ARGUMENTAREA ECONOMICĂ A DIPLOMEI

1. Aplicarea metodei ELECTRE pentru selectarea unui proiect

Se cunosc diferite metode de evaluare a variantelor în general şi a produselor în
special. Metoda ELECTRE constă în analiza pe perechi a variantelor

V i ( i=1,m ) după mai multe criterii

C j ( j=1,n) . Este o metodă ordinală şi
determină ordinea de preferinţă a variantelor comparate.
Departajarea variantelor se face folosind două categorii de indicatori, de
concordanţă şi de discordanţă. Pe baza lor se construieşte iterativ graful
priorităţilor dintre variante.

Indicatorul de concordanţă ( α lk ) evidenţiază măsura în care o variantă

Vl

surclasează pe baza valorii criteriilor, o altă variantă

Vk şi se calculează cu
formula:

∑ Kj
j∈ j c
α lk= ,¿ ( l , k=1,2 ,. .. ,m ¿ ) ¿ ¿¿
∑ Kj ¿
j (1.1)

în care
Kj sunt coeficienţi de importanţă ai criteriilor
Cj , iar
jc este
indicele criteriilor concordante, respectiv al criteriilor cărora le corespunde relaţia

( V l PV k ) , P- operator logic al preferinţei. În matematică

V l PV k înseamnă

V l ≥V k , în afara valorilor nule.

Indicatorul de discordanţă
β lk se calculează pentru a releva priorităţile variantei

Vk faţă de
Vl . Se aplică formula:

1
{
βlk=¿ {0 ,⋅(V 1 PV k ), αlj≥αkj; ¿ [ max (αkj−αlj)] ,(V k PV l), αkj≻αlj ; ¿ ¿¿¿
d
 (1.2)

unde
α kj şi
α lj sunt notele atribuite variantelor
Vk şi
Vl la criteriul

j ;d este marja maximă a tuturor scalelor de notare ale celor n criterii (când

scala este 0÷l, la toate criteriile, d=l ).

1.2 Alegerea unei platforme pentru reţeaua de fibră optică a Moldovei

Fie avem cinci variante cu datele înscrise în tabelul 1

Aplicarea metodei ELECTRE pentru departajarea variantelor implică parcurgerea
următorului algoritm [1]:

- Se stabilesc coeficienţii de importanţă

Kj ai criteriilor;
- Se atribuie calificative peste tot unde criteriile diferitelor
produse sunt exprimate calitativ;
- Se asociază scale de notare pentru calificative la fiecare criteriu;

- Se calculează coeficienţii de concordanţă

α lk şi se

completează matricea coeficienţilor de concordanţă ‖A‖ ;

- Se calculează coeficienţii de discordanţă

β lk şi se

completează matricea coeficienţilor de discordanţă ‖B‖ ;

- Se construieşte graficul de proprietăţi al variantelor comparate.
În tabelul 1 sînt prezentate criteriile de apreciere a variantelor de selectare a
platformelor care sînt necesare pentru acest proiect.
 Tabelul 1.1 Criteriile de apreciere
Vi Modelul Capacitate Susţiner Dirijar Preţul, Distanţa Capacit
a unui ea ea de mii $ maximă atea
canal, tehnolog la fără sistemei,
Gbiţi/s iei distanţ regener Gbiţi/s
MPLS ă are, km
C1 C2 C3 C4 C5 C6
1 Cisco 10 Da FB 17 1600 2560
ONS
15454
(MSTP)
2 Alcatel 10 Nu S 16 900 1600
1640
WM
3 Metropo 2,5 Nu B 15 700 100
lis WSM
de la
Lucent
Tehnolo
gies
4 AMN 2,5 Nu B 19 500 320
6100 de
la
Hitachi
5 Tellabs 10 Nu B 14 1500 320
6370
WDM
node
FB - foarte bună, B – bună, S – satisfăcătoare.

a) Fie coeficienţii de importanţă sânt:

K1=3, K2=4, K3=1, K4=2, K5=5, K6=5.
Evaluarea coeficienţilor Kj se face pornind de la interesul beneficiarilor sau cum

este în cazul nostru a utilizatorilor, acordându-se valoarea

K j=1 celui mai
puţin important criteriu. Valorile celorlalţi coeficienţi se stabilesc prin comparaţie
cu acesta şi vor fi mai mari decât 1. Dispunând de valorile
Kj astfel identificate

se poate trece la valori

kj normate de forma:

0≤k j≤1 şi ∑ k j =1 (1.3)

Această conversie necesită efectuarea următoarelor operaţii:
K1+K2+K3+K4+K5+K6=20
3 4 1 2
k1= =0 , 15; k 2= =0,2 ; k 3= =0 , 05 ; k 4= =0,1;
20 20 20 20

5
k 5 =k 6 = =0 ,25 ;
20

Înlocuirea valorilor iniţiale

Kj cu
kj va facilita calculele coeficienţilor de
concordanţă deoarece la numitorul fracţiei (1) va fi întotdeauna cifra 1.
b) Prin folosirea registrului de calificative notat pe ultima linie a tabelului 1 se vor

trece calificativele cuvenite în coloana criteriului

C2 și
C3 din tabelul 1.1 şi
astfel se ajunge la tabelul 1.3. Coloanelor cu calificative din tabelul 1.1 li se pot
asocia scale de notare a calificativelor, variabile, dacă între criterii există diferenţe
majore de importanţă, sau se poate atribui aceeaşi scală la toate criteriile dacă

diferenţe mari nu există. Cea mai simplă notare se face în limitele 0÷1 , cu o
variaţie liniară între aceste limite. Cea mai slabă variantă primeşte în acest caz nota
0, iar cea mai bună variantă primeşte nota 1. Întrucât între poziţiile FB şi S se
creează 3 intervale, notele calificativului din coloana C3 se vor stabili după schema
de corespondenţă liniară:

1.2 Tabelul cu calificative

Calificative Da Nu FB B S
Note 1 0 1 0,5 0
Tabelul 1.3 Atribuirea calificativelor la criteriile calitative
Cj C1 C2 C3 C4 C5 C6
Vi
V1 10 1 1 17 1600 2560
V2 10 0 0 16 900 1600
V3 2,5 1 0,5 15 700 100
V4 2,5 0 0,5 19 500 320
V5 10 0 0,5 14 1500 320

c) În vederea asigurării unei informaţii de apreciere cantitativă a variantelor şi la

celelalte criterii C1, C4, C5, C6 care, în tabelul 1.3, sînt exprimate numeric, se

procedează la interpolarea liniară a acestora în limitele 0÷1 după formulele

următoare:

xij −min x ij (1.4)

aij = ;
max x ij−min x ij
- pentru cazul în care
varianta optimă este cea căreia îi corespunde valoarea maximă a caracteristicii;

max x ij−x ij
aij = ;
max x ij−min x ij (1.5)

- pentru cazul în care varianta optimă este cea care îi corespunde valoarea minimă
a caracteristicii.
 Distanţa maximă fără regenerare

900−500 400 700−500

a25= = =0 , 36 ; a35= =0 ,18 ;
1600−500 1100 1600−5001500−500
a55= =0,9 ;
1600−500

Capacitatea sistemei

1600−100 320−100
a26 = =0 , 61; a 46=a56 = =0 , 09 ;
2560−100 2560−100

Costul platformei

19−17 19−16 3
a14 = =0,4 ; a24 = = =0,6 ;
19−14 19−14 5

19−15
a34 = =0,8;
19−14

În aceste formule aij este nota variantei i la criteriul j, iar x ij este valoarea

numerică a criteriului considerat. În urma aplicării formulelor 1.4 şi 1.5 la datele

tabelului 1.3 rezultă notele din tabelul 1.4

Tabelul 1.4 Notele de apreciere ale criteriilor

Cj C1 C2 C3 C4 C5 C6
Vi
V1 1 1 1 0,4 1 1
V2 1 0 0 0,6 0,36 0,61
V3 0 1 0,5 0,8 0,18 0
V4 0 0 0,5 0 0 0,05
 V5 1 0 0,5 1 0,9 0,09
kj 0,15 0,2 0,05 0,1 0,25 0,25
d) Se alcătuieşte matricea coeficienţilor de concordanţă A= [ α lk ]

