UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIEŞTI

FACULTATEA DE TEHNOLOGIA PETROLULUI ŞI PETROCHIMIE

SPECIALIZAREA : TEHNOLOGII AVANSATE ÎN INGINERIA ŞI
PROTECŢIA MEDIULUI

Finanţare
competiţională

Ploieşti
0
 2015

SOLICITANT: S.C. BioSun S.R.L

TITLUL PROIECTULUI:

PRODUCEREA BIODISELULUI PRIN RECICLAREA ULEIULUI UZAT

PROGRAM NATIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ-FEADR

MĂSURA 123

1
 Rezumat

Până nu demult problema energiei nu se punea cu dramatismul situaţiei de acum. În

încercarea de a gasi surse alternative de combustibili, Comunitatea Europeană a studiat
posibilitatea producerii de biocombustibili din masă vegetală. Datorită tehnologiilor noi, care
încă nu aveau o piaţă suficient de mare, preţul biocombustibilului era mai mare decât cel al
combustibililor rezultaţi din petrol. O rezolvare parţială a problemei este colectarea de uleiuri
alimentare uzate şi reciclarea acestora. Uleiul alimentar uzat este reciclat cu randamente bune şi
produsul final obţinut este biodiselul.
În acest scop proiectul urmãreşte obtinerea de biocombustibil din ulei uzat şi din grăsimi
comestibile. Staţia de biodiesel urmeazã sã fie construitã la Câmpina, unde deţinem o suprafaţă
de teren utilă, langă diverse activitãţi comerciale şi se estimează că va produce biocombustibil
pentru vehicule şi pentru aparatele din staţia de tratare.
Producerea biogazului, urmărește atingerea a trei obiective principale:

• reducerea presiunii asupra mediului înconjurător ca urmare a asigurării unui mai bun
management al deșeurilor - rezultate din activitățile de colectare ulei uzat şi grãsimi
comestibile (atât la nivelul gospodăriilor individuale, cât și la nivelul societăților
comerciale);
• producerea de biocombustibil (biodiesel), utilizând ca materie primă -deșeuri de tip
grãsimi și ulei uzat vegetal-;

• crearea unui cadru legislative, privind bunele practici în acest domeniu.

Cu referire la activitatea de producerea de biogaz, se poate menționa că o fabrică de

biogaz reprezintă o instalaţie complexă, constând dintr-o varietate de elemente principale.
Funcționarea unei astfel de instalatie depinde, în mare măsură, de tipul şi cantităţile de materie
primă . Deoarece nu există o varietate de tipuri de materie primã, instalatia nu presupune un flux
tehnologic complex, dar necesitã tratareaceste tipuri de materii prime. De asemenea, există
variate tehnologii pentru condiţionarea, stocarea şi utilizarea biogazului, posibil de a fi
implementate.

Beneficiile sociale și economice asociate cu proiectul propus cuprind:

• o sursă nouă de venit la bugetul local;

• noi locuri de muncă;

• o contribuție locală la atingerea obictivelor politicilor guvernamentale privind producția

de energie din surse regenerabile;

• o imagine publică mai bună a administrației locale;

• un centru de instruire și conştientizare bunelor practice şi prin informarea privind

gestionarea deseurilor de tip ulei uzat.

2
 Efectele negative, directe sau indirecte asupra mediului asociate cu instalarea și
funcționarea instalației propuse nu sunt semnificative.

Se concluzionează aşadar că activitatea desfaşurată în cadrul obiectivului „Instalație pentru

producerea biogazului”, va afecta mediul în limite admisibile.

1. Descriere firmă

S.C. BioSun S.R.L. este o societate comercială ȋnfiinţată ȋn anul 2014, cu sediul social ȋn
localitatea Câmpina, judeţul Prahova.

Obiectivul de activitate al societăţii este reciclcarea uleiului alimentar uzat și prelucrarea

acestuia ȋn biocombustibil.

Uleiurile uzate constituie o problemă de actualitate, datorată creşterii continue a cantitatilor

si a tipurilor acestora (care prin degradare si pãtrundere în mediul natural prezinta un pericol
pentru mediul înconjurator si sanatatea populatiei). Astfel, se urmãreşte prevenirea poluarii
factorilor de mediu prin utilizarea acestor produse sub formã de materii prime refolosibile care
pot fi recuperate si introduse în circuitul economic.
Aplicarea unui sistem durabil de gestionare a deseurilor de tip ulei uzat implica schimbari
majore ale practicilor actuale. Implementarea acestor schimbari va necesita participarea tuturor
segmentelor societatii: persoane individuale în calitate de consumatori, întreprinderi, institutii
social-economice, precum si autoritati publice.
Generarea deseurilor este indicatorul care ilustreaza cel mai bine relatia dintre activitatile
umane si mediu. Generarea deseurilor urmeaza, de obicei, tendintele de consum si de productie.
De exemplu, generarea deseurilor de tip ulei uzat (cantitate/locuitor) creste odata cu cresterea
nivelului de trai. Creşterea productiei economice, dar si gestionarea ineficienta a resurselor şi in
unele cazuri epuizarea lor, conduc la generarea de cantitati mari de deseuri.
Reciclarea ajuta la mentinerea unor costuri scazute de eliminare a deseurilor si în acelasi
timp la conservarea resurselor naturale si protejarea aerului, solului si a apelor de suprafata.
In ultimul timp se acordă o deosebită atenţie protecţiei mediului înconjurator şi sănătătii
umane. In acest scop s-a intreprins o serie de proiecte si s-au dezvoltat organizaţii

3
nonguvernamentale, care au initiative diverse in a promova ideea de reducere a efectelor
negative existente si imbunatatirea calitatii mediului.

