wee los 142205031 0105081 08040 ASRO- SR EN 1992-1-2 STANDARD ROMAN Decembrie 2004 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton Partea 1-2: Reguli generale - Calculul comportarii la foc Eurocode 2; Design of concrete structures — Part 1-2: General rules ~ Structural fire design Eurocode 2: Calcul des structures en béton — Partio 1-2: Régles générales ~ Calcul du comportement au feu APROBARE ‘Aprobat de Directorul General al ASRO fa 6 aprile 2006 Siandardul european EN 1992-1-2:2004 gi are statutul unui standard roman jinlocuiegte SR ENV 1992-1-2:2004 GORESPONDENTA |Acest standard este identic cu standardul european EN 1992-1-2:2004 This standard is identical with the European Standard EN 1992-1.2:2004 La présente norme est identique & la Norme europé EN 1992-1-2:2004 Kg OANA SS X@ "ASOGIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA (ASRO) ‘St. Mendeleev nv. 21-25, cod 010962, Bucuresti Director General: Tel. 440 21 316 32 96, Fax. +40 21 316 0870, Diocta Standarizare: Tol. +4021 310 17 90, +4021 910 43 08, +40 21 312.47 44, Fax: +40 21 31558 70 Direct Publcafi- Serv. VanzdwAboramerte: Tel 40 21 916 77 25, Fax + 4021 317 25 14, +40 21 31294 88 ‘Servicul Redactic - Marketing, Drepturi de Autor + 40 21 916.99.74 eros @ASRO bor Rot: SR EN 1992-1-2: 2008 Edie t 2 sea megs pi rere! starr in ae ale neicePreambul national ‘Acest standard reprezinié versiunea roména a textvlu in limba francez4 a standardulbi european EN 1992-1-2.2004, ‘Standardul european EN 1982-1-2:2004 a fost adoptatinipal la 6 apie 2008 prin anunt care este Inlocuit do aceasta traducere, ‘Acost standard inlocuiegte SR ENV 1992-1-2:2004, Corespondenfa dine standardole europene la care se face referre gi standardele romane este urmatoarea EN 1368-2 lor EN 1990:2002 IDT SRN 1980-2004 Euracod — Bezele proiectari sructutlor EN 1991-1-2:2002 IOT SEN 1991-1-2:2004 Eurocod 1: Acfuni asupra structuilor ~ Partea 1-2: Acjiuni generale - Acfiuni asupra structuior expuse la foc EN 1992-1-1:2004 JOT SREN 1992-1-1:2004 Eurocod 2: Proiectarea structurlor do boton. Partea 1-1: Reguli generale gi reguli pentru cladiri EN 10080-2005, IDT SRN 10080:2005 ‘Armaturduri penu armarea betonulvi, Armaturauri sudabile penttu beton armet. Generalitat EN 101982 - EN 101383 : EN 101984 : Pentru aplicarea acesiui standard se utiizeazé standardele europene la care se face rolerints (especiv standardele romane idemtice cu acestiea), ‘Simbolul gradului de echivelenfa ID —identie), conform SR 1000-2, Standardele europene cliate ca referin{a si care nu au fos! adoptate ca standarde romane pot fi consulate sau comandaie la Asociaja de Standardizare din Romania,STANDARD EUROPEAN EN 1992-1-2 NORME EUROPEENNE EUROPAISCHE NORM EUROPEAN STANDARD Decembrie 2004 ‘OS Ta.20050, S101040; T0800 SSC ta ENV TBAT ITS Versiunea romana Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton — jenerale — Calculul comportarii la foc Eurocode 2: Calcul des Eurocode 2: Planung von Euracode 2: Design of Structures en déton — Stahibeton- und concrete structures ~ Parte 1-2: Caleul du Spannbetontragwerken — Part 1-2: General rules comportement au fou Tell 1-2: Algomeine Rogoln Structural Fire Design “Tragwerksbemossung fir den Brandfall ‘Acest standard reprezinié vorsiunea roman’ a standardului european EN 1992-1-1:2004, Standerdul a fost tradus de ASRO, are acclagi statut ca gi versiunilo oficialo gi a fost publical