TEMA 1.

ANALIZA PROGRAMULUI DE PRODUCŢIE

ŞI COMERCIALIZARE (2020)

1.1. Însemnătatea, sarcinile analizei şi sursele principale de informaţie

Examinarea rezultatelor activităţii agenţilor economici din sfera de producţie, indiferent de

forma de proprietate, trebuie să înceapă cu studierea programului de producţie şi comercializare în
dinamică şi comparativ cu nivelul programat pentru anul de gestiune, deoarece de volumul,
sortimentul, calitatea şi ritmicitatea producţiei (lucrărilor, serviciilor) depind costul acesteia,
venitul din vânzări, profitul, rentabilitatea şi alţi indicatori referitori la rezultatele activităţii
economico-financiare desfăşurate. Pe lângă aceasta, de volumul activităţii de bază depinde
necesitatea întreprinderii în forţa de muncă, mijloace fixe, resurse materiale şi alte active curente
care determină potenţialul ei de dezvoltare pe o perioadă durabilă.
Sarcinile principale ale analizei:
◙ examinarea corelaţiei indicatorilor de volum referitori la programul de
producţie şi comercializare,
◙ aprecierea generală a îndeplinirii programului de producţie şi
comercializare;
◙ analiza îndeplinirii programului de producţie pe sortimente, după
structură, calitate, competitivitate şi ritmicitate;
◙ analiza valorii adăugate;
◙ analiza venitului din vânzări;
◙ aprecierea evoluţiei întreprinderii analizate pe piaţa de desfacere.
Scopul analizei:
Rezultatele analizei activităţii de producţie şi comercializare stau la baza fundamentării
programului de producţie şi comercializare pentru perioada următoare, precum şi la baza
stabilirii unor obiective strategice pentru dezvoltarea unităţii economice.
Sursele principale de informaţie:
◙ Programul social-economic de dezvoltare a entității (compartimentul „Programul de
producţie şi comercializare”) sau planul de afaceri al întreprinderii (business plan),
(compartimentul „Prezentarea produselor, afacerilor şi a principalelor activităţi”).
◙ Cercetarea statistică a produselor industriale „PRODMOLD-A”.
◙ Cercetarea statistică trimestrială nr.5-CI„Consumurile, cheltuielile și investițiile
întreprinderii”.
◙ Situația de profit și pierdere (anexa 2 la situațiile financiare).
◙ Balanța de verificare a conturilor sintetice (pe subconturi).
◙ Alte surse de informaţie.

1.2. Corelaţia indicatorilor privind volumul programului de

producţie şi comercializare

În practica analitică se utilizează un sistem larg de indicatori care reflectă volumul

programului de producţie şi comercializare, însă cel mai frecvent apelăm la următorii indicatori:
1) volumul producţiei globale (VPG) utilizat de toate unităţile de producţie, în care ciclul
operaţional (de producţie) este mai mare de 30 de zile;
 2) volumul producţiei fabricate (VPF);
3) volumul producţiei vândute (VPV);
4) valoarea adăugată (VA);
5) venitul din vânzări (VV).
Majoritatea indicatorilor specificaţi pot avea o unitate de măsură atât valorică, cât şi fizică.
Între aceşti indicatori există o legătură reciprocă care poate fi redată prin următoarele formule de
calcul:
Tabelul 1.1.
Corelaţia indicatorilor privind volumul
programului de producţie şi comercializare

Indicatorii de volum Formule de calcul

1. Volumul producţiei globale (VPG)
2. Volumul producţiei fabricate (VPF) VPF = VPG – Pn
3. Volumul producţiei vândute (VPV) VPV = VPF ± Sp
4. Valoarea adăugată (VA) VA = VPF ± Ci
5. Venitul din vânzări (VV) VV = VPV ± VAV

unde:
Pn – producţia neterminată;
Sp – soldul producţiei în stocuri;
Ci – consumurile şi cheltuielile intermediare provenite de la terţi;
VAV – venitul din alte vânzări ale activităţii operaţionale.