2. Cadrul legislativ

Domeniul deșeurilor:

 Directiva cadru referitoare la deșeuri (Directiva Consiliului 75/422/EEC anemdată de

Directiva Consiliului 91/156/EEC)

Deșeuri specifice:

 Depozitarea uleiurilor uzate (Directiva Consiliului 75/439/EEC);

 Directiva CE 275/439/CEE din 16 iunie 1975 și Hotărârea de Guvern nr. 235/2007
reglementează colectarea uleiului alimentar uzat și interzice deversarea acestuia ȋn
reţeaua de apă canal.

Cadru legislativ – Biocombustibili

4
 3. Obiectiv general

Înfiinţarea unei unităţi de colectare și valorificare a uleiului uzat alimentar ce va deservi zona
judeţului Prahova și zonele limitrofe.

4. Obiective specifice:
 Extinderea zonei de acţiune de colectare a uleiului uza ȋn tot sudul României și ȋn
zona litoralului;
 Identificarea unor soluţii pentru modernizarea sistemului de management al
deşeului prin promovarea colectării selective şi a valorificării acestuia;
 Informarea şi implicarea populaţiei în activitatea de colectare;
 Protecţia factorilor de mediu şi a sănătăţii publice;
5. Grup ţintă:

Beneficiarii direcţi: persoanele care folosesc biocombustibilul și furnizorii de ulei alimentar uzat.

Beneficiarii indirecţi: populaţia prin creșterea calităţii apei și consiliile locale deoarece se
prelungește durata de viaţă a staţiilor de epurare.

6. Locaţie:

Proiectul va fi implementat ȋn Campina, Judeţul Prahova

5
 Starea actuală:

Deşeurile de grăsimi şi ulei alimentar dăunează atât mediului înconjurător, cât şi sãnãtãtii
oamenilor. De exemplu, depunerea acestora pe pereţii sistemului de canalizare produce obturări,
coroziune mai rapidă, miros urât şi pot afecta funcţionarea instalaţiilor, a staţiilor de pompare şi
epurare a apelor până la blocarea și distrugerea acestora. Frecvenţa de curăţire a staţiilor de
epurare, pompare, ţevi și sistemul de canalizare crește de 5 ori decât ciclul normal. Aceasta duce
la o creșterea semnificativã a costurilor comunităţii.

Uleiul rezidual constituie un factor de poluare pentru sol, dar mai ales pentru apă. Astfel,
un litru de ulei face ca un milion de litri de apă sã devină nepotabilă, ceea ce echivalează cu
cantitatea de apă pe care o consumă un om timp de 14 ani. De asemenea, pelicula de ulei uzat
formatã la suprafaţa unui bazin hidrografic impiedicã pãtrunderea oxigenului şi astfel
dezvoltarea normalã a fito- şi zooplanctonului.

O altã problemã ȋngrijorătoare o reprezintă eliminarea gazelor cu efect de seră. In urma

unui studiu s-a constatat faptul cã nivelul emisiilor de carbon de la autovehicule o să crească
cu 28,3% până în anul 2020 faţă de anul 1990 (fig. ).

45
Milioane tone de C

40
35
30
25
1990 1995 2000 2005 2010 2015 2020
Anul

Fig.1 Emisiile de C de la autovehicule

6
Starea mediului după implementarea proiectului:

Prezentul proiect are ȋn vedere colectarea și valorificarea uleiurilor alimentare uzate cât și
a grăsimilor animale, ȋn aria judeţului Prahova, ȋn proporţie de 80%. Cea mai mare cantitate
(mai mult de trei sferturi) provine din gospodăriile cetăţenilor, avãnd drept scop prevenirea
eliminarii ȋn sistemul de canalizare și hrana animalelor, ceea ce e interzis prin lege de U.E.

Biodiselul reduce riscurile de sănătate asociate cu diselul obţinut din petrol (motorină).
Emisiile de biodisel arată o scădere a nivelurilor de hidrocarburi aromatice policiclice,
identificate ca potenţiale compenente cancerigene.

Fig.2 Impactul asupra mediului al emisiilor motoarelor de autocamioane grele alimentate cu biodisel

Impactul prognozat

7
 Realizarea investitiei de catre beneficiar va produce un impact pozitiv asupra mediului atat
sub raportul respectarii standardelor de mediu cat si din punct de vedere sanitar, economic si –
nu in ultimul rand – social.
Folosindu-se practicile certificate in domeniu, s-a facut o evaluare a impactului in mod
analitic (pe fiecare componenta de mediu in parte, analizand atat efectele negative, cat si pe cele
pozitive pe care activitatea obiectivului le implica), urmarindu-se si evaluarea comparativa intre
starea ideala a mediului si starea posibil a fi generata de activitatile caracteristice perioadei de
desfasurare a acestui proiect. Poluantii evacuati in mediu au fost estimati si comparati cu limitele
admise prin legislatia in vigoare.

Se contribuie la cresterea productiei de biocombustibil pe piata romaneasca, destinata

comercializãrii.

Proiectul propus va conduce la o îmbunătățire durabilă a practicilor existente de gestionare a

deșeurilor de tip ulei uzat (folosit de floarea soarelui, folosit de palmier, folosit de rapita, folosit
de soya, folosit de măsline, ulei alimentar de floarea sorelui – expirat / stricat / ranced, grăsimi
vegetale uzate, untură de animale, margarina/unt, expirat / stricat / ranced / nonconform ) pe
raza administrativă a orașului Ploieşti, constând în:

 o mai bună cunoaștere și implicit un mai bun control al generării și valorificării ulterioare
a reziduului de ulei uzat drept combustibil, prin control al fluxului acestor deșeuri;
 reducerea riscurilor privind poluarea apelor de suprafatã şi subterane cu ulei uzat;
 scãderea semnificativă a depozitãrii necorespunzãtoare pe sol a acestor deşeuri, ce-l pot
polua datoritã împrăștierii rapide;
 o reducere semnificativă a contribuției la emisiile de gaze cu efect de seră.

