Femeia

Ce fel de femeie era Ofelia?

Era blondă cu părul răvășit ca luna în pernă de nor despletit
Ca luna prin căldarea apei privită la mânăstire și era înaltă și era subțire
Nălucă de gheață
Ca mesteacănul prins inelul oprit la mijlo
Ca insecta (...) fără zbârnâit cu rochia albă ca sânul doicii
Mânicele atârnate aripi până la pământ
Și se deschideau porțile cerului
Când strângea vreo rudă în brațe și când venea la fereastră dimineața