi de Ie-
˘ ˘ ˘
hova, demonstram ca apreciem tot ce a facut el pentru noi.
˘ ˘
Din nefericire, puţine persoane manifesta astazi o astfel de
˘ ˘
apreciere. Noi nu dorim sa fim nerecunoscatori, asemenea
˘
unor oameni din zilele lui Isus. Cu o anumita ocazie, Isus a
ˆ ˘ ˆ ˘
vindecat zece leproşi, ınsa numai unul s-a ıntors sa-i mulţu-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
measca (Luca 17:12-17). Fara ındoiala ca dorim sa fim ase-
˘ ˘
menea omului recunoscator, nu asemenea celorlalţi noua,
˘ ˘
care n-au aratat deloc recunoştinţa!
9 Dar ce porunci ale lui Iehova trebuie sa˘ respectam? ˘
Une-
ˆ ˘ ˘ ˆ
le dintre ele sunt analizate ın aceasta carte. Sa revedem ca-
˘
teva. Respectarea poruncilor lui Dumnezeu ne va ajuta sa
˘ ˘ ˆ
ne pastram ın iubirea sa.
APROPIE-TE TOT MAI MULT DE IEHOVA
˘
10Asimilarea cunoştinţei despre Iehova este esenţiala pen-
tru a ne apropia de el. Este un proces care n-ar
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
10. De ce este important sa continuam sa ınvaţam de-
spre Iehova Dumnezeu?
Asemenea focului, iubirea ta pentru Iehova

