Ciocănaș Mihnea-Andrei Master TIM, anul I

Atenuarea radiaţiei X
Marlene H. McKetty
Atenuarea reprezintă reducerea intensității radiației X după ce aceasta traversează
materia. Această reducere poate rezulta prin absorbția sau împrăștierea fotonilor fasciculului X și
este influențată de diferiți factori precum energia fasciculului și numărul atomic al moleculelor
materiei. Se poate defini un coeficient de absorbție o măsura cantitativă a atenuării radiației în
funcție de o grosime dată a materiei traversată de fascicul. Astfel de mărimi sunt coeficienții
liniari și coeficienții de atenuare masică sunt cei mai des utilizați.
Ecuația ce descrie relația dintre fotonii X incidenți și fotonii X transmiși după material
este de natură exponențială și este evidențiată în relația 1. Este utilizată pentru un fascicul
monoenergetic și depinde de grosimea materialului pe care radiația îl traversează. Astfel, poate fi
calculată atenuarea prin orice material cunoscând grosimea acestuia.
ΔN
I =I 0 e−µ x ; µ= (1)
Δx
unde I-intensitatea radiației transmise după traversarea materialului, I0-intensitatea inițială a
fasciculului, x-grosimea materialului, ΔN-numărul de fotoni absorbiți de material, µ-coeficientul
de atenuare al materialului.
Parametrii ce descriu abilitatea de penetrare a fasciculului X sunt coeficientul de
omogenitate a fasciculului și stratul de semi-absorbție (half-value layer, HVL). HVL descrie
grosimea unui material standard pentru care la care intensitatea fasciculului este înjumătățită.
Pentru a reduce în continuare intensitatea la o pătrime din valoarea inițială, valoarea HVL
necesară va fi mai mare decât valoarea HVL inițială. Raportul între valoarea HVL inițială și noua
valoare HVL definește coeficientul de omogenitate. Filtrarea fasciculului este utilizată pentru
scăderea intensității radiației X, creșterea valorii HVL, reducerea expunerii pacientului și pentru
îmbunătățirea calității imaginii pentru o doză dată a radiației.
Fotonii de energie joasă sunt atenuați mai rapid de material decât cei de energie ridicată,
astfel producându-se creșterea energiei efective a fasciculului X. Filtrarea este utilizată pentru
radiația X policromatică (mai multe lungimi de undă) pentru a elimina fotonii de energie scăzută
care nu participă la formarea imaginii radiografice. Fotonii de energie joasă vor fi absorbiți de
filtru, iar cei de energie ridicată vor trece si vor fi atenuați de material. În domeniul medical,
filtrarea poate fi inerentă și adăugată. Filtrarea inerentă apare la nivelul tubului de raze X prin
atenuarea fasciculului de către fereastra de sticlă a anodei, uleiul izolator și de fereastra prin care
fasciculul trece spre pacient. Filtrarea adăugată constă în adăugarea unei plăcuțe de aluminiu,
compozit între aluminiu și cupru sau alte materiale. Filtrul este poziționat între fereastra de ieșire
pentru radiație și colimator, cel din urmă contribuind la rândul său la filtrare. Filtrarea este
exprimată în grosime echivalentă de aluminiu, în general pentru aparatele de radiologie fiind de
2-3 mm Al, 1 mm datorat colimatorului, iar 0.5 mm datorați filtrării inerente. Avantajele filtrării
sunt: îngustarea spectrului fasciculului X (absorbția fotonilor de energie joasă), reduce
intensitatae fasciculului, crește valoarea HVL, reduce expunerea pacientului și îmbunătățește
calitatea imaginii pentru o doză dată.
Tehnicile de radiografie medicală sunt bazate pe atenuarea radiației de către țesuturile
corpului uman. Pentru a descrie atenuarea este necesară cunoașterea unor parametri precum HVL
sau coeficientul de omogenitate. De asemenea, este necesară filtrarea radiației pentru a elimina
fotonii de energie joasă, îmbunătăți calitatea imaginii și reduce expunerea pacientului. Radiația
este generată de un tub de raze X, trece prin corpul uman și este proiectată pe detector (cameră
de ionizare, film radiologic, detector digital). Cunoscând intensitatea inițială, atenuarea și
Ciocănaș Mihnea-Andrei Master TIM, anul I

intensitatea radiației măsurate de detector, imaginile radiografice pot fi reconstruite utilizând

nivele de gri.