De regulă, în practica analitică se utilizează în cele mai dese cazuri formula generală de
calcul ce reflectă legătura reciprocă dintre indicatorii menţionaţi mai sus denumită „balanţa
producţiei”. Această formulă poate fi redată prin două variante de calcul, luând în consideraţie
necesitatea analizei:
1. Spi + VPF = VPV + Spf sau
2. Spi + VPF + Ri(+) = VPV + Ri(-) + Spf,
unde:
Spi şi Spf – soldul producţiei în stocuri respectiv la începutul şi finele perioadei de gestiune;
Ri – rezultatele inventarierii producţiei finite la depozitele
întreprinderii;
Ri(+) – surplus, Ri(-) – lipsuri.
Fiecare din indicatorii prezentaţi mai sus poate fi determinat astfel:
Spi = VPV + Ri(-) + Spf – VPF – Ri(+);
VPF = VPV + Ri(-) + Spf – Spi – Ri(+);
Ri(+) = VPV + Ri(-) + Spf – Spi – VPF;
VPV = Spi + VPF + Ri(+) – Ri(-) – Spf;
Spf = Spi + VPF + Ri(+) – VPV – Ri(-);
Ri(-) = Spi + VPF + Ri(+) – VPV – Spf.
Legătura teoretică dintre aceşti indicatori permite să apreciem nu numai prioritatea
respectării unei corelaţii justificate între ei, ci şi plenitudinea şi exactitatea informaţiei utilizate
pe parcursul analizei ulterioare.
 1.3. Aprecierea generală a îndeplinirii programului de producţie şi
comercializare
Această etapă a analizei se efectuează prin compararea indicatorilor de volum în dinamică
şi faţă de nivelul programat. Un rol semnificativ îl are compararea diferiţilor indicatori ai
volumului pentru a evita cauzele generale care au provocat modificările absolute şi relative la
fiecare indicator în parte. Pentru aceasta se utilizează următorul tabel analitic:
Tabelul 1.2.
Aprecierea generală a îndeplinirii
programului de producţie şi comercializare
Indicatori Anul Anul curent Abaterea absolută În % faţă de
precedent (+, -) faţă de
mii lei program realizat anul program anul program
mii lei mii lei precedent mii lei precedent
mii lei
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2 6= 7=
3/1x100 3/2x100
1.VPF la 18428 x 25022 + 6594 x 135,78 x
preţuri
comparabile
2. VPF la 20268 x 29808 + 9540 x 147,07 x
preţuri
curente ale
anului
respectiv
3. VPF la x 28740 29808 x + 1068 x 103,72
preţuri
programate
4.VV 14763 21820 20633 + 5870 - 1187 139,76 94,56
5.Volumul 19431 17256 26384 + 6953 + 9128 135,78 152,90
vânzărilor
nete
6. Valoarea 6976 - 11051 + 4075 - 158,41 -
adăugată
În baza datelor din tabel observăm că la întreprinderea analizată au intervenit unele
modificări esenţiale la îndeplinirea programului de producţie şi comercializare atât în dinamică,
cât şi faţă de nivelul programat. Astfel, la toţi indicatorii cu excepţia indicatorului 4 (VPV), se
observă o tendinţă de majorare atât absolută, cât şi relativă. Indicatorul 4 (VPV) s-a majorat în
dinamică şi s-a redus faţă de nivelul programat.
Compararea indicatorilor de volum în dinamică şi faţă de nivelul programat se efectuează
pentru a evita cauzele generale care au provocat modificările absolute şi relative la fiecare
indicator în parte.
Pentru a evidenţia aspectele pozitive şi negative ale tuturor modificărilor obţinute în
dinamică la indicatorii de volum apelăm la următoarele comparaţii ale indicilor obţinuţi (în %): (1
– preț prevăzut, 2 – preț curent)
1) IVPF2 > IVPF1, (147,07 > 135,78) ceea ce înseamnă că preţurile în vigoare la producţia
fabricată s-au majorat faţă de cele comparabile ale anului precedent (factor pozitiv),
 deşi în cea mai mare măsură aceasta nu depinde de entitate, ci de piaţa de
desfacere;
2) IVPV < IVPF2, (135,78 < 147,07) ceea ce înseamnă că soldurile producţiei în stocuri la
finele anului de gestiune s-au majorat (factor negativ);
3) IVA > IVPF2, (158,41 > 147,07) ceea ce înseamnă că consumurile şi cheltuielile
intermediare s-au redus (factor pozitiv);
4) IVV < IVPV1, (135,78 < 139,76) ceea ce înseamnă că veniturile obţinute din alte
vânzări ale activităţii operaţionale s-au redus (factor negativ).
Metoda prezentată mai sus poate fi utilizată şi la nivelul programat, utilizând comparaţiile
posibile între indicii indicatorilor reflectaţi în tabelul 1.2.

1.4. Analiza îndeplinirii programului de producţie pe sortimente şi

după structură

Prin sortimentul producţiei se subînţelege enumerarea completă a produselor fabricate,

lucrărilor executate şi serviciilor prestate sau clasificarea lor pe grupe omogene mari.
În practica analitică se utilizează mai multe metode de apreciere a programului de producţie
pe sortimente:
- pe baza evidenţierii celui mai mic procent la unul din produsele la care
programul n-a fost îndeplinit;
- pe baza calculului coeficientului mediu pe sortimente (Ks) care se determină ca
raportul dintre volumul producţiei fabricate în limitele sortimentului programat
şi volumul producţiei programate;
- în cazul unui nomenclator larg de produse fabricate, se calculează coeficientul de
nomenclatură (Kn) ca raportul dintre numărul de poziţii la care programul de
producţie a fost îndeplinit şi numărul total de poziţii examinate.
Totuşi, în cele mai dese cazuri îndeplinirea programului de producţie pe sortimente se
apreciază pe baza coeficientului mediu pe sortimente.