V1 V2 V3 V4 V5 V
1
− 0,9 0,9 1 0,9 V
2
A=|0,25 − 0,65 0,75 0,4 |V ;
0,3 0,35 − 0,6 0,25 3
0 0,05 0,3 − 0,3 V 4
0,25 0,55 0,8 0,8 − V 5

Exemplu de calcul cu formula 4.1, a coeficientului α 1.2 aflat la intersecţia liniei

V1 cu coloana V2: din tabelul 1.4 se observă că V1PV2 la criteriile C1, C2, C3, C5,
C6:

k 1+ k 2+ k 3+ k 5+ k 6 0 ,15+ 0,2+ 0 , 05+ 0 , 25+0 , 25

α 12= = =0,9 ;
k 1 +k 2 +k 3 +k 4 + k 5 +k 6 0 , 15+0,2+0 , 05+0,1+0 , 25+0 , 25

Unde s-a folosit kj în loc de Kj, ca urmare a normării coeficienţilor Kj.

α 13=0,9 ; α 14=1 ; α 15=0,9 ; α 21=0 , 25; α 23=0,65 ; α 24=0 , 75 ;

α 25=0,4 ; α 31=0,3 ; α 32=0,35 ; α 34=0,6 ; α 35=0 ,25; α 41=0 ;

α 42=0 , 05 ; α 43=0,3 ; α 45=0,3 ; α 51=0,25 ; α 52=0,55 ;

α 53=0,8 ; α 54=0,8 ;

e) Se alcătuieşte matricea coeficienţilor de discordanţă

B=β lk , ale cărei
elemente se calculează cu formula 1.2. Exemplu de calcul pentru elementul β1.2
aflat la intersecţia liniei V1 cu coloana V2: în tabelul 3 se identifică criteriile la care
există relaţia V2PV1 şi anume C4 pentru care se aplică formula 1.2

β 12=max(0,6−0,4 )=0,2 .

V1 V2 V3 V4 V5 V
1
− 0,2 0,4 0 0,6 V
2
B=| 1 − 1 0,5 0,54 |V ;
1 1 − 0,09 1 3
1 1 1 − 1 V4
1 0,52 1 0 − V5

β 12=max(0,6−0,4 )=0,2; β 13=0,4 ; β 14=0 ; β 15=0,6 ; β 21=1;

β 23=1; β 24=0,5 ; β 25=0,54; β 31=1; β 32=1; β 34=0 ,09;

β 35=1; β 41=1 ; β 42=1 ; β 43=1; β 45=1; β 51=1; β 52=0,52 ;
β 53=1; β 54=0 ;

f) Potrivit algoritmului, pe măsură ce scade pragul de concordanţă p de la p=1 către

p=0, creşte, complementar, pragul de discordanţă q, de la q=0 către q=1. La
începutul procesului de departajare a variatelor comparate, discriminarea este
hotărâtă de concordanţă dintre variantele V l şi Vk, definită prin relaţia VlPVk.
Metoda arată că dacă în prioritate dintre variante, se apelează la contribuţia în
această direcţie a discordanţei, majorând indicatorul q până la valoarea q=1, când
discordanţa, definită prin relaţia VlPVk, hotărăşte ierarhizarea variantelor.
Iteraţia 1: la început se porneşte cu pragurile de decizie p=1 şi q=1-p=0. Se

inspectează matricele A şi B, căutând să se identifice relaţia

α lk≥1 şi

β lk≤0 .
 P1=1 atunci q1=0

căutăm ca
α lk≥P sau
β lk≤q ;
α 14=1 ;
β 14=0≤0 ⇒V 1 PV 4 ;

5 2

4 3

Figura 1.1 Graful la prima iteraţie a procesului departajării variantelor V1-V5

Iteraţia 2: P2=0,9 atunci q2=0,1

α 12=0,9 ;
β 12=0,2≤¿ 0,1 ; α 13=0,9 ;
β 13=0,4≤¿0,1 ;

α 15=0,9 ;
β 15=0,6≤¿0,1;

Iteraţia 3: P3=0,8 atunci q3=0,2

α 53=0,8 ; β 53=1≤¿0,2 ; α 54=0,8 ; β 54=0≤0,2⇒ V 5 PV 4 ;

