TEMA Electrosecuritate si Izolatia Retelelor

Universitatea Politehnica Bucuresti

Facultatea de Energetica
Prof.dr.ing Lipan Laurentiu
Student: Serafim Dionisie
Grupa: 2401 Seria ME
 Idm Ip tb tr
N ρsol ρmas ψ
[A] [A] [s] [s]
22 20000 12000 2.82 4.92 100 66.666667 1.5

Se obtine un contur sub forma de dreptunghi cu laturile urmatoare:

L`1 L`2 P a d l
qv
[m] [m] [m] [m] [m] [m]
179 89 536 6 0.075 3 0.8

Electrozii verticali vor fi din ţeava de oţel, protejat împotriva corodării prin zincare (galvanizare) sau pr

cu diametrul exterior d = 75 mm şi vor avea o lungime l = 3 m, dispuşi la o distanţă de a = 6 m între ei şi

de îngropare qv = 0,8 m (de la capătul superior al electrodului până la suprafaţa solului), rezultând un nu
electrozi verticali.

nv
[electrozi verticali]
89.3333333333333

In interiorul statiei,delimitat de conturul prizei cu electrozi verticali, se realizeaza priza de dirijar

distributiei potentialelor constituita din electrozi orizontali din benzi de otel protejati impotriva corodarii p

zincare sau prin cuprare cu grosimea minima de 4 mm , dispusi la o distanta a intre ei, care au lungimea de

Id=L`1.
Id=L`1.

Id=L`1
[m] n0
179 15.833333333

Electrozii orizontali trebuie îngropaţi la o adâncime de 0,5 ÷ 0,6 m. De regulă adâncimea de îngropare tr

cel puţin 0,5 m, pentru a fi în afara stratului de îngheţ al solului şi de cel mult 0,6 m pentru a-şi îndeplini ro

acceptabil de dirijare a distribuţiei potenţialelor la suprafaţa solului. Electrozii orizontali de dirijare au şi ro

conductoare principale de legare la pământ, la care se racordează conductoarele de ramificaţie prevăzute pe

legarea maselor la pământ.

2.1.2 Dimensionarea elementelor componente ale instalaţiei de legare din oţel protejat îm

2.1.2.1 Conductoarele de ramificaţie din oţel lat, din considerente de stabilitate termică la

j
[A/mm^2]
70

s I dm  tr
[mm^2] s 
633.74494 j
2.1.2.2. Conductoarele principale de legare la pământ

I
Ceea ce conduce la o secţiune acoperitoare de 250 mm2, respectiv, conductoare din
[A]
10000
Rezultă că electrozii orizontali ai prizei de pământ de dirijarea distribuţiei potenţialelor vo

2.1.2.3. Determinarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ complexe a staţiei de 110

Iv d q t rpv ρsol
[m] [m] [m] [m] [Ω] [Ω*m ] rpv  0, 366 
3 0.075 0.8 2.30 25.0109035 100
 Rezistenta de dispersie echivalenta Ry a prizei cu electrozi verticali

-distanta dintre 2 electrozi verticali este a = 2 ∙ lv; a = 6 m

nv P Rpv P
a uv
[buc] nv  [Ω] [m]
6 178.66666667 0.5125 lv 0.2731442 536

Rezistenţa de dispersie a electrozilor orizontali de pe conturul considerat pentru priza de pământ art

Electrozii orizontali din oţel lat 50x5 mm2 au o lungime de calcul lo = 6 m; adâncimea de îngropare a e

orizontal este de qo = 0,9 m iar lăţimea de calcul este: bo= 0,050 m .

lo q0 b0 rpo sol  2 l2 

[m] [m] [m] [Ω] rpo  0,366   lg  o 
6 0.9 0.05 19.545132 lo  qo  bo 
 

Rezistenta de dispersie echivalenta rpo a prizei orizontale n0=nv , n0=75 buc iar uo=0,25875.

no nv
uo
Rpo S rpo
[buc] [buc] [Ω] [m^2] R po 
14 14 0.25875 5.39548154 15931 no  uo

Rezistenţa de dispersie a prizei de dirijare a potenţialelor Rpd.

