MODURILE PERSONALE ALE VERBULUI

Modurile și timpurile verbale-moduri personale (indicativ, conjunctiv,

imperativ, condițional-optativ), care sunt predicate verbale sau
nominale;
-forme nonfinite-infinitiv, gerunziu, supin și participiu, nu sunt
predicate, ci subiecte, nume predicative, atribute, complemente sau
circumstanțiale.
Indicativ are timpurile:
A mânca/a alerga
-prezent-eu mănânc, tu mănânci, el mănâncă.(desfasurarea actiunii in
momentul vorbirii)
-imperfect-eu mâncam, tu mâncai, el mânca, noi mancam, voi mancati,
ei/ele mancau (actiune trecuta care se desfasoara in acelasi timp cu o
alta actiune trecuta)
-perfect-compus-am mâncat, ai mâncat, a mâncat , noi am mancat, voi
ati mancat, ei ele au mancat (actiune trecuta si terminata in momentul
vorbirii)
-perfect simplu-mâncai, mâncași, mâncă, mâncarăm, mâncarăti,
mâncară (actiune trecută si terminată in momentul vorbirii, având
acelasi sens cu perfectul compus) .
-mai mult ca perfectul-mâncasem, mâncaseși, mâncase, mancaseram,
mâncaserati, măncaseră (actiune trecută si terminate înaintea altei
acțiuni trecute)
-viitorul anterior-voi fi mâncat, vei fi mâncat, va fi mâncat (actiune
viitoare terminate înaintea altei actiuni viitoare)
-viitorul standard (voi mânca, vei mânca, va mânca)+viitorul popular (o
să fiu, am să fiu, oi fi) o să mânânc, am să mânânc, oi mânca.( actiune
desfasurata dupa momentul vorbirii)

Conjunctivul-arată o acțiune posibilă, realizabilă. Marca gramaticală a

modului conjunctiv este SĂ
-prezent-să alerg, să alergi, să alerge; (o actiune desfasurata in
momentul vorbirii sau dupa momentul vorbirii)
-perfect-să fi alergat, să fi alergat, să fi alergat. (o actiune ce se poate
desfasura inainte de momentul vorbirii)
Condiționalul-optativ -arată acțiuni posibile a căror realizare depinde de
o condiție)
-prezent-aș alerga, ai alerga, ar alerga ( o acțiune desfăsurată în
momentul vorbirii sau după momentul vorbirii)
-perfect-aș fi alergat, ai fi alergat, ar fi alergat (o actiune desfasurată
inainte de momentul vorbirii)
Imperativul- exprimă un ordin, un îndemn, un sfat, o rugăminte)
-la persoana a II-a, singular, plural: Fii! Fiți! Nu fi! Nu fiți!
-Cântă! Cântați!
-Nu cânta! Nu cântați!
Aceste moduri personale au funcțiile sintactice de predicat verbal (Am
să alerg până la biserică). Eu sunt în clasă. (predicat verbal) și de
predicat nominal. (El este inteligent).
Formele nonfinite
Infinitiv-a iubi, a mânca, a dansa, a merge.
Pot merge la spectacol. (ce pot? Merge, verb la infinitiv, complement
direct)
Gerunziu-ind, ând- mâncând, plecând, fugind
Participiu-s/t, fugit, cules, mâncat, plecat
Supin-se construiește cu ajutorul prepozițiilor+participiul (de, la, pentru
mâncat, cules, dansat)
Aceste forme nonfinite nu sunt predicate niciodată, vor avea alte funcții
sintactice.
Singurele verbe care au funcție de P.V./P.N. sunt cele la modurile
personale (indicativ, conjunctiv, condițional-optativ, imperativ).