Beneficiile globale de mediu asociate construirii și exploatării Instalației de producere a

biodieselului propuse se consideră că depășesc cu mult efectele negative.

Printre aceste efecte pozitive se numără:

 reducerea contribuției locale la producerea incãlzirea global (în România emisia de metan
a contribuit contribuit cu 16% din totalul Emisiilor la inventarul 2002 GES) - prin
distrugerea metanului și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din amonte, asociate
cu producerea de carburantii din combustibili fosili;
8
  îmbunătățirea calității apelor subterane prin protecție sporită;
 asigurarea unei surse alternative, regenerabilă, care îmbunătățește consumul de
combustibil și contribuie la dezvoltarea economiei.

7. Caracterizarea uleiului şi a grăsimilor alimentare uzate

Uleiul vegetal uzat reprezintă un deşeu provenit din uleiul de seminţe vegetale.
Temperatura la care este supus uleiul îi modifică structura, se oxidează și absoarbe substanţe
periculoase provenite din resturile alimentare. Astfel, uleiul devine vȃscos, de culoare galben
închis.

Grăsimile animale uzate provin iniţial din seul de bovine și ovine, untura de porc,
grasimea de pui și alte subproduse.

Uleiul vegetal uzat se transforma într-un deșeu special, care poluează solul. Acesta ajuns
ȋn subsolul pămȃntului poate polua apa potabilă. Motiv pentru care nu trebuie aruncat în chiuvete
nici măcar ȋn prezenta unor separatoare de grăsimi.

Avantajul este ca poate fi reciclat. Produsul finit rezultat după tratare reprezinta o
materie prima importantã, fiind folosit pentru obtinerea de biodiesel.

8. Caracteristicile Biodiesel-ului

• un combustibil oxigenat (cca 11% oxigen)

• fara sulf, aromate usoare si polinucleare

• biodegradabil în sol şi apa

• netoxic

• are o lubricitate foarte buna, compensand prin adaosul in motorina Diesel pierderea de
lubricitate şi eventuala uzura (datorita scaderii continutului de sulf)

9
 • este biodegradabil in sol si apa

Compararea emisiilor provenite de la Biodieselul pur cu emisiile provenite de la

un amestec de Biodiesel cu motorină si motorina petroliera.

Fig. 3 . Comparare emisii biodiesel faţă de motorină.

*B100 – Biodiesel pur; B20 – amestec 80% motorina + 20% Biodiesel

Tab.1. Comparaţie între proprietăţile motorinei si Biodiesel

Proprietate Motorină Biodiesel

Compoziţie Hidrocarburi C10- Esteri acizi graşi C12-C22
2 -1 2 -1
Viscozitate cinematică la 40 °C [m s ] 1,3
C21– 4,1 m s 1,9 – 6,0
Densitate specifică la 15 °C [kg m-3] 0,85 0,88
Carbon [% masă] 87 77
Hidrogen [% masă] 13 12
Oxigen [% masă] 0 11
Sulf [% masă] Max. 0,05 0,0 – 0,0024
Proprietate Motorină Biodiesel

10
Limite de distilare [°C] 188 – 343 182 – 338
Punct de inflamabilitate [°C] 60 – 80 100 – 170
Cifra cetanică 40 - 55 48 – 65
Punct de congelare [°C] -35 la -15 -15 la -10

9. Analiza opţiunilor și a fezabilităţii:

1. Scenariul ‘’afaceri ca de obicei’’, fără investiţii:

Argumente pentru alegera ‘’sa facem ,,ceva’’ ȋn locul opţiunii menţinerii actualei situaţi:

A fost realizat un studiu de caz, aplicat unui număr de 510 peroane, prin intermediul
căruia s-a dorit culegera de informaţii despre folosirea uleiului vegetal ȋn prepararea hranei,
pe de o parte, și practici de eliminare a uleiului rezidual din gospodării, pe de altă parte.

Cum eliminaţi uleiul din gospodăria dumneavoastră?

Care credeţi că este efectul aruncării uleiului la chiuvetă?

11
 Este importantă conștientizarea faptului că managementul corespunzător al uleiului aduce
beneficii atânt ȋn domeniul economico-social cât și ecologic.

Beneficiile ȋn domeniul economico-social produse prin implementarea proiectului:

 Creșterea numărului locurilor de muncă (colectivul va fi format, pentru ȋnceput din

21 de angajaţi);
 Creșterea economică durabilă, susţine pe termen lung stabilitatea economică și
progresul uman, amortizând cerinţele ecologice cu dezvoltarea economiei. În acest
sens, creșterea economică durabilă presupune creșterea dimensiunilor economiei dar
și schimbări de structură.
 Creșterea producţiei de biocombustibil pe piaţa românească, destinată
comercializării.
 asigurarea unei surse alternative, regenerabilă, care îmbunătățește consumul de
combustibil și contribuie la dezvoltarea economiei.