Rpd  sol
ud
[Ω] R pd  0, 56 
0.8 0.4436765837 S

Rezistenţa de dispersie Rpcp cu conductoare de protecţie pe 4 LEA de 110kV (nlinii = 4).

rps z rcp Rpcp

nlinii
[Ω] [Ω] [Ω] [Ω] rcp  rps  z
4 10 0.4 2 0.5

Rezistenţa de dispersie a prizei de pământ complexe a staţiei (Rp).

 1/Rp Rp
1 1 1 1 1
[Ω] rezulta [Ω]    
8.1003042 0.1234521535 R p R pv R po R pd R pcp
2.1.2.4 Determinarea coeficienţilor de atingere şi de pas

a) varianta a

a l1 l2 Lo t1 d b1
n
[m] [m] [m] [m] [m] [m] [m]
5 179 89 17 3043 0.6 0.05 0.05

Conditie: kpas<=ka ∑_(𝑘−2)^(17−1)▒

〖 1/(𝑘∗𝑎) 〗
Se calculeaza acesti 2 coeficienti:

ks ki A
0.4580007 3.574 53.368892096 1  1 1 n 1 1 
ks       
  2  t1 a  t2 k  2 k  a 
k
2 3 4 5 6 7 8 9
1/(k*a)
0.1 0.0666666667 0.05 0.04 0.03333333 0.0285714 0.025 0.0222222

 
 
 l12n 1 
A 
2
 a 2n  3  L2   n 1  
 o   1  !   n  1 ! 

  2   
Coeficientul de atingere este:

0, 7 ks  k
ka kpas ka  k pas 
0.03817 0.0814417175 1   L2   1   L2

 ln  o   2  A   ln  o
2     d  t1   2    d t
     
Din calculele de mai sus , pentru Ip= 12000 A

Ua_calc Up UR Ua_adm U a _ calc  ka  R p  I p

[V] [V] [V] [V]
56.546088 1481.4258423 1259.2119659 165 U pas _ calc  k pas  R p  I p
120.64986 165
U p  Rp  I p
 U p  Rp  I p
U R  0, 85  U p
2.1.2.5. Verificarea la stabilitatea termica a prizelor de pamant (varianta 1 ):

Suprafata laterala totala a electrozilor prizei de pamant trebuie sa indeplineasca conditia :

Sl θ =θ max-θ0 γsol  sol  tr

[m^2] [˚C] [W*S/C*m^3] Sl  I p   Ip   sol
26.617288 80 1,7*10^6  sol  

Se indeplineste colditia ca Sl >= 19 m^2

Scontact _ sol  uv  nv    d  lv   uo  n
Scontact_sol
[m^2]
162.97503

2.1.2.6. Calculul coeficientilor de atingere si de pas pentru diferite valori ale distantei intr

b) varianta 2

a1 l1 l2 n1 L0 t1 d t2
[m] [m] [m] [m] [m] [m] [m] [m]
6 179 89 15.833333 2834.16667 0.6 0.05 0.09

ks1 ki1 A ka1 k pas1

0.4246837 3.3733333333 49.575509567 0.0372255 0.07592399 ki1  0, 65  0,17
k
2 3 4 5 6 7 8 9
1/k*a1
0.0833333 0.0555555556 0.0416666667 0.0333333 0.02777778 0.0238095 0.0208333 0.0185185

Din calculele cu relatiile de mai sus, pentru ip=20000 A rezulta :

U a _ calc1  ka1  R p 
Ua_calc1 Up UR Ua_adm Upas_adm U pas _ calc1  k pas1 
[V] [V] [V] [V] [V]
55.146758 1481.4258423 1259.2119659 165 165
112.47576 U p  Rp  I p
U R  0, 85  U p
 U R  0, 85  U p

c) varianta 3

a2 l1 I2 L0 t1 d
n2 n2
[m] [m] [m] [m] [m] [m]
7 179 89 13.714286 13 2327 0.6 0.05