ˆ ˘
trebuie ıntreţinuta pentru a nu se stinge
ˆ ˘ ˆ
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
trebui sa se termine niciodata. Imagineaza-ţi ca stai afara
ˆ ˘ ˘ ˆ
ıntr-o noapte friguroasa şi faci un foc de lemne ca sa te ın-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
calzeşti. Ai lasa focul sa se stinga? Nu, ci ai pune ıncontinuu
˘ ˆ ˆ ˆ
lemne ca sa ıntreţii focul, ıntrucat de el depinde viaţa ta. Aşa
ˆ
cum lemnele ıntreţin focul, tot aşa „cunoştinţa despre Dum-
˘
nezeu” ne menţine vie iubirea faţa de Iehova (Proverbele
2:1-5).
11 Isus a dorit ca discipolii lui sa- ˘ ˘
şi menţina vie şi puter-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
nica iubirea faţa de Iehova şi faţa de minunatul sau Cuvant
˘ ˘ ˆ ˘
al adevarului. Dupa ınviere, el i-a ajutat pe doi discipoli sa
ˆ ˘ ˆ
ınţeleaga cateva profeţii din Scripturile ebraice, care s-au
ˆ ˆ
ımplinit ın persoana lui. Ce efect a avut acest lucru asupra
ˆ ˆ
lor? Mai tarziu, ei au spus: „Nu ne ardea inima ın timp ce
ˆ
ne vorbea pe drum, cand ne deschidea Scripturile? ” (Luca
24:32).
ˆ
12 Cand ˆ ˆ ˘ ˆ
ai ınţeles ce ınvaţa ın realitate Biblia, nu ai simţit
˘ ˆ ˘
ca ıţi „arde inima” de bucurie, de zel şi de ˆ iubire faţa de
˘ ˘
Dumnezeu? Mulţi au simţit acest lucru. Insa nu-i uşor sa
˘ ˘ ˘ ˘
menţii vie aceasta iubire şi sa o faci sa creasca. Isus a prezis
˘ ˘ ˘
ca „iubirea celor mai mulţi se va raci”, iar noi nu vrem sa
˘ ˆ ˘ ˘
imitam lumea ın aceasta privinţa (Matei 24:12). Ce poţi face
˘ ˘ ˘
pentru ca iubirea ta faţa de Iehova şi faţa de adevarurile bi-
˘ ˘ ˘
blice ‘sa nu se raceasca’?
13 Continua˘ sa˘ ınve ˆ
ţi despre Iehova Dumnezeu şi despre
˘ ˆ
Isus Cristos (Ioan 17:3). Mediteaza la ceea ce ınveţi din Bi-
ˆ ˘ ˘
blie şi ıntreaba-te: Ce dezvaluie acest pasaj despre Iehova?
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
Cum ma ıncurajeaza sa-l iubesc cu toata inima, cu toata
mintea şi cu tot sufletul? (Citeşte 1 Timotei 4:15.) Medita-
˘ ˘ ˘
rea te va ajuta sa-ţi menţii vie şi puternica iubirea faţa de Ie-
hova.
ˆ ˘ ˘ ˘
11. Ce efect au avut ınvaţaturile lui Isus asupra continuatorilor sai?
ˆ ˆ ˘ ˘
12, 13. a) Ce s-a ıntamplat cu iubirea faţa de Dumnezeu şi faţa de Biblie
ˆ ˘
ın cazul majoritaţii oamenilor? b) Ce putem face pentru ca iubirea noas-
˘ ˘ ˘ ˘
tra ‘sa nu se raceasca’?
˘ ˘ ˆ
14 De asemenea, rugaciunile˘ ˘
facute cu regularitate ne aju-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ta sa ne pastram vie ˆ şi puternica iubireaˆ fa˘ţa de Iehova (1 Te-
˘ ˘
saloniceni 5:17). In capitolul 17 am ınvaţat ca rugaciunea
ˆ
este un dar preţios de la Dumnezeu. Aşa cum doi oameni ışi
ˆ ˘ ˆ ˆ
pot ıntari prietenia comunicand cu regularitate şi ın mod
˘ ˆ ˘
deschis, şi relaţia noastra cu Iehova devine tot mai stransa
˘ ˘ ˘
daca ne rugam lui cu regularitate. Este important ca ruga-
˘ ˘ ˘ ˘
ciunile noastre sa nu devina mecanice. Sa nu repetam la
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
nesfarşit aceleaşi cuvinte, fara sa gandim ce spunem. Sa-i
˘ ˘
vorbim lui Iehova aşa cum vorbeşte un copil cu tatal sau pe
ˆ ˆ ˆ ˆ ˘
care ıl iubeşte. Bineınţeles, ıi vom vorbi cu ˆ respect,˘ ınsa des-
˘
chis, sincer şi din inima (Psalmul 62:8). Intr-adevar, studiul
˘ ˆ
biblic personal şi rugaciunile sincere au un rol esenţial ın
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
ınchinarea noastra şi ne ajuta sa ne pastram ın iubirea lui
Dumnezeu.
SLUJEŞTE-I LUI IEHOVA CU BUCURIE
˘
15 Studiul biblic individual şi rugaciunile personale fac
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
parte din ınchinarea noastra. Sa analizam ınsa un alt aspect
ˆ ˘
al ınchinarii pe care i-o aducem lui Iehova: faptul de a le
ˆ ˘ ˘
vorbi altora despre convingerile noastre. Le-ai ımpartaşit al-
ˆ ˘ ˘ ˘
tora unele ınvaţaturi biblice? Daca da, te-ai bucurat de un
ˆ
mare privilegiu! (Luca 1:74) Cand le vorbim oamenilor de-
˘ ˘
spre adevarurile privitoare la Iehova, ne achitam de o res-
˘ ˘
ponsabilitate foarte importanta, acordata tuturor creştinilor
˘
adevaraţi: predicarea veştii bune despre Regatul lui Dumne-
zeu. (Citeşte Matei 24:14; 28:19, 20.)
16 Apostolul Pavel şi-a preţuit mult serviciul creştin, nu-
˘
mindu-l o ‘comoara’ (2 Corinteni 4:7). Faptul de a le vorbi
oamenilor despre Iehova şi despre scopurile sale este cea mai
˘
buna lucrare pe care o poţi face. Pe de o parte, este un
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
14. Cum ne pot ajuta rugaciunile sa ne pastram vie iubirea faţa de Iehova?
˘ ˘
15, 16. De ce trebuie sa consideram lucrarea de predicare a Regatului un
˘
privilegiu şi o comoara?
ˆ ˘ ˆ
˘ ˆ ˘ ˆ
serviciu adus celui mai bun Stapan, iar pe de alta parte ıţi
ˆ ˘ ˆ ˆ
aduce numeroase binecuvantari. Cand predici, ıi ajuţi pe oa-
˘ ˘ ˘ ˆ
menii sinceri sa se apropie de Tatal nostru ceresc şi sa ıncea-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
pa sa mearga pe drumul care duce la viaţa veşnica. Ce alta
ˆ ˘ ˆ
lucrare ıţi poate aduce mai multa satisfacţie? Cand depui
˘ ˘
Iehova vrea sa te bucuri de „adevarata
˘ ˘
viaţa”. Tu vrei sa te bucuri de ea?
˘ ˘ ˆ
˘ ˆ ˘
marturie despre Iehova şi despre Cuvantul sau, credinţa ta
ˆ ˘
se ıntareşte, iar iubirea pentru Dumnezeu devine mai pu-
˘ ˘
ternica. Iehova preţuieşte eforturile tale (Evrei 6:10). Daca
˘ ˘ ˘
vei continua sa participi cu zel la aceasta lucrare, te vei pas-
ˆ
tra ın iubirea lui Dumnezeu. (Citeşte 1 Corinteni 15:58.)
17 Este important sa˘ nu uitam ˘ ˘
ca predicarea Regatului este
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
o lucrare urgenta. Biblia ne ındeamna: „Predica cuvantul şi
˘
fa lucrul acesta cu sentimentul urgenţei” (2 Timotei 4:2). De
˘ ˘
ce lucrarea de predicare este astazi mai importanta ca ori-
ˆ ˆ
cand? Cuvantul lui Dumnezeu ne spune: „Ziua cea mare a
ˆ
lui Iehova este ˆ aproape. Este aproape şi vine ın graba mare”
˘ ˆ
(Ţefania 1:14). Intr-adevar, momentul cand Iehova va distru-
ge acest sistem se apropie cu repeziciune. Oamenii trebuie
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
sa fie avertizaţi. Ei trebuie sa ınţeleaga ca acum este timpul
˘ ˆ ˆ ˆ
sa-l accepte pe Iehova ca Suveran. Sfarşitul „nu va ıntarzia”
(Habacuc 2:3).
18 Iehova doreşte sa-i ˘ ˆ ˘ ˘
aducem o ınchinare publica, alaturi
˘ ˆ ˆ ˘
de creştinii adevaraţi. De aceea, ın Cuvantul sau se spune:
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
„Sa ne interesam unii de alţii ca sa ne ındemnam la iubire
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
şi la fapte bune, fara sa neglijam ıntrunirea noastra, cum
˘ ˆ ˘
au unii obiceiul, ci sa ne ıncurajam unii pe alţii, şi aceasta
ˆ ˆ ˘
cu atat mai mult cu cat vedeţi ca ziua se apropie!” (Evrei
ˆ ˆ ˆ ˘
10:24, 25). Cand ne ıntrunim cu colaboratorii ın credinţa,
avem ocazia de a-i aduce laude Dumnezeului nostru iubitor
ˆ ˆ ˘ ˆ
şi de a ne ınchina lui. De asemenea, ne ıncurajam şi ne ın-
˘
tarim unii pe alţii.
19 Cand ˆ ˆ ˘
ne asociem cu ınchinatorii lui Iehova, iubirea şi
prietenia cu membrii congregaţiei devin mai puternice. Este
˘ ˘ ˘
important sa ne concentram asupra calitaţilor celorlalţi, aşa
˘
17. De ce lucrarea de predicare este urgenta?
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
18. De ce trebuie sa ne ınchinam lui Iehova ın mod public, alaturi de
˘
creştinii adevaraţi?
ˆ ˘ ˘
19. Ce putem face pentru a ne ıntari iubirea faţa de membrii congrega-
ţiei creştine?
ˆ ˘ ˆ
˘ ˘
cum şi Iehova se concentreaza asupra calitaţilor noastre. Nu
˘ ˆ ˘
aştepta perfecţiune de la colaboratorii tai ın credinţa. Nu uita
˘ ˘ ˆ ˘
ca toţi facem greşeli şi ca ritmul ın care progresam pe plan
˘ ˘
spiritual difera de la o persoana la alta. (Citeşte Coloseni
˘ ˘
3:13.) Apropie-te de cei care au o iubire profunda faţa de Ie-
˘ ˘ ˆ
hova şi vei vedea ca şi tu vei progresa. Daca ıi vei sluji lui Ie-
˘
hova alaturi de fraţii şi de surorile tale spirituale, te vei putea
˘ ˆ ˆ ˘ ˘
pastra ın iubirea lui Dumnezeu. Cum ıi rasplateşte Iehova pe
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
cei care i se ınchina cu fidelitate şi se pastreaza ın iubirea lui?
˘ ˘ ˘
CAUTA „ADEVARATA VIAŢA”
˘
20 Rasplata pe care Iehova le-o da slujitorilor sai ˘ ˘
fideli este
˘ ˘
viaţa. Ce fel de viaţa? Mulţi dintre noi ar putea spune cˆ a
ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘
suntem deja ın viaţa, ıntrucat respiram, mancam şi bem. In
ˆ ˘
plus, cand suntem foarte fericiţi, exclamam: „Asta da via-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ţa! ”. Şi totuşi, Biblia arata ca nimeni nu se bucura astazi cu
˘ ˘
adevarat de viaţa.
21 Cuvantul ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
lui Dumnezeu ne ındeamna ‘sa apucam strans
˘ ˘ ˘
adevarata viaţa’ (1 Timotei 6:19). Din aceste cuvinte reiese ca
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
„adevarata viaţa” va fi posibila numai ın viitor. Da, cand vom
˘ ˆ ˆ
fi perfecţi, vom trai ın sensul deplin al ˆ cuvantului, aşa cum a
ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ
vrut Dumnezeu ınca de la ınceput. In ziua ın care vom fi ın
ˆ ˘ ˘ ˘
Paradis, avand sanatate perfecta, pace şi fericire, vom cunoaş-
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
te, ın sfarşit, „adevarata viaţa”, adica viaţa veşnica (1 Timotei
˘ ˘
6:12). Nu este aceasta o speranţa minunata?
22 Cum putem ‘apuca strans ˆ ˘ ˘ ˆ
adevarata viaţa’? Inainte de a
ˆ ˘ ˘
spune aceste cuvinte, Pavel i-a ındemnat pe creştini „sa ˆ faca
˘ ˆ
binele” şi „sa fie bogaţi ın fapte bune” (1 Timotei 6:18). Inţe-
˘ ˘ ˘ ˘
legem, aşadar, ca este foarte important sa aplicam adevaruri-
ˆ ˘ ˘ ˘
le pe care le-am ınvaţat din Biblie. Dar a vrut Pavel sa spuna
˘ ˆ ˘ ˘
ca putem caştiga „adevarata viaţa” prin fapte bune? Nicide-
cum. Ne vom putea bucura de aceste perspective minunate
˘ ˘ ˘ ˘
20, 21. Ce este „adevarata viaţa”, şi de ce este ea o speranţa minunata?
ˆ ˘ ˘
22. Cum poţi ‘apuca strans adevarata viaţa’?
˘ ˘ ˆ
˘ ˘ ˘
numai datorita ‘bunataţii nemeritate’ a lui Dumnezeu (Ro-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
mani 5:15). Fara ındoiala, Iehova doreşte sa-i rasplateasca pe
ˆ ˘
cei care ıi slujesc cu fidelitate. El vrea ca şi tu sa te bucuri de
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
„adevarata viaţa”. Cei care raman ın iubirea lui Dumnezeu au
˘ ˆ
perspectiva de a trai veşnic ın pace şi fericire.
˘
23 Fiecare ar trebui sa se ıntrebe: ˆ ˘ ˆ
Ma ınchin lui Dumne-
ˆ ˘ ˆ ˘
zeu aşa cum cere el ın Biblie? Daca ın fiecare zi avem grija
˘ ˆ ˘ ˘
sa-i slujim aşa cum ne cere el, ınseamna ca suntem pe ca-
˘ ˘
lea cea dreapta. Putem fi siguri ca Iehova este refugiul nos-
ˆ
tru. El ışi va ocroti slujitorii fideli ˆ pe parcursul ultimelor zile
tulburi ale acestui sistem vechi. In plus, Iehova ne va con-
ˆ
duce ın gloriosul sistem nou, care este acum aproape. Ce
˘ ˘ ˆ
emoţionant va fi sa traim ın acel timp! Şi ce bucuroşi vom
˘ ˆ ˘
fi ca am luat decizii corecte ın aceste ultime zile! Daca vei
lua şi tu acum decizii corecte, te vei bucura pentru totdeau-
˘ ˘ ˘
na de „adevarata viaţa”, pe care Iehova Dumnezeu a prega-
tit-o pentru noi!
˘ ˘ ˘ ˆ
23. De ce este important sa ne pastram ın iubirea lui Dumnezeu?
ˆ ˘
˘ ˘ ˆ ˘
ˇ Demonstram ca ıl iubim cu adevarat
˘ ˘
pe Dumnezeu daca respectam poruncile
şi principiile sale (1 Ioan 5:3).
˘ ˘ ˆ ˘
ˇ Ne pastram ın iubirea lui Dumnezeu daca
ˆ ˘ ˘ ˘
studiem Cuvantul sau, daca ne rugam lui
˘ ˘
din inima, daca le vorbim altora despre el
˘ ˆ ˆ ˆ
şi daca ıi aducem ınchinare la ıntrunirile
creştine (Matei 24:14; 28:19, 20; Ioan 17:3;
1 Tesaloniceni 5:17; Evrei 10:24, 25).
˘ ˘ ˆ
ˇ Cei care se pastreaza ın iubirea lui Dumnezeu
˘ ˘
se vor putea bucura de „adevarata viaţa”
(1 Timotei 6:12, 19; Iuda 21).
APENDICE
SUBIECTUL PAGINA
Numele divin, folosirea şi semnificaţia lui 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 195
Profeţia lui Daniel despre venirea lui Mesia 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 197
Isus Cristos, promisul Mesia 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 199
ˆ ˘ ˘ ˆ
Ce ınvaţa Biblia despre Tatal, Fiul şi spiritul sfant 9 9 9 9 9 9 9 9 201
˘ ˆ ˆ
De ce creştinii adevaraţi nu folosesc crucea ın ınchinare 9 9 9 204
ˆ ˘
Cina Domnului, o comemorare care ıl onoreaza
pe Dumnezeu 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 206
Care este semnificaţia termenilor „suflet” şi „spirit”? 9 9 9 9 9 208
Ce sunt Şeolul şi Hadesul? 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 212
˘
Ce este Ziua Judecaţii? 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 213
ˆ
Anul 1914, un an important ın profeţiile biblice 9 9 9 9 9 9 9 9 9 215
Cine este arhanghelul Mihael? 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 218
Ce este „Babilonul cel Mare”? 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 219
˘ ˆ
S-a nascut Isus ın decembrie? 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 221
˘ ˘ ˘
Trebuie sa ţinem sarbatorile? 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 222
195
Numele divin,
folosirea şi semnificaţia lui
ˆ
DESCHIDE Biblia la Psalmul 83:18 (82:17, ˆ ın unele ediţii).
ˆ
Cum este redat acest verset ın Biblia ta? In Sfintele Scripturi
˘ ˘ ˘
– Traducerea lumii noi citim: „Ca sa se ştie ca tu, al carui nume
ˆ ˘ ˆ
este Iehova, numai tu eşti Cel Preaınalt peste tot pamantul!”.
ˆ ˘ ˘ ˆ
Acest verset este redat ıntr-un mod asemanator şi ın alte tradu-
ceri ale Bibliei. Totuşi, numele „Iehova” a fost scos din multe
ˆ
traduceri ale Bibliei, fiind ınlocuit cu titluri, cum ar fi „Dom-
ˆ ˘ ˘
nul”. Prin urmare, ın Psalmul 83:18 ar trebui sa apara un titlu
˘˙˘˝
sau numele „Iehova”?
Acest versetˆ face referire la un nume
ˆ ˘
propriu. In textul original ın ebraica, lim-
ˆ ˘
ba ın care a fost scrisa cea mai mare par-
te a Bibliei, apare un nume propriu unic,
scris
ˆ cu literele ebraice ˘˙˘˝ (YHWH).
ˆ ˘
In limba romana, acest nume a fost re- Numele divin
dat deseori prin „Iehova”. Dar âpare el scris cu litere
ˆ ˆ
ıntr-un singur loc ın Biblie? Nu. In textul ebraice
original al Scripturilor ebraice, numele
divin apare de aproape 7 000 de ori.
ˆ ˘ ˆ
Cat de important este numele lui Dumnezeu? Sa ne gandim
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
la rugaciunea-model lasata de Isus Cristos. Ea ıncepe cu urma-
˘ ˆ ˘
toarele cuvinte: „Tatal nostru care eşti ın ceruri, sa fie sfinţit
˘ ˘
numele tau” (Matei 6:9). Cu alta ocazie, Isus s-a rugat lui Dum-
˘ ˘ ˘
nezeu astfel: „Tata, glorifica-ţi numele!”. Iar Dumnezeu i-a ras-
ˆ
puns din cer: „L-am glorificat şi ıl voi mai glorifica!” (Ioan
12:28). Evident, numele lui Dumnezeu este foarte important.
˘
Atunci de ce unii traducatori au scos acest nume din Biblie şi
ˆ
l-au ınlocuit cu unele titluri?
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
Dupa cat se pare, exista doua motive principale. In opinia uno-
˘ ˆ
ra, acest nume nu trebuie folosit pentru ca ın prezent nu se mai
˘ ˆ ˆ ˘ ˆ
cunoaşte pronunţia lui iniţiala. Avand ın vedere ca ın ebraica ve-
˘ ˘
che cuvintele se scriau fara vocale, nu se ştie cu exactitate ˆ ˘ cum
ˆ
erau pronunţate ın timpurile biblice literele YHWH. Insa ar pu-
˘
tea fi acesta un motiv ca sa nu folosim numele lui Dumnezeu?
ˆ ˘ ˆ
ˆ
In timpurile biblice, numele „Isus” se pronunţa, probabil, „Ie-
ˆ ˘ ˘
şua” sau „Iehoşua”, ınsa nimeni nu are certitudinea ca aceasta
˘ ˆ
era pronunţia. Totuşi, astazi oameni din ıntreaga lume rostesc
ˆ ˆ
numele lui Isus ın diverse moduri, aşa cum se obişnuieşte ın lim-
ˆ
ba lor. Deşi nu ştiu cum se pronunţa acest nume ın secolul I, ei
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
nu se reţin sa-l foloseasca. Daca ai merge ıntr-o alta ţara, ai con-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
stata, probabil, ca şi numele tau se pronunţa diferit ın alta lim-
˘ ˆ ˘ ˆ
ba. In concluzie, faptul ca nu ştim cum se pronunţa ın vechime
˘
numele lui Dumnezeu nu este un motiv sa nu-l folosim.
Un alt motiv pentru care unii au scos numele lui Dumnezeu
˘ ˘ ˘
din Biblie are legatura cu o veche tradiţie evreiasca. Mulţi evrei
˘ ˘
susţineau ca numele divin nu trebuia pronunţat niciodata.
˘ ˘ ˘ ˆ
Aceasta tradiţie are la baza, dupa cat se pare, o interpretare gre-
˘ ˘ ˆ
şita a unei legi din Biblie, care spune: „Sa nu foloseşti ın mod
˘ ˘
nedemn numele lui Iehova, Dumnezeul tau, caci Iehova nu-l
˘ ˘ ˆ
va lasa nepedepsit pe cel ce foloseşte numele sau ın mod ne-
demn” (Exodul 20:7).
˘ ˆ
Aceasta lege interzicea folosirea numelui divin ıntr-un mod
ˆ ˘ ˆ
greşit, ınsa nu interzicea folosirea lui ıntr-un mod plin de res-
˘ ˘
pect. Scriitorii parţii ebraice a Bibliei (numita de unii „Vechiul
˘ ˘
Testament”) au fost toţi barbaţi fideli care au aplicat Legea data
de Dumnezeu israeliţilor din vechime. Ei au folosit de multe
ori numele lui Dumnezeu. De exemplu, numele divin a fost
ˆ ˆ ˘ ˘
inclus ın numeroşi psalmi, care erau cantari de ˆ lauda intona-
ˆ ˘
te de mulţimi de ınchinatori ai lui Iehova. In plus, Iehova
˘
Dumnezeu le-a poruncit slujitorilor lui sa-i cheme numele, iar
˘ ˘
cei fideli au respectat aceasta porunca (Ioel 2:32; Faptele 2:21).
˘ ˘ ˆ
Aşadar, creştinii din prezent nu se reţin sa-l foloseasca ın mod
˘ ˘
respectuos, aşa cum a facut cu siguranţa şi Isus (Ioan 17:26).
˘ ˆ
Traducatorii care au ınlocuit numele divin cu diverse titluri
˘ ˆ ˘
sunt vinovaţi de o mare greşeala. Procedand astfel, ei au facut
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ca Dumnezeu sa para o forţa inaccesibila şi impersonala, de-
ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ
şi Biblia ıi ındeamna pe oameni sa cultive ‘o prietenie stran-
˘ ˆ
sa’ cu El (Psalmul 25:14). Gandeşte-te la un prieten apropiat.
˘ ˘ ˘
Ai putea sa-l consideriˆ un prieten apropiat daca nici macar n-ai
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
şti cum ıl cheama? In mod asemanator, cum ar putea sa se
˘ ˆ ˘
apropie
ˆ oamenii de Dumnezeu daca nu ştiu cum ıl cheama?
In plus, cei ce nu folosesc numele lui Dumnezeu nu cunosc
Apendice 197
˘
semnificaţia deosebita a acestui nume. Dar care este semnifi-
caţia numelui divin?
ˆ ˘
Dumnezeu ınsuşi i-a explicat fidelului sau slujitor Moise
˘ ˆ ˆ
semnificaţia numelui sau. Cand Moise l-a ıntrebat pe Dumne-
˘ ˘
zeu care este numele sau, Iehova i-a raspuns: „Eu voi deveni ce
˘
voi vrea sa devin” (Exodul 3:14). Prin urmare, Iehova poate de-
ˆ
veni orice este necesar pentru a-şi duce la ındeplinire scopuri-
ˆ ˘ ˆ ˆ
le, iar ın ce priveşte creaţia sa, el poate face sa se ıntample orice
˘
este nevoie pentru realizarea scopului sau.
˘ ˘
Sa presupunem ca şi tu ai putea deveni orice ai dori. Ce-ai
˘ ˘ ˆ ˘
face pentru prietenii tai? Daca unul dintre ei s-ar ımbolnavi
˘
grav, ai deveni un medic bun şi l-ai vindeca. Daca altul şi-ar
˘ ˘
pierde toţi banii, ai deveni un binefacator bogat pentru a-l aju-
˘ ˘
ta. Dar adevarul este ca niciunul dintre noi nu poate deveni
˘ ˘
tot ceea ce ar vrea. Pe masura ce vei studia Biblia, vei constata
˘
cu uimire ca Iehova devine orice este necesar pentru a-şi duce
ˆ ˆ
la ındeplinire promisiunile. El ışi foloseşte cu bucurie puterea
ˆ ˆ
ın folosul celor care ıl iubesc (2 Cronici 16:9). Cei care nu ştiu
ˆ ˘ ˘ ˘
cum ıl cheama pe Dumnezeu n-au cum sa cunoasca minuna-
˘
tele faţete ale personalitaţii sale.
˘ ˘ ˘ ˆ
Este evident deci ca numele „Iehova” trebuie sa apara ın Bi-
˘ ˘ ˆ ˆ ˘
blie. Faptul de a-l folosi fara reţinere ın ınchinarea noastra şi
˘ ˘ ˘
de a-i cunoaşte semnificaţia ne ajuta sa ne apropiem de Tatal
nostru ceresc.1
1 Pentru mai multe informaţii despre numele lui Dumnezeu, semnifica-
˘ ˆ ˆ
ţia lui şi motivele pentru care trebuie sa-l folosim ın ınchinare, vezi broşu-
˘ ˘
ra Numele divin care va dainui pentru totdeauna, publicata de Martorii lui
ˆ
Iehova. Vezi şi Ghid de studiere a Cuvantului lui Dumnezeu, paginile 1-5.
Profeţia lui Daniel