Tabelul 1.3.
Aprecierea îndeplinirii programului
de producţie pe sortimente

Feluri de produse Cantitatea Preţ Volumul producţiei % Obţinut

unitar, fabricate, mii lei îndepl. în lim.
progra realizat lei programat realizat program sort.
m . progr.,
mii lei
A 1 2 3 4=1x3 5=2x3 6 7
1. Costume 8000 10700 1200 9600 12840 133,75 9600
bărbaţi, unităţi
2. Pantaloni 7800 7124 250 1950 1781 91,33 1781
bărbaţi, unităţi
3. Paltoane bărbaţi, 600 670 900 540 603 111,67 540
unităţi
4. Alte produse, x x x 6338 9798 154,59 6338
mii lei
Total x x x 18428 25022 135,78 18259
În datelor din acest tabel se calculează coeficientul mediu pe sortimente, apoi, în condiţiile
în care acest indicator relativ este subunitar, se determină suma producţiei pierdute de pe urma
nerespectării sortimentului programat (ca diferenţa dintre numărătorul şi numitorul din formula de
calcul).
VPF lim. 18259
Ks = VPFpr . x 100 = 18428 x 100 = 99,08%
∆VPF = 18259 – 18428 = - 169,0 mii lei.
Din tabelul 1.3. rezultă că la entitatea analizată programul de producţie pe sortimente a fost
îndeplinit în proporţie de 99,08%, ceea ce a condus la reducerea VPF cu 169,0 mii lei. Suma
producţiei pierdute poate fi considerată ca rezervă internă de majorare a VPF pe viitor.
Prin structura producţiei se subînţelege ponderea fiecărui fel de produs (sau grup de
produse) în volumul total al producţiei fabricate. Respectarea sau nerespectarea structurii
programate influenţează direct rezultatele activităţii desfăşurate. Sarcina principală a analizei
structurii producţiei constă în determinarea gradului de respectare a structurii programate şi a
consecinţelor care pot apărea în urma nerespectării acesteia. În cele mai dese cazuri aprecierea
îndeplinirii programului de producţie după structură se efectuează în baza coeficientului mediu de
structură (Kst) care se determină ca raportul dintre volumul producţiei fabricate efectiv în limita
structurii programate şi volumul producţiei fabricate efectiv după structura programată.
Tabelul 1.4.
Aprecierea îndeplinirii programului
de producţie după structură
Feluri de Volumul producţiei fabricate Îndeplinirea Producţia Realizat în
produse Programat Realizat programului realizată lim.
suma, pon- suma, pon- de după structurii
mii lei derea, mii lei derea, producţie, structura programate,
% % % programată, mii lei
mii lei
A 1 2 3 4 5 6* 7**
1. Costume 9 600 52,09 12 840 51,31 133,75 13 034 12 840
bărbaţi,
unităţi
2. Pantaloni 1 950 10,58 1 781 7,12 91,33 2 647 1 781
bărbaţi,
unităţi
3. Paltoane 540 2,93 603 2,41 111,67 733 603
bărbaţi,
unităţi
4. Alte 6 338 34,40 9 798 39,16 154,59 8 608 8 608
produse,
mii lei
Total 18 428 100 25 022 100 135,78 25 022 23 832
Col.6* se calculează prin 2 metode (dar se alege doar o metodă de calcul):
metoda 1:
52,09% x 25 022 = 13 034
10,58% x 25 022 = 2 647 ..................etc.
metoda 2:
135,78% x 9 600 = 13 035
135,78% x 1 950 = 2 648 ................. etc.
Col.7*: se compară col.6* cu col.3 și se înregistrează valoarea mimimă.
În baza datelor din tabel se calculează coeficientul mediu de structură. În cazul în care el
este subunitar, se determină suma producţiei pierdute de pe urma nerespectării structurii
programate ca diferenţa dintre numărătorul şi numitorul din formula de calcul.
23832
Kstr. = 25022 x 100 = 95,24%
∆VPF = 23832 – 25022 = - 1190 mii lei (8 608-9 798).
În baza datelor din tabelul 1.4. se poate constata că la entitatea analizată programul de
producţie după structură a respectat numai la nivelul de 95,24%, ceea ce a contribuit la reducerea
VPF cu 1 190 mii lei. Suma producţiei pierdute poate fi considerată ca rezervă internă de majorare
a VPF pe viitor.
1.5. Analiza îndeplinirii programului de producţie după calitate şi
competitivitate

În condiţiile economiei de piaţă un rol semnificativ îl joacă calitatea şi competitivitatea