160000 Cantitate ulei uzat reciclat

140000 Cantitate biodiesel obtinut
120000 Cantitate glicerina obtinuta
100000 Cantitate furaje animale
80000
60000
40000
20000
0
I an al II lea an al III-lea an al V-lea an

Fig. 4. Cantităţile de materie primă şi produs estimate (în tone/an)

12
Beneficiile ȋn domeniul protecţiei mediului produse prin implementarea proiectului:

 urmărește reducerea emisiilor de carbon prin valorificarea uleiului colectat ȋn

combustibil auto.
 reducerea riscurilor privind poluarea apelor de suprafatã şi subterane cu ulei uzat;
 scãderea semnificativă a depozitãrii necorespunzãtoare pe sol a acestor deşeuri, ce-l
pot polua datoritã împrăștierii rapide;

Scenariul final:

Proiectul propus pentru implementare urmărește:

 Identificarea surselor de ulei uzat şi grăsimi animale;

 Descrierea şi analiza comparativă a posibilităţilor de colectare şi reciclare ale
deşeurilor;
 Construirea unui complex industrial format din:
 secţie de depozitare a uleiurilor uzate colectate în prealabil;
 instalaţie de filtrare a uleiurilor uzate;
 instalaţie de producere biodiesel;
 secţie de depozitare a produselor, biodiesel şi glicerină;
 secţie de depozitare a deşeurilor rezultate în urma procesului de reciclare
(magnezol uzat, impurităţile rezultate în urma filtrării uleiului uzat).
 secţie de depozitare a materiilor prime (magnezol, metanol, hidroxid de
sodiu);
 complexul va fi dotat cu un separator de produse petroliere, sistem de
canalizare cu rigole ce vor împrejmui spaţiul de lucru, şi o fosă septică de 40
m3.

13
 Proiectul propus va conduce la o îmbunătățire durabilă a practicilor existente de
gestionare a deșeurilor de tip ulei uzat pe raza administrativă a judeţelor ȋn care urmează să se
implementeze. De asemenea, realizează obiectivele de ordin de mediu și siguranţă alimentară:
reducerea emisiilor poluante și a deșeurilor ȋn scopul protecţiei mediului.

10.Metode de realizare a obiectivelor

Pentru obţinerea de biodiesel se foloseşte drept materie primã ulei uzat şi grãsimi vegetale
achizitionatã prin intermediul unui centru de colectare situat ȋn apropierea instalatiei. Centrul de
colectare realizeazã activitatea de colectate a acestui tip de deşeu de la diverse activitãti atât,
casnice cât şi comerciale ( restaurante, hoteluri, cantine, gogoşerii etc.).

Deşeurile necesare se colecteazã atat individual, cât şi la comun, astfel:

Individual: Uleiul uzat se va depozita la domiciliul clientului. Cantitatea minima pentru care
ne vom deplasa la domiciliul este de 20 litri. De asemenea, asigurãm si recipienţi speciali pentru
depozitarea uleiului de gatit folosit.

Recipient 5 litri: dimensiuni-15×10 cm; volum-5 litri; culoare-transparent.

La comun: Uleiul uzat se va depozita intr-un spatiu comun (boxa, subsol). Cantitatea
minima pentru care ne vom deplasa la domiciliu este de 50 litri. Asiguram de asemenea si
recipienti pentru depozitarea uleiului vegetal uzat.

Pe locul deţinut se va amplasa instalaţia de producere biocombustibil achiziţionatã ȋn urma

unui contract vanzare-cumpãrare.

De asemenea, firma ne va pune la dispoziţie și recipienţi de depozitare ulei vegetal uzat.

Recipient 30 litri: dimensiuni – 50×30 cm; volum – 30 litri; culori disponibile – alb, albastru.

14
 Recipient 60 litri: dimensiuni – 60×40 cm; volum – 60 litri; culori disponibile – alb, albastru.

Recipient 120 litri: dimensiuni – 90×55 cm; volum – 120 litri; culori disponibile – alb, albastru.

Recipient 1000 litri: dimensiuni – 120×100 cm; volum 1000 litri; culori disponibile – alb.

15
 Generalitãti

Preţurile gazelor naturale continuă să crească, iar lucrurile nu sunt promitãtoare in cazul
resurselor petroliere. De aceea, calea de producere de biodiesel propusã in proiect urmãreşte
economisirea de combustibil. In plus, se contribuie semnificativ la protejarea mediului. Uleiul de
gătit reprezintă un important poluator, care poate afecta solul, lăsându-l arid sau poate infesta
cantităţi importante de apă, o dată ce ajunge în sistemul de canalizare. S-a constatat faptul cã un
litru de ulei ajuns într-un lac poate polua un milion de litri de apă.

În multe case din ţări europene, colectarea uleiului este la fel de importantă ca cea a
plasticului, a hârtiei sau a sticlei. Un recipient destinat acestei colectări poate fi un PET, un bidon
sau o canistră. Indiferent unde este colectat uleiul, important este ca el sa nu ajungă în natură, ci
sa fie predat la un centru specializat în colectarea lui.

Ca centru specializat, vom putea colecta următoarele tipuri de deşeuri:

- Ulei alimentar uzat, folosit, de floarea soarelui;

- Ulei alimentar uzat, folosit, de palmier;

- Ulei vegetal uzat, folosit, de rapiţă;

- Ulei vegetal uzat, folosit, de soia;

- Ulei vegetal uzat, folosit, de măsline;

- Ulei alimentar de floarea sorelui – expirat / stricat / rânced / nonconform;

- Ulei alimentar de palmier expirat / stricat / rânced / nonconform;

- Ulei vegetal de rapiţă – expirat / stricat / rânced / nonconform;

- Ulei vegetal de soia – expirat / stricat / rânced / nonconform;

- Ulei vegetal de măsline – expirat / stricat / rânced/ nonconform;

- Grăsimi vegetale uzate;

- Grăsimi vegetale – expirate / sticate / nonconforme;

- Untură de animale;

- Margarină/Unt – expirat / stricat / rânced / nonconform.

16
DETALII TEHNOLOGICE
Varietatea de tipuri de ulei uzat şi grãsimi vegetale preluate din diverse surse ajutã la
creşterea posibilitãtilor de achizitionare cu materie primã utilã producerii de biocombustibil.

