Sunteți pe pagina 1din 6

Titlul lucrarii ……………………………………….

Subtitlul : INTRODUCERE

Lucrarea urmareste marirea eficientei energetie a unei camere teoretice de uscare a


lemnului. Modul de solutionare al cerintei se realizeaza prin tehnici de izolare a peretilor
cladirii .
De-a lungul istoriei, nevoia omului de a trai in confort a fost definita,in antichitate, de
necesitate, urmand calea de la nevoia de protectie la nevoia de lucruri, de obiecte de mobilier.
Ulterior, epoca moderna a venit cu noutatea esteticii, fapt ce a stimulat productia de mobilier.
Intervalul de timp necesar uscarii lemnului pentru a putea fi prelucrat, era intre 1 - 8 ani, ceea ce
implica si costuri foarte mari. Totodata, pentru satisfacerea unei cereri din ce in ce mai mari, s-a
impus scurtarea duratei de uscare a lemnului de la ani la saptamani, ceea ce a revolutionat
industria de prelucrare prin inventarea camerelor de uscare. Odata cu aparitia erei industriale si a
deverselor utilaje, a fost perfectionat un sistem de uscare numit camera de uscare.
Scurt istoric al primelor metode de uscare artificiala a lemnului, a fondatorilor acesteia in
Statele Unite ale Americii:
 1855 – Prima camera de uscare a fost construita de un producator de mobila din
Massachusetts, SUA, experimentul nefiind satisfacator datorita unor neajunsuri
tehnice.
 1857-1861 – Noi incercari de construire au fost initiate in statele New England,
acestea fiind intrerupte de razboiul de secesiune.
 27 octombrie 1866 – A fost acordat primul brevet pentru “o imbunatatire a
metodei de uscare a cherestelei”, acest eveniment fiind urmat de un lant de noi
optimizari carora li s-au acordat brevet.
 1875 – La Stillwater, Minn, a fost construita prima camera de uscare cu adevarat
eficienta. Chiar daca datele tehnice nu s-au pastrat in totalitate, aceasta poate fi
considerate prima camera de usacare moderna.
Sursa : https://en.wikisource.org/wiki/Popular_Science_Monthly/Volume_45/July_1894/Kiln-
Drying_Hard_Wood
Principiu de functionare

Instalatia este compusa din:

1. Structura metalica, construita din profile speciale zincate sau diverse aliaje rezistente
la coroziune. .

Foto structura.

Coloanele portante au secţiune rectangulară şi sunt fixate în paviment/fundatie cu o


legătură tip flanşă fixată în beton cu şuruburi. Structura este dimensionată pentru a suporta o
încărcare pe orizontală, fiind asamblată cu şuruburi din oţel de mare rezistentă.
2. Peretii cladirii impreuna cu acoperisul. ? LIPSA FOTO PERETI SI DETALIERE.

Foto usi.

3. Tavanul tehnologic, realizat din tablă cutată din aluminiu şi instalat la o distanţă de un
metru de tavan.

Foto Tavan tehnologic.

Acesta are rolul de a crea, împreună cu acoperişul camerei, un spatiu pentru circulaţia
aerului ventilat şi încalzit de radiatoare amplasate pe toată laţimea peretelui din spate sau pentru
variantele mai mari, la cele doua capete ale camerei.
4. Usa de incarcare si cea de inspectie

Foto usa de incarcare.

Uşile sunt fie batante cu balama , fie monobloc cu deplasare pe cale de rulare. Sunt
realizate cu o structură portantă din aluminiu şi cu o canelură specială pentru introducerea unei
garnituri speciale din cauciuc ce garantează etanşeitatea optimă pe întregul contur.
Acţionarea uşii în varianta monobloc  , este realizată cu o structură din profile speciale
din aluminiu sudat, fiind suspendată pe o cale de rulare cu ajutorul  trenurilor de role. Actionarea
usii se face cu ajutorul  unui dispozitiv hidraulic cu pompa acţionată manual. La alegere
actionarea usii se poate face si mecanic cu ajutorul unui mecanism pinion-cremaliera.
Uşa de inspecţie  este amplasată  pe peretele din spate al celulei de uscare si este
prevazuta cu sistem de deschidere atat din exterior cat si din interior cind este incuiata,
respectand astfel normele UE in ceea ce priveste siguranta in exploatare.

LIPSA FOTO USA INSPECTIE.


5. Instalatia de ventilare

Suprafaţa interioară a acoperişului împreună cu tavanul


tehnologic formează o cale de circulatie a aerului antrenat de
ventilatoarele amplasate la mijlocul acestuia. La capătul din
spate al caii, pe toata lăţimea camerei, aerul este obligat să
treacă prin schibatoarele de caldura unde preia căldura de la
ţevile cu nervuri, căldură ce o va transmite lemnului.
Ventilaţia este realizată cu electroventilatoare
reversibile elicoidale, cu viteză de rotaţie variabila în ambele
sensuri. Elicele ventilatoarelor au palele echilibrate static şi
dinamic.
Foto instalatie de ventilare.
Motoarele trebuie sa fie construite pentru funcţionarea în încăperi cu temperaturi înalte,
umede şi corozive. Puterea motorului este  functie de debitul de aer necesar, respectiv de
dimensiunile pe deschidere si adancime ale camerei de uscare.

6. Sistemul de incalzire al aerului

Foto scahimbatoare caldura.


Încălzirea este realizată cu schimbătoare de căldură construite din ţevi bimetal din oţel
inoxidabil cu nervuri din aluminiu extrudate ce sunt aşezate pe toată lungimea peretelui din spate
al camerei.
7. Sistemul de umidificare al aerului ?
8. Echipamentul pentru comenzi de control ?
9. Supapele pentru schimbarea aerului saturat ?
10. Incinta tehnica
11. Cazan ?
12. Fundatia cladirii ?

Informatii extra pentru urmatorul paragraf sau capitol din lucrare , despre schimbatoare:
Instalatia de încălzire pentru uscatoare de cherestea se compune din două părti: – partea internă I
– ce se găseşte amplasată în interiorul celulei de uscare partea externă E – ce  se găseste în exteriorul
celulei de uscare. Partea internă a instalaţiei cuprinde sistemul de încălzire format din schimbatoarele
de caldura  tip ţevi cu aripioare, armăturile şi traseul conductelor  până la partea exterioară a peretelui
din spate al celulei de uscare. Schimbatoarele sunt amplasate în spate, pe toată lăţimea celulei de
uscare şi asigură transferul de căldură între agentul termic şi aerul din camera de uscare.

S-ar putea să vă placă și