producţiei fabricate. Piaţa de desfacere reglementează cerinţele prioritare faţă de calitatea
produselor prin introducerea obligatorie a certificatului de calitate pe fiecare produs în parte,
precum şi prin stimularea producătorului cu un preţ avantajos de vânzare.
Prin calitatea producţiei se subînţeleg proprietăţile particulare ale fiecărui produs fabricat
care corespund unor cerinţe strict determinate de piaţa de desfacere sau satisfac anumite necesităţi
ale consumatorului (cumpărătorului).
Prin competitivitate se subînţelege corespunderea produsului fabricat cerinţelor pieţei de
desfacere.
În practica analitică se utilizează un sistem larg de indicatori ce caracterizează calitatea
produselor care depinde de particularităţile sectorului economiei naţionale din care face parte
entitatea analizată, precum şi de parametrii specifici ai produselor fabricate şi posibilităţile reale
de măsurarea a calităţii acestor produse:
• indicatorii tehnico-economici, specifici fiecărei ramuri (randamentul maşinilor, viteza de
lucru, consumul de materii prime în procesul de exploatare, conţinutul cu substanţă utilă, puterea
calorică, durabilitatea, comoditatea la prestare, gradul de finisare etc.);
• dinamica refuzurilor din partea beneficiarilor, folosind ponderea produselor refuzate în
totalul producţiei livrate sau numărul refuzurilor ce revin la 1000 lei livrări;
• dinamica reclamaţiilor din partea beneficiarilor, folosindu-se numărul de reclamaţii,
valoarea produselor reclamate sau numărul de reclamaţii ce revin la 1000 lei livrări;
Prin reclamaţie se subînţeleg pretenţiile primite de la consumatori (clienţi) cu privire la
produsele vândute. Această analiză se efectuează în dinamică în baza datelor anuale şi/sau pe
parcursul perioadei de gestiune pe luni.
Tabelul 1.5.
Aprecierea calităţii producţiei vândute
în baza reclamaţiilor în dinamică
Nr. Indicatori Anul Anul de Abaterea
precedent gestiune (+, -)
A B 1 2 3
1 Volumul producţiei vândute, mii lei 14 763 20 633 + 5 870
2 Valoarea produselor reclamate – total, 810 775 - 35
mii lei
3 Ponderea produselor reclamate în 5,49 3,76 - 1,73
volumul total al producţiei vândute, %
(rd.2 ‫ ׃‬rd.1) x 100
Din tabelul 1.5 rezultă că la entitatea analizată se observă o tendinţă pozitivă de reducere a
ponderii produselor reclamate în volumul total al producţiei vândute faţă de anul precedent de la
5,49 la 3,76%. Această situaţie ilustrează o îmbunătăţire a calităţii producţiei fabricate şi vândute,
deşi valoarea produselor reclamate este încă destul de înaltă.
• dinamica cheltuielilor cu remedierile în termen de garanţie, exprimată ca sumă absolută
sau ca nivel ce revine la 1000 lei producţie.
O deosebită importanţă prezintă analiza calităţii producţiei diferenţiate pe clase de calitate
(sorturi).
Pentru a efectua analiza calităţii producţiei diferenţiate pe clase de calitate se pot utiliza
următoarele procedee:
• prin intermediul preţului mediu ponderat, care se determină ca raportul dintre valoarea
totală a produsului fabricat şi cantitatea lui în unităţi naturale:
Σ(qxp)
P= Σq ,
unde:
P – preţul mediu ponderat (în lei);
q – cantitatea de produse din fiecare clasă de calitate;
p – preţul de vânzare (lei/bucata) din fiecare clasă de calitate.
Apoi se calculează procentul îndeplinirii programului după calitate la produsul respectiv
ca raportul dintre preţul mediu efectiv şi cel programat.
La etapa următoare a analizei se calculează influenţa următorilor doi factori care au
contribuit la modificarea totală a valorii produsului, ţinând cont de calitatea respectivă a acestui
produs, şi anume:
1) modificarea cantităţii totale a produsului fabricat:
∆VPV = [(qef. – qpr.) x Ppr.];........∆ R f 1
2) modificarea preţului mediu ponderat al produsului:
∆VPV = [(Pef. – Ppr.) x qef.]............ ∆ R f 2.
• prin intermediul coeficientului mediu de calitate, care se determină conform relaţiei:
Σ(qxp)
Kc = Σ(qxp max) ,
unde:
pmax – preţul de vânzare (lei/bucata) din clasa de calitate superioară.
Procentul îndeplinirii programului după calitate se calculează ca raportul dintre
coeficientul mediu de calitate programat şi cel efectiv.
Influenţa modificării calităţii producţiei asupra modificării valorii totale a produsului se
determină conform relaţiei:
 ∆VPV = [(Kcpr. – Kcef.) x qef. x Pmax..].

Principalele căi de îmbunătăţire a calităţii producţiei trebuie să vizeze:

 asimilarea de noi produse cu nivel tehnic-calitativ superior celor existente şi solicitate pe piaţă;
 reproiectarea şi modernizarea prin introducerea progresului tehnic la nivel mondial;
 aprovizionarea cu materii prime, materiale de calitate superioară;
 executarea reparaţiilor capitale de calitate şi respectarea programului privind reviziile periodice
şi al reparaţiilor curente;
 ridicarea calificării forţei de muncă;
 controlul procesului formării şi realizării calităţii, privit ca un proces unitar, avându-se în vedere
subsistemele: concepţie, execuţie şi exploatare.

În legătură directă cu analiza calităţii producţiei este şi problema reînnoirii producţiei.

Astfel, intensitatea procesului de înnoire şi modernizare este determinată de necesitatea
economisirii resurselor materiale, îmbunătăţirea calităţii producţiei, a creşterii competitivităţii
produselor. Caracterizarea acestui aspect se poate face cu ajutorul următorilor indicatori:
a) Coeficientul stării de noutate a producţiei, care se determină astfel:
VPFct .
N = VPF ,
unde:
N - coeficientul stării de noutate;
VPFct. - valoarea producţiei aferente produselor ce nu depăşesc
vârsta critică (având în vedere durata de viaţă economică a
produselor.
b) Ponderea produselor noi şi reproiectate în totalul producţiei (valoric sau în unităţi fizice),
care se determină conform modelului:
VPFn.
Gn = VPF x 100,
unde :
Gn - ponderea produselor noi şi reproiectate;
VPFn - valoarea produselor noi şi reproiectate (respectiv număr de unităţi fizice ale acestora).
c) Gradul de disponibilitate a produsului, determinat după modelul:
D = 1/1,
unde:  - timp de nefuncţionare/timp normal de funcţionare

1.6. Analiza îndeplinirii programului de producţie după

ritmicitate
Prin ritmicitate se subînţelege îndeplinirea programului de producţie conform graficului
stabilit. De regulă, graficul acesta poate fi îndeplinit pe diferite perioade de timp:
- în limita anului – pe trimestre;
- în limita trimestrului – pe luni;
- în limita lunii – pe decade;
- în limita decadei – pe zile;
- în limita zilei – pe schimburi.
 În cele mai dese cazuri analiza ritmicităţii producţiei se efectuează pe decade, luni şi
trimestre.
Există mai multe metode de apreciere a programului de producţie după ritmicitate, şi
anume:
 metode grafice(graficul de producţie simplu şi cumulat);
 indici de îndeplinire a programului pe diviziuni de timp în cadrul unei perioade date (orice
abatere a indicilor de îndeplinire a programului pe diviziuni de timp faţă de valoarea indicelui
mediu reflectă nerespectarea ritmicităţii planificate);
 ponderea sarcinilor de plan şi a realizărilor pe diviziuni de timp în cadrul unei perioade date
(orice abatere de la ponderea planificată reflectă nerespectarea ritmicităţii);
 coeficientul ritmicităţii (orice abatere de la 1 sau 100 reflectă nerespectarea ritmicităţii).
Coeficientul ritmicităţii (Krt) se determină ca raport între valoarea producţiei executate
în limitele programului şi valoarea producţiei programate.
Aplicarea procedeelor de analiză se face de obicei potrivit felului de analiză adoptat,
ţinându-se seama în special de perioada de timp.
Tabelul 1.6.
Aprecierea ritmicităţii producţiei fabricate pe trimestre