cu permisiunea CEN. ‘Acest standard european a fost adoptat de CEN la 8 ile 2004, Membrii CEN sunt obligati s8 respecte Requlameniul Intern CEN/CENELEC care stipuleaza condiile Jncare acest standard european i se alrbuio statutu de standard national, fr nici o modificare. Listele actuaizate g1 reterintole blblogratice reteritoare la aceste standarde nationale pot f obtinute pe baza de cerere adrasata catre Centrul de Management sau orice membru CEN. ‘Acest standard european existé in tei versiuni oficial (engleza,tranceza, germana}. O versiune in Coricare alia limba, realizaté prin traducerea sub responsabiitetea unui membru CEN, in limba sa nafonala gi notficata Cantnulul de Management, are acelag!stalut ca gi versiunile oficial. Membr CEN sunt organismale nationale de standardizare din urmstoarole tar: Austia, Belg, Cipru, Danemarca, Eheti, Estonia, Finlanda, Franfa, Germania, Grecia, Iranda, Islanda, lalla, Letonia, Livania, Luxemiourg, Malta, Marea Britanle, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Cehi, Slovacia, Siavenia, Spania, Suedia § Ungaria CEN ‘COMITETUL EUROPEAN DE STANDAADIZARE ‘Gomité Européen de Normalisation Europalsches Komitee far Normung European Committee for Standardization Centr de Management: rue de Stassart 36, 8.1050 Bruxelles ©2004 CEN Toate drepturile de exploatare sub orice forma gi in orice mad sunt rezewate in lumea Intreag membsllor nayjonali CEN Pet. EN 1992-1-2:2004ROSREN 1992-1-2:2006 Cuprins General Domeniu de apiicare, Domeniu de aplicare a Eurocodului 2 Domeniu de aplicare parti 1-2 a Eurocodului 2 Feerinfe normative Ipoteze. sno inte pine regio de spare. Doin Simbolurt ‘Simboluri Suplimentare fafa de EN 1982-1-1 Indl suplimenter aya de EN 1992-1-1 Baza de calcul Cetin Generali Expunerea la focul standard Expunere la foc paramotrc. Actiun Valari de calcul ale proprietafjior materialelor. Metode de vertcare. co Generalitati Analiza elementeior. ‘Analiza pirilor de strucura.. Analiza global a structuri Proprietatie materialetor. General Proprietat de rezistonja gi de detocmape la tomperatur ridicate. Gonoralitt . Beton ‘Aematurd pentru beton armat (arm Armalurd pretensionata Proprietl termice gi izice ale Betonulu cu agregate slicioase | caicaroase. Dilatarea termica... Caidurd specitics onductiviate termica: Ditatarea fermica a arméiurior penu beton armat si pentru beton precomprimat. a nepretensionat) Proceduri de calcul General. Metoda de caicu simpliicata Generali. Distribuja temperaturion Sectiune redusa. Reducerea rezistente'. Metode de calcul avansate. Ganovalita Raspunsultermic. Réspuneul mocanic Validarea metedelor de calcul avansate. Forfecare,torsiune gi ancorare. Auperea exploziva supeticials Fuperea exploziv, Dosprindorea botonuiu Ibina ‘Acoperi de protecis, Tabele de valor Domeniu de apiicar. Roguli gonerele de dimonsionare. Stab PaginaSR EN 1992-1-2:2006 53.1 General 532 Metoda A 533° Metoda B. BA Poth ennn 54.1 Perel desparftor neportang: 54.2 Peretiportant. 543. Pevef rezistenf la foc 55 Elemente intinse. 58 Grinzi ‘ 5.6.1 Generalitat : 5.82 — Grinzi simplu rezemate tard momente pe reazem. 563. Grinzi continue. 5.6.4 Grinzi expuse la foc pe toate parte BP PBC arene 571 Generelt s 5.72 Placi simplu rezemate firé momente pe reazeme. 573 Placicontinue 5.74 Plangoo-cala. 5.7 —Plangoo cu norvuti..n. Beton de inaltérezistenta 61 Generalitat. 