Ip
ks2 ki2 A2 ka2 k pas2
A
0.388719 2.886 36.278324471 0.0480325 0.07697839 12000

k
2 3 4 5 6 7 8 9
1/(k*a2)
0.0714286 0.0476190476 0.0357142857 0.0285714 0.02380952 0.0204082 0.0178571 0.015873

Din calculele cu relatiile de mai sus , pentru Ip=12000 A rezulta:

Ua_calc2 U pas_calc2 Up UR Ua_adm Upas_adm

V V V V V V
71.156516 114.03777814 1481.4258423 1259.212 165 165

l
d) varianta 4
n3  2  1
a3
a l1 l2 L0 t1 d
n3 n3
[m] [m] [m] [m] [m] [m]
8 179 89 12.125 11 1969 0.6 0.05

Ua_calc3 Upas_calc3 Up
ks3 ki3 A3 ka3 kpas3
[V] [V] [V]
0.3693748 2.542 29.575754415 0.0565117 0.07580245 83.717923 112.29571 1481.4258

k
2 3 4 5 6 7 8
1/(k*a3)
0.0625 0.0416666667 0.03125 0.025 0.02083333 0.0178571 0.015625

U a _ calc3  ka 3  R p  I p
U a _ calc3  ka 3  R p  I p
U pas _ calc3  k pas 3  R p  I p
U p  Rp  I p

U R  0, 85 U p

Rezulta urmatoarele valori in functie de distanta dintre electrozii paraleli de dirijarea distriutiei potentia

curentul Ip=12kA:

a n
Nr crt. ks ki A ka kpas
[m] buc
1 5 17 0.458 3.574 51.402 0.039 0.084
2 6 14 0.424 3.058 42,316 0.042 0.078
3 7 13 0.388 2.886 34.819 0.049 0.079
4 8 11 0.369 2.542 28.37 0.058 0.078

2.1.2.3.Statia de 20kV:

Statia de 20 kV este de tip interior cu transformatoare de 110/20kV amplasate in statia exterioara.

Statia de 110kV si statia de 20kV se afla intr-o incinta ingradita, care este amplasata intr-o zona cu circul

Instalatia de legare la pamant a statiei de 20 kV se ompune din urmatoarele elemente:

1) conductoare de ramificatie;

2) conductoarele principale de legare la pamant din cladirea statiei de 20kV;

3)conductoarele de legare dintre conductoarele principale si priza pamant;

4)prize de pamant a statiei de 110 kV care este folosita in comun pentru toate echipamentele electrice.

Conductoarele de ramificatie pentru echipamentele de 20kV se dimensioneaza din conditia de stabilitate t

trecerea curentului maxim de defect.

Pentru aplicatia de fata , se considera urmatoarele valori de calcul:

 Idm tr j
[A] [s] [A/mm^2]
22000 2.5 70

Conductoarele de ramificatie realizate din otel trebuie sa aiba sectiune :

s>= s
[mm^2] rezulta [mm^2]
496.9293466 500

Se aleg acoperitor doua conductoare din banda de otel 50X5 mm^2, rezultand sectiunea echivalenta s= 500

Conductoarele principale se considera ca valoare de calcul a curentului: I=Idm/2=

Rezulta ca electrozii orizontali ai prizei de pamant de dirijarea distributiei potentialelor vor fi din otel lat 5

Conductoarrele de legare la pamant ale statiei electrice , sunt doua fiind necesara ca sectiunea acestora sa

cea a conductoarelor principale, respectiv s=250 mm^2 , realizare din otel lat de 50X5 mm^2.
Retelelor
uresti
ca
 L1 L2
[m] [m]
182 92

zincare (galvanizare) sau prin cuprare,

istanţă de a = 6 m între ei şi o adâncime

aţa solului), rezultând un număr nv de

se realizeaza priza de dirijare a

tejati impotriva corodarii prin

ntre ei, care au lungimea de dirijare

ă adâncimea de îngropare trebuie să fie

6 m pentru a-şi îndeplini rolul

rizontali de dirijare au şi rolul de

de ramificaţie prevăzute pentru

are din oţel protejat împotriva corodării

de stabilitate termică la curentul maxim de scurtcircuit Idm = 20 kA, trebuie să aibă secţiunea