Trimestre Volumul producţiei fabricate

programat realizat obţinut în limitele
suma, ponderea, suma, ponderea, ritmicit. programate,
mii lei % mii lei % mii lei
A 1 2 3 4 5
Trimestrul I 4 600 24,96 4 300 17,18 4 300
Trimestrul II 4 610 25,02 4 550 18,18 4 550
Trimestrul III 4 600 24,96 7 500 29,97 4 600
Trimestrul IV 4 618 25,06 8 672 34,67 4 618
Total 18 428 100 25 022 100 18 068

VPF lim 18068

Krt. = VPFpr . x 100 = 18428 x 100 = 98,05%.
În cazul când acest indicator este subunitar, se determină suma producţiei pierdute din cauza
nerespectării ritmicităţii programate ca diferenţa dintre numărătorul şi numitorul din formula de
calcul.
∆VPF = VPFlim. – VPFpr. = 18 068 – 18 428 = - 360 mii lei.
Din tabelul 1.6. rezultă că la entitatea analizată programul de producţie privind ritmicitatea a
fost realizat numai la nivelul de 98,05%, ceea ce a condus la reducerea VPF cu 360 mii lei. Suma
producţiei pierdute poate fi considerată ca rezervă internă de majorare a VPF pe viitor.

Tabelul 1.7.
Aprecierea ritmicităţii producţiei în luna ianuarie pe decade

Indicatori Luna ianuarie inclusiv pe decade

programat realizat I II III
A 1 2 3 4 5
1. VPF, mii lei 1 530 1 400 460 490 450
2. Numărul de 22 22 8 8 6
zile lucrătoare, zile
3. VPF în medie pe zi, 69,55 63,64 57,50 61,25 75,0
mii lei (rd.1 ‫ ׃‬rd.2)
4. VPF efectiv în medie x 91,5 82,67 88,07 107,84
pe zi, în % faţă 63,64 57,50 61,25 75,0
de nivelul programat 69,5 69,5 69,5 69,5
5. Coeficientul x 91,5 82,67 88,07 100
de ritmicitate, %

În baza datelor din tabel se determină rezervele interne de majorare a volumului producţiei
fabricate în urma îmbunătăţirii ritmicităţii producţiei cu o exactitate mult mai mare decât în
tabelul precedent.
∆VPF = VPFef.. – VPFmax. = 1400 – (75,0 x 22) = - 250 mii lei.
VPFmax. = qmax. x z,
unde:
qmax.- volumul maximal de producţie fabricat într-o zi;
z – numărul de zile lucrate efectiv.
Deci, diferenţa dintre volumul efectiv al producţiei fabricate în luna ianuarie şi cel maximal
posibil (250 mii lei) poate fi considerată ca rezervă internă de majorare a VPF pe viitor.

1.7. Analiza venitului din vânzări

Pe parcursul analizei programului de producţie şi comercializare un rol semnificativ îl are şi

examinarea indicatorului rezultativ care reflectă activitatea operaţională a întreprinderii şi anume
venitul din vânzări.
Structura venitului din vânzări:
VV = VPV + VVM + VPS + VCC + VAA,
unde:
VV – venitul din vânzări;
VPV – volumul producţiei vândute sau venitul din vânzarea produselor finite;
VVM – venitul din vânzarea mărfurilor;
VPS – venitul din prestarea serviciilor;
VCC – venitul din contractele de construcţie;
VAA – venitul din alte feluri de activităţi care constituie pentru entitate activitatea
operaţională (de bază).
La prima etapă a analizei se examinează structura şi dinamica modificării acestui indicator
rezultativ.
Tabelul 1.8.
Aprecierea dinamicii şi structurii venitului din vânzări
Anul precedent Anul de gestiune Abaterea (+,-)
Indicatori Suma, Ponderea, Suma, Ponderea, mii lei %
mii lei % mii lei %
A 1 2 3 4 5=3-1 6=4-2
 1. VV - total 19 431 100 26 384 100 + 6 953 x
inclusiv: -
1.1. VPV 18 428 94,84 25 022 94,84 + 6 594 -
1.2. VVM 1 003 5,16 1 362 5,16 + 359 -
1.3. VPS - - - - - -
1.4. VCC - - - - - -
1.5. VAA - - - - -

În baza datelor din tabelul 1.8. se observă o tendinţă de majorare a venitului din vânzări faţă
de anul precedent cu 6 953 mii lei. Această abatere a fost determinată de influenţa pozitivă a
venitului din vânzarea produselor finite – cu
6 594 mii lei şi a venitului din vânzarea mărfurilor – cu 359 mii lei. Examinând structura venitului
din vânzări observăm că ponderea principală îi revine venitului din vânzarea produselor finite –
94,84%.
La etapa a doua a analizei este necesar să se examineze factorii care au influenţat aceste
modificări:
a) modificarea soldului producţiei în stocuri la începutul perioadei de gestiune;
b) modificarea volumului producţiei fabricate;
c) modificarea soldului producţiei în stocuri la finele perioadei de gestiune;
d) modificarea preţurilor la produsele vândute.
Calculul şi aprecierea tuturor factorilor menţionaţi mai sus se efectuează prin metoda
balanţieră.

