Manifestat in secolele XVIII–XIX, romantismul reprezintă un

curent literar având ca trasaturi dominante cultivarea sentimentului

si refugiul in fantezia creatoare.

Versurile citate ilustrează tema romantica iubirii neîmplinite.

Poezia „Gândind la tine” de Mihai Eminescu reda un mesaj pentru
femeia iubita, pe care îndrăgostitul a pierdut-o.

Caracterul romantic al versurilor eminesciene se reflecta in

tema iubirii neîmplinite, in cele doua motive literare specifice-
singurătatea si reveria, si in procedeul artistic al antitezei.

Singurătatea, tipica romantismului, este exprimata in text cu

ajutorul eului liric, a îndrăgostitului care spera sa o mai vadă pe
femeia pe care încă o iubește măcar o data. Eul liric își face simțita
prezenta in text prin verbe la persoana I-„Gândind”, „mă doare”, „nu
te iert”, „sa te cert”, „n-am spus” si pronume la persoana I- „mea”,
„mi-”, „meu”.

Așadar, prin tema iubirii neîmplinite si prin motivele literare

asociate acestuia- singurătatea si reveria- poezia reprezintă o
ilustrare a esteticii romantice.