62 Rupere exploziva, 83 Proprietat termice, 84 —Caloul structural, 64.1 Galculul capacitai portante. 642 — Metode de calcul simplficat. 643 Tabele de valor Anoxe informativ. mOg@> Distibutia temperaturtor. Metode de calcul simplificat Flambajul stalplor in conditi de incendiu Motode de calcul pentru forfecare torsiune gi ancorare, Metode de calcul simpliica pent grinzi gi dale.SREN 1992-1-2:2006 Preambul Acest standard (EN 1992-1-2:2004), Proiectarea structuilor de beton - Partea 1-2: Caleulul ‘comportar la foc, a fost elaboral de cate Comitetul Tehnic CEN/TC 250 Eurocodun Structurale, a Brus secretariat asta dofinut de BSI, CEN/TC 250 este responsebil de elaborarea tuturor eurocodurlor pentru stuctur ‘Aces! standard european trebule s8 primeascd statutul de standard nafona, fie prin pubicarea unui text identi, fle prin ratitieare, pan& cel tarziu in iunie 2005, iar toate standardele nationale in ‘contradicie cu acesta treouie anulate pana cel tara In matia 2010. ‘Acest standard european inlocuiogte ENV 1992-1-2:1995, Conform Regulamentulul Intern CENIGENELEG, instiutele nationale de standardizare din turmatoarele far sunt obigate c@ aplice acest standard european: Austria, Belgia, Danemarca, Eivetia, Finlanda, Franla, Germania, Grecia, Kanda, Islanda, tia, Luxemburg, Malta, Marea Britane, Olanda, Norvegia, Portugalia, Republica Cena, Siovacia, Spania, Suedia gi Ungaria, Istoricul programului de eurocoduri 1n 1975, Comisia Comunitjor Europene cecidea demarare. in baza aricoluu 95 al Tratatui, a unui program do acfune in Gamaniul constructor. Obiectivul propramului era eliminarea barierclor tehrioe in schimourle comercile gi armonizarea speciicafior tere in cadrul acestul program de actiune, comisia & Wat inijativa stabil! unui ansamblu de reguli tehnice armonizate pentru proiectarea constuctilor; in prezant aceste reguli sunt utiizate in statele membre ta 0 aliemativa, intro prima etapa, la reglementarie najjonale in vigoare pe care uimeazd sé le ‘nlocuiasca ulterior. Timp de cinclsprezece ari, comisia a coordonat, cu alutorul unui Comitet Director alcatuit din teprezantangi sitolor membre, dezvoltarea programulul eurocadutior, fapt ce @ condus le aparitia. primei generat de codutt ouropene In ani 80, Jn 1989, comisia gi statele membre ale Uniunii Europene gi ale Asociafei Europene a Liberului Schimb = AELS - au decis, pe baza unui acord!! inire Comisie si CEN, s& transfere la CEN, print-o serie de mandate, pregatirea si publicarea eurocodurir, cu scopul de a le lrbul in vitor sietutul de standarc european (EN). In acost mod, se stabileste, de facto, o legatura intre eurocaduri g! totaltatee dicectivelor Consilului gsau deciailo Comisio! prvind standardele europene (de exempiu Directiva Consiiului @9OGICEE privind produsele pentru construct - DPC - si Directivele Consifuli SQ/STICEE, 92/50/GEE | 88/440/CEE privind lucrile gi servcile publce, ca gi cirectivele echivalonte ale AELS, destinaterevigorarlpietel interne). Programul eurocodurlor pentru etructuri cuprinde standardele urmatoare, alcatuitefleoare, in general din mai multe p&rf EN 199. Eurocad: Bazole proiactari structurior EN 1991 Eurocod 1: Actiuni asupra structurlor EN 1982 Eurocod 2: Proiectarea structurior de beton EN 1983 Eurocad 3: Proiectarea structurilor de armaturd EN 1994 Eurocad 4: Proiectarea structullor compozile de armatura si beton EN 1995 Eurocod 5: Prolectarea structurlor de lern EN 1996 Eurocod 6: Proiectarea structurlor de zidario EN 1997 Eurocod 7: Proiectarea geotehnica EN 1998 Eurocod 8. Proiectarea structurior pentru rezistenta la cutremur EN 1999 Eurocod 9: Proiectarea structurlor de aluminiy 7 peord inte Comisia Comuntat Europene gi Comittu European de Standardizare (CEN) pivnd actvitatea do claborare a eurccoduirior pet proictarea corsiucior g wera ngnerest (BC/CEN'ORED), 4SEN 1992-1-2:2006 ‘Standardele eurocod recunose responsabiltatca autorittior do roglementare din fiecare stat membru $i stiuleaza dreptul acestora de @ stabi la nivel nafjonal, valor ale unor parametr de calcul, care s& fie incluse in reglementarile privind siguranfa construcilo, in cazul in care aceste valoricontinus s& fie diferite de lao far ta ata Domeniu de aplicare si statutul eurocodurilor Slatele membre ale UE si ale AELS recunose eurocadurle ca documente de referint’ care pot fi uilizate drept = miljoc de a proba conformitatea construcfilor gl lucrilloringineregi cu cerintele esentale din Diroctiva Consiliulsi B9MOBICEE, In particular cu Carinta Esonfalénr.1 ~ Stabiltatea gi rezistonta ‘mecanied — gi Cerinfa Esontiaa rr. 2 ~ Securitatoa in caz de incendiu — ca.baz8 de speciticagi pentru contractarea lucrilor de constucti i serviclortehnice asociate: = cadru de speciticai tehnice armonizate pantru produsele de construc (EN si ATE). jin masura in care se referé la lucrérle de constrvcfi in sine, eurocodurle au o relatie direct cu documentele interpretative 2) la care se face referire in articolul 12 al DPC, chiar daca au o naturd dlenta de cea a standardelar armonizate de prodused!. In consecinga, aspectele tehnice care recut din lucrnle de elaborare a eurocoduriloriroouie avute in vedere, in mod adecval, de catre comitetele fehnice CEN silsau grupurile de lucru ale EOTA, care elaboreazé standardole do produse, in vederea bfneri nei compatibitattotale @ speciicailor tehnice pentru produse cu eurocodurie. ‘Standardale eureceduri contin regull comune de proiectare siructuralé pentru calculul complet al structurilor gi produselor componente Ge natura tradijorala sau inovatoare. Deoarece eurocodurie nu ‘abordeaed, in mod special, cazuri de construct cu forme norogulato sau condi deosabite de proiectare, proiectantul trebuie $8 apeleze la consultanta unor expert pentru considerati suplimontare privind aceste cazuri Standardole Eurocod fumizeazé reguli de baz in proiectarea uzuala a structuriior si a procuselor ‘componente aiét pertru proiactarea tradiionala cét gi coa inovalivs. Aspeciele exceptionaie in ‘constructi sau proiectare nu sunt acoperite in mod spectic este necesar in astfel de cazuri un studiu de specialitate a prolectantul. Standarde nationale care implementeazé eurocoduri ‘Standardele nationale care implementeazé eurocadurl trebuie $8 contind textul integral al ourocodului (inclusiv anexele) aga cum a fost publicat de CEN; textul eurocodului poate fi precedat de 0 paging rajonalé de ttlur gi un peeambul national gi poate fi urmat de 0 anexé national ‘Anexat national poate 38 confind rumai informa gi dato privind paramotrit din ourocod defini crept pparametr care se determing la nivel national; informatie g datele care fac obiectul opfuni: autoritior hafonale sunt ullizale pentru proiactarea constructilor si a lucrarior ingineresti din ara respectv’ gi se rotor la = valori ale cooficientor parfali gisau claso pentru care eurocodul prevede