Apa este unul din factorii de bază în realizarea multor procese naturale.

Oamenii utilizează apele în mişcare

(rîurile, curenţii maritimi, valurile şi mareele) pentru producerea energiei electrice, apa are o mare
importanţă pentru industrie şi pentru irigarea terenurilor agricole. Rîurile, mările etc. au condiţionat
dezvoltarea transportului acvatic (fluvial, maritim) și a transportului pasiv (plutăritul) (fig. 13.1). Din apă se
extrage o cantitate impunătoare de sare, sulf etc.
Prin poluarea apei, se înţelege alterarea caracteristicilor fizice, chimice şi biologice ale apei, produsă direct
sau indirect de activităţile umane şi care face ca apele să devină impropriiutilizării normale în scopurile în
care această utilizare era posibilă înainte de a interveni alterarea.
Factorii care conduc la poluarea apelor pot fi grupaţi în modul următor: – factorii demografici, reprezentaţi
de numărul populaţiei dintr-o anumită zonă, care demonstrează că nivelul de poluare a apelor este direct
proporţional cu densitatea populaţiei; – factorii urbanistici, corespunzători dezvoltării aşezărilor umane
(oraşelor), care consumă cantităţi mari de apă şi o returnează în natură ca apă uzată; – factorii economici,
reprezentaţi de nivelul de dezvoltare economică, în special industrială, a unei regiuni, ceea ce determină
consumul şi poluarea ridicată a apelor.
 Poluarea apelor poate fi naturală sau artificială. Poluarea naturală se datorează surselor de poluare
naturale şi se produce în urma interacţiei apei cu atmosfera, când are loc o dizolvare a gazelor existente în
aceasta, cu litosfera, când se produce dizolvarea rocilor solubile şi cu organismele vii din apă. Poluarea
artificială se datorează surselor de ape uzate de orice fel, apelor meteorice, nămolurilor, reziduurilor,
navigaţiei etc
 Mai grava este poluarea artificiala, cauzata de activitatile omului.Sursele de poluare, dupa provenienta
apelor uzate, se pot grupa astfel:1)ape menajere, care contin poluanti din resturi alimentare, sapun ,
detergent,microorganism etc.,substante care provin in general de la poluatie, din activitatea casnica,
restaurant, hoteluri, zonede agreement, terenuri de sport2)ape uzate industrial, care provin din apele
folosite in procesele tehnologice industriale. Apele uzate rezultate de la minele de carbine contin substante
in suspensie, pe cind cele provenite de la fabricile de zahar,contin atit substante organice dizolvate, cit si
suspensii.3)apele uzate agricole,care provin de la crescatorii de animale, continind poluanti sub forma
desubstante organice si suspensii, precum si cele rezultate in urma irigarii terenurilor agricole, fiind poluate
cu substante organice, pesticide, suspensii.4)apele radioactive, care pot contine substante radioactive
rezultate pe cale naturala ca exemplu fiind Rodonul- un gaz foarte toxic, provenind de la extragerea
si prelucrarea minereurilor radioactive.
In functie de natura agentilor poluanti existenti in apele uzate, poluarea poate fi diferentiata in:
Poluarea fizica, in special cu substante radioactive, poluarea termica,poluareadeterminate de elementele
insolubile plutitoare sau sedimentabile
Poluarea biologica, adica bacteriana, virotica sau parazitologica.
Poluarea chimica, conditionata de patrunderea in apa a unor substante de natura organica sau
anorganica..Impactul poluarii apelor asupra mediului inconjurator si sanatatea omului este evident, si
anume:1. Excesul de substante organice din apele de suprafata(datorat poluarii biologice,chimice)consuma
oxigenul din ape, care nu trebuie sa coboare sub nivelullimita de 4mg/l,necesar dezvoltarii organismelor
din apa;2.Petrolul evacuat pe suprafata acvatica formeaza o pelicula uleioasa care impiedicaschimbul de
gaze cu atmosfera, modifica o serie de caracteristici fizico-chimice ale apei,actionind mechanic asupra
florei si faunei;3.Hidrogenul sulfurat si sulfurile influenteaza calitatea apei prin consumul activ aloxigenului,
afectind intregul system acvatic;4.Detergentii impiedica autoepurarea apei, otravesc
microorganismele;5.Unele elemente,precum mercurul sunt foarte toxice, influentind asupra sanatatii
umane,asupra florei si faunei din apa practic la fel ca si substantele radioactive.
Starea mediului acvatic în Republica Moldova
Este de mentionat faptul ca apa raurilor mari se apreciaza ca putin sau moderat poluata (clasele II-III), iar in
cele mici continua sa ramana degradata si poluata (clasele IV-V).
In baza datelor din ultimii 10 ani se observa o mentinere a nivelului de poluare sub limita admisa de norma
pentru fluviul Nistru, iar pentru raul Prut - o apropiere esentiala de norma. In raurile interne nivelul de
poluare se mentine in continuare majorat.