despre venirea lui Mesia
˘ ˆ
PROFETUL Daniel a trait cu peste 500 de ani ınainte de naş-
˘
terea lui Isus. Cu toate acestea, Iehova i-a dezvaluit lui Daniel
ˆ ˘ ˘
unele lucruri despre timpul cand Isus avea sa devina Mesia,
˘ ˘ ˆ ˘
sau Cristos. Lui Daniel i s-a spus: „Sa ştii şi sa ınţelegi ca, de
ˆ ˘ ˆ
ˆ
la ieşirea cuvantului de restabilire şi de reconstruire a Ierusa-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
limului pana la Mesia, Conducatorul, vor fi şapte saptamani,
˘ ˘ ˘ ˆ
precum şi şaizeci şi doua de saptamani” (Daniel 9:25).
ˆ ˘ ˘
Dar cum putea fi stabilit anul ın care avea sa apara Mesia?
ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
Mai ıntai sa vedem cand urma sa ınceapa perioada profeţita ın
˘ ˆ ˘
Daniel. Potrivit profeţiei, ea trebuia sa ınceapa „de la ieşirea
ˆ
cuvantului de restabilire şi de reconstruire a Ierusalimului”.
ˆ ˆ
Dar cand ‘a ieşit cuvantul’? Neemia, un scriitor al Bibliei, ne
˘
spune ca porunca pentru reconstruirea zidurilor Ierusalimului
˘ ˆ ˘
a fost data „ın al douazecilea an al regelui Artaxerxes” (Neemia
˘ ˘ ˆ
„ŞAPTEZECI DE SAPTAMANI”
490 de ani
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
7 saptamani 62 de saptamani 1 saptamana
(49 de ani) (434 de ani) (7 ani)
ˆ
455 406 & ı.e.n. e.n. ) 29 33 36
ˆ Apare
„Ieşirea cuvantului Mesia
de restabilire . . .
a Ierusalimului” Mesia este
„nimicit”
ˆ
Sfarşitul celor
„şaptezeci de
Ierusalimul ˘ ˘ ˆ
saptamani”
reconstruit
Apendice 199
˘ ˘
2:1, 5-8). Istoricii confirma ca primul an de domnie complet al
ˆ ˘
lui Artaxerxes a fost 474 ı.e.n. Prin ˆ urmare, al douazecilea an al
ˆ ˘
domniei sale a fost 455 ı.e.n. Inţelegem deci ca profeţia mesia-
˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ
nica a lui Daniel a ınceput sa se ımplineasca ın 455 ı.e.n.
ˆ ˘
Daniel ne spune şi cat avea sa dureze perioada dinaintea ve-
˘
nirii lui „Mesia, Conducatorul”. Profeţia vorbeşte despre „şap-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
te saptamani, precum şi şaizeci şi doua de saptamani”, ın total,
˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘
69 de saptamani. Dar cat avea sa dureze ın realitate aceasta pe-
˘
rioada? Aşa cum reiese din mai multe traduceri ale Bibliei, nu
˘ ˘ ˆ
este vorba despre saptamani propriu-zise, de şapte zile, ci de-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
spre saptamani de ani. Cu alte cuvinte, fiecare saptamana co-
˘ ˘ ˆ ˘
respunde unei perioade de şapte ani. Noţiunea de saptamana
˘
de ani le era cunoscuta evreilor din vechime. De exemplu, ei
˘
ţineau un an sabatic o data la şapte ani (Exodul 23:10, 11). Aşa-
˘ ˘ ˆ ˘
dar, cele 69 de saptamani profetice echivaleaza cu 69 de uni-
˘ ˆ ˆ
taţi de timp a cate 7 ani, ın total 483 de ani.
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
Sa calculam acum aceasta perioada. Daca din 455 ı.e.n. nu-
˘ ˘ ˆ
maram 483 de ani, ajungem ın anul 29 e.n. Acesta este exact
ˆ
anul ın care Isus a fost botezat şi a devenit Mesia (Luca 3:1,
ˆ ˘
2, 21, 22).1 Ce ımplinire remarcabila a avut profeţia lui Daniel!
ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ
1 Din 455 ı.e.n. pana ın anul 1 ı.e.n. sunt 454 de ani. Din anul 1 ı.e.n.
ˆ ˘ ˆ
pana ın anul 1 e.n. este un singur an (deoarece nu a existat anul 0), iar din
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
anul 1 e.n. pana ın 29 e.n. sunt 28 de ani. Daca adunam aceşti ani
ˆ
(454 128), obţinem 483 de ani. Isus a fost „nimicit” ın 33 e.n., pe par-
˘ ˘ ˆ ˘
cursul celei de-a 70-a saptamani de ani (Daniel 9:24, 26). Vezi cartea Sa acor-
˘
dam atenţie profeţiei lui Daniel!, capitolul 11, şi enciclopedia Perspicacitate
ˆ
pentru ınţelegerea Scripturilor (engl.), volumul 2, paginile 899-901, publica-
te de Martorii lui Iehova.
Isus Cristos,
promisul Mesia
˘ ˘
PENTRU a ne ajuta sa-l identificam pe Mesia, Iehova Dum-
˘ ˘ ˆ
nezeu i-a inspirat pe mulţi profeţi ai Bibliei sa aştearna ın
scris informaţii detaliate despre naşterea, serviciul sacru şi
moartea promisului Eliberator. Toate aceste profeţii sunt
ˆ ˘ ˆ
PROFEŢII DESPRE MESIA

ˆ
EVENIMENTUL PROFEŢIA IMPLINIREA
˘ ˆ
S-a nascut ın tribul lui Iuda Geneza 49:10 Luca 3:23-33
˘ ˘
A fost nascut de o fecioara Isaia 7:14 Matei 1:18-25
A fost un descendent al regelui David Isaia 9:7 Matei 1:1, 6-17

˘ ˘
Iehova a spus despre el ca este fiul sau Psalmul 2:7 Matei 3:17
ˆ
Nu au crezut ın el Isaia 53:1 Ioan 12:37, 38
ˆ ˘ ˘
A intrat ın Ierusalim calare pe un magar Zaharia 9:9 Matei 21:1-9
˘
A fost tradat de un prieten apropiat Psalmul 41:9 Ioan 13:18, 21-30
˘
A fost tradat pentru 30 de arginţi Zaharia 11:12 Matei 26:14-16
˘ ˆ
A tacut ın faţa acuzatorilor Isaia 53:7 Matei 27:11-14
Hainele i-au fost trase la sor ţi Psalmul 22:18 Matei 27:35
ˆ
A fost batjocorit pe stalp Psalmul 22:7, 8 Matei 27:39-43
Nu i s-a zdrobit niciun os Psalmul 34:20 Ioan 19:33, 36

