Lipan Violeta Guvernanță UE: Teorii și practici

Identificarea unei campanii publice de promovare a cetățeniei europene într-un

stat membru UE

Ce este cetățenia europeană?

Cetățenia reprezintă apartenența legală a unei persoane fizice la un stat prin prisma drepturilor și
obligațiilor reciproce prevăzute de Constituția statului. Calitatea de ,,cetățean” al unui stat se dobândește ca
urmare a nașterii în statul respectiv, ca efect al legăturii de sânge sau prin procedurile de obținere a
naționalității.
Ideea introducerii unei “cetățenii unionale” europene a existat încă din anii ‘60, iar în 1974 se face primul
pas în acest sens, mai precis în cadrul întrunirii de la Paris unde șefii de stat ai celor nouă state membre ale
Comunității Europene au propus elaborarea unei liste de drepturi, atribuite cetățenilor.
Următorul pas a fost făcut în 1976 prin ,,Actul de la Bruxelles”, de către Consiliul de Miniștri, și se referea
la alegerea reprezentanților în Parlamentul European prin vot universal, liber, direct și secret. Acest lucru
reprezintă manifestarea evidentă a unei cetățenii europene.
Conceptul de cetățenie europeană este repus în discuție în decembrie 1990, în cadrul Consiliului European
de la Roma, unde primul ministru Felipe Gonzalez, reprezentantul guvernului spaniol avansează ideea, și
propune un proiect în acest sens.
Consiliu European de la Maastricht, din 1991 își axează discuțiile pe două probleme esențiale:
recunoașterea unei duble cetățenii, respectiv atribuirea de drepturi cetățenilor comunitari făr a se ține
seama de cetățenia acestora. Cetățenia dublă, europeană este gândită ca un complement l cetățeniei
naționale și nu o substituție a acesteia.
Prin urmare, cetățenia națională este stabilită de normele juridice ale statului, iar cetățenia europeană
reprezintă efectul deținerii cetățeniei unui stat membru al Uniunii Europene.

Prevederile Tratatului de la Maastricht

Documentul care fundamentează creerea Uniunii Europene a fost semnat de către desemnații
plenipotențiari a celor 12 state contractante: Belgia, Danemarca, Republica Federală Germania, Republica
Elenă, Spania, Franța, Irlanda, Italia, Luxemburg, Regatul Țărilor de Jos, Republica Portugheză, Regatul
Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.
Acesta cuprinde prevederi referitoare la: Unuinea monetară și economică, Politică externă și securitate
comună, Cetățenia europeană, Procesul de democratizare și colaborarea în domeniul politicii interne și
juridice.
1
Lipan Violeta Guvernanță UE: Teorii și practici
În ceea ce privește cetățenia europeană, aceasta se regăsește în ,,Partea a doua”, Articolul 8 și conține
prevederi precum:
,,Articolul 8a
(1) Orice cetățean al Uniunii are dreptul de liberă circulație și de ședere pe teritoriul staatelor membre, sub
rezerva limitărilor și condițiilor prevăzute de prezentul tratat și de dispozițiile de aplicare a acestuia. [...]
Articolul 8b
(1) Orice cetățean al Uniunii, care își are reședința într-un stat membru și care nu este resortisant al
acestuia, are dreptul de a alege și de a fi ales la alegerile locale din sttul membru în care își are reședința, în
aceleași condiții ca și resortisanții acelui stat. [...]
(2) [...] Orice cetățean al Uniunii care își are reședința într-un stat membru î și care nu este resortisant al
acestuia are dreptul de a alege și de a fi ales la alegerile pentru Parlamentul European în statul membru în
care își are reședința, în aceleași condiții ca resortisanții acelui stat. [...]
Articolul 8c
Orice cetățean al Uniunii beneficiază, pe teritoriul unei țări terțe în care nu este reprezentat statul membru
al cărui resortisant este, de protecție din partea autorităților diplomatice și consulare ale oricărui stat
membru, în aceleași condiții ca și cetățenii acelui stat.[...]
Articolul 8d
Orice cetățean al Unuinii are dreptul de a adresa petiții Parlamentului European[...]
Orice cetățean al Unuinii se poate adresa Ombudsmanului instituit[...]”1

Promovarea cetățeniei europene și procesul de integrare europeană

Procesul de integrare europeană continuă inclusiv în zilele noastre și are ca pilon central, în mod evident,
cetățenii. În acest scop, instituțiile UE au declarat anul 2013 ca fiind ,,Anul european al cetățenilor”.
Plasarea acestui proiect în anul 2013 coincide cu aniversarea de 20 de ani de la introducerea cetățeniei
europene, din 1993 prin Tratatul de la Maastricht. Lansarea Anului european al cetățenilor s-a făcut la
Dublin, unde Jose Manuel Barroso, președintele Comisiei Europene, împreună cu vicepreședintele Viviane
Reding au participat la o dezbatere deschisă cu peste 200 de locuitori ai Dublinului cu privire la viitorul
Uniunii Europene.2
Marcarea Anului european al cetățenilor- 2013, s-a făcut prin organizarea unei serii de evenimente,
conferințe și seminare, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel național, regional sau local.
În România, Anul european al cetățenilor a fost lansat oficial, în cadrul conferinței “cetățenie și dialog în
Europa”, care a avut loc pe data de 12 februarie, la București. Evenimentul organizat de Reprezentanta
Comisiei Europene și Biroul de Informare al Parlamentului European în România a marcat totodată

