Romanistica 17 Noiembrie

ROMANISTICĂ 17 noiembrie
https://lyricstranslate.com/ro/domna-tant-vos-ai-preiada-song-3-lady-so-much-i-have-endeared-
you.html
Domna, tant vos ai preiada (song 3) (traducere în Engleză) Artist: Raimbaut de Vaqueiras Cântec:
Domna, tant vos ai preiada (song 3) OccitanA A Domna, tant vos ai preiada (song 3) Domna, tant
vos ai preiada, Si.us plaz, q'amar me voillaz, Q'eu sui vostr' endomenjaz, Car es pros et enseignada E
toz bos prez autreiaz; Per qe.m plai vostr' amistaz. Car es en toz faiz cortesa, S'es mos cors en vos
fermaz Plus q'en nulla Genoesa,
Ai trimis 11 noiembrie la 18:22
atîta v-am rugat
dacă vă place, să vreți să mă iubiți
pentru asta îmi place prietenia dumneavoastră.
sunteți ”de curte”
cortesa- binecrescută
inima mea s-a oprit la dumneavoastră.
E pois serai meilz pagaz Qe s'era mia.ill ciutaz, Ab l'aver q'es ajostaz, Dels Genoes.
https://lyricstranslate.com
și voi fi mai bine răsplătit
dacă era a mea cetatea
cu averea care este (cu ea)
a genovezilor.
Jujar, voi no sei corteso Qe me chaidejai de zo, Qe niente no farò. Ance fossi voi apeso Vostr' amia
non serò. Certo, ja ve scanerò, Provenzal malaurao! Tal enojo ve diro: Sozo, mozo, escalvao Ni ja
voi non amerò, Q'eu chu bello marì ò Qe voi no sei, ben lo so. https://lyricstranslate.com
Lyrics Translations
lyricstranslate.com

jonglerule, nu sunteți curtenitro.
nu voi face nimic.
și dacă te-ai spînzura,
prietena ta nu voi fi.
o să vă tai gîtul,
provensal nenorocit.
malaurao = male auguratus, de rău augur, care aduce nenorocirea, nenorocit
sozo, mozo, escalvao.
nu vă voi iubi
fiindcă am soț mai bun
decît dumneata, știu bine.
https://archive.org/stream/dieprovenzalisc00schugoog#page/n25/mode/2up
toate femeile medievale care scriu poezie
https://ca.wikisource.org/wiki/Ar_em_al_freg_temps_vengut
Ar em al freg temps vengut - Viquitexts

ca.wikisource.org

Ar em al freg temps vengut que-l gels e-l neus e la fanha e l'auzelet estan mut qu'us de chantar non
s'afranha e son sec li ram pels plais que flors ni folha no-i nais ni rossinhols no-i crida que am s'en
mai me reissida.
iar am la frigurosul timp venit
cînd e ger și nea
și noroi.
și păsărelele sînt mute
și nu au plăceres să cînte.
și sînt uscate ramurile pe copaci
și flori și foi nu sînt
nici privighetoarea nu strigă (cîntă)
freg- frig temps = timp
Moștenit din lat
Provensala, occitana și catalana alcătuiesc un continuum lingvistic.
Sirventes, sau în italiană
Serventese dei Lambertazzi e Geremei
Alora se levòe miser Magarotto d'i Magarotti, ch'è savio e dotto, e disse: «Questo me pare un mal
motto che voi diti; miser Barufalduço d'ili Storliti e tu, Boxello da Castel d'i Briti, che fati voi, che
moto non diti a questo tratto?» Alora se levò tosto in vïaço miser Righetto da Baexe nato e sì parlò
como homo asenato in poco d'ora,
ç=ț
x=j
Atunci se ridică messer Magarotto
din neamul Magarotti, înțelept și doct
și zise : mi se pare rea chestie
ce voi spuneți
Guillaume d/Aquitaine, sau Guillaume de Poitiers
http://www.trobar.org/troubadours/coms_de_peiteu/guilhen_de_peiteu_04.php
Guilhen de Peiteu: Vers 4

