Admitere 2016

Medicină dentară
Varianta A

FIZICĂ
55. Un corp din platină cu capacitatea calorică C și temperatura inițială t 1 , se introduce într un vas
calorimetric în care este o masă ma de apă (căldura specifică ca) având inițial temperatura t2< t1.
Neglijând căldura necesară vasului calorimetric, temperatura final θ , în sistem, este:
𝐶𝑡1 +𝑚𝑎 𝑐𝑎 𝑡2
A. 𝜃 = 𝐶+𝑚 𝑐 𝑎 𝑎
𝐶𝑡2 +𝑚𝑎 𝑐𝑎 𝑡1
B. 𝜃 = 𝐶+𝑚𝑎 𝑐𝑎
𝐶𝑡1 +𝑚𝑎 𝑐𝑎 𝑡2
C. 𝜃 = 𝐶+𝑐𝑎
𝐶+𝑚𝑎 𝑐𝑎 𝑡2
D. 𝜃 = 𝐶+𝑚𝑎 𝑐𝑎
𝐶+𝑐𝑎
E. 𝜃 = 𝐶+𝑚 𝑡2
𝑎 𝑐𝑎
56. Referitor la imaginea unui obiect printr-o oglindă plană se poate afirma că:
A. distanța imagine oglindă este mai mare decât distanța obiect-oglindă
B. dimensiunea imaginii nu este egală cu dimensiunea obiectului
C. imaginea obţinută este întotdeauna egală cu obiectul
D. Imaginea obţinută poate fi reală sau virtuală, în funcție de poziția obiectului față de oglindă
E. imaginea obţinută este întotdeauna reală
57. Într-o butelie de volum V se află un gaz cu masa moleculară µ, la presiunea p1 și temperatura T1. Să se
determine masa de gaz m introdusă în butelie dacă, în final, presiunea și temperatura în butelie sunt
p2, respectiv, T2:

µ𝑉 𝑝2 𝑝
A. 𝛥𝑚 = ( 𝑇 − 𝑇1 )
𝑅 2 1
µ𝑉 𝑝1 𝑝2
B. 𝛥𝑚 = ( +𝑡 )
𝑅 𝑇1 2
µ𝑉 𝑝1 𝑝2
C. 𝛥𝑚 = (𝑇 − )
𝑅 1 𝑇2
𝑅 𝑝2 𝑝1
D. 𝛥𝑚 = µ𝑉 ( 𝑇 − 𝑇 )
2 1
µ𝑉 𝑝1 𝑝2
E. Δ𝑚 = (𝑇 + 𝑇 )
𝑅 1 2
58. O rețea electrică plană conține trei ochiuri fundamentale și patru noduri. Numărul de ecuaţii
independente care se obţin prin aplicarea legilor lui Kirchhoff este:
A. 4
B. 6
C. 7
D. 5
E. 3
59. Un termometru etalonat greşit indică -6 °C în gheata care se topeşte și 104 °C în vaporii apei ce fierbe
la presiunea atmosferică normală. Când acest termometru indică 82 °C temperatura reală va fi:
A. 86 °C
B. 88 °C
C. 80 °C
D. 80,2 °C
E. 80,8 °C
60.

Două rezistoare au rezistentele R1 = 3 Ω, și R2=6 Ω și puterile maxime admisibile Pm1 = 27 W şi

