Introducere în ASP.

Net, MVC și Web Forms

ASP.NET este un set de tehnologii care ne permit crearea de aplicaţii web. Este evoluţia
de la Microsoft Active Server Pages (ASP), dar beneficiază de suportul platformei de dezvoltare
Microsoft .NET.

Una dintre cele mai importante calităţi ale ASP.NET este timpul redus necesar dezvoltării
aplicaţiilor web. Atât tehnologia în sine, cât şi uneltele de dezvoltare de aplicaţii web de la
Microsoft (cum ar fi Visual Web Developer Express - VWD) – reduc considerabil timpul de
dezvoltare al aplicaţiilor web faţă de alte tehnologii – prin simplitatea unui limbaj de programare
gestionate de genul C# sau Visual Basic .NET, prin colecţia bogată de biblioteci de clase şi
controale .NET care oferă foarte multă funcţionalitate, prin orientarea pe construirea de aplicaţii
web a mediului de dezvoltare VWD.

Chiar dacă ASP.NET este gândit pentru a dezvolta aplicaţii web foarte complexe – prin
faptul că se bazează pe .NET, prin faptul că se insistă pe un model de dezvoltare orientat pe
obiect, respectiv pe separarea interfeţei de logica aplicaţiei – totuşi, este extrem de simplu ca
folosind ASP.NET să dezvoltăm aplicaţii mici, de genul magazinelor online, al aplicaţiilor care
sunt pur şi simplu un ”front-end” pentru o bază de date, sau al site-urilor personale.

ASP.NET cuprinde toate tehnologiile necesare pentru a dezvolta o aplicaţie web, scriind
cantitatea minimă de cod. Limbajele de programare care pot fi utilizate pentru a crea aplicaţii
ASP.NET sunt cele suportate de platforma .NET – cum sunt Visual Basic .NET şi C#, iar o altă
caracteristica importanta a acestor limbaje (înafara faptului că sunt gestionate) este ca au fost
create având în vedere paradigma programării orientată pe obiecte. Totul din .NET, şi evident
din ASP.NET, este un obiect.

Cadrul de arhitectură MVC împarte o aplicație în trei grupe principale de componente:

modele, vizualizări și controlere. Acest lucru permite implementarea principiilor de împărțire a
sarcinilor. Conform acestei structuri, cererile utilizatorilor sunt trimise controlerului, care este
responsabil pentru lucrul cu modelul pentru a efectua acțiuni ale utilizatorului și / sau pentru a
obține rezultatele cererilor. Controlerul alege o vizualizare pentru a o afișa utilizatorului cu toate
datele de model necesare.

Următoarea diagramă prezintă cele trei componente principale

și relațiile care există între ele.

Această distribuție a responsabilităților permite aplicației să se

extindă într-un context de complexitate, deoarece este mai ușor
să scrieți cod, să depanați și să testați o componentă (model, vizualizare sau controler) cu o
singură sarcină. Este mult mai dificil să actualizați, să testați și să depanați codul care are
dependențe în două sau trei dintre aceste zone. De exemplu, logica interfeței utilizatorului tinde
să sufere modificări mai des decât business-logica. Dacă codul de prezentare și business-logică
sunt combinate într-un singur obiect, obiectul trebuie schimbat de fiecare dată când se
reîmprospătează interfața cu utilizatorul. Acest lucru duce adesea la erori și la necesitatea de a
testa din nou business-logica după fiecare schimbare minoră a interfeței utilizatorului.

Notă informativă: Vizualizarea și controlerul depind de model. Cu toate acestea,

modelul în sine nu este independent nici de controler, nici de vizualizare. Acesta este unul dintre
beneficiile cheie ale separării. Această separare vă permite să creați și să testați modele
indiferent de prezentarea lor vizuală.

Funcționalitățile modelului. Un model dintr-o aplicație MVC reprezintă starea aplicației și

business-logica sau operațiunile care trebuie efectuate în ea. Business-logica trebuie inclusă în
model împreună cu logica de implementare pentru a persista starea aplicației. În mod obișnuit,
vizualizările strict tipizate utilizează tipuri ViewModel pentru a stoca datele afișate în acea
vizualizare. Controlerul creează și populează aceste instanțe ViewModel din model.

Funcționalitățile vizualizării. Vizualizările sunt responsabile pentru prezentarea conținutului

prin interfața utilizatorului. Folosesc motorul de vizualizare Razor pentru a injecta cod .NET în
marcajul HTML. Vizualizările ar trebui să aibă o logică minimă care ar trebui să fie asociată cu
prezentarea conținutului. Dacă trebuie să efectuați cea mai mare parte a logicii într-o vizualizare
pentru a afișa date dintr-un model complex, este recomandat să utilizați o componentă de
vizualizare, ViewModel sau șablon de vizualizare pentru a simplifica vizualizarea.

Funcționalitățile controlerului. Controlerele sunt componente pentru gestionarea interacțiunii

utilizatorului, lucrul cu modelul și alegerea unei vizualizări de afișat. Într-o aplicație MVC, o
vizualizare servește doar pentru a afișa informații. Prelucrarea datelor introduse, formarea unui
răspuns și interacțiunea cu utilizatorul sunt asigurate de către controler. În cadrul MVC,
controlerul este punctul de plecare și este responsabil pentru alegerea tipurilor de lucru ale
modelelor și a vizualizărilor de afișat (ceea ce explică numele acestuia - controlează modul în
care aplicația răspunde la o anumită solicitare).

Notă informativă: Controlerele nu trebuie să fie prea complexe, cu prea multe

responsabilități. Pentru a evita supraîncărcarea logicii controlerului, transferați business-logica
de la controler la modelul de domeniu al obiectului.
 Sugestie: Dacă controlerul dvs. efectuează adesea aceleași tipuri de acțiuni, transferați
acțiunile în filtre.

Funcțiile ASP.NET MVC includ:

 Routarea
 Legarea modelului
 Verificarea modelului
 Injecție de dependență
 Filtre
 Domenii
 API-uri web
 Testarea
 Razor
 Vizualizări strict tipizate
 Tag Helpers
 Componentele vizualizărilor