trobar.org

Farai un vers de dreit nien, Non er de mi ni d'autra gen, Non er d'amor ni de joven, Ni de ren au,
Qu'enans fo trobatz en durmen Sus un chivau. No sai en qual hora-m fui natz, No soi alegres ni iratz,
No soi estranhs ni soi privatz, Ni no-n puesc au, Qu'enaisi fui de nueitz fadatz Sobr'un pueg au. No
sai cora-m fui endormitz, Ni cora-m veill, s'om no m'o ditz! Per pauc no m'es lo cor partitz D'un dol
corau, E no m'o pretz una fromitz, Per saint Marsau! Malautz soi e cremi morir, E re no sai mas quan
n'aug dir. Metge querrai al mieu albir, E no-m sai cau: Bos metges er si-m pot guerir, Mas non, si-m
mau. Amigu' ai ieu, non sai qui s'es, C'anc no la vi, si m'aiut fes, Ni-m fes que-m plassa ni que-m pes,
Ni no m'en cau C'anc non ac Norman ni Franses Dins mon ostau.
trobar = a găsi,
trubadur = ”găsitor”
Amigu' ai ieu, non sai qui s'es, C'anc no la vi, si m'aiut fes, Ni-m fes que-m plassa ni que-m pes, Ni
no m'en cau C'anc non ac Norman ni Franses Dins mon ostau.
amică am , nu știu cine e
că încă n-am văzut-o, pe credința mea,
nici nu știu dacă-mi place sau dacă-mi pasă
nici nu-mi pasă
că încă n-a fost normand sau francez
în casa mea.
tema de casa urmatorul text:
http://www.trobar.org/troubadours/coms_de_peiteu/guilhen_de_peiteu_01.php
Guilhen de Peiteu: Vers 1

trobar.org

Franceza veche
https://books.google.co.uk/books?
id=V2EFAAAAQAAJ&printsec=frontcover#v=onepage&q&f=false
Romania
books.google.co.uk

P. 299
Passion de Clermont
Patimile lui Isus Cristos (din Clermont))
acum vă spun adevărata poveste
hora vos dic vera raizun
despre patimile lui Isus Cristos
chinurile lui vreau să amintesc
prin care această lume a salvat-o
treizeci și trei ani și cîțiva în plus
de cînd luă carne (de cînd deveni corp) pe pămînt fu
peste tot lucră ca adevărat dumnezeu
peste tot îndură ca om de carne.
păcat nici unul niciodată nu făcu
pentru înșiși ai noștri fu ucis
a sa moarte viața ne-o redă
pătimirea lui pe toți ne răscumpără.
cînd se apropie patima lui
care fu răscumpărarea noastră,
să se apropie vru de oraș.
ciutat - cetate
ciotat
V nu dispare complet (din civitatem) ci devine
u
lat. *baba ˃ rom. ba ˃ bale ; Lombard Brescia bàa lat. bibere ˃ rom. a bea, ital. beo regional. fr.
boire, catal. beure, ital. (nord) bere VS sp. beber. lat. bubalus ˃ rom. buăr ˃ bour animal dispărut în
sec. XVI. lat. caballus ˃ rom. cal, Lomb. caàl : Bergamo, Branzi, Brescia, Dello, Erbano, Gromo,
Lumezzane, Selvino, Solferino ; Busto Arsizio caal. Ladin Ampezzo kaal. Marchigiano (galo-ital. )
Macerata caàllu ; Salento Lecce caδδu, Sardinia caddhu. gr. κοτταβίζειν > κοττίζειν > lat. cottabizo >
cottizo > rom. a cuteza, tosc. scoteggiar etc. lat. cubitum ˃ rom. cot, sp. codo, fr. coude - The Douce
glossary (anglo-normand) hic cubitus : cute ; romanș Puter cundun, ladin Campolongo comdo, Em.-
Ro. gond, Salento Brindisi utu ; versus tosc. gomito. lat. faba > arom. fao. lat. faber ˃ rom. faur,
occit. faur, -e, romand Grenoble (arhive) fauro ; ladin Lozzo, Ampezzo fáuren, fàuro ; friulan fari.
lat. fabricare ˃ rom. a fereca, sard. fraigare < *farigare. lat. flabeolum ˃ *fleor ˃ fluier (și arom.
B devine U și se păstrează :
nobis / nouă
B- O
Passion de Saint Leger
Quant infans fud, donc a ciels temps, Al rei lo duistrent soi parent, 15 Qui donc regnevet a ciel di,
Cio fud Lothiers, fils Baldequi. Il l'enamat, Deu lo covit, Rovat que letres apresist.
Cînd copil fu, deci în acel timp
la rege îl duseră ai săi părinți
care deci domnea în acea zi.
Acesta fu Lothiers, fiul lui Baldequi.
El îl iubi, ......
Se îngriji să învețe carte.
infans - copil
puer din latină dispare complet.
duistrent = duseră
ducere, rom. a duce.
duxerunt duseru, dusre, duistre(nt)
duisre / duistre ?
epenteză
duisre / duis-T-re
camera / chamre / chambre
homine
homBre
fames / hamBre în spanio

Romanistica 17 Noiembrie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Romanistica 17 Noiembrie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ROMANISTICĂ 17 noiembrie

Ai trimis 11 noiembrie la 18:29

Ar em al freg temps vengut - Viquitexts

Ai trimis 11 noiembrie la 18:37

Guilhen de Peiteu: Vers 4

Ai trimis 11 noiembrie la 18:53

Guilhen de Peiteu: Vers 1

Ai trimis 11 noiembrie la 19:03

Ai trimis 11 noiembrie la 19:06

S-ar putea să vă placă și