, respectiv, conductoare din oţel lat 50x5 mm2.

ea distribuţiei potenţialelor vor fi din oţel lat 50x5 mm2.

mplexe a staţiei de 110 kV cu electrozi din oţel verticali din ţeava de oţel şi orizontali din benzi (oţel lat) :

 sol   2  lv   4  t  lv  
rpv  0, 366    lg    0, 5  lg  
lv   d 
  4  t  lv  

 uv
0.5125

pentru priza de pământ artificială.

adâncimea de îngropare a electrodului

 2  l2 
lg  o 
 qo  bo 
 

iar uo=0,25875.

rpo
po 
no  uo S   L1  3    L2  3

(nlinii = 4).

rcp
p  rps  z R pcp 
nlinii
 t2 n
n
[m] (n=17)
0.9 18.8 17

ki  0, 65  0,172  n

a
10 11 12 13 5

0.02 0.0181818 0.0166667 0.0153846

k s  ki
pas 
1   L2 o
 

 ln    2  A
2     d  t1  
   

a  Rp  I p
k pas  R p  I p
arianta 1 ):

conditia :

 tr
 Ip   sol  t r  10 4


 lv   uo  no    d  lo   udir  nd    d  I1 

valori ale distantei intre electrozii de dirijare:

1  1 1 n1 1 1 
ks1      
  2  t1 a1  t2 k 2 k  a1 

 
 2n 1 
l1 1
0, 65  0,172  n1 
A1  
  n1  1
2


 a 2n1  3  L2  
 1 elo   1  !   n1  1 ! 

   2   
10 11 0, 7
ka1 
0.0166667 0.0151515 1   L2  
  ln  o   2  A1 
2   d  t1  
   
k s1  ki1
calc1  ka1  R p  I p k pas1 
1   L2  
_ calc1  k pas1  R p  I p   ln  o   2  A1 
2     d  t1  
 Rp  I p    
 0, 85  U p
 0, 85  U p

l
t2
n2  2  1
[m] a2
0.9
1  1 1 n1 1 1 
k s1      
 
 2  t1 a1  t2

k  2 k  a1 

ki1  0, 65  0,172  n1
 
 2n1 1 
 l1 
A1   
2
 a 2n1  3  L2    n1  1  1 !  n  1 !
 1 elo      1  
  2   

0, 7
ka1 
1   L2o  
 ln    2  A1 
2   d t  
U a _ calc 2  ka 2  R p  I p   1 
U pas _ calc 2  k pas 2  R p  I p k s1  ki1
k pas1 
1   L2  
U p  Rp  I p  ln  o   2  A1 
2     d  t1  
   
U R  0, 85  U p

l
n3  2  1
a3
t2
[m]
0.9 n3 1 1 
1  1 1
ks3      
UR Ua_adm=Upas_adm   2  t1 a3  t2 k  2 k  a3 
[V] [V] ki3  0, 65  0,172  n3
1259.212 165

 
 2n 1 
 l1 3 
A3   
2
 2n3 3   n3  1   
 a3
2
 Lelo     1 !   n3  1 !
  2   
0, 7
ka3 
1   L2 o
 

 ln    2  A3 
2   d t  
 0, 7
ka3 
1   L2 o
 

 ln    2  A3 
2   d  t1  
   
k s3  ki 3
k pas3 
1   L2 o
 

 ln    2  A3 
2   d  t1  
   

dirijarea distriutiei potentialolor pentru

Ua_calc Upas_calc
Obs
V V
56.499 120.243 varianta 1
60.865 112.48 varianta2
70.997 113.783 varianta3
83.475 111.97 varianta4

in statia exterioara.

plasata intr-o zona cu circulatie redusa.

emente:

e echipamentele electrice.

din conditia de stabilitate termica la

ectiunea echivalenta s= 500 mm^2.

11000

ntialelor vor fi din otel lat 50X5 mm^2.

ara ca sectiunea acestora sa fie egala cu

50X5 mm^2.
din benzi (oţel lat) :