respectiv Pm2 = 96 W. Una dintre afirmațiile de mai jos este falsă:
A. Intensitățile maxime admisibile pe cele două rezistoare sunt respectiv: I m1 = 3 A și Im2=4A
B. în cazul legării în serie a rezistoarelor intensitatea curentului nu trebuie să depăşească valoarea
Im1 = 3 A
C. căderea de tensiune pe gruparea serie a celor două rezistoare este: U=27 V
D. tensiunile maxim admisibile pe cele două rezistoare au valorile: Um1 =9 V şi Um2 = 24 V
E. la legarea in paralel, tensiunea aplicată nu trebuie să depăşească valoarea cea mai mare a tensiunilor
maxim admisibile pe cele două rezistoare, Um2 = 24 V
61. O grupare mixtă de generatoare identice, de t.e.m E fiecare şi rezistenţă internă r, formează un circuit
serie-paralel, format din n grupe înseriate, fiecare grupă fiind formată din m generatoare grupate în
paralel. Intensitatea curentului printr-un rezistor R conectat la bornele grupării de generatoare este:
𝐸
A. 𝐼 = 𝑅+𝑟
𝑛𝐸
B. 𝐼 = 𝑅+𝑟
𝑛𝐸
C. 𝐼 = 𝑛𝑟
𝑅+
𝑚
𝑛𝐸
D. 𝐼 = 𝑅+𝑚𝑟
𝑚𝐸
E. 𝐼 = 𝑅+𝑛𝑟
62. Dacă mai multe rezistoare se grupează în serie și în paralel, rezistența echivalentă va fi:
A. mai mare decât cea mai mare rezistentă din grupare
B. mai mică decât cea mai mică rezistența din grupare
C. egală cu cea mai mare rezistentă din grupare
D. egală cu cea mai mică rezistenţa din grupare
E. nu se poate preciza
63. Opt rezistori identici, având fiecare rezistenţa R0 = 16 Ω sunt conectați într-un circuit a cărui
rezistență echivalentă esto Rf.=44 Ω. Cei 8 rezistori sunt conectati astfel:
A. toți în paralel
B. doua grupe în paralel, fiecare alcătuită din câte patru rezistori în serie
C. doua grupe în serie, fiecare alcătuită din câte patru rezistori în paralel
D. două grupe în paralel, fiecare alcatuită din câte trei rezistori în serie, ansamblul astfel rezultat find în
serie cu ceilalţi doi rezistori
E. două grupe în serie, prima alcătuită din patru rezistori conectati în paralel, a doua alcatuită din doi
rezistori conectați în paralel, ansamblul astfel format find în serie cu ceilalţi doi rezistori
64. Despre mărirea transversală, în cazul lentilelor, NU se poate afirma că:
A. se mai numeşte și mărire liniară
B. este o mărime adimensională
C. se măsoară în SI în metri
D. poate fi pozitivă
E. poate fi negativă
65. Culoarea complementară pentru albastru este:
A. roșu
B. verde
C. galben
D. cyan
E. magenta
66.

Convergența unei lentile subțiri biconvexe construită dintr-o substanţă cu indicele de refracție n1
aflată într-un mediu cu indicele de refracție n2 este:

A. totdeauna pozitivă
B. totdeauna negativă
C. pozitivă, dacă n1>n2
D. negativă, dacă n1 > n2
E. pozitivă, dacă n1<n2
67. Într-o butelie se găseşte oxigen la presiunea p1 şi temperatura T1. Temperatura la care trebuie încălzit
gazul pentru ca presiunea să se dubleze, încălzirea făcându-se izocor,este:
A. 𝑇2 = 𝑃1 𝑇1
B. 𝑇2 = 2𝑇1
𝑃 𝑇
C. 𝑇2 = 12 1
D. 𝑇2 = 3𝑇1
𝑇
E. 𝑇2 = 1
2
68. În graficul urmator, în care I este intensitatea curentului electric printr-un conductor, iar t este timpul
(𝚫𝒕 = 𝒕𝟐 − 𝒕𝟏 )
Aria hașurată reprezintă:

A. Lucrul mecanic
B. Tensiunea electromotoare
C. Randamentul circuitului
D. Sarcina electrică transportată în Δt
E. Intensitatea curentului electric
69. Două lentile convergente, una cu diametrul mare şi cu distanța focală de 30 cm şi alta cu diametrul mic
si cu distanța focală de 60 cm sunt alipite şi centrate coaxial. O sursă de lumină punctiformă este
situată pe axa optică a sistemului, la 40 cm de acesta. Cu un astfel de sistem se obţin doua imagini ale
sursei: una formată de razele care trec printr-o singură lentilă şi a II-a formată de razele care trec prin
ambele lentile. Despre cele două imagini se poate afirma că:
A. ambele sunt virtuale și distanta dintre ele este de 60 cm
B. una este reală, iar cealaltă virtuală şi distanta dintre ele este de 100 cm
C. ambele sunt reale şi distanta dintre ele este de 40 cm
D. una este reală, iar cealalta virtuală şi distanța dintre ele este de 160 cm
 E. ambele sunt reale şi distanta dintre ele este de 80 cm