5 2
 4 3

Figura 1.2 Graful la a doua iteraţie a procesului departajării variantelor V1-V5

Iteraţia 4: P4=0,75 atunci q4=0,25

α 24=0 , 75 ; β 24=0,5≤¿ 0 , 25;
Iteraţia 5: P5=0,65 atunci q5=0,35
α 23=0,65 ; β 23=1≤¿0 ,35 ;
Iteraţia 6: P6=0,6 atunci q6=0,4
α 34=0,6 ; β 34=0 , 09≤0,4 ⇒V 3 PV 4 ;

5 2

4 3

Figura 1.3 Graful la a şasea iteraţie a procesului departajării variantelor V1-V5

Iteraţia 7: P7=0,55 atunci q7=0,45

α 52=0,55 ; β 52=0,52≤¿0 ,45 ;
Iteraţia 8: P8=0,4 atunci q8=0,6
 25  0,4;  25  0,54  0,6  V2 PV5 ;

1
 5 2

4 3

Figura 1.4 Graful la a opta iteraţie a procesului departajării variantelor V1-V5

Iteraţia 9: P9=0,35 atunci q9=0,65

α 32=0,4 ; β 32=1≤¿0,65 ;
Iteraţia 10: P10=0,3 atunci q10=0,7
α 31=0,3 ; β 31=1≤¿0,7 ; α 43=0,3 ; β 43=1≤¿0,7 ; α 45=0,3 ;
β 45=1≤¿0,7 ;
Iteraţia 11: P11=0,25 atunci q11=0,75
α 21=0 , 25; β 21=1≤¿ 0 , 75 ; α 35=0 ,25; β 35=1≤¿0 ,75 ;
α 51=0,25 ; β 51=1≤¿0 ,75 ;
Iteraţia 12: P12=0,05 atunci q12=0,95
α 42=0 , 05 ; β 42=1≤¿0 , 95 ;
Iteraţia 13: P13=0 atunci q13=1
α 41=0 ; β 41=1≤1 ⇒V 4 PV 1 ;
Graful rămâne neschimbat, fiindcă este valabilă doar prima relaţie de preferinţă, iar
mai departe vom efectua următoarele iteraţii pentru a închide graful.

5 2
 4 3

Figura 1.5 Graful la a treisprezecea iteraţie a procesului departajării variantelor V1-

V5

Iteraţia 14: Vom vedea care este relaţia de preferinţă a variantelor V1 şi V5:
α 51=0,25; β 51=1;
α 15=0,9 ; β 15=0,6 ⇒V 1 PV 5 ;

5 2

4 3

Figura 1.6 Graful la a paisprezecea iteraţie a procesului departajării variantelor V1-

V5

Iteraţia 15: Vom vedea care este relaţia de preferinţă a variantelor V1 şi V2:
α 21=0 , 25; β 21=1;
α 12=0,9; β 12=0,2⇒ V 1 PV 2 ;

5 2
 4 3

Figura 1.7 Graful la a cincisprezecea iteraţie a procesului departajării variantelor

V1-V5
Iteraţia 16: Vom vedea care este relaţia de preferinţă a variantelor V2 şi V3:
α 32=0 ,35 ; β 32=1;
α 23=0, 65; β 23=1⇒ V 2 PV 3 ;

5 2

4 3

Figura 1.8 Graful la a şaisprezecea iteraţie a procesului departajării variantelor V1-

V5

Iteraţia 17: Vom vedea care este relaţia de preferinţă a variantelor V2 şi V4:
α 42=0 , 05 ; β 42=1 ;
α 24=0 , 75 ; β 24=0,5 ⇒V 2 PV 4 ;
1

5 2
 4 3

Figura 1.9 Graful la a şaptesprezecea iteraţie a procesului departajării variantelor

V1-V5

Iteraţia 18: Vom vedea care este relaţia de preferinţă a variantelor V1 şi V3:
α 31=0,3 ; β 31=1;
α 13=0,9 ; β 13=0,4 ⇒V 1 PV 3 ;

5 2

4 3

Figura 1.10 Graful la a optsprezecea iteraţie a procesului departajării variantelor

V1-V5

Iteraţia 19: Vom vedea care este relaţia de preferinţă a variantelor V3 şi V5:
α 35=0 ,25; β 35=1;
α 53=0,8 ; β 13=1⇒ V 5 PV 3 ;