Funcții sintactice ale formelor nonfinite:

Infinitivul
Subiect-A mânca este important. (cine este important?)
Nume predicativ (va sta mereu pe lângă un verb copulativ) Dorința este
de a mânca.
Complement direct-Pot cânta la un instrument. (ce pot?)
Complement prepozițional-Se gândește la a urma un curs. (la ce se
gândește?)
Circumstanțial de mod-Alerga fără a respira. (cum aleargă?)
Circumstanțial de timp-Înainte de a răsări soarele am plecat. (când am
plecat?)
Atribut verbal-Dorința de a mânca e mare. (care dorință?)
Circumstanțial de cauză-Se teme a nu greși la lucrare. (din ce cauză?)
Circumstanțial de scop-Luptă pentru a avea bunuri. (cu ce scop?)
Gerunziul
Subiect-Se aude plouând. (cine se aude?)
Complement direct-Aud plouând. (eu ce aud?)
Circumstanțial de mod-Se plimba pedalând încet. (cum se plimba?)
Circumstanțial de timp-Trecând prin București, mama mi-a arătat
Ateneul. (când mi-a arătat Ateneul?)
Atribut verbal-Coșurile fumegând se văd în zare.(care coșuri?)
Circumstanțial de cauză-Pierzând cheile, am rămas acasă. (din ce cauză
am rămas acasă?)
Supinul
Subiect-De scris e ușor. (cine e ușor?)
Nume predicativ-Dorința este de scris.
Atribut verbal-Mașina de spălat s-a stricat. (care mașină?)
Complement direct-Am de scris. (ce am?)
Complement prepozițional-Se apucă de înot. (de ce se apucă?)
Participiul
Atribut adjectival-Copacul tăiat este aici.
Nume predicativ-Copacul este tăiat.
Verbele predicative și copulative care au categoria gramaticală a
modului ocupă în enunț doar poziția de centru, îndeplinind funcția
sintactică de: P.V. sau de P.N.

Predicatul nominal=verb copulativ (a ieși, a rămâne, a părea, a fi, a

deveni, a însemna, ajunge)+Numele predicativ, care este exprimat prin:
substantiv, pronume, numeral, verbe la infinitiv și la supin, adjective.
Infinitiv
Am învățat poezia fără a face efort. (circ. de mod)
Dorința lui este de a pleca la munte. (nume predicativ)
Bunicul poate schia foarte bine. (complement direct)
A acționat fără a judeca.(circumstanțial de mod)
Este posibil a colabora cu ei. (subiect)
A dărui este un gest frumos.(subiect)
Se teme a nu greși la lucrare. (circ. de cauză)
A citi este o plăcere pentru mine. (subiect)
Nu-și amintește a fi petrecut vreodată mai bine ziua lui. (complement
indirect)
Este o lipsă de respect a nu-ți saluta vecinii. (subiect)
Am trecut pe la tine pentru a-l vedea pe fratele tău. (circumstanțial de
scop)
Copilul părea a nu înțelege spusele bunicii. (nume predicativ)
Ne este greu a face zilnic temele. ( subiect)
Am început a lucra exerciții din culegere. (complement direct)
Până a nu apune soarele, îmi termin temele. (circumstanțial de timp)
Mă gândesc la a citi un roman istoric.(complement prepozițional)
Mă deranjează obiceiul tău de a râde. (atribut verbal)
Gerunziu
Văd căzând frunzele din copaci. (complement direct)
Copilul mergea șchiopătând. (circumstanțial de mod)
Ajungând acasă, mi-am făcut temele. (circumstanțial de timp)
Rafalele vâjâind ale vântului le împiedică înaintarea. (atribut verbal)
Supin
De învățat este ușor. (subiect)
Filmul este de văzut. (nume predicativ)
Dan va termina de citit cartea mâine. (complement direct)
S-a săturat de scris. (complement prepozițional)
Echipamentul de urcat pe munte este în debara. (atribut verbal)
Circumstanțialul de cauză
-arată cauza și răspunde la întrebările: din ce cauză?, din ce pricină?
-se exprimă prin:-substantiv- Plângea de supărare. (Ac.) Plângea din
cauza supărării. (G. )
-prin pronume. Mama m-a pedepsit pentru ei. (Ac.) Mama m-a pedepsit
din cauza ei. (Genitiv)
-numeral cu valoare pronominală-Am pierdut meciul pentru cei doi.
-adjectiv- Plângea de supărată.
-verb la gerunziu. Alergând, s-a accidentat.
Circumstanțialul de scop
-arată scopul și răspunde la întrebările: cu ce scop? În ce scop?
-se exprimă prin:-substantiv-Muncește pentru succes.
-prin pronume-Am două teze și pentru acestea am recapitulat serios.
-numeral cu valoare pronominală-Am două teze și pentru cele două
muncesc.
-verb la infinitv-Mama ne-a trimis pentru a studia.
-verb la supin-Am plecat pentru arat.