Templul lui Solomon

Templul lui Solomon sau Primul templu din Ierusalim a fost lăcașul sfânt al

vechilor evrei. După izvoarele biblice ar fi fost construit de Solomon pe Muntele
Moria, identificat cu Muntele Templului din zilele noastre.
Templul lui Solomon a fost distrus, după relatarea biblică, în timpul cuceririi
regatului Iudeei de către babilonieni, în anii 587-586 î.e.n. În timpul
dominației persane împăratul Cirus cel Mare a permis evreilor reclădirea lui. Noua
clădire este cunoscută în istorie sub denumirea "Cel de-al Doilea Templu". Ea a
cunoscut o amplă restaurație în anii domniei regelui Irod cel Mare.
Al Doilea Templu din Ierusalim a fost distrus de romani în timpul
represiunii revoltei evreilor din anii 66-73 e.n. contra stăpânirii romane. În contrast cu
alte religii, religia iudaică era o religie monoteistă, iar templul slujea cultului unui
singur Dumnezeu. Ierusalimul și templul său au fost cucerite de patru ori într-o zi de
sabat, pentru că atunci evreii nu se apărau (Macabeii au executat la rândul lor mulți
evrei care refuzau să se lupte în zi de șabat).
Principalele sărbători religioase ale iudaismului erau celebrate la templul din
Ierusalim, unde venea în pelerinaj întregul popor.
Din cauza problemelor religioase și politice, nu s-au mai intreprins excavări
arheologice și au fost doar conspectări sumare de suprafață la Muntele Templului,
de la expediția lui Charles Warren din 1867–70 încoace. Nu a fost găsită până astăzi
nicio urmă a Templului lui Solomon propriu zis, din secolul al X-lea -al IX-lea î.e.n. și
există de aceea dispute în legătură cu perioada în care a fost construit și cu
mărimea sa. Israel Finkelstein și Neil Asher Silberman consideră că Templul nu a
fost construit înainte de secolul VII î.Hr., fiind probabil construit de regele Iosia, care
a domnit în Regatul Iuda între 639 și 609 î.Hr.