ˆ
A fost ıngropat cu cei bogaţi Isaia 53:9 Matei 27:57- 60
ˆ ˆ
A ınviat ınainte de a se descompune Psalmul 16:10 Faptele 2:24, 27
ˆ ˘
S-a ınalţat la dreapta lui Dumnezeu Psalmul 110:1 Faptele 7:56
ˆ ˆ ˆ
exacte şi s-au ımplinit ın cel mai mic detaliu ın persoana lui
˘ ˘ ˆ
Isus Cristos. Pentru a exemplifica, sa analizam cateva profe-
˘
ţii referitoare la naşterea şi copilaria lui Mesia.
˘ ˘
Profetul Isaia a prezis ca Mesia avea sa fie un descendent
ˆ ˘
al regelui David (Isaia 9:7). Isus a fost ıntr-adevar un descen-
dent al acestui rege (Matei 1:1, 6-17).
Apendice 201
˘
Mica, un alt profet al lui Dumnezeu, a prezis ca Isus avea
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
sa se nasca ın ‘Betleem Efrata’ şi ca urma sa devina un con-
˘ ˆ ˘ ˆ
ducator (Mica 5:2). Pe timpul cand s-a nascut Isus, ın Israel
˘ ˆ
existau doua oraşe cu numele Betleem. Unul era situat ın
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
nordul ţarii, langa Nazaret, celalalt, ın Iuda, aproape de Ie-
ˆ ˘ ˆ
rusalim. Betleemul aflat langa Ierusalim se numea ın trecut
˘ ˆ
Efrata. Isus s-a nascut ın acest oraş, exact aşa cum fusese pro-
feţit (Matei 2:1).
˘
Potrivit altei profeţii biblice, Fiul lui Dumnezeu avea sa
ˆ ˆ
fie ‘chemat . . . din Egipt’. Cand era copil, Isus a fostˆ dus ın
˘ ˆ
Egipt, iar dupa moartea lui Irod, a fost adus ınapoi. In felul
ˆ ˘
acesta s-a ımplinit profeţia biblica (Osea 11:1; Matei 2:15).
ˆ ˆ ˘
In tabelul de la pagina 200, ın coloana intitulata „Profe-
˘
ţia”, vei gasi mai multe versete care conţin detalii despre Me-
˘ ˘
sia. ˆ Compara aceste ˘ versete ˘ cu cele din coloana intitulata
ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ
„Implinirea”. Aceasta analiza ıţi va ıntari credinţa ın Cuvan-
tul lui Dumnezeu.
ˆ ˘
In timp ce examinezi versetele din tabel, aminteşte-ţi ca
ˆ
profeţiile au fost scrise cu sute de ani ınainte de naşterea lui
ˆ
Isus. El a spus: „Toate lucrurile scrise despre mine ın legea
ˆ ˆ ˘ ˆ ˘
lui Moise, ın Profeţi şi ın Psalmi trebuie sa se ımplineasca”
˘ ˆ
(Luca 24:44). Daca vei verifica ın propria Biblie, vei vedea
˘ ˆ ˆ ˘ ˆ
ca toate aceste profeţii s-au ımplinit pana ın cel mai mic de-
taliu.
ˆ ˘
Ce ınvaţa Biblia despre
˘ ˆ
Tatal, Fiul şi spiritul sfant
ˆ ˘
CEI CARE cred ın Trinitate (Treime) spun ca Dumnezeu este
˘ ˆ
format din trei persoane: Tatal, Fiul şi Spiritul Sfant. Ei con-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
sidera ca toţi trei sunt egali, atotputernici şi fara ınceput.
˘ ˘
Conform doctrinei Trinitaţii, Tatal este Dumnezeu, Fiul este
ˆ
Dumnezeu, Spiritul Sfant este Dumnezeu, şi totuşi este un
singur Dumnezeu.
ˆ ˘ ˆ
˘ ˘ ˘
Mulţi adepţi ai Trinitaţii recunosc ca nu ştiu sa explice
˘ ˘ ˘
aceasta doctrina. Cuˆ toate acestea, ei cred ca Trinitatea este o
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ınvaţatura biblica. Insa este demn de remarcat ca termenul
ˆ ˘ ˆ
„Trinitate” nu apare deloc ın Biblie. Dar exista oare ın Biblie
˘
un verset care susţine ideea de Trinitate? Pentru a raspunde
˘ ˆ ˘ ˘
la aceasta ıntrebare, sa analizam un verset folosit deseori de
ˆ
cei care cred ın Trinitate.
ˆ
„CUVANTUL ERA DUMNEZEU”
ˆ ˆ ˆ ˆ
In Ioan 1:1 se spune: „La ınceput era Cuvantul şi Cuvantul
ˆ
era cu ˆ Dumnezeu şi Cuvantul era Dumnezeu” (Cornilescu,
1996). Intr-un alt verset din acelaşi capitol, apostolul Ioan ˆ ara-
˘ ˘ ˆ ˆ
ta cu claritate ca Isus este „Cuvantul” (Ioan 1:14). Intrucat
ˆ
Cuvantul este numit Dumnezeu, unii au ajuns la conclu-
˘ ˆ ˆ ˘
zia ca atat Fiul, cat şi Tatal sunt ipostaze ale aceluiaşi Dum-
nezeu.
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
Sa ne amintim ca aceasta porţiune a Bibliei a fost scrisa ın
˘ ˆ ˘ ˆ
greaca, iar mai tarziu a fost tradusa ın alte limbi. Deşi unii
˘ ˆ
traducatori folosesc expresia „Cuvantul era Dumnezeu”, alţi
˘
traducatori redau diferit aceste cuvinte. De ce? Folosindu-şi
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
cunoştinţele de greaca biblica, aceşti traducatori au ınţeles ca
˘ ˆ
textul original trebuie redat diferit. Cum? Iata cateva exem-
ˆ
ple: „Logosul [Cuvantul] era divin” (A New Translation of the
ˆ
Bible), „Cuvantul era un dumnezeu” (The New Testament in
ˆ
an Improved Version), „Cuvantul era cu Dumnezeu şi era de
˘
aceeaşi natura cu el” (The Translator’s New Testament). Potri-
˘ ˆ ˘
vit acestor redari, Cuvantul nu este Dumnezeu.1 Datorita po-
ˆ ˆ
ziţiei sale ınalte printre creaturile lui Iehova, Cuvantul este
numit „un dumnezeu”. Termenul „dumnezeu”, scris cu lite-
˘ ˘
ra mica, este folosit aici cu sensul de „puternic”.
˘
CAUTA DOVEZI SUPLIMENTARE
˘
Majoritatea oamenilor nu cunosc greaca biblica. Atunci
˘ ˘ ˆ ˘
cum poţi şti ce a vrut sa spuna Ioan? Gandeşte-te la urmato-
˘
rul exemplu: un profesor le explica elevilor un anumit su-
1 Pentru mai multe informaţii referitoare la Ioan 1:1, vezi Turnul de ve-
ghe din 1 noiembrie 2008, paginile 24, 25, publicat de Martorii lui Iehova.
Apendice 203
ˆ ˘ ˆ ˆ
biect, ınsa elevii ınţeleg ın ˆ moduri diferite explicaţia. Ce pot
ˆ ˘
face ei ın aceasta situaţie? Ii pot cere profesorului mai multe
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
informaţii. Fara ındoiala, cu cat cunosc mai multe lucruri ˆ
ˆ ˆ ˆ
despre subiectul predat, cu atat ıl pot ınţelege mai bine. In
˘ ˘ ˆ
mod asemanator, pentru a ınţelege semnificaţia versetului
˘ ˘
din Ioan 1:1, cel mai bine este sa citeşti Evanghelia dupa Ioan.
˘
Aici vei gasi mai multe detalii despre poziţia pe care o are Isus.
˘
Dupa ce vei aprofunda acest subiect, vei putea trage o con-
˘
cluzie corecta.
˘ ˆ
De exemplu, iata ce a scris Ioan ın capitolul 1, versetul 18:
˘ ˘
„Niciun om ˆ ˘ nu l-a vazut vreodat a pe [Atotputernicul] Dum-
˘
nezeu”. Insa oamenii l-au vazut pe Isus, Fiul lui Dumnezeu,
ˆ
aşa cum reiese din cuvintele lui Ioan: „Cuvantul [Isus] a de-
venit trup şi a locuit printre noi (şi noi am privit slava Lui)”
˘ ˆ
(Ioan 1:14, Cornilescu, 1996). Cum ar putea Fiul sa fie ınsuşi
ˆ ˘
Dumnezeu? ˆ ˘ Ioan mai spune despre Cuvant ca˘ era „cu Dum- ˘ ˘
nezeu”. Insa cum poate fi cineva cu o persoana şi totodata sa
˘ ˆ ˆ ˆ
fie acea persoana? Mai mult decat atat, ın Ioan 17:3, Isus face
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
o distincţie clara ıntre el şi Tatal sau ceresc. ˆ El ıl numeşte pe
˘ ˘ ˘ ˆ
Tatal sau „singurul Dumnezeu adevarat”. In ıncheierea evan-
gheliei sale, Ioan conchide: „Acestea au fost scrise pentru ca
˘ ˘
voi sa credeţi ca Isus este Cristosul, Fiul lui Dumnezeu” (Ioan
˘ ˘
20:31). Observa ca Isus este numit Fiul lui Dumnezeu, nu
Dumnezeu. Aceste informaţii suplimentare din Evanghelia
˘ ˘ ˘ ˆ
dupa Ioan ne ajuta sa ınţelegem semnificaţia versetului din
ˆ ˆ ˘
Ioan 1:1. Isus, Cuvantul, este „un dumnezeu” ın sensul ca are
ˆ ˘ ˆ ˘
o poziţie ınalta, ınsa el nu este Dumnezeul Atotputernic.
˘
VERIFIC A DOVEZILE
˘ ˘ ˆ ˘
Sa revenim la ilustrarea prezentata mai ınainte. Sa presu-
˘ ˆ ˘
punem ca unii elevi au ındoieli chiar şi dupa ce profesorul le
˘ ˆ
da explicaţii suplimentare. Ce pot face ei? Pot ıntreba un alt
˘ ˘
profesor. Daca acesta confirma cele spuse de primul ˆ profesor,
ˆ ˘
majoritatea elevilor nu vor mai avea ındoieli. In mod asema-
˘ ˘ ˘ ˘
nator, daca nu eşti sigur cu privire la ce a vrut sa spuna
evanghelistul Ioan despre relaţia dintre Isus şi Dumneze-
ul Atotputernic, poţi apela la un alt scriitor biblic pentru
ˆ ˘ ˆ
˘
informaţii suplimentare. Analizeaza, de exemplu, ce a scris
ˆ
Matei. El a citat cuvintele lui Isus referitoare la sfarşitul aces-
ˆ
tui sistem: „Ziua şi ora aceea nimeni nu le ştie, nici ıngerii
˘
din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatal” (Matei 24:36). Cum con-
˘ ˘
firma aceste cuvinte ca Isus nu este Dumnezeul Atotputernic?
˘ ˘ ˆ ˆ ˘
Isus spune ca Tatal ştie mai multe lucruri decat Fiul. Insa,
˘
daca Isus ar fi Dumnezeul Atotputernic, ar şti şi el tot ce ştie
˘ ˘
Tatal. Aşadar, Fiul şi Tatal nu pot fi egali. Totuşi, unii ar pu-
˘ ˘ ˘
tea spune: „Isus a avut o natura umana şi una divina. Aici el
˘
vorbeşte ca om”. Dar, chiar daca aşa ar sta lucrurile, ce putem
ˆ ˘
spune despre spiritul sfant? Daca şi el este Dumnezeu, de ce
˘ ˘
nu a spus Isus ca şi spiritul ştie ce ştie Tatal?
˘ ˘ ˘
Pe masura ce vei studia Biblia, vei gasi multe alte versete
˘ ˘ ˘
despre acest subiect. Acestea confirma adevarul despre Tatal,
ˆ
Fiul şi spiritul sfant (Psalmul 90:2; Faptele 7:55; Coloseni
1:15).
˘
De ce creştinii adevaraţi
ˆ ˆ
nu folosesc crucea ın ınchinare
˘
CRUCEA este venerata de milioane de oameni. Enciclopedia
˘ ˘
Universala Britannica spune despre
ˆ ˘ cruce ca este˘ un „princi-
pal simbol al creştinismului”. Insa creştinii adevaraţi nu folo-
ˆ ˆ
sesc crucea ın ınchinare. De ce?
˘
Un motiv important este acela ca Isus Cristos nu a murit pe
cruce. Termenul grecesc tradus de obicei prin „cruce” este
´ ˆ ˆ
stauros. Sensul principal al acestui cuvant este „par sau stalp
˘ ´ ˘
vertical”. The Companion Bible arata: „[Stauros] nu se refera
˘ ˘ ˘ ˘
niciodata la doua bucaţi de lemn aşezate una peste cealalta
ˆ
ıntr-un anumit unghi . . . Textul grecesc [al Noului Tes-
˘ ˆ ˘ ˘
tament] nu sugereaza ın niciun fel ca ar fi vorba despre doua
˘
bucaţi de lemn”.
ˆ ˆ
In mai multe pasaje, scriitorii Bibliei au folosit alt cuvant
´
grecesc, şi anume xylon, pentru a se referi la instrumentul pe
Apendice 205
care a fost executat Isus (Faptele 5:30; 10:39; 13:29; Galateni

ˆ ˆ ˘
3:13; 1 Petru 2:24). Acest cuvant ınseamna pur şi simplu
„lemn” sau „par, ciomag ori copac”.
ˆ ˘ ˆ
Intr-o lucrareˆ se explica de ce era folosit un singur stalp pen-
tru execuţii: „In locurile alese pentru execuţiile publice nu
ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ
erau ıntotdeauna copaci. De aceea, se ınfigea ın pamant un
simplu par. Pe acest par, proscrişii erau fie legaţi, fie ţintuiţi
ˆ
cu mainile deasupra capului şi, uneori, le erau legate sau ţin-
tuite şi picioarele” (Das Kreuz und die Kreuzigung, de Her-
mann Fulda).
˘ ˘ ˆ
Totuşi, cea mai convingatoare dovada este cea din Cuvan-
˘
tul lui Dumnezeu. Apostolul Pavel a spus: „Hristos ne-a ras-
˘ ˘ ˆ
cumparat din blestemul legii, facandu-Se blestem pentru noi
˘ ˆ
– fiindca este scris: «blestemat e oricine este atarnat pe lemn
ˆ ˘
[sau stalp]»” (Galateni 3:13, Cornilescu, 1996). Pavel citeaza
ˆ ˘ ˘
aici Deuteronomul 21:22, 23, care, ın ebraica, se refera la un
ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ
stalp, nu la o cruce. Avand ın vedere ca omul executat ın acest
mod devenea un „blestem”, ar fi nepotrivit pentru creştini
˘ ˆ ˘
sa-şi ımpodobeasca locuinţa cu imagini ale lui Cristos pe
cruce.
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
Nu exista nicio dovada ca ın primii 300 de ani dupa moar-
˘
tea lui Cristos, cei care ˆ spuneau ca sunt creştini ar fi folosit
ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘
crucea ın ınchinare. Insa, ın secolul al IV-lea, ımparatul pa-
ˆ
gan Constantin s-a convertit la creştinismul apostat şi a intro-
˘ ˘
dus crucea ca simbol al creştinataţii. Indiferent care au fost
˘ ˘
intenţiile lui Constantin, crucea nu avea nicio legatura cu Isus
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
Cristos. De fapt, ea este de origine pagana. Iata ce se spune ın
ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ
New Catholic Encyclopedia: „Crucea poate fi ıntalnita atat ın
ˆ ˆ ˘
culturile precreştine, cat şi ın cele necreştine”. Şi alte lucrari
˘ ˘ ˘ ˆ
de referinţa asociaza crucea cu ritualuri sexuale pagane şi cu
adorarea naturii.
˘ ˆ ˘ ˆ
Atunci de ce a fost adoptat acest simbol pagan? Dupa cat
˘ ˆ
se pare, pentru a-i atrage pe pagani la aşa-zisul creştinism. Dar
˘ ˆ ˆ ˘ ˆ
Biblia condamna ın mod ˆ clar ınchinarea la un simbol pagan
(2 Corinteni 6:14-18). In plus, Scripturile interzic toate for-
mele de idolatrie (Exodul 20:4, 5; 1 Corinteni 10:14). Prin
ˆ ˘ ˆ
˘ ˆ ˘
urmare, creştinii adevaraţi au motive ıntemeiate sa nu folo-
˘ ˆ ˆ
seasca crucea ın ınchinare.1
˘
1 Pentru mai multe informaţii despre cruce, vezi paginile 92-96 ale car-
˘ ˘
ţii Sa aducem argumente din Scripturi, publicata de Martorii lui Iehova.
Cina Domnului, o comemorare