1
Tratatul de la Maastricht - http://cursdeguvernare.ro/wp-content/uploads/2014/07/maastricht-1992.pdf
2
http://www.hotnews.ro/stiri-esential-13921793-comisia-europeana-lanseaza-anul-european-cetatenilor.htm
2
Lipan Violeta Guvernanță UE: Teorii și practici
inaugurarea noii rețele de centre de informare Europe Direct.3
Implicarea cetățenilor la nivel european este vizibilă prin prezența la vot, pentru alegerile parlamentare, a
acestora. Astfel, în 2016, prezența la vot a fost de 39,49% 4, mult mai mulți cetățeni refuzând să își exercite
dreptul de vot pentru alegerile parlamentare, decât în 2012, când prezența a fost de 41,72%.5
La nivel de încredere în instituțiile Uniunii Europene, cetățenii români se află peste media europeană,
aceștia înregistrând 52 de procente, în timp ce media este de 36%.
Asemenea de implicarii efective a cetățenilor în viața politică europeană, care se află în scădere față de
anul 2012, și încrederea acestora a scăzut față de anul 2007, când se situa la 65%. Cu toate acestea românii
manifestă o asumare a cetățeniei europene, identificându-se cu valorile europene precum drepturile omului,
democrația, pacea, etc.

Campanie de promovare prim implicare

“The European Citizens’ Initiative”6 este un proiect ce funcționează înainte de 2010, este introdus în
Tratatul de la Lisabona și are ca scop implicarea cetățenilor europeni în dezvoltarea politicilor Uniunii
Europene.
Acest proiect a fost inițiat cu fază de consultare, ulterior, pentru a devolta această nouă metodă de
democratizare și implicare a cetățenilor, continuându-se cu faza de implementare.
Faza inițială a proiectului a fost una de succes. Cercetătorii au constatat faptul că instituțiile nationale și-au
atins potențialul, de asemenea aceștia au vrut să se asigure că toate aceste instituții sunt conștiente de
viziunile cetățenilor și de cele mai bune metode de implementare ale inițiativelor cetățenilor.
Pentru a examina nivelul de conștientizare a inițiativei, de către cetățeni, s-a creat un sondaj de opinie la
nivel național, desfășurat de ziua Europei, în 2010. Raportul întocmait în urma obținerii rezultatelor a fost
trimis, împreună cu o serie de propuneri, Comisiei Europene și Rețelei Internaționale de Mișcare
Europeană.
Pentru trecerea la cea de-a doua fază, și anume cea de implementare, EM Ireland a desfășurat o campanie
de informare a persoanelor și grupurilor cu privire la procedurile și detaliile tehnice necesare pentru a lansa
o inițiativă.

Integrarea europeană schimbă modul în care națiunile membre, oamenii ce le compun, se percep pe sine
3
http://www.fonduri-structurale.ro/stiri/11575/anul-european-al-cetatenilor-inaugurat-oficial-la-bucuresti-cetatenia-europeana-incotro
4
http://prezenta.bec.ro
5
http://adevarul.ro/news/politica/alegeri-parlamentare-2012-prezenta-vot-inchiderea-urnelor-x-fata-3926-2008-
1_50c39825a13fb28bd7d1e987/index.html
6
http://www.europeanmovement.ie/european-citizens-initiative/
3
Lipan Violeta Guvernanță UE: Teorii și practici
dar și pe cei din jur. Astfel se întâmplă și cu valorile și identitățile naționale, ele sunt percepute diferit și
ajunge, în cele din urmă să se transforme treptat. Având în vedere că identitatea națională este principala
formă de identificare cu o colectivitate, memoria socială definitivează asumarea identității naționale.
Este posibil, în opinia mea, ca tocmai acest aspect să îngreuneze procesul de integrare europeană a
cetățenilor. Mai exact, cetățenii asociază identitatea europeană cu o identitate monopolizantă, ce, odată
asumată, îi va îndepărta de valorile naționale, de identitatea națională bine cunoscută acestora și foarte
,,confortabilă”. Din acest motiv cred că, indiferent de metoda de promovare a cetățeniei europene, de către
un stat membru, aceasta trebuie să cuprindă, în mod explicit, atât valorile europene cât si libertatea
acordată identității naționale fiecăui stat membru.

4
Lipan Violeta Guvernanță UE: Teorii și practici

Webografie

Tratatul de la Maastricht - http://cursdeguvernare.ro/wp-

content/uploads/2014/07/maastricht-1992.pdf
http://www.hotnews.ro/stiri-esential-13921793-comisia-europeana-lanseaza-
anul-european-cetatenilor.htm
http://www.fonduri-structurale.ro/stiri/11575/anul-european-al-cetatenilor-
inaugurat-oficial-la-bucuresti-cetatenia-europeana-incotro

http://prezenta.bec.ro

http://adevarul.ro/news/politica/alegeri-parlamentare-2012-prezenta-vot-
inchiderea-urnelor-x-fata-3926-2008-
1_50c39825a13fb28bd7d1e987/index.html

http://www.europeanmovement.ie/european-citizens-initiative/