70 Unele perechi de culori pot produce, prin suprapunere, culoarea albă. Aceste perechi de culori se
numesc:
A. culori principale
B. culori primare
C. culori secundare
D. culori complementare
E. toate răspunsurile sunt incorecte
71. Unghiul minim de deviație obtinut la trecerea luminii printr-o prismă optică (cu unghiul prismei de
45°), atunci când unghiul de incidenţă este de 35°, are următoarea valoare:
A. 30°
B. 35°
C. 45°
D. 25°
E. 40°
72. Un obiect luminos de înățime 15 cm se găsește la o distanță de 60 cm de o lentilă divergentă cu distanța
focală de 30 cm. Înălţimea imagini obţinute este de:
A. 5 cm
B. 10 cm
C. 7,5 cm
D. 15 cm
E. 3 cm
73. Un obiect real se găseste în focarul obiect al unei lentile convergente. Despre imaginea obținută se
poate afirma că:
A. este virtuală, mărită și dreaptă
B. este reală, micșorată si dreaptă
C. este reală, micșorată și răsturnată
D. este reală, mărită și răsturnată
E. se formează la infinit
74. Una dintre următoarele afirmatii referitoare la gruparea generatoarelor în serie NU este corectă:
A. 𝑟 = ∑𝑟𝑘
B. 𝐸 = ∑𝑒𝑘
C. 𝐸 = 𝐸1 + 𝐸2 + ⋯ + 𝐸𝑛
𝐸
D. 𝐸 = 𝑅∑ 𝑟𝑘
𝑘
E. 𝑟 = 𝑛𝑟0 dacă generatoarele sunt identice și au fiecare rezistența internă r0

Unde: E – tensiunea electromotoare, r – rezistenta internă, R – rezistența din circuitul exterior

75. Una dintre urmatoarele unitati de măsură este o unitate fundamentală in SI:
A. Coulomb
B. Volt
C. Amper
D. m3/mol
E. dioptrie
76. Prin care dintre procesele de mai jos o substanţă NU poate ajunge în stare lichidă:
A. când presiunea vaporilor saturanți ajunge să scadă sub presiunea vaporilor existenți
B. topire
C. condensare
D. lichefiere
E. sublimare
77. Convergenta unei lentile divergente cu distanta focală de 5 cm este:
A. -0,2 dioptrii
B. +0,2 dioptrii
C. +20 dioptrii
D. -20 dioptrii
E. – 10 dioptrii
78. Ecuaţia variatiei energiei interne a unui gaz ideal 𝚫𝑼 = 𝒏 𝑪𝒗 𝚫𝑻 este valabilă:
A. Numai pentru transformarea izotermă
B. Numai pentru transformarea izobară
C. Numai pentru transformarea izocoră
D. Numai pentru transformarea adiabatică
E. Pentru toate tipurile de transformări
Unde n – cantitatea de substanță, Cv - căldura molară la volum constant, ΔT – variația temperaturii
79. Una dintre următoarele afirmaţii referitoare la sarcina electrică totală NU este corectă:
A. sarcina electrică totală care iese din nod este mai mică decat sarcina totală ce intră în nod
B. sarcina electrică totală care iese din nod este egală cu sarcina totală ce intră în nod
C. sarcina electrică totală nu se acumulează în nod
D. sarcina electrică totală nu poate să dispară
E. sarcina electrică totală nu poate fi creată
80. Valoarea unghiului de reflexie a unei raze de lumina provenită din aer (naer=1) ce cade sub un unghi de
incidență de 15° pe o suprafață plană de sticla ( n sticla=1,5) este:
A. 30°
B. 15°
C. 45°
D. 60°
E. 90°
81. Un gaz ideal trece din starea 1 in starea 2 ca în figura de mai jos:
 În acest caz lucrul mecanic efectuat este:
𝑝 𝑣
A. 𝐿= 1 1
2
B. 𝐿 = 4𝑝1 𝑣1
C. 𝐿 = 3𝑝1 𝑣1
D. 𝐿 = 𝑝1 𝑣1
E. L=0
82. În circuitul din figură se cunosc: I1= 3 A, I2=0,6 A și I4=1,6 A. Intensitatea curentului electric I5 prin
rezistorul R5 este:

A. 3A
B. 2A
C. 1,6 A
D. 0,8 A
E. 0,6 A
83. Urmatoarea afirmaţie cu privire la numărul lui Avogadro (NA) NU este adevărată:
A. se măsoară in mol-1
B. este o mărime fundamentală în SI
𝑁
C. se poate calcula cu formula 𝑁𝐴 = 𝑛
D. are valoarea numerică 6,022∙1026 kmol-1
E. mai este numit și constanta lui Avogadro

Unde N – numărul de entități din sistem, n – cantitatea de substanță din sistem

84. Un gaz ideal parcurge transformarea ciclică ilustrată în figura urmatoare:

Cunoscând valorile T1= 450 K şi T2 = 300 K, și faptul că transformarea 1 →3 se produce după legea
𝑽
= 𝒄𝒐𝒏𝒔𝒕𝒂𝒏𝒕, temperatura T3 este:
𝒑

A. T3=200 K
B. T3=250 K
C. T3=300 K
D. T3=350 K
E. T3=400 K
85. Legea Boyle-Mariotte impune menținerea constantă a:
A. presiunii și cantității de substanță
B. volumului şi cantitați de substanţă
C. cantității de substanţă
D. temperaturii
E. temperaturii şi cantităţi de substanţă
86. Un gaz ideal cu masa molară µ=30 kg/kmol are exponentul adiabatic γ=1,5. Cunoscând valoarea
constantei universal a gazelor, R=8310 J/(kmol K), căldurile specific cv și cp ale gazului sunt:
A. cv = 554 J/(kg∙K); cp = 831 J/(kg∙K)
B. cv = 831 J/(kg∙K); cp = 554 J/(kg∙K);
C. cv = 350 J/(kg∙K); cp = 700 J/(kg∙K);
D. cv = 452 J/(kg∙K); cp = 878 J/(kg∙K);
E. cv = 255 J/(kg∙K); cp = 827 J/(kg∙K);
87. Un circuit format dintr-o rezistenţă electrică și o sursă de tensiune (E=40 V, r = 3 Ω) este parcurs de
un curent electric de 2 A. Rezistența circuitului exterior este:
A. R=17 Ω
B. R=15 Ω
C. R=12 Ω
D. R=27 Ω
E. R=10 Ω
88. Să se determine grosismentul unei lupe dacă se cunoaşte puterea optică a acesteia (20 m-1) și distanța
minimă de vedere clară pentru ochiul normal:
A. 25
B. 5
C. 25 m-1
D. 5 m
E. 2,5
89. Pentru circuitul din figură se cunosc rezistenţele R1 = 25 Ω, R2 = 40 Ω şi R3 = 60 Ω, iar sursa de
tensiune electromotoare are E = 50 V şi rezistența internă r = 1 Ω. Intensitatea curentului electric I ce
trece prin reziştorul R, este:

A. I=1 A
B. I=0,8 A
C. I=0,6 A
D. I=0,4 A
E. I=0,2 A
90. Dat fiind circuitul din figura de mai jos, în care sunt precizate sensurile curenţilor prin cele trei laturi,
să se precizeze care este exprimarea corectă a celei de a doua legi a lui Kirchhoff:
A. 𝑅1 𝐼1 + 𝑅2 𝐼2 − 𝑅3 𝐼3 = 𝐸1 − 𝐸2
B. −𝑅1 𝐼1 + 𝑅2 𝐼2 − 𝑅3 𝐼3 = −𝐸1 + 𝐸2
C. 𝑅1 𝐼1 − 𝑅2 𝐼2 + 𝑅3 𝐼3 = −𝐸1 + 𝐸2
D. −𝑅1 𝐼1 − 𝑅2 𝐼2 + 𝑅3 𝐼3 = 𝐸1 − 𝐸2
E. 𝑅1 𝐼1 − 𝑅2 𝐼2 + 𝑅3 𝐼3 = 𝐸1 − 𝐸2