Uleiurile astfel colectate conţin apă şi particule de mâncare motiv pentru care acestea sunt
transportate la un punct de filtrare. Aici amestecul este pompat într-un compartiment şi apoi
încălzit pentru a elimina apa. Odată ce apa a fost eliminată, uleiul poate intra într-un proces
multiplu de filtrare.

Intr-o primă treaptă uleiul trece printr-o sită vibrantă care îndepărtează impurităţile cu
dimensiuni mai mari, uleiul rămânând vizibil mai curat. În următoarea etapă acesta trece printr-o
altã sită vibrantă cu porozitatea mai scăzută, deci îndepărtează impurităţi cu dimensiuni mai
mici. După această a doua etapă uleiul încă mai conţine impurităţi microscopice, aşa că intră în
cea de-a treia şi ultima etapă de filtrare. Aceasta constă în trecerea uleiului prin 20 de filtre
ultrafine care vor îndepărta orice particulă mai mare de un micron în diametru. Produsul obţinut
este folosit în continuare ca materie primă pentru obţinerea biodiesel-ului.

Pentru obţinerea biodieselului se folosesc o diversitate de tehnologii industriale: procesul

bază-bază, cu catalizator din hidroxid de sodiu (sodă caustică); procesul acid-bază prin care se
face prima dată esterificarea acidă şi apoi se continuă procesul normal bază-bază; procese
supercritice, la temperaturi înalte în care uleiul şi alcoolul reacţionează fără necesitatea ca un
agent extern ca hidroxidul de sodiu să acţioneze în reacţie; procese enzimatice în care se folosesc
ca acceleratori de reacţie ulei-alcool.

Uleiurile vegetale şi grăsimile animale reprezintă un potenţial inepuizabil de energie, ce

posedă, după prelucrare, caracteristici energetice asemănătoare şi de nivelul celor deţinute de
combustibilii de tip diesel (motorina). Astfel s-a dovedit că produsul final al estrificării şi anume
esterul acid gras (bio-dieselul) obţinut din prelucrarea grăsimilor are caracteristici fizice foarte
apropiate de cele ale combustibilului tip diesel clasic, iar obţinerea sa este relativ simplă. Şi mai
mult, trebuie subliniat faptul că, aceşti noi combustibili, fie ei metil sau etil esteri de acizi graşi,
pot fi folosiţi direct în motoarele diesel, fără a le aduce modificări constructive, rezultând
depuneri nesemnificative în timpul combustiei lor .
Drept transesterificare se denumeşte termenul general legat de clasa de reacţii organice în
cadrul cărora un ester este transformat în altul, prin schimbarea numărului de alcoli. În cazul în

17
care esterul iniţial reacţionează cu un alcool, procesul de transesterificare se denumeşte alcooliză.
Reacţia generală de transesterificare este:

Fig. Reacţia generală de transesterificare

Astfel, devine evident faptul că transesterificarea reprezintă de fapt o reacţie de echilibru

şi că depinde în special de amestecul reactanţilor. Oricum presiunea catalizatorului (de obicei un
acid sau o bază puternică) accelerează considerabil şi stabilizează echilibrul. Pentru a obţine o
cantitate mare de ester, se impune folosirea alcoolului în exces.
Sunt câţiva factori foarte importanţi care îşi pun amprenta pe parcursul procedeului de
transesterificare, şi anume pornind de la tipul catalizatorului (alcalin sau acid) până la raportul
molar dintre alcool/grăsime, puritatea reactanţilor (în mare măsură conţinutul lor de umiditate) şi
al acidului gras liber.
Raportul molar alcool/grasime este un factor esenţial care influenţează formarea
produselor finale. Pe de altă parte, un exces exagerat de alcool ar face ca recuperararea glicerinei
să devină dificilă, astfel încât este ideal să se stabilească experimental un optim pentru raportul
molar alcool/grăsime (ulei), pentru fiecare situaţie în parte.

PREPARAREA PROBELOR

Pentru început se determină conţinutul de acizi graşi din şarja de ulei folosită. Pentru
aceasta se ia un mililitru din uleiul uzat şi se va dilua in 10 mililitri de alcool. Apoi se va adăuga
un indicator în amestec pentru a indica pragul de pH 7. Titrarea se va efectua cu o solutie bazică
precum hidroxidul de sodiu (1 mililitru de hidroxid de sodiu diluat in 1 litru de apă).

18
 În funcţie de rezultatul titrării se va şti cantitatea de hidroxid de sodiu necesară pentru a
neutraliza întreaga cantitate de ulei uzat. De exemplu dacă la titrare vom avea nevoie de 4,7 ml
de hidroxid de sodiu, pentru a transforma în biodiesel o cantitate de 210 litri de ulei uzat va fi
nevoie de aproximativ 1,6 kilograme de substanţă.
Acest test trebuie făcut de fiecare dată deoarece conţinutul de acizi graşi diferă de la o
şarjă de ulei la alta.
Un alt compus folosit în proces este metanolul. Cantitatea de metanol în ulei este de 1:5,
deci pentru volumul propus de ulei de 210 litri va fi nevoie de 42 de litri de metanol.

Metanolul şi hidroxidul de sodiu vor fi introduse în proces in amestec. Acest amestec şi

uleiul uzat încălzit se vor amesteca timp de aproximativ o oră si jumătate, după care se va lăsa să
decanteze pentru încă patru ore, astfel încât glicerina, produsul secundar, se va decanta în partea
de jos a recipientului.
Produsul secundar, şi anume glicerina se va folosi pentru producerea de săpun. De
asemenea impurităţile rămase după filtrare se vor folosi pentru a produce furaje animale. Pentru
purificarea biodiesel se foloseşte magnezol(silicat de magneziu)

Fig. 5 . Schema bloc a unei instalaţii de biodiesel.