ˆ ˘
care ıl onoreaza pe Dumnezeu
˘
CREŞTINILOR li s-a poruncit sa comemoreze moartea lui
˘ ˘
Cristos. Aceasta comemorare este numita şi „cina Domnu-
ˆ
lui” (1 Corinteni 11:20). Dar de ce este ea atat de importan-
˘ ˆ ˘
ta? Cand şi cum trebuie ţinuta?
˘ ˘ ˘ ˆ
Isus Cristos a instituit aceasta sarbatoare ın noaptea Paş-
˘ ˆ
telui evreiesc din 33 e.n. Paştele se ţinea o data pe an, ın a
14-a zi a lunii evreieşti nisan. Pentru a calcula data acestei
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
sarbatori, evreii aşteptau echinocţiul de primavara, cand zi-
˘ ˘ ˘ ˘
ua este egala cu noaptea. Cea mai apropiata luna noua de
˘ ˘
echinocţiul de primavara marca prima zi a lunii
ˆ
calendaristice nisan. Paştele ıncepea 13 zile mai
ˆ
tarziu.
ˆ ˘
Isus a celebrat Paştele ımpreuna cu apostolii
˘ ˘
sai, iar dupa plecarea lui Iuda Iscariot a insti-
ˆ
tuit Cina Domnului. Aceasta a ınlocuit Paştele
˘ ˘
evreiesc şi, prin urmare, trebuia ţinuta o data
pe an.
ˆ ˘
In Evanghelia dupa Matei se spune: „Isus a luat o
ˆ ˘ ˆ ˆ
paine şi, dupa ce a rostit o binecuvantare, a frant-o şi
ˆ ˆ
le-a dat-o discipolilor, zicand: «Luaţi, mancaţi! Aceasta
˘
reprezinta corpul meu». Apoi
a luat şi un pahar şi, adu-
ˆ
cand mulţumiri, li l-a dat,
ˆ ˘
zicand: «Beţi toţi din el, caci
˘ ˆ ˘
acesta reprezinta „sangele lega-
Apendice 207
ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ
mantului”, sangele meu, care trebuie sa fie varsat ın folosul
˘
multora pentru iertarea pacatelor»” (Matei 26:26-28).
˘ ˆ
Unii cred ca Isus a transformat literalmente painea şi vi-
ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
nul ın carnea şi sangele sau. Totuşi, cand a oferit aceasta pai-
ˆ ˘ ˆ
ne, Isus era ınca viu. Au mancat apostolii carnea lui Isus şi
˘ ˆ
i-au baut sangele? Nicidecum, deoarece acest lucru ar fi fost
ˆ ˘
un act de canibalism şi o ıncalcare a legii divine (Geneza
9:3, 4; Leviticul 17:10). Potrivit cu Luca 22:20, Isus a spus:
˘ ˘ ˆ ˆ
„Paharul acesta reprezinta noul legamant, pe baza sangelui
˘ ˘ ˆ
meu, care trebuie sa fie ˆvarsat ın folosul vostru”. Era acel pa-
˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ
har „noul legamant”? In niciun caz, ıntrucat un legamant
ˆ
este o ınţelegere, nu un obiect.
ˆ ˆ ˆ ˆ
Aşadar, atat painea, cat şi vinul sunt simboluri. Painea
˘ ˆ
simbolizeaza corpul perfect al lui Cristos. Isus a folosit o pai-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
ne ramasa dupa masa de Paşte. Aceastaˆ era o paine fara pla-
˘ ˘ ˘ ˘
madeala, sau drojdie (Exodul 12:8). In Biblie, plamadeala
˘ ˘ ˆ
simbolizeaza deseori pacatul sau corupţia. Aşadar, painea re-
˘ ˘
prezinta corpul perfect pe care Isus l-a dat ca jertfa. Corpul
˘ ˘ ˘ ˘
sau a fost fara pacat (Matei 16:11, 12; 1 Corinteni 5:6, 7; 1 Pe-
tru 2:22; 1 Ioan 2:1, 2).
˘ ˆ
Vinul roşu reprezinta sangele lui Isus, cu care a fost vali-
˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
dat noul legamant. Isus a spus ca sangele sau a fost varsat
˘ ˘
„pentru iertarea pacatelor”. Astfel, unii oameni pot sa devi-
˘ ˘ ˆ
na curaţi din punctul de vedere al lui Iehova şi sa intre ın
˘ ˆ ˘ ˆ
noul legamant cu el (Evrei 9:14; 10:16, 17). Acest legamant,
˘ ˘
sau contract, a facut posibil ca 144 000 de creştini fideli sa
˘ ˆ
mearga la cer. Aici, ei vor fi regi şi preoţi spre binele ıntre-
gii omeniri (Geneza 22:18; Ieremia 31:31-33; 1 Petru 2:9;
Revelaţia 5:9, 10; 14:1-3).
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
Cine are dreptul sa se ımpartaşeasca din paine şi din vin,
˘
care sunt folosite ca embleme la Comemorare? Dupa cum
˘ ˘ ˆ ˘
am vazut, numai membrii noului legamant, adica cei care
ˆ
au speranţa de a merge la cer. Spiritul sfant al lui Dumne-
˘ ˘
zeu le da acestora convingerea ca au fost aleşi pentru a
ˆ
domni ca regi ın cer (Romani 8:16). Ei sunt, de asemenea,
ˆ ˘ ˆ
incluşi ın legamantul pentru un Regat cu Isus (Luca 22:29).
ˆ ˘ ˆ
˘
Dar ce se poate spune despre cei care au speranţa de a trai
ˆ ˘ ˆ ˘
veşnic ın Paradis pe pamant? Ei respecta porunca lui Isus şi
˘
asista la Cina Domnului ca observatori plini de respect, dar
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
nu se ımpartaşesc din embleme. O data pe an, ın ziua de 14
˘
nisan, dupa apusul soarelui, Martorii lui Iehova comemo-
˘ ˆ
reaza Cina Domnului. Deşi numai cateva mii de persoane
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
de pe pamant susţin ca au speranţa cereasca, aceasta come-
˘
morare este foarte importanta pentru toţi creştinii. Este o
ˆ ˘
ocazie ın care putem medita cu toţii la iubirea imensa de
˘
care au dat dovada Iehova Dumnezeu şi Isus Cristos (Ioan
3:16).
Care este semnificaţia termenilor

„suflet” şi „spirit”?
LA CE te gande ˆ ˆ
şti cand auzi cuvintele „suflet” şi „spirit”?
˘ ˘ ˘
Mulţi cred ca ambii termeni se refera la o parte invizibila şi
˘ ˘
nemuritoare din noi, care paraseşte corpul la moarte şi con-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
tinua sa traiasca. Numeroşi oameni sunt surprinşi sa afle ca
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
aceasta doctrina, atat de raspandita, nu este ın armonie cu
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
ınvaţaturile Bibliei. Ce ınvaţa, de fapt, Cuvantul lui Dum-
nezeu despre suflet şi spirit?
ˆ
TERMENUL „SUFLET” IN BIBLIE
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
Pentru ınceput, sa vedem ce ınseamna cuvantul „suflet”.
˘ ˆ
Dupa cum probabil ıţi aminteşti, cea mai mare parte a Bi-
˘ ˆ ˘ ˘
bliei a fost scrisa ın ebraica şi greaca. Pentru termenul „su-
´
flet”, scriitorii Bibliei au folosit ebraicul nephesh şi grecescul
´ ˆ
psykhe. Aceşti doi termeni apar de peste 800 de ori ın Scrip-
ˆ ˘ ˆ
turi, iar Traducerea lumii noi ıi reda prin „suflet”, fie ın tex-
ˆ ˆ
tul principal, fie ın notele de subsol. Analizand contextele
ˆ ˆ
biblice ın care apare cuvantul „suflet”, la singular sau la plu-
˘ ˆ ˘
ral, vei vedea ca, ın majoritatea cazurilor, el se refera la:
1) oameni, 2) animale şi 3) viaţa unei persoane sau a unui
Apendice 209
˘ ˘ ˆ ˆ ˘
animal. Sa analizam cateva versete care pun ın evidenţa
ˆ
aceste trei sensuri ale cuvantului „suflet”.
ˆ ˘
Oameni. „In zilele lui Noe, . . . puţini, adica opt suflete,
˘ ˘
au fost salvaţi prin apa” (1 Petru 3:20). Este clar ca terme-
˘
nul „suflete” se refera aici la oameni: ˆ Noe, soţia sa şi cei trei
˘ ˆ ˘
fii ai sai, ımpreuna cu soţiile lor. In Exodul 16:16 sunt men-
ˆ
ţionate unele instrucţiuni date israeliţilor cu privire la stran-
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
gerea manei. Lor li s-a spus sa o stranga „dupa numarul
ˆ ˘
sufletelor” pe care le avea fiecare ın cortul sau. Aşadar, can-
˘ ˆ ˘
titatea de mana pe care trebuiau s-o stranga depindea de nu-
˘ ˆ ˆ
marul membrilor familiei. Alte versete ın care cuvantul
„suflet”, la singular sau la plural, este folosit cu referire la
oameni sunt: Geneza 46:18, Iosua 11:11, Faptele 27:37 şi Ro-
mani 13:1.
ˆ ˘
Animale. In relatarea biblica despre creaţie, se spune:
˘
„Dumnezeu a mai zis: «Sa mişune apele de o puzderie de
˘ ˘ ˘
suflete vii şi sa zboare creaturi zburatoare deasupra pa-
ˆ ˆ
mantului, pe faţa ıntinderii cerurilor!» Şi Dumnezeu a mai
˘ ˘ ˆ ˘
zis: «Sa dea pamantul suflete vii dupa specia lor: animale
˘ ˘
domestice, alte creaturi care se mişca şi animale salbatice
˘ ˆ ˘
ale pamantului, dupa specia lor!» Şi aşa a fost” (Geneza
˘
1:20, 24). Peştii, animalele domestice ˆ şi cele salbatice sunt
ˆ
numite ın aceste versete „suflete”. In Geneza 9:10, Leviticul
˘ ˘
11:46 şi Numerele 31:28, pasarile şi alte vieţuitoare sunt nu-
mite suflete.
ˆ ˘
Viaţa unei persoane. Uneori, cuvantul „suflet” se refera
la viaţa unei persoane. Iehova i-a spus lui Moise: „Au mu-
˘ ˘ ˆ
rit toţi cei care cautau sa-ţi vaneze sufletul” (Exodul 4:19). ˆ
˘ ˘
Cu siguranţa, duşmanii lui Moise doreau sa-i ia viaţa. Intr-o
˘ ˘ ˘ ˆ
alta relatare biblica se spune ca, Rahela ‘şi-a dat sufletul’ ın
ˆ ˘ ˘ ˆ
timp ce ıl naştea pe Beniamin (Geneza 35:16-19). Sa ne gan-
˘
dim, de asemenea, la cuvintele lui Isus: „Eu sunt pastorul
˘ ˆ ˘ ˆ
cel bun. Pastorul cel bun ışi da sufletul ın folosul oilor”
ˆ
(Ioan 10:11).
ˆ Isus şi-a dat sufletul, sau viaţa, ın folosul ome-
ˆ
nirii. In toate aceste pasaje biblice, cuvantul „suflet” se re-
˘
fera la viaţa unei persoane. Termenul „suflet” este folosit cu
ˆ ˘ ˆ
ˆ ˘
acelaşi sens şi ın urmatoarele texte biblice: 1 Regi 17:17-23,
Matei 10:39, Ioan 15:13 şi Faptele 20:10.
˘ ˘ ˆ ˆ
Daca vei face şi alte cercetari ın Cuvantul lui Dumnezeu
˘ ˘ ˆ
pe marginea acestui subiect, vei observa ca nicaieri ın Bi-
˘
blie nu se spune despre „suflet” ca ar fi „nemuritor” sau
˘ ˘ ˘
„veşnic”. Dimpotriva, Scripturile arata ca sufletul moare
(Ezechiel 18:4, 20). Prin urmare, Biblia numeşte orice per-
˘
soana care a murit „un suflet mort” (Leviticul 21:11).
CE ESTE „SPIRITUL”?
˘ ˆ
Sa vedem cum este folosit ın Biblie termenul „spirit”.
˘ ˘
Deşi unii cred ca este sinonim cu „suflet”, Biblia arata cu
˘ ˘
claritate ca „spiritul” şi „sufletul” nu se refera la acelaşi lu-
cru.
Scriitorii Bibliei au folosit cu referire la „spirit” termenul
´ ´ ˘ ˘ ˆ
ebraic ruach şi cel grecesc pneuma. Scripturile ˆ ne ajuta sa ın-
ţelegem care este sensul acestor cuvinte. In Psalmul 104:29
˘ ´
citim cu privire la Iehova: „Dac ˆ a le iei spiritul [ruach], pier
ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ
şi se ıntorc ın ţarana lor”. In plus, ın Iacov 2:26 se spune:
˘ ˘ ´
„Corpul fara spirit [pneuma] este mort”. Din aceste versete
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
reiese ca „spiritul” da viaţa corpului. Fara spirit, corpul este
ˆ ˆ ´
mort. Prin urmare, ın Biblie cuvantul ruach este tradus nu
˘ ˘ ˘
numai prin „spirit”, ci şi prin „forţa” sau forţa de viaţa.
Dumnezeu a spus despre Potopul din zilele lui Noe: „Eu voi
˘ ˆ ˘
aduce potopul de ape pe pamant ca sa nimicesc orice car-
ˆ ˘ ˘ ´
ne de sub ceruri ın care este forţa de viaţa [ruach]” (Geneza
˘ ˘
6:17; 7:15, 22). Aşadar, „spiritul” se refera la o forţa invizi-
˘ ˆ ˘
bila (scanteia vieţii), care anima toate creaturile vii.
Sufletul şi spiritul nu sunt unul şi acelaşi lucru. Corpul
are nevoie de spirit aşa cum un aparat de radio are nevoie
ˆ
de curent electric pentru a funcţiona. Gandeşte-te la un ra-
˘ ˆ ˆ
dio portabil. Daca ıi pui baterii şi ıl porneşti, curentul elec-
˘ ˘ ˘ ˘
tric din baterii „da viaţa” aparatului. Fara baterii, radioul
este „mort”. Acelaşi lucru se poate spune şi despre un apa-
˘ ˆ ˘ ˘
rat de radio scos din priza. In mod asemanator, spiritul este
˘ ˘
forţa care da viaţa corpului. Dar, asemenea curentului elec-
Apendice 211
ˆ ˘
tric, spiritul nu gandeşte şi nu simte. Este o forţa imperso-
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
nala. Insa, fara acest spirit, adica fara forţa de viaţa, corpul
ˆ ˆ ˘ ˆ ˘
‘moare şi se ıntoarce ın ţarana’, aşa cum a spus psalmistul.
˘ ˆ ˆ ˘ ˆ
Eclesiastul 12:7 arata ce se ıntampla cu omul cand moa-
˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘
re: „Ţarana [din care este facut corpul lui] se ıntoarce ın pa-
ˆ ˆ ˘
mant, cum a fost, iar spiritul se ıntoarce la adevaratul
ˆ ˘
Dumnezeu, care l-a dat”. Cand spiritul, sau forţa de viaţa,
˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ
paraseşte corpul, acesta ˆ moare şi se ıntoarce ın pamant, din
˘ ˘ ˘ ˆ
care a fost creat. In mod asemanator, forţa de viaţa se ın-
toarce la Dumnezeu, de unde a venit (Iov 34:14, 15; Psal-
ˆ ˘ ˘ ˘
mul 36:9). Aceasta nu ınseamna ca forţa de viaţa merge
˘ ˘
literalmente la cer. Ideea transmisa de acest verset este ca
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
orice speranţa ca o persoana care a murit sa revina la viaţa
depinde de Iehova Dumnezeu. Cu alte cuvinte, viaţa unei
ˆ ˆ
persoane care a murit este ın mainile lui Dumnezeu. Nu-
ˆ
mai prin puterea lui ıi poate fi redat acesteia spiritul, sau
˘ ˘ ˘ ˘
forţa de viaţa, pentru ca ea sa traiasca din nou.
ˆ ˆ ˆ ˘ ˘
Cat de mangaietor este sa ştim ca Dumnezeu va face lu-
ˆ
crul acesta pentru toţi cei ce se odihnesc ın „mormintele
ˆ
de amintire”! (Ioan 5:28, 29) La ınviere, Iehova le va crea
ˆ ˆ
un corp nou celor care dorm ın moarte, va pune ın el spi-
˘ ˘ ˘ ˆ
rit, sau forţa de viaţa, şi ei vor trai. Ce bucurie va aduce ın-
vierea!
Pentru mai multe informaţii despre sensurile cu care sunt
ˆ
folosiţi ın Biblie termenii „suflet” şi „spirit”, vezi broşura
ˆ ˆ ˘ ˆ ˘
Ce se ıntampla cu noi cand murim? şi cartea Sa aducem ar-
gumente din Scripturi, pa-
ginile 357-361 şi 383-388,
publicate de Martorii lui Ie-
hova.
212
Ce sunt Şeolul şi Hadesul?