5 2
 4 3

Figura 1.11 Graful la a nouăsprezecea iteraţie a procesului departajării variantelor

V1-V5

Întrucât s-a terminat construcţia grafului de priorităţi, se poate scrie relaţia de

preferinţă între variante: V1PV2PV5PV3PV4. Varianta cea mai bună este V1 de la
care pe graf iese un număr maxim de arce ca la celelalte variantele. Celelalte
variante se ordonează intermediar, după numărul descendent de ieşiri şi intrări.
2.3 Eficienţa economică în cazul implementării platformei DWDM

Eficienţa economică a investiţiilor şi a capitalului fix are un caracter de previziune,

ceea ce îi asigură o importanţă deosebită în luarea deciziilor economice. Adoptarea
deciziei trebuie să se bazeze pe existenţa mai multor variante de proiect, pentru a
avea posibilitatea alegerii variantei cu eficienţă maximă. Calculele de eficienţă
economică compară mărirea profitului scontat cu fondurile investite. În abordarea
eficienţei economice a investiţiilor toate valorile dispersate în timp se aduc la un
singur moment, de regulă, cel actual. Acest procedeu poartă denumirea de
actualizare. În calitate de moment al actualizării poate servi:
- momentul luării deciziei de a investi;
- momentul iniţierii lucrărilor la obiectul nou;
- momentul punerii în funcţiune a capitalului fix;
- momentul iniţierii restituirii creditelor;
- momentul scoaterii din funcţiune a fondului fix.
În tehnică se foloseşte expresia factor de actualizare şi se utilizează la aducerea în
prezent a unei sume obţinute peste n ani. Acesta se calculează astfel:

1
F=
(1+ a) n (1.6)
unde F este factor de actualizare sau discontare, a – rata de actualizare.
Stabilirea reţelei de actualizare corespunzătoare, folosite în calcule obişnuite,
constituie partea cea mai importantă a cuantificării influenţei factorului de timp, în
perioada de funcţionare a obiectului de investiţii. De mărirea acesteia depinde
însuşi nivelul eficienţei investiţiei. Mărimea sa este determinată de următorii
factori: rata dobânzii, cererea şi oferta capitalului, rata medie a profitului.
Petru aprecierea investiţiei se pot folosi două tehnici în baza fluxului de numerar
actualizat, şi anume:
- VNA – valoarea netă actualizată;
- RRI – rata recuperării investiţiei (rentabilitate).
Metoda VNA se bazează pe un principiu simplu, - o investiţie merită să fie făcută
în cazul în care banii recuperaţi sunt cel puţin egali cu banii cheltuiţi pentru
obiectul respectiv. Relaţia matematică pentru valoarea investiţiei este:

( 1+a )d −1
I=V n d
;
a ( 1+a ) (1.7)

unde: d – durata de funcţionare a obiectului;

Vn – venitul net obţinut.
Dacă un proiect de investiţii infirmă relaţia (1.7), atunci el va fi respins. Când se
analizează un proiect de investiţii trebuie să se pună întrebarea: la ce valoare

trebuie să se ridice venitul net anual (V n ) pentru ca să se acopere n volum de

investiţii ( I) . Pentru determinarea valorii venitului net anual, se porneşte de la

egalizarea investiţiilor la o anumită rată de discontare şi o anumită durată de
funcţionare. Mărimea medie anuală a venitului net se poate determina pe baza
relaţiei:

( 1+a )d −1
V n =I d
.
a ( 1+a )
 (1.8)

Stabilirea criteriilor în baza cărora se calculează eficienţa viitorului obiectiv este

