Introducere

Lucrarea urmareste marirea eficientei energetie a unei camere teoretice de uscare a

lemnului. Modul de solutionare al cerintei se realizeaza prin tehnici de izolare a peretilor
cladirii .
De-a lungul istoriei, nevoia omului de a trai in confort a fost definita,in antichitate, de
necesitate, urmand calea de la nevoia de protectie la nevoia de lucruri, de obiecte de mobilier.
Ulterior, epoca moderna a venit cu noutatea esteticii, fapt ce a stimulat productia de mobilier.
Intervalul de timp necesar uscarii lemnului pentru a putea fi prelucrat, era intre 1 - 8 ani, ceea ce
implica si costuri foarte mari. Totodata, pentru satisfacerea unei cereri din ce in ce mai mari, s-a
impus scurtarea duratei de uscare a lemnului de la ani la saptamani, ceea ce a revolutionat
industria de prelucrare prin inventarea camerelor de uscare. Odata dezvoltarea industriala si a
deverselor utilaje, a fost perfectionat un sistem de uscare numit camera de uscare.
Scurt istoric al primelor metode de uscare artificiala a lemnului, a fondatorilor acesteia in
Statele Unite ale Americii:
 1855 – Prima camera de uscare a fost construita de un producator de mobila din
Massachusetts, SUA, experimentul nefiind satisfacator datorita unor neajunsuri
tehnice.
 1857-1861 – Noi incercari de construire au fost initiate in statele New England,
acestea fiind intrerupte de razboiul de secesiune.
 27 octombrie 1866 – A fost acordat primul brevet pentru “o imbunatatire a
metodei de uscare a cherestelei”, acest eveniment fiind urmat de un lant de noi
optimizari carora li s-au acordat brevet.
 1875 – La Stillwater, Minn, a fost construita prima camera de uscare cu adevarat
eficienta. Chiar daca datele tehnice nu s-au pastrat in totalitate, aceasta poate fi
considerate prima camera de usacare moderna.
Principiu de functionare
Umiditatea libera si cea din interiorul lemnului
este scoasa prin transmiterea caldurii catre cheresteaua
umeda, cu ajutorul aerului fiebinte. Mai apoi, umezeala
este indepartata prin intermediul unui aer umed si
partial racit.
Camera de uscare este o instalatie completa,
dotata cu toate echipamentele necesare pentru
functonare. Prin proiectare, acestea sunt compuse din
materiale din metal sau de constructii. Cele din urma
sunt realizare in ateliere separate drept cladiri folosing
materiale industriale.

1|Page
 Cladirea va fi realizata in intregime, in finalul proiectului, din beton armat monolitic,
inclusiv podeaua, peretii putand fi captusiti cu caramizi rosii solide.
In cazul in care beneficiarul urmareste utilizarea mai multor camere, acestea pot fi
schimbare intr-o unitate. In functie de volumul de lemn incarcat, circulatia aerului poate fi
transversala orizontal sau vertical.

Firgura. 1 Schema completa camera de uscare

Instalatia este compusa din:

1. Fundatia impreuna cu structura metalica

2|Page
 Firgura. 2 Structura metalica a viitoare camere de uscare

Locația este marcată în funcție de lungimea cherestei și de lățimea totală a stivelor

stivuite, plus o posibilitate de încărcare de aproximativ 30 cm.
După marcarea amplasamentului, acesta trebuie betonat astfel încât nivelul podelei
camerei să fie la aproximativ 10 cm deasupra solului. Platforma de beton este realizată cu nervuri
de o jumătate de metru lățime. Pentru a împiedica acumularea de apă în camera de uscare,
fundația trebuie să fie făcută cu o anumită pantă. De asemenea, ar trebui să se prevadă umplerea
șinelor pentru transportul cărucioarelor cu produse.
Structura metalica este construita din profile speciale zincate sau diverse aliaje rezistente
la coroziune. Coloanele portante au secţiune rectangulară şi sunt fixate în paviment/fundatie cu o
legătură tip flanşă fixată în beton cu şuruburi. Structura este dimensionată pentru a suporta o
încărcare pe orizontală, fiind asamblată cu şuruburi din oţel de mare rezistentă.

2. Peretii cladirii impreuna cu acoperisul

Firgura. 3 Pereti laterali din tabla

3|Page
 Firgura. 4 Vedere acoperis sistem camere de uscare

Constructia pereţilor şi a acoperişului pentru camera de uscare se realizeaza folosind

profile speciale din aliaj de aluminiu amplasate orizontal de jos in sus respectiv la acoperis din
fata spre spate la un interval egal cu latimea tablei lise din aluminiu. Astfel peretilor si
acoperisului li se confera o buna portanta şi, in plus, aceasta compartimentare asigura o buna
stabilitate a vatei minerale de inalta densitate din interiorul peretilor evitand astfel posibilitatea 
tasarii ei pe verticala de sus in jos . Profilele din aluminiu sunt prevazute cu canale unde intra
tabla si garnitura ce asigura o buna etansare pe deoparte, respectiv pe de alta parte o rupere
termica din interior catre exterior, pierderile energetice fiind in acest caz minime.  La exterior
peretii si acoperisul sunt realizati din tabla de aluminiucutata, speciala pentru perete si tabla
speciala pentru acoperis.