19
 11.Implementarea proiectului
În anul 0, reprezentând anul ȋnceperii activităţii, dimensiunea proiectului este estimată,
ca efect, la nivelul regiunii formate din judeţul Prahova, Dămboviţa și Ilfov.

În anul 1 și 2, reprezentând a doua fază, se estimează o extindere ȋn judetele Giurgiu,

Buzău, Ialomiţa, Călăraşi, Teleorman şi Argeş.

Anul 3, ultima fază, estimăm o extindere în tot sudul României şi în zona litoralului, în
zona de acţiune adăugând şi judeţele Brăila, Tulcea, Constanţa, Olt, Vâlcea, Gorj, Dolj,
Mehedinţi şi Caraş-Severin.

Nr. crt Specificare Anul 0 Anul 1 Anul 2 Anul 3

1. Cantitate ulei uzat 40000 60000 100000 165000

reciclat (t/an)
2. Cantitate biodiesel 35000 55000 85000 150000
obţinut (t/an)

Fig.6 Prima fază a proiectului Fig.7 A doua fază a proiectului

20
 Fig.8 A treia fază a proiectului

12.Finanţare:
Accesare Fonduri Europene ȋn sesiunea iunie 2014, Măsura 123 derulată prin PNDR.

Proiectul respectă conformitatea cu obiectivul general al Măsurii (ȋmbunătăţirea performanţei

generale a unităţii) și realizează obiectivele de ordin de mediu și siguranţă alimentară: reducerea
emisiilor poluante și a deșeurilor ȋn scopul protecţiei mediului.

13.Surse proprii de finantare:

Unitatea noastră are, deja, în proprietate, terenul necesar amplasării construcţiei, 3 hectare
situate in Campina, judeţul Prahova, precum şi două autoutilitare tip Dacia Logan, motor 1,5 l
Diesel, adaptat pentru funcţionare cu biodiesel. Aceste lucrurii contribuie la reducerea costurilor
de implementare a proiectului.

Contracte de colaborare:

Închierea unui contract de preluare a uleiurilor și a grasimilor vegetale uzate cu S.C. NLVOIL
SYSTEMS S.L.L., firmă specializată ȋn colectarea acestor deșeuri.

Biocombustibilul va fi comercializat către persoane particulare sau va fi vândut către Petrom.

21
 14.Resurse umane
Echipa de management este formată din: managerul de proiect, asistent manager, responsabil
achiziţii, responsabil tehnic și responsabil financiar.

1) Managerul de proiect are următoarele atribuţii: coordonarea tuturor atribuţiilor, identifică

și contractează furnizorii de materie primă (ulei alimentar uzat); recepţia echipamentelor
pentru producerea biocombustibilului și a recipienţilor pentrucolectarea uleiului uzat;
semnează precontractele cu furnizorii de materie primă, evaluarea proiectului;
2) Asistentul manager: solicitarea autorizării de mediu ȋn vederea derulării activităţii; ajută
la desemnarea echipei de management; ȋntocmește fișele de post, instruiește angajaţii;
monitorizează proiectul;
3) Responsabil achiziţii: identifică ofertele de echipament pentru producerea
biocombustibilului și a furnizorilor de materie primă; selectează cea mai bună ofertă;
negociază și prezintă managerului ofertele;
4) Responsabil tehnic: efectuează recepţia echipamentului și verifică pentru ca aceasta să
respecte indicaţiile tehnice; instruiește personalul, supraveghează punerea ȋn funcţiune a
echipamentului; solicită autorizări de mediu ȋn vederea derulării activităţii;
5) Responsabil financiar: identifică furnizorii de materie primă; contribuie la achiziţia
echipamentelor și a recipienţilor de colectare; evaluează proiectul.

15. DETALII PRIVIND FORŢA DE MUNCĂ ŞI PROGRAMUL DE LUCRU

Programul de lucru al companiei va fi de luni până vineri, în două schimburi: schimbul I, de la

ora 700 la ora 1500 (30 de minute pauza de masă), şi schimbul II, de la ora de la ora 15 30 la ora
2330. Colectivul va fi format pentru început din 21 angajaţi:
1. Coordonator proiect (1 angajat, doar schimbul I) : coordonează buna desfăşurare a
implementării proiectului
2. Manager producţie (1 angajat, doar schimbul I) :verifică buna funcţionare a
producţiei
3. Manager asigurarea calităţii (1 angajat, doar schimbul I): asigură monitorizarea
zilnică a indicelui de curăţenie, calitatea serviciilor, calitatea produselor
4. Inginer de producţie (2 angajaţi, unul pe schimb),
Responsabilităţi: asigură buna funcţionare a instalaţiilor, şi se asigură de atingerea
target-ului propus.

22
 5. Tehnician chimist (2 angajaţi, unul pe schimb),
Responsabilităţi: calculează cantităţile de reactanţi ce vor fi introduse în reactor,
verifică încărcarea magnezolului şi asigură schimbarea acestuia
6. Laborant (4 angajaţi, doi pe schimb) : analizează calitatea uleiul uzat şi a produsului
obţinut
7. Stivuitorist (4 angajaţi, doi pe schimb),
Responsabilităţi: asistă prin mutarea obiectelor de mare greutate (rezervoare ulei uzat,
rezervoare biodiesel, rezervoare glicerină, magnezol, etc.)
8. Angajaţi pentru munca de teren (6 angajaţi, doar schimbul I)
Responsabilităţi: colectează uleiurile uzate din raza de acţiune a companiei.

16. BUGET DE CHELTUIELI

Proiectul are ca scop, printre altele, crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea şi
implementarea unui sistem de gestionare a deşeurilor, eficient din punct de vedere ecologic şi
economic.

