Octombrie, 22 2020

 Draga biblioteca scolara,

Prin aceasta scrisoare vreau sa imi exprim sentimentele mele de

tristețe față de aceasta situatie critica in care te afli si tu si eu. Poate iti voi
părea bizara, dar acestea nu vor fi ultimele cuvinte pe care ți le scriu.
Mi-ai dat emoții fantastice de-a lungul anilor, m-ai învățat atât de multe
lucruri, am explorat impreuna universuri imaginare si am facut cunostinta
cu regi si cersetori, avari si generosi, bogati si saraci, tineri si batrani,
personaje care mi-au facut viata mai vesela si mai bogata.
Ai fost centrul vieții mele, cu urcușuri și coborâșuri, te-am pus pe primul loc
în toate, prietenia noastră a fost o valoare incredibilă pentru mine.Am atâta
amărăciune in suflet pentru că, departe de tine, simt ca pierd clipe
minunate pe care as putea sa le traiesc alaturi de tine.

                  Cu drag, Denisa Melicianu, clasa a IX a A

Draga mea prietena veche

Mi-e dor…

Mi e dor sa- ți simt adierea de dimineață ce

cu mrejele tale îmi făceau ziua mai frumoasa.

Dragile mele carti din biblioteca scolii, au trecut luni de când nu v am mai

simțit foile. Aproape ca v am uitat parfumul

mangaietor ce mi gâdila nările de fiecare data

când va deschideam. Ați cutreierat prin mintea

mea și v ați făcut cămin în sufetul meu, iar acum

cu tristețe trebuie sa mi iau rămas bun.Oare de

ce nu am prețuit fecare moment? Tu, draga

 prietena, mi ai oferit tot ce ai avut mai

frumos și mai gingaș de dăruit, mi ai dat sansa

sa te iubesc și am făcut o. Acum amara i

despărțirea, și amintirea zilelor când veneam cu

atâta patos la tine, sa ți călătoresc prin paradisul

multicolor de cărți. Ma doare. Aștept ziua

revederii noastre, draga biblioteca, când sufletele

noastre se vor încrucișa într o îmbrățișare

profunda. Întoarce te pana nu va fi prea tardiv,

întoarce te pana când imaginea ta sa nu devina

amintire. Amintire atât de dulce și tot atât de

amara in vremea asta a pandemiei. Și acum îmi amintesc ultima zi, când

habar nu aveam ca urma sa fie ultima data

când îți ating rafturile. Priveam in jur si ma bucuram

de compania plăcută a poveștilor.Era o zi atât de ploioasa, plângeau norii de

trista despărțire ce avea sa urmeze, iar eu încă te aștept, aici, pana te voi
regăsi.

Cu dor, Timofte Cristina Mariana, clasa a XI a B

 Draga biblioteca,
 Cu drag, un cititor obișnuit

Pentru mine esti si vei ramane acel loc liniștitor,unde nu auzi nici cel
mai mic zgomot atunci când ești concentrat asupra cărților. Stiu ca te
au închis din cauza pandemiei de coronavirus si imi pare rau. Imi
propusesem ca în acest an să citesc cât mai multe cărți,să mă
informez cât mai mult.
Faptul că s-au închis bibliotecile nu ma împiedică neapărat să citesc.
Apelez uneori la internet sau cumpar anumite volume de la librarie sau de
pe site-urile de profil. Dar nu e totuna. Imi este foarte dor de biblioteca din
școala mea,îmi este dor să iau cărți de la  doamna bibliotecară,și să îmi
dea un termen limita pana la care să citesc acea carte. Acum, in lipsa
acestui sprijin, citesc mai lent, lăsându-ma pe baza că am mult timp la
dispoziție. Când doamna bibliotecară ne dă un anumit termen în care să
citim cartea, este un mare avantaj,deoarece ne obliga sa fim rigurosi cu
timpul nostru, sa tinem ritmul lecturii, sa fim responsabili si sa returnam la
timp cartea pentru a fi citita si de alti colegi. Doamna biblioetcara imi este
un sprijin bun si de nadejde deoarece ma indruma de fiecare data sa aleg
carti interesante, imi ofera carti documentare uneori de unde pot sa ma
inspir in realizarea temelor si ma ajuta sa rezolv cele mai grele referate la
diferite materii.
Îmi este dor de biblioteca școlară si sper să se deschidă mai repede. Abia
acum cand e interzis accesul in acest teritoriu al cartilor, mi-am dat seama
cat de mult valorează pentru mine.
Sper să ne vedem cât de curând,dragă bibliotecă.