ˆ ˆ ´
IN TEXTUL biblic original, cuvantul ebraic sheohl şi echiva-
˘ ´
lentul sau grecesc haides apar de ˆ peste 70 de ori. Ambii ter-
˘ ˘
meni au legatura cu moartea. In unele traduceri ale ˆBibliei,
ˆ ˘ ˘ ˆ
ei sunt redaţi prin „mormant”, „iad” sau „groapa”. Insa, ın
˘ ˘ ˘
majoritatea limbilor, nu exista cuvinte care sa transmita cu
˘ ˘
exactitate sensul acestor termeni din ebraica şi greaca. De
aceea,ˆ Traducerea lumii noi foloseşte cuvintele „Şeol” şi „Ha-
des”. In continuare vom vedea care este semnificaţia lor şi
ˆ ˆ
cum sunt folosite ele ın cateva pasaje biblice.
ˆ ˆ
In Eclesiastul 9:10 se spune: „In Şeol, locul unde te duci,
˘ ˆ
nu este nici lucrare, nici plan, nici cunoştinţa, nici ınţelep-
˘ ˆ ˘ ˘
ciune”. Sa ınţelegem din acest verset ca Şeolul se refera la
ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
un mormant ın care este ıngropata o persoana draga? Nu.
ˆ ˆ ˆ
Cand face referire la un anumit loc de ınmormantare, sau
ˆ ´ ´
mormant, Biblia nu foloseşte termenii sheohl şi haides, ci
alte cuvinte ebraice şi greceşti (Geneza 23:7-9; Matei 28:1).
ˆ ˘ ˆ
Biblia nu ıntrebuinţeaza cuvantul „Şeol” nici cu referire la
ˆ ˆ ˆ
un mormant ın care au fost ıngropate mai multe persoane,
ˆ ˘ ˘
cum ar fi un mormant de familie sau o groapa comuna (Ge-
neza 49:30, 31).
˘ ˆ
Atunci la ce se refera termenul „Şeol”? Cuvantul lui Dum-
˘ ˘
nezeu arata ca „Şeolul” sau „Hadesul” fac referire la ceva
ˆ ˘ ˘ ˘
mult mai mare chiar şi decat o groapa comuna enorma. De
ˆ ˘ ˘
exemplu, ın Isaia 5:14 se spune ca Şeolul „şi-a largit sufle-
˘ ˘
tul şi şi-a deschis larg gura, peste masura”. Deşi, figurativ
ˆ ˘
vorbind, a ınghiţit deja nenumaraţi oameni, Şeolul vrea me-
reu mai mult (Proverbele 30:15, 16). Spre deosebire de un
ˆ ˆ ˆ ˘
mormant literal, ın care ıncape un numar limitat de morţi,
˘
Şeolul „nu se satura” (Proverbele 27:20). Şeolul nu se umple
˘
niciodata. Nu are limite. Aşadar, Şeolul, sau Hadesul, nu este
ˆ ˘ ˘ ˘
un loc fizic, situat ıntr-o anumita zona. El reprezinta mor-
ˆ
mantul comun al omenirii, un loc simbolic unde se odih-
ˆ
nesc ın moarte majoritatea oamenilor.
Apendice 213
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
Invaţatura biblica despre ınviere ne ajuta sa ınţelegem
mai bine sensul termenilor „Şeol” şi „Hades”. Biblia asocia-
˘ ˆ
za aceste cuvinte cu moartea din care va fi o ınviere (Iov
˘
14:13; Faptele 2:31; Revelaţia 20:13).1 Scripturile mai arata
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
ca printre cei aflaţi ın Şeol, sau Hades, se numara atat sluji-
ˆ
torii lui Iehova, cat şi mulţi oameni care nu i-au slujit lui
ˆ ˘ ˘
(Geneza 37:35; Psalmul 55:15). Astfel, Biblia ne ınvaţa ca va
ˆ ˆ ˆ
fi „o ınviere atat a celor drepţi, cat şi a celor nedrepţi” (Fap-
tele 24:15).
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
1 Biblia spune ca morţii care nu vor fi ınviaţi se afla ın „Gheena”, nu
ˆ
ın Şeol, sau Hades (Matei 5:30; 10:28; 23:33). Asemenea Şeolului şi Ha-
desului, Gheena este un loc simbolic.
˘
Ce este Ziua Judecaţii?
ˆ ˘ ˘
CUM ıţi imaginezi Ziua Judecaţii? Mulţi cred ca sufletele a
ˆ ˆ
miliarde de oameni vor fi aduse pe rand ınaintea tronului lui
˘ ˘ ˘ ˘
Dumnezeu ca sa fie judecate. Ei spun ca unii vor fi rasplatiţi
˘ ˘ ˆ ˘
cu via ˆ ţa ˘ fericit a ın cer şi ca alţii vor fi condamnaţi la chin veş-
ˆ ˆ ˘
nic. Insa, ın Cuvantul lui Dumnezeu, Ziua Judecaţii este des-
˘ ˆ ˘
crisa ıntr-un mod diferit. Potrivit Bibliei, ea este o perioada
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
de speranţa şi de restabilire, nu o perioada ınspaimantatoare.
ˆ
In Revelaţia 20:11,12, apostolul Ioan descrie astfel Ziua Ju-
˘ ˘ ˘
decaţii: „Am vazut un tron mare şi alb şi pe cel ce statea pe
˘ ˆ ˘
el. Pamantul şi cerul au fugit dinaintea lui şi nu s-a mai gasit
˘ ˆ ˆ
loc pentru ele. Şi am vazut morţii, mari şi mici, stand ın pi-
ˆ
cioare ınaintea tronului şi au fost deschise nişte suluri. Dar a
fost deschis şi un alt sul: sulul vieţii. Şi morţii au fost judecaţi
˘ ˆ ˘ ˘
dupa cele scrise ın suluri, dupa faptele lor”. Cine este Judeca-
torul prezentat aici?
˘
Iehova Dumnezeu este Judecatorul Suprem ˆ al omenirii. Cu
˘
toate acestea, el a numit pe altcineva sa judece. In Faptele 17:31,
˘ ˆ
apostolul Pavel a spus ca Dumnezeu „a stabilit o zi ın care ur-
˘ ˘ ˘ ˆ
meaza sa judece cu dreptate pamantul locuit, printr-un om pe
ˆ ˘ ˆ
˘ ˆ
care l-a numit”. Cel desemnat sa judece este ınviatul Isus Cris-
ˆ ˆ ˘ ˆ
tos (Ioan 5:22). Dar cand ıncepe Ziua Judecaţii şi cat va dura?
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
Cartea biblica Revelaţia arata ca Ziua Judecaţii ıncepe dupa
˘ ˆ ˘
razboiul Armaghedonului, cand sistemul lui Satan de pe pa-
ˆ ˘
mant va fi distrus (Revelaţia 16:14, 16; 19:19–20:3).1 Dupa Ar-
˘ ˆ ˆ
maghedon, Satan ˆ şi demonii sai vor fi ınchişi ın abis pentru
˘ ˘
o mie de ani. In aceasta perioada, cei 144 000 de comoşteni-
˘
tori cereşti vor fi judecatori şi vor domni „ca regi cu Cristos
o mie de ani” (Revelaţia 14:1-3; 20:1-4; Romani 8:17). Ziua
˘
Judecaţii nu va dura 24 de ore, ci o mie de ani.
ˆ
Pe parcursul acestor o mie de ani, Isus Cristos ‘ıi va judeca pe
cei vii şi pe cei morţi’ (2 Timotei 4:1). „Cei vii” sunt ‘ma-
rea mulţime’ care va supravieţui Armaghedonului (Revelaţia
˘ ˆ
7:9-17). Apostolul Ioan a vazut, de asemenea, „morţii . . . stand
ˆ ˆ ˘
ın picioare ınaintea tronului” de judecata. Aşa cum a promis
˘
Isus, „cei din mormintele de amintire vor auzi glasul sau [al
˘ ˘ ˆ
lui Cristos] şi vor ieşi afara”, adica vor fi ınviaţi (Ioan 5:28, 29;
˘
Faptele 24:15). Dar dupa ce criterii se va face judecata?
ˆ ˘ ˘
In viziunea apostolului Ioan se arata ca „au fost deschise
˘ ˆ
nişte suluri”, iar „morţii au fost judecaţi dupa cele scrise ın
˘
suluri, dupa faptele lor” (Revelaţia 20:12). Conţin aceste „su-
luri” faptele lor din trecut? Nu, oamenii nu vor fi judecaţi
˘ ˘ ˆ
dupa faptele pe care le-au facut ınainte de a muri. De unde
ştim acest lucru? Biblia spune: „Cine a murit a fost absolvit
˘ ˆ ˆ
de pacat” (Romani 6:7). Cu alte cuvinte, cei ınviaţi vor ınce-
˘ ˘ ˘
pe o viaţa noua, pacatele din trecut fiindu-le anulate. Aşadar,
˘ ˘
sulurile trebuie sa reprezinte noi cerinţe divine. Pentru a trai
ˆ ˆ ˆ
veşnic, atat supravieţuitorii Armaghedonului, cat şi cei ınviaţi
˘
vor trebui sa respecte poruncile lui Dumnezeu. Printre acestea
˘ ˘
se vor numara noile cerinţe pe care Iehova le va dezvalui pe
parcursul celor o mie de ani. Prin urmare, fiecare va fi jude-
ˆ ˘
cat pe baza faptelor pe care le va face ın timpul Zilei Judecaţii.
1 Pentru mai multe informaţii despre Armaghedon, vezi Perspicacitate
ˆ
pentru ınţelegerea Scripturilor (engl.), volumul 1, paginile 594, 595, 1037,
˘ ˘ ˆ
1038, Sa aducem argumente din Scripturi, paginile 32-37, şi Sa ne ınchi-
˘ ˘
nam singurului Dumnezeu adevarat, capitolul 20, publicate de Martorii
lui Iehova.
Apendice 215
˘
Pe parcursul Zilei Judecaţii, miliarde de oameni vor avea
˘ ˘ ˆ
pentru prima data ocazia sa ınveţe despre voinţa lui Dumne-
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
zeu şi sa o ınfaptuiasca. Aceasta ınseamna ca va avea loc o
˘ ˘ ˘ ˆ
lucrare de instruire la scara mondiala. Da, „locuitorii ˆ ˘ paman-
ˆ ˘
tului . . . vor ınvaţa dreptatea” (Isaia 26:9). ˆ Insa nu toţi vor
˘ ˆ ˘ ˘
dori sa ınfaptuiasca voinţa lui Dumnezeu. In Isaia 26:10 se
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
spune: „Daca ˆ i s-ar arata favoare celui rau, el tot nu va ınva-
˘
ţa dreptatea. In ţara dreptaţii, el va acţiona nedrept şi nu va
˘ ˘
vedea mareţia lui Iehova”. Aceşti oameni rai vor fi distruşi
ˆ ˘
pentru totdeauna ın timpul Zilei Judecaţii (Isaia 65:20).
ˆ ˘
La sfarşitul Zilei Judecaţii, supravieţuitorii ‘vor reveni la via-
˘ ˆ ˆ ˘
ţa’ ın sensul deplin al cuvantului, adica vor deveni perfecţi
(Revelaţia 20:5). Astfel, pe parcursul acestei perioade de jude-
˘ ˘ ˘
cata, omenirea va fi readusa la starea iniţiala de perfecţiune
(1 Corinteni 15:24-28). Apoi va avea loc un test final. Satan
˘ ˘ ˆ
va fi eliberat şi i se va permite pentru ultima oara sa ıncerce
˘ ˘ ˆ
sa induca ın eroare omenirea (Revelaţia 20:3, 7-10). Cei care
ˆ ˘ ˆ ˘
i se vor ımpotrivi vor trai ımplinirea deplina a promisiunii bi-
˘ ˆ
blice: „Cei drepţi vor moşteni pamˆ antul şi vor locui pentru
˘ ˘
totdeauna pe el” (Psalmul 37:29). Intr-adevar, Ziua Judecaţii
ˆ
va fi o binecuvantare pentru toţi oamenii fideli!
Anul 1914, un an important