Evaluarea cheltuielilor la nivelul resurselor destinate protectiei mediului

Din punct de vedere economic pentru colectarea şi reciclarea uleiurilor uzate s-au analizat
următoarele aspecte:

• valoarea investiţiei până la punerea în funcţiune a instalaţiei,

• cheltuieli de funcţionare a instalaţiei de reciclare,

• cheltuieli pentru conştientizarea şi informarea populaţiei,

• cheltuieli pentru achiziţionarea uleiului uzat de la persoane fizice,

• cheltuieli întreţinere,

• salariile angajaţilor,

• cheltuieli pentru achiziţionarea reactanţilor,

• cheltuieli pentru achiziţionarea recipientelor de ulei uzat,

Se urmãreşte reducerea cheltuielilor pe fondul unor modificări importante în structura

acestora, de exemplu: scãderea ponderii cheltuielilor incluse în costurile de producţie.

23
 Asigurarea resurselor umane ca numãr şi pregãtire profesionalã impune anumite costuri, mai
ales cãnd se doreşte personal bine pregãtit profssional şi suficient. De asemenea, pentru a avea
rezultate satisfãcãtoare trebuie sã se asigure anumite dotãri necesare desfãşurãrii in conditii
prielnice toate activitãtile din cadrul proiectului.
Cheltuielile sunt minimizate dacã este implementat un sistem de gestionare a deşeurilor
eficient. Se impune, astfel crearea şi utilizarea de sisteme şi mecanisme economico-financiare
pentru gestionarea deşeurilor de tip ulei uzat in conditiile respectãrii principiilor generale, in
principiu – poluatorul plãteşte şi responsabilizãrii corespunzãtoare a ambelor pãrtii – generatorul
şi agentul economic insãrcinat sã realizeze o colectare corectã, protejand mediul şi sãnãtatea
tuturor. Optimizarea utilizãrii tuturor fondurilor disponibile pentru cheltuielile de capital in
domeniul gestionãrii deşeurilor asigurã reuşita obiectivelor proiectului.
In privinta deşeurilor se urmãreşte crearea unor mecanisme economice adecvate pentru o
mai bunã gestionare a acestora.
Pentru conştientizarea şi informarea populaţiei e nevoie de un anumit buget necesar
promovãrii unui sistem de informare şi motivare prielnic. Astfel, se urmãreşte intensificarea
comunicãrii intre pãrtile implicate, organizarea de programe de educare şi conştientizare a
populatiei. De asemenea, se stimuleazã agentii economici, ce finanteazã actiunii de educare a
populatiei prin oferirea in schimbul materiei prime (ulei uzat şi grãsimi vegetale comestibile)
biocombustibil rezultat.
Se estimeazã faptul cã este importantã o promovare eficientã şi o valorificãre cat mai bunã a
materiei prime. De exemplu, valorificarea deşeurilor trebuie sã fie fezabilã din punct de vedere
tehnico-economic, astfel beneficiarul va dispune de posibilitatea utilizãrii eficiente a produsului
rezultat.
Cheltuieli sunt prevãzute şi pentru asigurarea reactanţilor necesari pentru obtinerea de
biodiesel. De asemenea, se presupun şi anumite cheltuieli neprevãzute in cadrul activitãtii vizate.

ESTIMAREA CHELTUIELILOR ŞI PROFITULUI PE LITRU DE ULEI UZAT

Tab. 2. Estimarea cheltuielilor şi profitului.

Cheltuieli Profit
Preţ cumpărare ulei uzat 0,20 EUR/l -
Preţ cumpărare metanol 0,15 EUR/l -
Preţ cumpărare hidroxid de sodiu 0,01 EUR/l -

24
 Preţ cumpărare magnezol 0,02 EUR/l -
Utilităţi (electricitate, apă..) 0,09 EUR/l -
Salarii angajţi 0,22 EUR/l -
Întreţinere instalaţii şi utilaje 0,01 EUR/l -
Recipiente colectare ulei uzat 0,02 EUR/l -
Carburant folosit pentru deplasări 0,00 EUR/l
Preţ vânzare glicerină brută - 0,06 EUR/l
Preţ vânzare biodiesel - 1,35 EUR/l
Preţ vânzare reziduu filtrare (furaj animale) - 0,02 EUR/l
0,72 EUR/l 1,43 EUR/l

Profitul pe 1 litru de ulei uzat ar fi de 0,71 EUR.

In tabel sunt prezentate alte cheltueli prevãzute in cadrul acestui proiect:

Unitate
Denumire/tip Cantitat
Pret unita fãrã Total
de TVA(lei)
cheltuialã e TVA(lei)
măsură
CHELTUIELI TAXE
- Autorizatie
a.n. 1 2000 2000
ANPM
Registru comertului a.n. 1 200 200
CHELTUIELI
ACHIZITII
- Utilaje Bucatã 5 23760 5702.4 147312
- Recipienti
Bucatã 200 40 9.6 9920
reciclare
- Echipament IT Bucatã 1 4000 960 4960
CHELTUIELI CU
REPARATII
- Intretinere
a.n. 2 1000 240 2480
autoturism
- Cheltuieli
11972.98
neprevãzute
178844.98

STRUCTURA INVESTIŢIEI (EXCLUSIV TVA) cuprinde:

25
 Proiectarea 20 000 EUR
Construcţii – depozit uleiuri uzate, hala de producţie 120 000 EUR
Instalaţii utilităţi, trasee tehnologice, reţele electrice şi de alimentare 45 000 EUR
cu alte utilităţi
Utilaje – sistem filtrare ulei uzat 15 000 EUR
– instalaţie producţie biodiesel 100 000 EUR
– sistem filtrare magnezol 20 000 EUR
– stivuitoare 50 000 EUR
TOTAL 350 020 EUR

Valoarea totală pentru implementarea proiectului: 390482.66 EURO.