1.8. Aprecierea evoluţiei întreprinderii analizate pe piaţa de

desfacere

Pentru a aprecia evaluarea poziţiei concurenţiale a întreprinderii pe piaţă se utilizează

următorii indicatori:
1) cota-parte pe piaţa de desfacere absolută (Pîa) – reprezintă segmentul întreprinderii
analizate (în %) din cererea totală satisfăcută de aceasta pe piaţa de desfacere
analizată;
2) cota-parte pe piaţa de desfacere relativă (Plr) – relevă poziţia (de lider sau
nesemnificativă) a întreprinderii analizate pe piaţa de desfacere a produselor fabricate;
3) cota-parte pe piaţa de desfacere specifică (servită) (Pis) – reflectă, în linii generale,
ponderea producţiei vândute prin deservirea specială a cumpărătorilor
(consumatorilor) în magazinele de firmă sau centrele comerciale specializate
d∘
Pîa = ∑ dι x 100 (%),
unde:
d ∘ - producţia vândută de entitatea analizată pe piaţa de desfacere prospectată;
∑ dι - volumul vânzărilor totale efectuate de sectorul dat.

d∘
Plr = dε x 100 (%),
unde:
 dε - volumul producţiei vândute a celui mai important concurent.

d∘
Pis = ∑ dω x 100 (%),
unde:
∑ dω - volumul vânzărilor al segmentului de piaţă „servită”.

Culegere de exerciții la tema 1 . ANALIZA PROGRAMULUI DE PRODUCŢIE

ŞI COMERCIALIZARE

Exercițiul 1. De apreciat dinamica și îndeplinirea programului de producție și covercializare în

baza indicatorilor de volum și de formulat concluzii.
Aprecierea generală a îndeplinirii
programului de producţie şi comercializare
Indicatori Anul Anul curent Abaterea absolută În % faţă de
precedent (+, -) faţă de
mii lei program realizat anul program anul program
mii lei mii lei precedent mii lei precedent
mii lei
A 1 2 3 4=3-1 5 = 3 - 2 6 = 3/1x100 7 = 3/2x100
1.Volumul 44 985 x 63 986 x 142,24 x
producţiei +19001
fabricate la preţuri
comparabile
2. Volumul 44 985 x 78 448 +33463 x 174,39 x
producţiei
fabricate la preţuri
curente ale anului
respectiv
3. Volumul 50 910 50 459 50 808 -102 +349 99,80 100,69
producţiei vândute
4.Venitul din 59 252 60 122 61 216 +1964 +1094 103,31 101,82
vânzări

Exercițiul 2. Folosind datele din tab.2, calculați gradul de influiență a factorilor respectivi asupra
modificării volumului din vânzări (prin metoda balanțieră). Formulați concluziile de rigoare.

Tab.2
Date inițiale pentru analiză (mii lei)
Nr. Indicatori Anul Anul curent
d/o precedent var.1 var.2
А 1 2 3
1. Soldul producției în stocuri la începutul 7240 3329 1496
perioadei de gestiune
2. Volumul producției fabricate 26075 26845 27723
3. Rezultatele inventarierii producţiei finite la 108 250 76
depozitele întreprinderii (Ri(+))
4. Total 33 423 30424 29295
5. Volumul producției vândute 30010 28820 25069
6. Rezultatele inventarierii producţiei finite la 84 108 126
depozitele întreprinderii (Ri(-))
7. Soldul producției în stocuri la finele perioadei de 3329 1496 4100
gestiune
8. Total 33423 30424 29295

Rezolvarea variantei I:
Calculul influenței factorilor asupra modificării VPV
Nr. Indicatori Anul Anul Abaterea Influența
d/o precedent curent +,- factorilor
1. Spi 7240 3329 -3911 -3911
2. VPF 26075 26845 +770 +770
3. Ri(+) 108 250 +142 +142
Total: 33423 30424 X X
4. VPV 30010 28820 -1190 X
5. Ri(-) 84 108 +24 -24
6. Spf 3329 1496 -1833 +1833
Total: 33423 30424 X X
VPV = Spi + VPF + Ri(+) – Ri(-) – Spf;
Rezerva: 3935 mii lei.
Concluzii:
În baza caculelor efectuate putem formula următoarele concluzii:
Volumul producției vândute în anul curent s-a diminuat cu 1190 mii lei ceea ce e cu 3,97% mai
puțin decât în anul precedent. Asupra acestei modificări au influențat:
 Diminuarea soldului producției inițiale cu 3911 mii lei sau cu 54,02%, a influențat
negativ asupra modificării volumului producției vândute cu aceeași sumă.
 Majorarea lipsurilor depistate în urma inventarierii producției finite cu 24 mii lei sau cu
28,57%, a influențat negativ asupra acestei modificări cu aceeași sumă.
 Diminuarea soldului producției finale cu 1833 mii lei sau cu 55,06%, a influențat pozitiv
asupra acestei modificări, cu aceeași sumă.
 Creșterea volumului producției fabricate cu 770 mii lei sau cu 2,95% a influențat pozitiv
asupra acestei modificări cu aceeași sumă.
 Majorarea surplusurilor depistate în urma inventarierii cu 142 mii lei sau cu 131,48%, a
influențat pozitiv asupra acestei modificări, cu aceeași sumă.
Deci, entitatea dispune de rezerve de majorare a volumului producției vândute în mărime de
3935 mii lei, cu condiția respectării soldului producției inițiale și lipsurilor depistate în rezultatul
inventarierii cel puțin la nivelul anului precedent.