allemative nationale; ® Gontorm arco 33 al DPC. cernfle esentiale (CE) trebuie 8 fle prezentate ino forms coneret® in cocamentse interpretive (D1) pentu a asigura lagalua necasare Ine cernfelo esentale si prevederle “standardaler europene armonizate (EN), agrementelor eucopene (ATE) gi ghidutir europene armonizae pentru goremente tence. Geniorm artcollu 12 al DPC (Directiva Consul 88/108;CEE) documento interpretative tree: a) #8 prezhie into ‘ora concrete cernfele esenfale prin armenizarea terminolage $1 bazeltehnice i prin Indares, dupa caz, a caselor sau nvautlor pnt flecare cerita 2) sf Indice metadele ce corelare a claselor sau rivalry cerinflor cu specticfie tehnice, ca de exemplu melas de calcul § de incercare, requ de prvectare, et (©) 88 serveascd drept documento de referinfd penru elaborarea standardelor armonizate gi recomandBilr Dent aproba tence la vel european agremente tence armonizele. uroeodirie, defacto, au un ral smilar In domeniul Gere Esengale nt si al nel pr @ Cernfei Esenfale m2)SR EN 1992-1.2:2006 — valor care se pot utliza tn eazul in care euracedul nu furnizeaza valoarea parametruli s indica ‘numal simbolul acestuia; — date specilce fall respective (gaografice,climatice, ete), ca de exemply harte de zonare penitu ‘ncarcarea data do zapada; — procedura care trebuie utlizat& atunci cénd eurocodul prezinté procedur alternative. = decizi de aplicare a anexelor informative = referirtainformaticomplementare care s& nu contravind toxtuui standardului, cu scopul de a au utlizalorul ia aoiicarea eurocodulu Legittura dintre eurocoduri si specificatile tehnice armonizate de produse (EN si ATE) Este neoesar 88 existe 0 coerenfa in ceca ce privaste specticatile tehnice armonizate pentru produsele de construct gi regulle tehnico pentru Wuerarie de construct 4’. Po langa aceasta, orice informate referitoare la eurocoduri, care insofpsie marcajul CE pentru produsele de construct, Itebule $8 menfoneze clar parametil determina la nivel national care au fost Ivaf in considerare. Informatii aditionale specifice EN 1992- EN 1992-1-2 deserie principio, cainfale gi regulle de calculul ale structurlor de consti expuse la foc, inclusiv aspectele urmatoare Ceoringe de siguranta EN 1992-4-2 se adieseaz’ clionflor (de exemplu pentru formularea cerinjelor lor spectice), proiectantor, furnizoriter, antreprenorilor gi autortaiior compatent. CObiectivele generale ale protect! la foc sunt de limitare a riscului prvind individul gi societetea, proprietatie invecinate gi aluncl cand se cere, mediul inconjurdtor sau bunurlle expuse direct in caz de incondi Directiva privind produsole pentru construct (DPC) 89/06ICEE stabilogte urmatoarele corinte esenjiale pentu limitarea riscului de incendiu. . Luctaila de consiructi trebuie sa fe astel prolectate g! construe, Inca: — ‘ezistenta clementelor portante ale consiruciol 6% pati fi prezumata pe o perioad’ de timp determinata = aparita §1 propagarea foculu si furulul tn construcio 6 le Hime’ = SA fe limata propagarea foculu a alte construci din vecinatate; = ccupanfi 88 poats paras constructia sau s& poaté fi salvali prin alto mijoace; = siguranfa echipelor de salvaro 6 fie luaté in considerare’ Powivit Documentului Interretatv nr. 2 ,Siguranfa in caz de incendiu" *), cerinfa esentialé poate fi respoctata utiizand urmatoarele posiolitat variate de siguranfa la foc th vigoare in Siatele Membre ‘ca sconatii