Cu dor, Anna Maria Rotaru, clasa a IX a, A

 Draga mea prietenă ,

Simt nevoia de a-ți scrie această scrisoare , deoarece despărțirea

noastră a fost una prea bruscă. Mereu mă întreb oare ce mai fac cărțile
de pe rafturile tale vechi și prețioase , mereu îmi amintesc că ai fost
acolo un prieten de nădejde când informațiile păreau a fi de negăsit.
Draga mea prietenă cu cărți, iți mai amintești momentul în care am
pășit pentru prima oară pragul tău și am apelat la ajutorul tău pentru a-
mi căuta informații pentru ideile mele încurcate? Ai fost acolo chiar și
când trebuia să citesc lecturi pentru liceu. Fiecare carte de a ta mi s-a
părut o adevărată enigmă inițial , dar pe parcurs am deslușit paginile
tale frumos mirositoare , mirosul de hârtie veche și cerneală. Mai vreau
să-ți spun că , tu , draga mea , îmi ești o adevărată prietenă. Cu bune și
cu rele m-ai susținut , m-ai scăpat de note rele și de plictiseala pe care o
am acum , când nu ne mai putem întâlni. Acum stau în casă și mă
gândesc cu dor la paginile din cărțile tale cu care m-am împrietenit
rapid datorită ție. Mai ții minte când mi-ai împrumutat câteva cărți , iar
eu nerăbdătoare le-am citit , apoi le-am uitat acasă , iar pentru asta te
rog să mă ierți pentru că ți le-am înapoiat așa târziu. Iți promit că nu se
va mai întâmpla niciodată. Acum te rog să faci să fie totul ca înainte , să
pot veni la tine ori de câte ori am nevoie , iar tu să mă primești cu
dragoste și să mă suporți ca întotdeauna pentru că tu știi că sunt
împrăștiată și nu reușesc să fiu o persoană mai ordonată. Cu toate
acestea , tu ai fost mereu prietena pe care mă pot baza. Sincer îmi
doresc ca lucrurile să revină la normal și relația noastră de prietenie să
poată continua, pentru că nici măcar primul meu an de liceu nu a fost
complet și nu am putut sta mai mult alături de tine , draga mea.
 Știu că despărțirea noastră a fost foarte bruscă , dar îmi doresc ca
revederea să fie minunată si sa se intample in cel mai scurt timp.

Cu prietenie, GOTCU RUXANDRA VASILICA

Clasa a X a A

Piatra Neamț 24/10/2020

Dragă bibliotecă,
A trecut ceva timp de când nu ți-am mai făcut o vizită....Ce mai faci?
Cum mai ești?
Cu pandemia asta, nu am apucat să-mi iau rămas bun de la tine, nu am
apucat să-mi mai plimb ochii prin rafturile tale pline de cărți. Vreau să-ți
spun că ești cea mai liniștită si cea mai colorată cameră din lume, locul
unde nimeni nu te deranjează, unde găsești cărți pline de inspirație și
imaginație, acel loc plin de liniște sufletească. O să-ți dezvălui un
secret....mirosul cărților mă înnebunește!
Când îți deschideam ușa, un aer de vară îmi trecea prin față, simțeam
un miros de copaci si un sentiment de sensibilitate mă cuprindea,
inima-mi prindea culori si mintea mea aștepta cu nerăbdare să deschid
cartea plină de minunății. Degetele mele atingeau coperta, apoi
începeau să răsfoiască foile pline de cerneală...paginile pline de povești
și aventuri ce mă făceau să mă simt în altă lume, iar tu...ma făceai sa
ma simt acasă.
Dragă bibliotecă, ești minunată!

Cu dor, Avarvari Giulia, Clasa a XI a B