Rezolvarea variantei II:

Calculul influenței factorilor asupra modificării VPV
Nr. Indicatori Anul Anul Abaterea Influența
d/o precedent curent +,- factorilor
 1. Spi 7240 1496 -5744 -5744
2. VPF 26075 27723 +1648 +1648
3. Ri(+) 108 76 -32 -32
Total: 33423 29295 X X
4. VPV 30010 25069 -4941 X
5. Ri(-) 84 126 +42 -42
6. Spf 3329 4100 +771 -771
Total: 33423 29295 X X
VPV = Spi + VPF + Ri(+) – Ri(-) – Spf;
Rezerva: 6589 mii lei
Concluzii:
În baza calculelor efectuate putem formula următoarele concluzii: Volumul producției vândute în
anul curent s-a diminuat cu 4941 mii lei sau cu 16,46%.
Asupra acestei modificări au influențat următorii factori:
 Diminuarea soldului producției inițiale cu 5744 mii lei sau cu 79,34%, a influențat negativ
asupra acestei modificări cu aceeași sumă.
 Majorarea soldului producției finale cu 771 mii lei sau cu 23,16% a influențat negativ
asupra modificării, cu aceeași sumă.
 Creșterea lipsurilor depistate în urma inventarierii cu 42 mii lei sau cu 50%, a dus la
diminuarea volumului producției vândute cu aceeași sumă.
 Diminuarea surplusurilor depistate la inventariere cu 32 mii lei sau cu 29,63%, a influențat
negativ asupra acestei modificări, cu aceeași sumă.
 Creșterea volumului producției fabricate cu 1648 mii lei sau cu 6,32% a influențat pozitiv
asupra acestei modificări.
Entitatea dispune de rezerve de sporire a VPV în mărime 6589 mii lei, cu condiția respectării
soldului producției inițiale, nivelului lipsurilor și surplusurilor depistate în urma inventarierii,
precum și a soldului producției finale cel puțin la nivelul anului precedent.

Exercițiul 3. Să se efectueze aprecierea îndeplinirii programului de producție pe sortimente în

baza datelor entității ”Studiu X”.
Tab.3
Aprecierea îndeplinirii programului de producţie pe sortimente
Feluri Cantitatea Preţ Volumul producţiei % Obţinut în lim.
de produse unitar, fabricate, mii lei îndepl. sort. progr, mii
program realizat lei programat realizat program. lei
A 1 2 3 4=1x3 5=2x3 6 7
A 340 336 92,50
B 100 120 18,25
C 24 28 12,50
D 18 20 11,20
Total x x x
Să se formuleze concluziile de rigoare.
...........................................................................................................................................................
.......... ...................................................................................................
...........................................................................................................................................................
.......... ...................................................................................................
...........................................................................................................................................................
.......... ...................................................................................................
...........................................................................................................................................................
.......... ...................................................................................................

Exercițiul 4. Să se efectueze aprecierea îndeplinirii programului de producție pe sortimente în

baza datelor entității ”Studiu X”.
Tab.4
Date inițiale pentru analiză
Feluri de produse Unitatea Preţ unitar, Cantitatea
de lei program realizat
măsură var.1 var.2
«А» buc. 80,00 700 700 620
«B» m 95,00 1500 1820 1500
«C» l 100,00 250 200 280
«D» kg 85,00 2150 2095 2100
«E» buc. 60,00 850 880 850
Să se formuleze concluziile de rigoare.
Rezolvarea variantei I:
Aprecierea îndeplinirii programului
de producţie pe sortimente
Feluri de Cantitatea Preţ Volumul producţiei % Obţinut
produse unitar, fabricate, mii lei îndepl. în lim.
program Realizat lei programat realizat program sort.
(var.I) . progr.,
mii lei
A 1 2 3 4=1x3 5=2x3 6 7
A 700 700 80,00
B 1500 1820 95,00
C 250 200 100,0
0
D 2150 2095 85,00
E 850 880 60,00
Total x x x

...........................................................................................................................................................
.......... ...................................................................................................
...........................................................................................................................................................
.......... ...................................................................................................
...........................................................................................................................................................
.......... ...................................................................................................
...........................................................................................................................................................
.......... ...................................................................................................
...........................................................................................................................................................
.......... ...................................................................................................
Exercițiul 5. Să se efectueze aprecierea îndeplinirii programului de producție după structură în
baza datelor entității ”Studiu X”.
Tab.5
Date inițiale pentru analiză
Feluri de produse Volumul producției fabricate, mii lei
anul anul curent
precedent var.1 var.2
А 1 2 3
«А» 10035 10150 10035
«Б» 9748 9420 9990
«В» 5610 5610 5505
«Г» 8820 - 8610
«Д» 3154 8240 3227
Să se formuleze concluziile de rigoare.
Rezolvarea variantei I:
Aprecierea îndeplinirii programului de producţie după structură
Feluri de Volumul producţiei fabricate Dinamica de Producţia Realizat în
produse Precedent Realizat producţie, % realizată după lim. structurii
suma, pon- suma, pon- structura precedente,
mii lei derea, mii lei derea, precedentă, mii lei
% % mii lei
A 1 2 3 4 5 6 7
«А» 10 035 10 150
«B» 9 748 9 420
«C» 5 610 5 610
«D» 8 820 -
«E» 3 154 8 240

...........................................................................................................................................................
.......... ...................................................................................................
...........................................................................................................................................................
.......... ...................................................................................................
...........................................................................................................................................................
.......... ...................................................................................................
...........................................................................................................................................................
.......... ...................................................................................................
...........................................................................................................................................................
.......... ...................................................................................................
...........................................................................................................................................................
.......... ................................................................................................... ............................................
......................................................................................................................... .................................
..................................................................

