Bunicul

de Barbu Stefa(nescu Delavrancea

Se scutura( din salc�mi o ploaie de miresme.

Bunicul sta( pe prispa(. Se g�ndes,te. La ce se g�ndes,te? La nimic.
�nnuma(ra( florile care cad. Se uita(-n fundul gra(dinii. Se scarpina(-n cap. Iar
�nnuma(ra( florile scuturate de adiere.
Pletele lui albe s,i cret,e parca( sunt nis,te ciorchini de flori albe;
spr�ncenele, musta(t,ile, barba... peste toate au nins anii mult,i s,i grei.
Numai ochii bunicului au ra(mas ca odinioara(: bl�nzi s,i m�ng�ietori.
Cine tr�nti poarta?
- Credeam ca( s-a umflat v�ntul... o, bata(-va( norocul, cocos,eii mos,ului!
Un ba(ietan s,-o fetit,a(, ros,ii s,i buca(lai, sa(rutara( m�nele lui "tata-mos,u".
- Tata(-mos,ule, zise fetit,a, de ce zboara( pa(sa(rile?
- Finca( au aripi, ra(spunse ba(tr�nul sorbind-o din ochi.
- Poi, rat,ele n-au aripi? de ce nu zboara(?
- Zboara(, zise ba(iatul, dar pe jos.
Ba(tr�nul coprinse �ntr-o m�na( pe fata( s,i �n cealalta( pe ba(iat.
- O, voinicii mos,ului!...
S,i z�mbi pe sub musta(t,i, s,i-i privi cu at�ta dragoste, ca( ochii lui erau numai
lumina( s,i binecuv�ntare.
- Tata(-mos,ule, da' cocorii un' se duc c�nd se duc?
- �n t,ara cocorilor.
- �n t,ara cocorilor?
- Da.
- Dar r�ndunelile un'se duc c�nd se duc?
- �n t,ara r�ndunelilor.
- �n t,ara r�ndunelilor?
- Da.
- Tata(-mos,ule, as, vrea sa(-mi creasca( s,i mie aripi s,i sa( zbor sus de tot,
p�na( �n slava cerului, zise ba(iatul netezindu-i barba.
- Daca( t,i-o cres,te t,ie aripi, zise fata, mie sa(-mi prinzi o presura( s,i un
sticlete.
- Da... h�... h�... poi ce fel... s,i mie?
Fata se �ntrista(.
Ba(tr�nul o m�ng�ie s,i zise ba(iatului:
- Bine, sa( prinzi s,i pentru tine, sa( prinzi s,i pentru ea.
- T,ie doua( s,i mie doua(... nu e-as,a, tata(-mos,ule?
- Fires,te, t,ie doua(, lui doua( s,i mie una.
- Vrei s,i tu, tata(-mos,ule? �ntreba( ba(iatul cu m�ndrie.
- Cum de nu?! Mie un scatiu.
Ce fericit,i sunt!
Ba(iatul �nca(leca( pe un genuchi s,i fata pe altul. Bunicul �i joaca(. Copiii bat
�n palme. Bunicul le c�nta( "Ma(i cazace, ca(za(cele, ce cat,i noaptea prin
argele"...
O femeie usca(t,iva( intra( pe poarta( cu doua( donit,i de apa(. Copii ta(cura( din
r�s s,i bunicul din c�ntec.
E muma lor s,i fata lui.
Cum �l va(zu, �ncepu:
- I... tata(, s,i d-ta... iar �i ra(zg�i... o sa( t,i sa( suie �n cap...
Bunicul ridica( m�na �n sus, aduc�nd des,tele ca un preot care binecuvinteaza(, s,i
zise prelung:
- La(sat,i pe copii sa( vie la mine!
- Biiine, tata(, biiine... dar s,tii... o, bata(-i focul de copii!...
Femeia intra( �n casa(.
- Sa(-i bata( norocul s,i sa(na(tatea, s,opti mos,ul ca s,i cum ar fi mustrat pe
cineva, s,i sa(ruta( �n cres,tetul capului s,i pe unul, s,i pe altul.
S,i iar �ncepu r�sul, s,i jocul, s,i c�ntecul.
Se osteni bunicul. Sta(tu din joc. Copiii �ncepura( sa(-l m�ng�ie.
Din vorba( �n vorba(, copiii se fa(cura( sta(p�ni pe obrajii bunicului.
- Partea asta este a mea.
- S,i partea asta, a mea!
- Mustat,a asta este a mea.
- S,i asta, a mea!
La barba( se-ncurcara(. Bunicul �i �mpa(ca(, zic�ndu-le:
- Pe din doua(.
S,i copii o s,i da(spicara(, cam repede, ca( ba(tr�nul str�nse din ochi.
- Juma(tate mie.
- S,i juma(tate mie.
S,i dupa( ce o �mpa(rt,ira( fra(t,es,te, �ncepu lauda.
Ba(iatul:
- Mustat,a mea e mai lunga(.
Fata:
- Ba a mea e mai lunga(!
S,i ba(iatul �ntinse d-o mustat,a( s,i fata de alta, ba a lui, ba a ei sa( fie mai
lunga(.
Pe bunic �l trecura( lacr�mile, dar ta(cu s,i-i �mpa(ca( zic�ndu-le:
- Am�ndoua( sunt deopotriva(.
- S,-a mea, s,-a ei!
- S,-a mea, s,-a lui!
La obraji cearta se aprinse mai tare.
- Partea mea e mai frumoasa(.
- Ba a mea, ca( e mai alba(!
Bunicul z�mbi.
- Ba a mea, ca( e mai calda(!
- Ba a mea, ca( e mai dulce!
- Ba a mea, ca( nu e ca a ta!
- Ba a mea, ca( are un ochi mai verde!
- Ba a mea, ca( are un ochi s,i mai verde!
Bunicul abia se t,inea de r�s.
- Ba a mea!
- Ba a mea!
S,i ba(iatul, �nfuriindu-se, trase o palma( �n partea fetei.
Fata t,ipa(, sa(ri de pe genuchiul ba(tr�nului, se repezi s,i trase o palma( �n
partea ba(iatului.
Ba(iatul, cu lacr�mile �n ochi, sa(ruta( partea lui, s,i fata, suspin�nd pe a ei.
Mama lor ies,i pe us,e s,i �ntreba( rastit:
- Ce e asta, vermi neadormit,i!
Obrajii bunicului erau ros,ii s,i calzi. S,i sur�z�nd fericit, ra(spunse fie-sei:
- La(sat,i pe copii sa( vie la mine!