do foc conventional (focuti nominale) sau naturale” (focuri parametnice) inclusiv masurle ‘active gi/sau pasive de protec la foc. Parle foc" din eurocodurile structurale trateazé aspecte spectice de protecte pasiva Impotriva incenciior in termeni de caleul de structur g) pati ale acestora in vederaa objineri unel rezisten{e adeovate a elementolor portanto gio limtare a propagarilincendiulu, daca aceasia este necesara, 4) Ase vedea Ar.2°3 g1Ar.12 dn DPC, cat aniooiele 42, 49.1,482 152 aleO11 6SR EN 1992-1-2:2006 Functile si nivelurle de perlormant’ cerute, pot fi exprimate in valori de rezistenfé la fooul nominal (iandard}, in general indicate in replementarie de sigurant’ la foc nationale, sau, dac8 acestea permit, prin ingineria sigueanfel la foc pent evaluarea masurllor pasive si active (ase vedoa SR EN 1991-1.2) Tn acest dacument nu sunt indicate cerine suplimentare, ca de exemplu = postbltatea instar gi mentenanta sistemelor sprinkler; = conditi privind destinata olin sau a compartimentuli: = utlizerea de materiale izolatoare aprobate,inclusiv mentenanta lor pentru cf ele fac obiectul specfcatilorstabilite de autorkatle competent, Valorie numerice ale tactorlor parjiali gi alte elemente de flabitate sunt indicate ca valor recomandate care asiguel un nivel accepiebil do fablitato. Acoste vaiori au fost selectate prezumand Un nivel corespunestor de executie a lucrlor side gestiune a celiéti, Proceduri de calcul (© procedurt analtcd de caloul structural la foc ar rebut si ind seama de comportarea sistemului structuri la temperatur ridicate, de potenfiala expunere la cildurd si de electele benefice ale sistemelor de protecte la foe active si pasive, impreuns cu incerttudinlle asociate celor frei aspecte, procum side importanga siructui (adied de consecingele eventual prabusi) In prezent este posibil sk se olaboreze 0 proceduri operational pentru determinarea petformantaior adeovate, care $i incorporeze o parte a acestor parameti, dack nu chiar fois! s& se demonsveze ci stivolura sau elementeie sale vor fi rispunde cu parformante adeovate in cazul incendieri reale @ Claciril Totusi gi in cazul une procedun bazatA pe focul nominal (standard), sistemul de clasificare care prevede durate specifi de rezistent la foc, ia in considerare (chiar dac’ nu explict), aspectele siincerttudinile desorise mai sus. Utiizarea procedutlor de calcul este ilustrata tn figura 0.1. Sunt identificate ala metoda prescrptiva c&t gi cea bazaté pe conceptul de porlormanta, Metoda prescrptiva utlizeaza focur standard pentru a ‘genera aotiuni termice. Metoda axaté po perlormante ullizeazd ingineria sigurantei la foc gi se refera la acfuni termice bazate pe paremetti fzici ¢ chimici. Informati suplimentare despre alte metoce indicate in acest standard sunt prezentate in tabelul 0,1 Pentru electuarea calcululul in conformitate cu prezentul standard, este SR EN 1991-1-2 pent determinaroa actunilor tormico si mecanice asupra struct esar’ ullizares Texte alutitoare pentru calcul ‘Acolo unde nu sunt disponibile metode de calcul simplficate, parle de eurocoduri consacrate ‘ngendiulu’ingied solufi de calcul in tormini gi dato tabolate (bazate pe incercari sau modele de calcul avansal) care pot futizate in limitele de valebiltate speciicate Se conteaza pe faptul cf texte ajutatoare de calcul, bazate pe modelele de calcul prezentate in SREN 1992-1.2, 6 fe elaborate de catre