Exercițiul 6. Să se efectueze aprecierea îndeplinirii programului de producție după calitate în baza

datelor entității ”Studiu X”.
Tab.6
 Date inițiale pentru analiză
Calitatea Preț unitar, Cantitatea
producției lei prognozat realizat

var.1 var.2
Calitatea 50,00 220 280 200
superioară
Calitatea I 40,00 240 200 280
Calitatea II 35,00 180 180 240
Calitatea III 25,00 - 50 80
Să se formuleze concluziile de rigoare.
Rezolvarea variantei I:
Aprecierea îndeplinirii programului de producţie după calitate
Calitatea Preț unitar, Volumul producției fabricate (var.1)
producției lei Prognozat (Q) Prognozat (𝛴) Realizat (Q) Realizat (𝛴)
Mii lei Mii lei
Calitatea 50,00 220 280
superioară
Calitatea I 40,00 240 200
Calitatea II 35,00 180 180
Calitatea III 25,00 - 50
Total

P0
P1
% îndepl. PP după calitate
Abaterea abs.
modificarea cantităţii totale a ∆VPV = (qef. – qpr.) x Ppr
produsului fabricat - ∆ f 1 R
modificarea preţului mediu ∆VPV = (Pef. – Ppr.) x qef
ponderat al produsului - ∆ R f 2
BIF
Concluzii:
.............................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................
................................................................

Exercițiul 7. Să se efectueze aprecierea îndeplinirii programului de producție după calitate în baza

datelor entității ”Studiu X”.
Tab.7
Date inițiale pentru analiză
Calitatea Preț unitary, Cantitatea
prognozat realizat
 producției lei var.1 var.2
Calitatea 50,00 220 280 200
superioară
Calitatea I 40,00 240 200 280
Calitatea II 35,00 180 180 240
Să se formuleze concluziile de rigoare.
Exercițiul 8. Folosind datele din tab.2, calculați gradul de influiență a factorilor respectivi asupra
modificării volumului din vânzări (prin metoda balanțieră). Formulați concluziile de rigoare. (șablonul
tabelului este în ex.2 al CE)
Tab.8
Date inițiale pentru analiză (mii lei)
Nr. Indicatori Anul Anul curent
d/o precedent var.1 var.2
А 1 2 3
1. Soldul producției în stocuri la începutul 9250 ? ?
perioadei de gestiune
2. Volumul producției fabricate 45897 44260 46860
3. Rezultatele inventarierii producţiei finite la 179 134 ?
depozitele întreprinderii (Ri(+))
4. Total ? ? 60 853
5. Volumul producției vândute ? ? 46 683
6. Rezultatele inventarierii producţiei finite la 128 136 ?
depozitele întreprinderii (Ri(-))
7. Soldul producției în stocuri la finele perioadei de 13873 12065 13 990
gestiune
8. Total ? ? ?

Exercițiul 9. Să se efectueze analiza îndeplinirii programumui de producție după ritmicitate pe

trimestre în baza datelor entității ”Studiu X”. Formulați concluziile de rigoare.
Tab.9
Aprecierea ritmicității fabricării producției pe trimestre
Trimestre Volumul producției fabricate (mii lei)
programat realizat
Var.I Var.II
Trimestrul I 22 560 18 050 21 560
Trimestrul II 22 100 24 380 21 160
Trimestrul III 22 300 22 300 21 760
Trimestrul IV 20 284 20 000 21 060
Rezolvarea variantei I:
Aprecierea ritmicităţii producţiei fabricate pe trimestre
Trimestre Volumul producţiei fabricate, mii lei
programat realizat obţinut în limitele
suma, ponderea, suma, ponderea, ritmicit. programate,
mii lei % mii lei % mii lei
A 1 2 3 4 5
Trimestrul I 22 560 18 050
Trimestrul II 22 100 24 380
Trimestrul III 22 300 22 300
Trimestrul IV 20 284 20 000
Total 100 100

VPF lim
Krt. = VPFpr . x 100 = .............................................
Concluzii:
.............................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................
................................................................

Exercițiul 10. Să se efectueze analiza dinamicii și structurii venitului din vânzări în baza datelor
entității ”Studiu X”. Formulați concluziile de rigoare.
Tab.10
Analiza dinamicii și structurii venitului dăn vânzări
Indicatori Anul Anul curent
precedent Var.I Var.II
VPV 42 150 42 340 42 150
VVM 36 410 36 410 38 220
VPS 18 045 20 200 18 460
VCC 10 060 9 840 12 270
VAA 6 885 6 660 6 885
Rezolvarea variantei I:
Aprecierea dinamicii şi structurii venitului din vânzări
Anul precedent Anul de gestiune Abaterea (+,-)
Indicatori Suma, Ponderea, Suma, Ponderea, mii lei %
mii lei % mii lei %
A 1 2 3 4 5=3-1 6=4-2
1. VV - total 100 100 x
inclusiv: -
1.6. VPV 42 150 42 340 -
1.7. VVM 36 410 36 410 -
1.8. VPS 18 045 20 200 -
1.9. VCC 10 060 9 840 -
1.10. VAA 6 885 6 660

Concluzii:
.............................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................
................................................................