17.Riscuri și impact

Probabilitate de Acţiuni
Denumire risc Impact Scor/rating
apariţie preventive

Depunerea
Obţinerea dosarului din
ȋntârziată a timp si urmărirea
60 80 70 Mare
avizului de de către o
mediu persoană
desemnată

Buget
Accesarea unui
insuficient 20 80 50 Mediu
credit bancar
alocat achiziţiei

26
 Livrarea mai
târzie a
Stabilirea unor
echipamentului
20 80 50 Mediu penalităţi
și a
semnificative
nefuncţionării
acestuia

Fabrică de biodiesel reprezintă o instalaţie complexă, constând dintr-o varietate de elemente

principale. Funcționarea unei astfel de instalatie depinde, în mare măsură, de tipul şi cantităţile
de materie primă utilizate.

Efectele negative, directe sau indirecte asupra mediului asociate cu instalarea și funcționarea
instalației propuse nu sunt semnificative.

Se concluzioneaza asadar ca activitatea desfasurata in cadrul obiectivului „Instalație pentru

producerea biodieselul”, va afecta mediul ȋn limite admisibile.

18. Dezvoltare durabilă

Pe termen lung proiectul nostru ȋși propune să ȋmbunătăţească calitatea apei din pânza
freatică prin reducerea cantităţii de ulei alimentar uzat deversat ȋn reteaua de apă-canal. Protecţia
mediului este unul din obiectivele principale la nivelul Uniunii Europene, care urmărește
ȋmbunătăţirea calităţii vieţii și să asigure generaţiilor următoare aceleași condiţii și resurse
nealterate de care se bucură generaţiile actuale.

La nivel de companie se urmărește creșterea dimensiunii ecomonice prin extinderea

activităţii de colectare a uleiului uzat în tot sudul României şi în zona litoralului ȋntr-un termen
de patru ani.

Biocombustibilul va fi comercializat către persoane particulare sau va fi vândut către

Petrom, avem această posibilitate datorită unui precontract semnat cu această companie.
Glicerina se va folosi la fabricarea medicamentelor și ȋn industria cosmeticelor, ȋn urma
contractelor cu firmele specilizate ȋn aceste scopuri.

APENDICE
27
 EVALUAREA SITUAŢIEI ACTUALE A RECICLĂRII ÎN ROMÂNIA

Conform legii 426/2001 reciclarea reprezintă operaţiunea de reprelucrare într-un proces

de producţie a deşeurilor pentru scopul original sau pentru alte scopuri.

În general, reciclarea  previne pierderea unor materiale potenţial folositoare, reduce

consumul de materii prime şi reduce consumul de energie şi astfel producerea de gaze cu efect
de seră. Reciclarea este un concept modern în gestiunea deşeurilor.
Materialele reciclabile pot proveni dintr-o gamă largă de surse, incluzând gospodăriile
particulare, dar şi industriile. Ele includ sticla, hartia, aluminiul, asfaltul, fierul, textilele şi
plasticul. Deşeurile biodegradabile, cum ar fi cele alimentare sau de grădină sunt de asemenea
reciclabile cu ajutorul microorganismelor prin compost sau digestie anaerobă.
Materialele reciclabile trebuie sortate şi separate pe tipuri de produse. Contaminarea lor
cu alte materiale trebuie prevenită pentru a le creşte valoarea şi a facilita procesarea. Sortarea
poate fi efectuată de producător sau la centrele de colectare. Colectarea deşeurilor se poate face
în două moduri: fie firma care le procesează le ia direct de la producător (care, în prealabil, le-a
pregătit în pungi sau saci, pe categorii), fie producătorul le duce prin mijloace proprii la centrul
decolectare.

Reciclarea nu include refolosirea materialelor care işi păstrează forma iniţială pentru alte
scopuri decât cele iniţiale.
În anul 2008, fiecare cetăţean al oraşelor mari din statele Uniunii Europene a produs 524
de kilograme de deşeuri, din care 40% au ajuns în gropile de gunoi, 20% au fost incinerate, 23%
reciclate şi 17% distruse prin descompunere. În anul 2007, cantitatea era de 525 de kilograme.
Cei care au produs cel mai puţin gunoi în 2008 au fost cehii cu 306 kilograme, iar cel mai mult
danezii, cu 802 kilograme.
Cele mai mici cantităţi de deşeuri au fost generate în Cehia (306 kg/persoană), Polonia
(320), Slovacia (328), Letonia (331) şi România (382 kg/persoană). În schimb, cele mai mari
cantităţi de deşeuri municipale au fost înregistrate în Danemarca (802 kg/persoană), Irlanda
(733) şi Cipru (770). Ţările care au recurs cel mai mult la reciclare sunt Germania (48%) din
cantitatea de deşeuri generată, Belgia (35%), Suedia (35%), Olanda (32%) şi Austria (29%).
Dintre toate ţările europene, România reciclează numai 1% din întreg volumul de deșeuri
pe care le produce, restul fiind aruncat la groapa de gunoi. La polul opus se află Belgia, care
reciclează 94%.
Anual, până în 2014, obiectivele de colectare selectivă şi reciclarea a deşeurilor din
ambalaje pe care le are România cresc gradual, până ajung la standardele europene. Obiectivul
de valorificare prin reciclare al României este de 38% în 2009, 42% în 2010 şi 46% în 2011. În
anul 2010, obiectivele de reciclare a hârtiei sunt la 60%, a plasticului 14%, a sticlei la 44% şi a
metalelor la 50%. Dacă România ratează ţintele de valorificare şi reciclare, riscă amenzi de
200.000 de euro pe zi, pentru fiecare obiectiv neîndeplinit.

28