condiţionată de o serie de factori, cum sunt: felul investiţiei – pe termen lung sau
scurt, obiectiv nou, modernizare sau dezvoltare; scopul urmărit de investitor –
lărgirea protecţiei, uşurarea muncii, reducerea consumului de materiale deficitare
sau forţe de muncă; etapa parcursă de dezvoltare la momentul proiectării
construcţiei noi – asigurarea pieţei cu un anumit produs sau serviciu, valorificarea
unor surse disponibile. Ţinând cont de investiţiile ce se pot valorifica la alegerea
unei variante de investiţii, principalele criterii de cuantificare a eficienţei în
condiţiile considerării factorului de timp sunt: criteriul minimizării duratei de
recuperare a fondurilor investite, criteriul maximizării efectelor la un leu investit,
criteriul maximizării efectelor nete actualizate (indicele de eficienţă sau
randamentul economic al investiţiilor), criteriul maximizării venitului net mediu
anual actualizat, maximizarea efectului net total actualizat, minimizarea eforturilor
totale la o unitate de efect brut obţinut, criteriul minimizării imobilizărilor de
fonduri, maximizarea economiilor de cheltuielile anuale de producţie.
Aplicând metoda VNA, se calculează venitul net preconizat ce se obţine în cazul
unei platforme DWDM, pentru a confirma expresia 1.6 şi deci a accepta realizarea
acestui obiectiv. Calculul valorii investiţiei se porneşte de la următoarele date
iniţiale:
- numărul de platforme introduse în reţea – 5;
- costul unei platforme 17000 $=234600 lei.
Valoarea investiţiei pentru platforme:
17000 ∙ 5 = 85000 $=1141550 lei.
La această valoare de 20% şi serviciile vamale în valoare de 0,25% pentru sume ce
depăşesc 1000 euro.
Total investiţie: I = 1141550 ∙ 1,2025 = 1410532,5 lei.
Aplicând formula (1.8) pentru o perioadă de funcţionare a echipamentului de 20
ani şi luând în considerare că rata de discontare trebuie să fie cel puţin la nivelul
ratei dobânzii, pentru a asigura restituirea banilor împrumutaţi, vom obţine venit
net:

( 1+0,2 )20−1
V n =1410532 ,5 / 20
=289662 , 06 lei .
0,2 ( 1+0,2 )

Notă: Rata de discontare (actualizare) a = 10 % este egală cu rata dobânzii la

creditul Băncii Europene de Reconstrucţii şi Dezvoltare. Dacă credit se ia în banca
Moldovei, a =16% şi 17-20% dacă se procură în leasing aparatajul.
Din calculele reiese că pentru recuperarea investiţiei făcute, va trebui ca
platformele anual să aducă venit net egal cu cel puţin 289662,06 lei timp de 20 ani.
Având la bază aceste considerente, se analizează din punct de vedere al eficienţei
economice indicatorii diferiţi, pornind de la veniturile nete ce se preconizează a se
realiza în condiţiile tarifelor actuali. Investiţia se execută în spaţii existente. Alte
elemente de calcul sînt :
- tariful lunar pentru agenţii economici a reţelei locale
1Mbps=3291lei/lună;
- tariful lunar pentru instituţii bugetare a reţelei locale
1Mbps=2867lei/lună;
- tariful lunar pentru reţeaua internaţională (Ucraina, România)
64Kbps=9400lei/lună;
- taxa de conectare a unui canal de transmisiuni de date local pentru
agenţii economici constituie 2160 lei;
- taxa de conectare a unui canal de transmisiuni de date local pentru
instituţii bugetare constituie 1380 lei;
- taxa de conectare a unui canal de transmisiuni de date internaţional
pentru agenţii economici constituie 2160 lei;
 - taxa de conectare a unui canal de transmisiuni de date internaţional
pentru instituţii bugetare constituie 1380 lei.
Capacitatea canalelor ce pot fi arendate este de 125 Gbiţi/s, adică pot fi organizate
50 canale de o capacitate maximă de 2,5 Gbiţi/s.
Reieşind din aceste date, venitul net lunar primit de la abonaţi constituie:
289662,06: 12 = 24138,50 lei, din care (14canale∙512Mbps∙3291lei) = 23589888
lei, reprezintă plata abonamentului pentru canalele locale arendate,
(2canale∙128Kbps∙147lei)= 37632 lei, reprezintă plata abonamentului pentru
canalele internaţionale arendate.
Calculul venitului net
1. Calculul costurilor de exploatare
Pentru calculul salariilor s-a considerat pentru acele 5 platforme este nevoie de un
număr de 25 persoane, din care 5 ingineri şi 20 electromecanici.
Pentru energia electrică necesară funcţionării platformei DWDM s-a luat un
consum mediu de 1107,07 kw/zi, iar pentru energia electrică necesară funcţionării
instalaţiilor de climatizare un consum mediu de 1037,5 kw/zi.
Norma anuală de amortizare luată în calcul este de 5% (100%:20 ani=5%).
2. Calcul veniturilor brute.
Venituri din instalări:
- Agenţi economici (canal local) 4 ∙ 2160 = 8640 lei;
- Pentru instituţii bugetare (canal local) 10 ∙ 1380 = 13800 lei;
- Pentru agenţi economici (canal internaţional) 2 ∙ 2160 = 4320 lei;
- Pentru instituţii bugetare (canal internaţional) 2 ∙ 1380 = 2760 lei.
Total venituri brute în primul an de funcţionare a platformei 29520 + 257479296
=257508816 lei.
Venituri de la funcţionarea platformei în al doilea an de exploatare:
- canal local pentru agenţi economici 4 ∙ 512 Mbiţi/s ∙ 3291 ∙ 12 =
80879616 lei;
- canal local pentru instituţii bugetare 10 ∙ 512 Mbiţi/s ∙ 2867 ∙ 12 =
176148480 lei;
 - canal internaţional 2 ∙ 128 Kbiţi/s ∙ 147 ∙ 12 = 451200 lei.
Total venituri brute în al doilea an de funcţionare
80879616+176148480+451200=257479296 lei.
Luând în considerare elementele prevăzute mai sus, cheltuielile de exploatare
pentru platformele DWDM sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Tabelul 4.5 Calculul cheltuielilor de exploatare
Destinaţia Cheltuieli de exploatare, lei Cheltuieli Total, lei
cheltuielilor administrative, lei
Salarii (5∙2500+20∙1500) ∙ 66300 (10% cheltuieli de 729300
∙1,3∙12=663000 exploatare)
Materiale şi 1200000 12000(1% din costul 1212000
piese de materialelor)
schimb
Energia 1107,7∙365∙0,78∙1,2=378434 378434,63∙0,03=11353 389787
electrică
pentru
platformele
DWDM
Energia 1037,5∙365∙0,78=295376 295376,25∙0,03=8861 304237
electrică
pentru
climatizare
Amortizare 1141550∙0,05=57077 - 57077
Alte 10500 9980 20480
cheltuieli
Total 2604388 108494 2712882