3. Tavanul tehnologic, realizat din tablă cutată din aluminiu şi instalat la o distanţă de un
metru de tavan.

Firgura. 5 Tavanul tehnologic, impreuna cu instalatia de ventilare

4|Page
 Acesta are rolul de a crea, împreună cu acoperişul camerei, un spatiu pentru circulaţia
aerului ventilat şi încalzit de radiatoare amplasate pe toată laţimea peretelui din spate sau pentru
variantele mai mari, la cele doua capete ale camerei.

4. Usa de incarcare si cea de inspectie

Firgura. 6 Vedere sistem usa de incarcare impreuna cu aceasta

5|Page
 Firgura. 7 Structura camerei de uscare

Uşile sunt fie batante cu balama , fie monobloc cu deplasare pe cale de rulare. Sunt
realizate cu o structură portantă din aluminiu şi cu o canelură specială pentru introducerea unei
garnituri speciale din cauciuc ce garantează etanşeitatea optimă pe întregul contur.
Usa în varianta monobloc  , este realizată cu o structură din profile speciale din aluminiu
sudat, fiind suspendată pe o cale de rulare cu ajutorul  trenurilor de role. Deschiderea usii se face
cu ajutorul  unui dispozitiv hidraulic cu pompa acţionată manual. La alegere, deschiderea usii se
poate face si mecanic cu ajutorul unui mecanism pinion-cremaliera.
Uşa de inspecţie  este amplasată  pe peretele din spate al celulei de uscare si este
prevazuta cu sistem de deschidere atat din exterior cat si din interior cind este incuiata,
respectand astfel normele UE in ceea ce priveste siguranta in exploatare.

5. Instalatia de ventilare

Suprafaţa interioară a acoperişului împreună cu tavanul

tehnologic formează o cale de circulatie a aerului antrenat de
ventilatoarele amplasate la mijlocul acestuia. La capătul din
spate al caii, pe toata lăţimea camerei, aerul este obligat să
treacă prin radiatoare unde preia căldura de la ţevile cu
nervuri, pe care o va transmite lemnului.
Ventilaţia este realizată cu electroventilatoare
reversibile elicoidale, cu viteză de rotaţie variabila în ambele
sensuri. Elicele ventilatoarelor au palele echilibrate static şi
dinamic.
Firgura. 8 Instalatia de ventilare
6|Page
 Motoarele trebuie sa fie garantate pentru funcţionarea în încăperi cu temperaturi înalte,
umede şi corozive. Puterea motorului este  functie de debitul de aer necesar, respectiv de
dimensiunile pe deschidere si adancime ale camerei de uscare.

6. Sistemul de incalzire al aerului

Firgura. 9 Tevi cu nervuri utilizate la schimbatorul de caldura

Încălzirea este realizată cu schimbătoare de căldură construite din ţevi bimetal din oţel
inoxidabil cu nervuri din aluminiu extrudate ce sunt aşezate pe toată lungimea peretelui din spate
al camerei.

7. Sistemul de umidificare al aerului , folosit pentru reglarea umidităţii aerului

din uscator (umiditate prevăzută în programul de uscare) constă dintr-o serie de duze
pulverizatoare, montate pe o conducta , alimentate printr-o supapă, comandată
electronic.

7|Page
 Firgura. 10 Supape sistem de umidificare al aerului

Instalaţia de umidificare  se compune din două parţi – partea interioară, ce se gaseşte
amplasată în interiorul celulei de uscare şi partea externă, amplasată în exteriorul celulei de
uscare. Partea interioară a instalaţiei se compune din duzele pulverizatoare montate pe ţeava
fixată în zona de acţiune a ventilatoarelor in zona din spate (zona  radiatorului de incalzire).
Partea exterioară a instalaţiei se compune din ţeava de alimentare.

8. Echipamentul pentru comenzi de control

8|Page
 Firgura. 11 Tablou de comanda

- tablou forta care contine întrerupător general, siguranţe automate, contactoare pentru
comanda motoarelor, disjunctoare pentru protecţia ventilatoarelor relee pentru comanda
elementelor de execuţie aparataj;
- computer industrial cu display color;
- interfata masura, panou borne, cabluri masura umiditate lemn, senzor unificat pentru
masura temperatura aer;
- cablaj forta(conductori din cupru cu izolatie din cauciuc) si comenzi;
- inverter pentru consum redus de energie al acestor camere de uscare.

9. Supapele pentru schimbarea aerului saturat

Construite din aluminiu, dotate cu servomotoare  pentru deschiderea şi închiderea

concomitentă a clapetelor( flaps-uri), supapele sunt instalate pe acoperis  şi permit schimbarea
aerului saturat pentru realizarea unui echilibru higrometric optim în interiorul camerei. Opţional,
în cazul în care se doreşte obţinerea uscarii lemnului mai sensibil, se poate monta pe  supapa  un
sistem de extractie fortata pentru obtinerea unui schimb de aer mai rapid. În acest caz clapetele
sunt dotate cu ventilatoare axiale speciale, acţionate în mod automat de programul introdus în
echipamentul de comanda si control a acestora.

9|Page
 Firgura. 12 Supapa pentru schimbarea aerului saturat. Vedere reale si schitata

10. Incinta tehnica, destinată amplasarii  echipamentului electric şi electronic precum şi

aparaturii de comandă şi distribuţie a agentului termic.

Firgura. 13 Incinta tehnica

Incinta cuprinde una sau două camere şi  este prevazută cu uşi de acces, geamuri
termopan, sistem de aerisire şi sistem de iluminat.

11. Cazan

10 | P a g e