Principalele surse de poluare sunt determinate de sectorul comunal prin statiile de epurare care evacueaza
ape uzate epurate insuficient epurate.
In anul 2002 s-a observat o continua reducere a evacuarilor depoluanti in apele de suprafata, insa nivelul
acestor poluanti se mai mentine inca peste limita admisa de autorizatiile de gospodarire a apelor.
Volumul evacuarilor apelor uzate s-a redus de 3,5 ori fata de 1990.
Gradul de regenerare a resurselor acvatice este de 11% anual, ceea ce este insuficient pentru a mentine
ciclul acestor resurse la un nivel stabil. Tinand cont de faptul ca Republica Moldova foarte frecvent sunt
secete, debitul resurselor acvatice se reduce substantial, ceea ce se rasfrange negativ asupra necesitatilor
consumului de apa in ansamblu. Gradul de asigurare cu apa potabila este neuniform dupa teritoriu:
valoarea medie a debitului descreste semnificativ de la nord spre sud.
Consumul mediu zilnic individual de apa potabila pe republica este de 163 litri, ceea ce este mai putin ca in
majoritatea statelor din Europa Centrala si de Sud (255 litri/persoana) si cu mult in urma statelor
occidentale (300 litri/persoana). De remarcat faptul ca in multe localitati din sudul Moldovei acest indicator
nu depaseste 20 litri/persoana.
10 lucruri despre poluarea cu plastic pe care trebuie să le știi
Plasticul are efecte dezastruase pentru mediu, astfel că multe ţări și orașe din întreaga lume interzic
folosirea materialelor din plastic, iar apelul organizaţiilor de mediu pentru înterzicerea materialelor plastice
de unică folosință este la un nivel ridicat de mult timp. Marile lanţuri de magazine precum Ikea sau Lidl au
introdus interdicții pentru plastic care vor intra în vigoare în următorii doi ani. Între timp, paiele și
tacâmurile din plastic au fost interzise de numeroase restaurante, printre care și McDonald’s din Marea
Britanie sau Starbucks. Unele guverne și organizații au luat măsuri pentru a reduce consumul de plastic și
de a îmbunătăți mediul, dar, ca și consumator de zi cu zi, este important să știți cum și de ce sfârșitul
utilizării din plastic este atât de vital. Iată câteva fapte mai puțin cunoscute despre plasticul pe care trebuie
să le cunoașteți.
1. Începând cu anii 1950, în lume au fost produse aproximativ 8,3 miliarde de tone de plastic.
Potrivit unui raport al publicaţiei The Guardian, aproximativ 8,3 miliarde de tone de plastic au fost
produse din anii 1950, echivalentul a greutății a peste 800 000 de turnuri Eiffel. Și doar 9% din
acesta au fost reciclate.
2. În unele părți ale lumii, utilizarea plasticului este deja ilegală.
În unele părți ale lumii, utilizarea plasticului este deja ilegală.
Kenya a introdus una dintre cele mai dure legi din lume împotriva pungilor de plastic în 2017. Acum,
kenyenii care sunt prinși că produc, vând sau chiar folosesc pungi de plastic vor risca închisoare de
până la patru ani sau amenzi de 40.000 de dolari.
3.73% din gunoiul de pe plajă din lume este din material plastic.
4. Un milion de sticle de plastic sunt cumpărate în întreaga lume în fiecare minut.
5. La nivel mondial, în fiecare minut sunt folosite aproximativ 2 milioane de pungi de plastic.
6. 90% din plasticul care poluează oceanele noastre este transportat de doar 10 râuri.
7. Plasticul ucide mai mult de 1,1 milioane de păsări marine și animale în fiecare an.
Un studiu realizat de Universitatea din Queensland din Australia, bazat pe datele colectate de la sfârșitul
anilor 1980, a constatat că țestoasele verde de mare acum înghit de două ori mai mult decât plasticul decât
în urmă cu 25 de ani.Potrivit Organizației Națiunilor Unite, ingestia de plastic ucide aproximativ 1 milion de
păsări marine și 100.000 de animale marine în fiecare an.În plus, se crede că peste 90% din toate păsările și
peștii au particule de plastic în stomac. Acest lucru se întâmplă pentru că plasticul se rupe în bucăți mici în
mare, care sunt apoi consumate de pești și alte animale marine.Cercetările de la Universitatea din
Plymouth au constatat că aproape 700 de specii marine se confruntă cu dispariția datorită creșterii poluării
cu plastic.
8. Durata medie în care o pungă de plastic este utilizată este de 12 minute.
După ce este folosită 12 minute, durează apoi până la o mie de ani pentru a se descompune.
9. În ultimii 50 de ani, producția mondială de plastic s-a dublat.