Tabelul 4.6 Calculul venitului net

A Venitul Venitul brut Cheltuieli din Venitul

Impozite Profitul
n brut din cu scăderea activitatea de net (3-4-
, taxe din net (6-7),
u activitatea TVA (col bază, lei 5), lei
venitul lei
l de bază, 2x100%/12 Amor Cheltuiel net,
lei 0%), lei tizare i de (15%-
a exploatar persoane
e juridice),
lei
1 2 3 4 5 6 7 8
1 257508816 214590680 57077 2655805 211877798 31781670180096128
2 257479296 2145660800 57077 2655805 211853198 31777980180075218
3 257479296 2145660800 57077 2655805 211853198 31777980180075218
.. 257479296 2145660800 57077 2655805 211853198 31777980180075218
.

Pentru ca venitul net în primul an nu se deosebeşte esenţial de venitul din anii

următori se poate calcula termenul de recuperare a investiţiei după al doilea an de
funcţionare a platformei DWDM.
T=1410532,5/180075218=3 zile.
Formula statică a termenului de recuperare nu ţine cont de faptul că veniturile
efective, care se vor obţine în viitor, au o valoare mai mică dacă le raportăm la
timpul prezent (factor de actualizare). La rândul lor, investiţiile făcute în trecut , au
o valoare mai mare în momentul punerii în funcţiune a mijloacelor fixe respective
(dacă presupunem că în loc să fie investiţie, fondurile respective ar fi depuse la
bancă sau cec, valoarea lor actuală ar fi fost mai mare, corespunzător dobânzii
plătite de aceste instituţii-factor de fructificare).
Această cifră s-a obţinut din cauza că tarifele actuale de arendare a canalelor sînt
cam „pipărate”, fiindcă pe piaţa Moldovei S.A. Moldtelecom deţine monopolul în
această sferă şi dirijează cu tarifele cum vrea. Dar ne cătând la aceasta proiectul
este justificat.