ˆ
ın profeţiile biblice
ˆ ˘
CAŢIVA cercetatori ai Bibliei au anunţat cu aproape patru
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
decenii ınainte de 1914 ca ın acest an aveau sa aiba loc eve-
nimente importante. Despre ce evenimente este vorba şi ce
˘ ˘
dovezi avem ca 1914 a fost cu adevarat un an important?
ˆ ˘ ˆ
In Luca 21:24, Isus a spus: „Ierusalimul va fi calcat ın pi-
ˆ ˘ ˆ
cioare de naţiuni pana se vor ımplini timpurile fixate ale na-
ţiunilor”. Ierusalimul fusese capitala naţiunii Israel, unde
au domnit regii din dinastia lui David (Psalmul 48:1, 2).
˘
Aceşti regi s-au deosebit de toţi ceilalţi conducatori deoarece
ˆ ˘ ˆ
˘
au stat pe „tronul lui Iehova”, ca reprezentanţi ai sai (1 Cro-
nici 29:23). Astfel, Ierusalimul a fost un simbol al domniei
lui Iehova.
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
Cand şi cum a ınceput sa fie ‘calcata ın picioare de na-
ˆ ˆ ˆ
ţiuni’ domnia lui Dumnezeu? Aceasta s-a ıntamplat ın
ˆ ˆ
607 ı.e.n., cand Ierusalimul a fost cucerit de babilonieni. Pe
„tronul lui Iehova” nu a mai stat niciun rege, iar linia rega-
˘ ˆ ˘ ˘
la a lui David a fost ıntrerupta (2 Regi 25:1-26). Avea sa du-
ˆ ˘
reze la nesfarşit aceasta situaţie? Nu. Profeţia lui Ezechiel a
spus despre Zedechia, ultimul rege care a domnit la Ierusa-
˘
lim: „Scoate turbanul şi da jos coroana! . . . Ea nu va mai fi
˘ ˆ ˘
a nimanui pana va veni cel ce are dreptul legal, şi lui i-o voi
da” (Ezechiel 21:26, 27). Cel care avea „dreptul legal” la co-
˘
roana davidica era Cristos Isus (Luca 1:32, 33). Prin urma-
ˆ ˘ ˆ
re, ıntronarea lui Isus avea sa marcheze sfarşitul perioadei
ˆ ˘ ˆ
ın care Ierusalimul a fost „calcat ın picioare”.
„ŞAPTE TIMPURI”
2 520 de ani
606 ani şi 3 luni 1913 ani şi 9 luni

ˆ
din octombrie 607 ı.e.n. din 1 ianuarie 1 e.n.
ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ
pana ın 31 decembrie 1 ı.e.n. pana ın octombrie 1914
ˆ
607 & ı.e.n. e.n. ) 1914
„Ierusalimul va fi Venirea celui „ce are

˘ ˆ
calcat ın picioare dreptul legal”
de naţiuni”
Apendice 217
ˆ ˘ ˘
Cand urma sa aiba loc acest eveniment remarcabil? Isus
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
a aratat ca ‘naţiunile’ aveau sa domneasca o perioada deter-
˘ ˘ ˘
minata. Relatarea din Daniel, capitolul 4, ne ajuta sa calcu-
˘ ˘ ˘
lam aceasta perioada. Aici se vorbeşte despre visul profetic
˘
al lui Nebucadneţar, regele Babilonului. El a vazut un copac
ˆ ˘ ˘
foarte ınalt, care a fost taiat. Trunchiul lui nu putea sa mai
˘
creasca deoarece era legat cu lanţuri de fier şi de bronz.
ˆ ˘ ˘
Un ınger a spus: „Şapte timpuri sa treaca peste el” (Daniel
4:10 -16).
ˆ ˘
In Biblie, copacii simbolizeaza uneori domnia (Ezechiel
˘ ˘ ˆ
17:22-24; 31:2-5). Taierea copacului reprezinta ıntreruperea ˆ ˘
domniei divine exercitate prin regii de la Ierusalim. Insa,
˘ ˘ ˆ
potrivit viziunii, ‘Ierusalimul avea sa fie calcat ın picioare’
˘ ˘ ˆ
doar o vreme, adica o perioada de „şapte timpuri”. Cat urma
˘ ˘ ˘
sa dureze aceasta perioada?
˘ ˘
Din Revelaţia 12:6, 14 reiese ca trei timpuri şi jumatate
˘ ˘
echivaleaza cu „o mie doua sute şaizeci de zile”. „Şapte tim- ˆ ˘
ˆ ˘ ˘ ˘
puri” ınseamna de doua ori mai mult, adica 2 520 de zile. Insa
ˆ ˘ ˆ
naţiunile nu au ıncetat sa ‘calce ın picioare’ domnia lui Dum-
˘ ˘
nezeu dupa numai 2 520 de zile de la caderea Ierusalimului.
˘ ˘
Esteˆ evident ca profeţia se referea la o perioada mult mai lun-
˘
ga. In armonie cu versetele din Numerele 14:34 şi Ezechiel
˘
4:6, care vorbesc despre „o zi pentru un an”, putem spune ca
˘
cele „şapte timpuri” aveau sa dureze 2 520 de ani.
ˆ ˆ ˆ ˆ
Cei 2 520 de ani au ınceput ın octombrie 607 ı.e.n., cand
Ierusalimul a fost cucerit de babilonieni, iar regele din linia
˘ ˆ ˘ ˆ ˆ
davidica a fost ındepartat de la tron, şi s-au ıncheiat ın oc-
ˆ
tombrie 1914. Atunci au luat sfarşit „timpurile fixate ale
ˆ ˆ
naţiunilor”, iar Isus Cristos a fost ıntronat ın cer de Dum-
nezeu (Psalmul 2:1-6; Daniel 7:13, 14).1
ˆ ˆ ˘ ˆ
1 Din luna octombrie a ˆ anului 607 ı.e.n. pana ın luna octombrie a anu-
ˆ ˆ ˘
lui 1 ı.e.n. sunt 606 ani. Intrucat nu exista anul 0, din luna octombrie a
ˆ ˆ ˘ ˆ
anului 1 ı.e.n. pana ın luna octombrie a anului 1914 e.n. sunt 1914 ani.
ˆ
Adunand 606 cu 1914 obţinem 2 520 de ani. Pentru mai mult informaţii
˘ ˆ ˆ
despre caderea Ierusalimului ın 607 ı.e.n., vezi enciclopedia Perspicacitate
ˆ ˆ
pentru ınţelegerea Scripturilor (engl.), cuvantul-titlu „Cronologie”, publi-
˘
cata de Martorii lui Iehova.
ˆ ˘ ˆ
˘ ˘
Isus a prezis ca ‘prezenţa’ sa ca Rege ceresc urma sa fie
˘ ˘
marcata de evenimente mondiale dramatice, precum raz-
boaie, foamete, cutremure şi epidemii (Matei 24:3-8; Luca
˘ ˘
21:11). Acestea constituie dovezi convingatoare ca Regatul
ˆ
ceresc al lui Dumnezeu a fost instaurat ın 1914, an care a
ˆ ˘ ˘
marcat şi ınceputul ‘zilelor din urma’ ale acestui sistem rau
(2 Timotei 3:1-5).
Cine este arhanghelul Mihael?

ˆ ˘ ˆ ˆ
IN BIBLIE exista doar cateva pasaje ın care se vorbeşte de-
˘ ˘ ˘ ˆ
spre o creatura spirituala numita Mihael. Ori de cate ˆ ori se
ˆ ˘
face referire la el, este prezentat ın plina acţiune. In cartea
˘ ˘ ˘ ˆ
biblica Daniel se spune despre Mihael ca se lupta cu ınge-
˘ ˆ ˘ ˘
rii rai, ın scrisoarea lui Iuda, ca are o divergenţa cu Satan,
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
iar ın cartea Revelaţia, ca poarta razboi ımpotriva Diavo-
˘
lului şi a demonilor sai. El susţine guvernarea lui Iehova
˘ ˆ ˘ ˘
şi lupta ımpotriva duşmanilor Sai. Astfel, Mihael traieşte la
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
ınalţimea numelui sau, care ınseamna „Cine este ca Dum-
nezeu?”. Dar cine este Mihael?
ˆ
In Biblie, unele persoane au mai multe nume. De exem-
plu, patriarhul Iacob este numit şi Israel, iar apostolului ˆ Pe-
tru i se spune şi Simon (Geneza 49:1, 2; Matei 10:2). In mod
˘ ˘ ˘ ˘
asemanator, Biblia arata ca Mihael este un alt nume al lui
ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ
Isus Cristos, purtat atat ınainte de a veni pe pamant, cat şi
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
dupa ce s-a ınalţat la cer. Sa analizam cateva dovezi biblice
˘ ˘
care sprijina aceasta idee.
ˆ ˆ
Arhanghel. Cuvantul lui Dumnezeu ıl numeşte pe Mi-
ˆ ˘ ˘ ˆ
hael „arhanghelul”, care ınseamna „capetenie a ıngerilor”
˘ ˘
(Iuda 9). Observa ca Mihael este numit arhanghelul, nu ar-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
hanghel, ceea ce arata ca exista un singur ınger care ocupa
˘ ˆ
aceasta poziţie. De fapt, ˆ termenul arhanghel apare ın Biblie
ˆ ˘ ˘
numai la singular. In plus, Cuvantul lui Dumnezeu arata ca
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
exista o stransa legatura ıntre Isus şi poziţia de arhanghel.
Apendice 219
ˆ
In 1 Tesaloniceni
ˆ 4:16 se spune despre Domnul Isus Cris-
ˆ ˘
tos: „Insuşi Domnul va coborı din cer cu un strigat porun-
˘
citor, cu glas de arhanghel”. ˆ Din acest verset reiese ca Isus
˘ ˆ
are „glas de arhanghel”. Inţelegem de aici ca Isus ınsuşi este
arhanghelul Mihael.
ˆ
Comandant. Potrivit Bibliei, „Mihael şi ıngerii lui s-au
ˆ
luptat cu balaurul . . . şi [cu] ıngerii lui” (Revelaţia 12:7).
ˆ
Deci Mihael este Comandantul unei armate de ıngeri fideli.
˘
De asemenea, cartea Revelaţia spune ca şi Isus este Coman-
ˆ
dantul unei armate de ıngeri fideli (Revelaţia 19:14-16).
ˆ
Apostolul Pavel aminteşte şi el despre ‘Domnul Isus’ şi „ın-
˘
gerii sai puternici” (2 Tesaloniceni 1:7). Prin urmare, Biblia
ˆ
vorbeşte despre Mihael şi „ıngerii lui”, precum şi despre
ˆ ˘
Isus
ˆ şi „ ıngerii sai” (Matei 13:41; 16:27; 24:31; 1 Petru 3:22).
ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ
Intrucat nu exista nicio dovada ın Cuvantul lui Dumnezeu
˘ ˆ ˘ ˆ
ca ın cer ar exista doua armate de ıngeri fideli, una condu-
˘ ˘
sa de Mihael şi alta, de Isus, este logic sa tragem concluzia
˘ ˆ ˘
ca Mihael este, de fapt, Isus Cristos ın poziţie cereasca.1
˘
1 Pentru mai multe informaţii privitoare la faptul ca Mihael este un
alt nume al Fiului lui Dumnezeu, vezi enciclopedia Perspicacitate pen-
ˆ
tru ınţelegerea Scripturilor (engl.), volumul 2, paginile 393, 394 şi cartea
˘
Sa aducem argumente din Scripturi, paginile 177, 178, publicate de Mar-
torii lui Iehova.
Ce este „Babilonul cel Mare”?

˘
CARTEA biblica Revelaţia conţine multe simboluri (Revela-
ţia 1:1). Ea vorbeşte, de exemplu, despre o femeie care are
˘
scris pe frunte numele „Babilonul cel Mare” ˆ şi care sta pe
ˆ
‘mulţimi şi naţiuni’ (Revelaţia 17:1, 5, 15). Intrucat nicio fe-
meie nu poate face acest lucru, Babilonul cel Mare este un
˘ ˘ ˘ ˘
simbol. Ce reprezinta aceasta prostituata simbolica?
ˆ ˘ ˘
In versetul din Revelaţia 17:18 se spune ca aceasta feme-
˘
ie simbolica este „cetatea cea mare care are un regat pes-
˘ ˆ
te regii pamantului”. Termenul „cetate” face referire la un
ˆ ˘ ˆ
ˆ ˆ
grup organizat. Intrucat „cetatea cea mare” are autoritate
˘ ˆ ˘
peste „regii pamantului”, femeia numita Babilonul cel Ma-
˘ ˘ ˘
re trebuie sa fie o organizaţie internaţionala influenta, care
˘
poate fi numita un imperiu mondial. Ce fel de imperiu? Un
˘ ˘ ˘
imperiu religios. Sa observam cum ne ajuta alte pasaje din
˘ ˘
Revelaţia sa ajungem la aceasta concluzie.
Un imperiu poate fi politic, comercial sau religios. Femeia
˘
numita Babilonul cel Mare nu este un imperiu politic de-
ˆ ˆ ˘ ˘
oarece ın Cuvantul lui Dumnezeu se spune ca „regii pa-
ˆ
mantului”, sau sistemul politic al acestei lumi, „au comis
ˆ
fornicaţie” cu ea. Ea comite „fornicaţie” ıncheind alianţe cu
˘ ˆ ˘ ˘
regii pamantului şi face orice este necesar ca sa aiba putere
˘ ˘
şi influenţa asupra lor. De aceea este numita ‘marea prosti-
˘
tuata’ (Revelaţia 17:1, 2; Iacov 4:4).
Babilonul cel Mare nu poate fi un imperiu comercial
ˆ ˘ ˆ
deoarece, cand va fi distrus, „negustorii . . . pamantului”,
˘ ˆ ˘
adica sistemul comercial, ıl vor jeli. De fapt, se spune ca re-
gii şi negustorii vor privi Babilonul cel Mare de la „distan-
˘
ţa” (Revelaţia 18:3, 9, 10, 15-17). Prin urmare, putem trage
˘
concluzia ca Babilonul cel Mare nu este un imperiu politic
sau comercial, ci unul religios.
˘ ˘ ˘
Mai exista o dovada ca Babilonul cel Mare este un impe-
˘ ˆ
riu religios: despre el se spune ca induce ın eroare toate
na
ˆ ţiunile prin ‘practicile sale spiritiste’ (Revela ţia 18:23).
ˆ ˘ ˘
Intrucat toate formele de spiritism au legatura cu religia fal-
˘ ˘
sa şi cu demonismul, Biblia numeşte pe buna dreptate Ba-
bilonul cel Mare „locuinţa demonilor” (Revelaţia 18:2;
Deuteronomul 18:10-12). Despre acest imperiu se mai spu-
˘ ˘ ˆ
ne ca se opune religiei adevarate, persecutandu-i pe ‘pro-
feţi’ şi pe ‘sfinţi’ (Revelaţia 18:24). De fapt, Babilonul cel
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ
Mare uraşte atat de mult religia adevarata, ıncat ıi persecu-
˘ ˆ ˘
ta cu cruzimeˆ şi chiar ıi omoara pe ‘martorii lui Isus’ (Re-
˘ ˘
velaţia 17:6). In concluzie, aceasta femeie numita Babilonul
˘
cel Mare reprezinta imperiul mondial al religiei false şi cu-
ˆ
prinde toate religiile care i se ımpotrivesc lui Iehova Dum-
nezeu.
221
˘ ˆ
S-a nascut Isus ın decembrie?
BIBLIA nu spune cand ˆ ˘ ˘
s-a nascut Isus. Totuşi, ea ofera do-
˘ ˘ ˘ ˆ
vezi convingatoare ca Isus nu s-a nascut ın luna decembrie.
ˆ ˘ ˘ ˆ
Cum era vremea ın aceasta perioada a anului ın Betle-
˘ ˘
em, oraşul unde s-a nascut Isus? Luna evreiasc a chislev
˘ ˆ ˘
(noiembrie/decembrie) era rece şi ploioasa. In luna urma-
ˆ
toare, tebet (decembrie/ianuarie), se ınregistrau cele mai
˘ ˆ ˆ
scazute temperaturi din an, iar ın regiunile ınalte chiar nin-
˘
gea uneori. Sa vedem ce spune Biblia despre clima din zona
Betleemului.
˘ ˘ ˘
Scriitorul biblic Ezra arata ca luna chislev era o luna rece
˘ ˘ ˘ ˘
şi ploioasa. Dupa ce menţioneaza ca mulţimea s-a adunat
ˆ ˆ ˘
la Ierusalim „ın luna a noua, ın a douazecea zi a lunii [chis-
˘
lev]”, Ezra spune ca oamenii adunaţi acolo ‘tremurau din
cauza ploilor torenţiale’. Ei au zis despre vremea din acea
˘
perioada a anului: „A venit vremea ploilor torenţiale, nu
ˆ ˆ ˘
In noaptea ın care s-a nascut Isus,
˘ ˆ
pastorii erau cu turmele pe camp
ˆ ˘ ˆ
˘
se poate sta afara” (Ezra 10:9, 13; Ieremia 36:22). Nu este
˘ ˘ ˘ ˘
de mirare ca pastorii din aceasta parte a globului nu sta-
ˆ
teau cu turmele sub cerul liber ın luna decembrie.
ˆ ˆ ˘ ˘
Potrivit Bibliei, ın noaptea ın care s-a nascut Isus, pasto-
ˆ
rii erau cu turmele pe camp. De fapt, scriitorul biblic Luca
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
arata ca atunci, ın ţinutul Betleemului, pastorii „traiau sub
˘ ˘ ˆ ˘
cerul liber şi . . . faceau noaptea de straja langa turmele
˘ ˘ ˘
lor” (Luca 2:8-12). Este demn de remarcat ca pastorii tra-
ˆ ˆ
iau sub cerul liber, nu doar mergeau pe camp ın timpul zi-
ˆ ˆ ˘
lei. Ei ışi ţineau turmele pe camp şi noaptea. Daca luna
ˆ ˘ ˘
decembrie este atat de friguroasa şi ploioasa la Betleem, ˆ ar
˘ ˆ ˘
fi putut sa stea ei sub cerul liber? Bineınţeles ca nu. In con-
˘ ˘ ˘ ˆ
cluzie, dovezile arata ca Isus nu s-a nascut ın decembrie.1
ˆ ˆ
Cuvantul lui Dumnezeu spune cu exactitate cand a mu-
ˆ ˘ ˘ ˆ
rit Isus, ınsa da puţine informaţii despre perioada ın ca-
˘ ˘
re s-a nascut el. Acest lucru ne aminteşte de urmatoarele
cuvinte ale regelui Solomon: „Mai mult face un nume
ˆ ˆ
bun decat uleiul bun şi ziua morţii decat ziua naşterii”
˘ ˘ ˘
(Eclesiastul 7:1). Aşadar, nu trebuie sa ne surprinda ca
˘
Scripturile ne ofera numeroase informaţii despre serviciul
˘ ˆ ˆ
pamantesc al lui Isus şi despre moartea sa, dar numai ca-
ˆ ˘
teva detalii despre perioada ın care s-a nascut.
˘ ˘
1 Pentru mai multe informaţii, vezi paginile 335-338 ale carţii Sa adu-
˘
cem argumente din Scripturi, publicata de Martorii lui Iehova.
˘ ˘ ˘
Trebuie sa ţinem sarbatorile?
˘ ˘ ˆ ˘
SARBATORILE religioase şi laice care se ţin ın multe parţi
ale globului nu sunt biblice. Dar care este originea lor?
˘ ˘ ˘
Daca ai posibilitatea sa faci cercetari, vei vedea ce spun lu-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
crarile de referinţa despre sarbatorile bine cunoscute ın
ˆ ˘ ˘ ˆ
zona ın care locuieşti. Sa luam cateva exemple.
Apendice 223
ˆ ˘
Paştele. „In Noul Testament nu exista nicio menţiune cu
˘ ˘ ˆ
privire la sarbatorirea Paştelui”, se spune ın The Encyclopæ-
˘ ˘ ˘ ˘
dia Britannica. Atunci cum a aparut aceasta sarbatoare? Ea
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
are origini pagane. Deşi se spune ca Paştele celebreaza ın-
˘ ˘ ˘
vierea lui Isus, obiceiurile legate de aceasta sarbatoare nu
˘
sunt creştine. Iata ce scrie The Catholic Encyclopedia des-
˘ ˆ
pre „iepuraşul de Paşte”: „Iepurele este un simbol pagan şi
ˆ
a simbolizat ıntotdeauna fertilitatea”.
ˆ ˘
Anul Nou. Data cand se celebreaza Anul Nou şi obiceiu-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
rile legate de aceasta sarbatoare difera de la o ţara la alta.
˘ ˆ
Iata ce se spune ın The ˆ World Book Encyclopedia despre ori-
˘
ginea Anului Nou: „Imparatul roman Iulius Cezar a decis
ˆ ˆ ˘ ˘
ın anul 46 ı.e.n. ca ziua de 1 ianuarie sa devina prima zi a
˘
anului. Romanii i-au dedicat aceasta zi lui Ianus, zeul por-
˘ ˆ
ţilor, al intrarilor şi al ınceputurilor. Numele lunii ianuarie
˘ ˆ
provine de la Ianus, care avea doua feţe, una ındrepta-
˘ ˆ ˘ ˆ
ta ınainte, iar cealalta ınapoi”. Aşadar, obiceiurile de Anul
˘ ˘ ˆ
Nou se bazeaza pe tradiţii pagane.
˘
Halloweenul. The Encyclopedia Americana afirma: „Ele-
˘ ˆ
mente ale obiceiurilor legate de Halloween se regasesc şi ın
ceremoniile druidice [druizii erau preoţii celţilor] din tim-
purile precreştine. Celţii aveau doi zei importanţi: zeul-soa-
˘ ˘
re şi zeul morţilor . . . , care erau sarbatoriţi la 1 noiembrie,
ˆ ˘ ˘
cand celţii celebrau Anul Nou. Sarbatoarea morţilor a fost
˘ ˆ
inclusa treptat ın ritualurile creştine”.
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
Alte sarbatori. Ar fi imposibil sa analizam toate sarbato-
ˆ ˘ ˘ ˘
rile care se ţin ın lume. Totuşi, sarbatorile care glorifica oa-
meni sau organizaţii omeneşti nu sunt aprobate de Iehova
(Ieremia 17:5-7; Faptele 10:25, 26). De asemenea, nu uita
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ca, pentru a şti daca o sarbatoare religioasa este sau nu
˘ ˘
aprobata de Dumnezeu, trebuie sa analizezi originea ei
ˆ
(Isaia 52:11; Revelaţia 18:4). Principiile biblice amintite ın
˘ ˆ ˘
capitolul 16 te vor ajuta sa ınţelegi cum considera Dumne-
˘ ˘
zeu participarea la sarbatorile laice.
Pentru mai multe informaţii, accesaţi site-ul
˘
www.jw.org sau luaţi legatura cu Martorii lui Iehova.

Ce Ne Invata Biblia JW PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ce Ne Invata Biblia JW PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ˆ ˘

Provenienţa fotografiilor: ˛ paginile 24, 25: fotografie OMS de Edouard Boubat

meşti, nu-i aşa? Dar Dumnezeu are un nume? Multe re-

Biblia, o carte de la Dumnezeu

„Sfintele Scripturi – Traducerea lumii noi”

Care este scopul lui Dumnezeu

Cine este Isus Cristos?

La botez, Isus a devenit

CUM A˘ FURNIZAT ˘ IEHOVA

Unde sunt mor ţii?

Iehova i-a creat pe oameni

te de Iehova. Prin intermediul unui şarpe, Satan i-a vorbit

18 De asemenea, Satan se foloseşte de unele religii pen-

20. Ce este Gheena, şi cine merge acolo?

totdeauna moartea, acest duşman al nostru. (Citeşte Isaia

Ce este Regatul lui Dumnezeu?

CE ESTE REGATUL LUI DUMNEZEU

19 Ce va realiza Regatul lui Dumnezeu prin intermediul

gur guvern, Regatul ceresc. Acesta va face voinţa lui Dum-

Sub domnia Regatului, voinţa lui Dumnezeu

neˆ şi˘ regat contra regat.” (Matei 24:7)

In pofida progreselor din domeniul

Idolatria (1 Corinteni 10:14) ˘

Cum poţi avea

o are Cristos Isus’ (Filipeni 1:8). Deoarece Isus manifesta

tul unei vieţi de familie fericite. Prin urmare, soţilor, iu-

„Babilonul cel Mare” (Revelaţia 17:5).1 Acest nume ne duce

VORBEŞTE CU TACT DESPRE CONVINGERILE TALE

primeşti cadoul ei, tu nu-i vei oferi niciun cadou cu acea

un slujitor al lui Iehova. Astfel de experienţe demonstrea-

Botezul şi relaţia ta

despre Iehova Dumnezeu şi despre Isus Cristos, proba-

lui, poate fi refugiul nostru. El este mult mai

Asemenea focului, iubirea ta pentru Iehova

Numele divin, folosirea şi semnificaţia lui 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 195

Profeţia lui Daniel despre venirea lui Mesia 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 197

Isus Cristos, promisul Mesia 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 199

Care este semnificaţia termenilor „suflet” şi „spirit”? 9 9 9 9 9 208

Ce sunt Şeolul şi Hadesul? 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 212

Cine este arhanghelul Mihael? 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 218

Ce este „Babilonul cel Mare”? 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 219

Profeţia lui Daniel

PROFEŢII DESPRE MESIA

A fost un descendent al regelui David Isaia 9:7 Matei 1:1, 6-17

Nu i s-a zdrobit niciun os Psalmul 34:20 Ioan 19:33, 36

care a fost executat Isus (Faptele 5:30; 10:39; 13:29; Galateni

Cina Domnului, o comemorare

Care este semnificaţia termenilor

Ce sunt Şeolul şi Hadesul?

Anul 1914, un an important

606 ani şi 3 luni 1913 ani şi 9 luni

„Ierusalimul va fi Venirea celui „ce are

Cine este arhanghelul Mihael?

Ce este „Babilonul cel Mare”?

S-ar putea să vă placă și