organizati externe interesate. Textul de baz& al EN 1992-1-2, impreund cu anexele informative A, B, C, O gi E, cuprind principale ‘concepte gi reguli necesare calculului comport le foc a structuriior de beton Anexa nationala la EN 1992-1-2 |Acest standard indio& praceduri atorative, valor gi recomandari pantry clase, cu note, care incie& cazutle in care se pat face opfuni la nivel nafonal. Ca atare, standardul national care adopla EN 1992-1-2 poate s& continé 0 anexs nafionalé privind parametsl care se determina la nivel nafional 51 care sunt uiliza pentru proiectarea constructilor si lucr&loringinerest, ce se executé In tara respectva ‘Neegerea nafionala face oblectul anoxsi nationale gi esto autorizaté de EN 1992-2 pent articalele urmtoareSR EN 1992-1-2:2006 21.32) 53.22) - 23027 56.1 (1) - 3236) 57312) + 324@) - 616) 333 (1) - 622) 41 ()P 63.1 (1)P > 4512) 642.10) - 5218) 642202) Proiectare [__Proectere J ] gull prescriptive (actin! termice dupa focul standard) Tralza unl Tnalza ure par een ‘ment Serotu nee Detarinaen Detenninarea| Seton scjunior mecerice vjumier aeflnior sre conto mits mmacinice sia mecaee cantor T Date iodsle | [ Modeie | [ oseie Tosco razentate sub | | simple | | avansate | | simple oe svansate forma detabet | | decatcu | | decsteu | | calculaacs | | aecateut | | docateul exis ‘od ara pe peformants (aunt termicebazate pe fenomene feo) Selote do modes se dav Toculu simple sau avaneste ‘alan unui Tnalza one pp ‘analiza ‘amon ae structure sansa treet Determinarea Determinarea acunilor ‘actiunilor Selectia inecanie sla rmechce gia acjunior ‘conditiilor ‘conditiilor ae fin ‘ints Todoledocatcul | [wodoloda calcu! || Wodeie de imo ca ext svaneste fvaneate {| coleuavansate Figura 1 ~ Metode de calcul alternativeSR EN 1992-1-2:2006 ‘Tabolul 0.1 - Tabol recapitulativ al altor motode de verificare a rezistonfot la foc Valor sub forma do tabol adele de calcul avansate ‘Analiza po element Elementl este consderat aol Acne indecte ale foculuiu sunt uate in consderare cu excepiia ‘Calor reculnd dn cracker termi Da Valor rica nama pent foul standard, 5.1) In pinelp, valerle at putea fi deavelate pars te cutbe alo focula food standard gi oc parametric 4.2.1) Profi de temperatura date oxclusy part foe! andere, 4.2211) + medalele de comportare ‘aterialoir so apica nua emt vteze de incalere Snare focull standard azaitey DA 430 ‘So indica numa principle ‘analiza parg de siructura Sunt uate in considerare ‘achunie indirect ae Tocul ‘ncadral subansambili dar imterecfunile, depencente de timp, cu celle par ale ‘Sructur, nu sunt uate In conadoraro. NU DA foc standard gi foe paramo. 421(9) prof de temperatura ‘ate numal pen tocol Standare 4.2203), adelele de comportarea ‘ateiaoior se apes numa entruwiteze do indlare Siro focullstandara, 424.4(2) DA 43.10? Se indica numa princi |Analizaglobalé a structurit ‘Analza compels a eiucth cian intrecte ale focal ‘eum ate n considrare pe ‘ansamblal struct NU NU DA aie Se indica nui principleSR EN 1992-1-2:2006 Sectiunea1 Generalitati 4.1 Domeniu de aplicare 1.4.1 Domeniu de eplicare a Eurocodulul 2 ()P Eurocodul 2 se aplics Ia proiectarea cliilor gi lurarior de constructiingineresti de beton simplu, beton armat sau beton precomprmat. Standardul este conform principilor gi cerinfplor de siguranta gi de apttudine in exploatare ale consirucilor gi cu bazele de proiectare si de verifcare indicate in EN 1990 Bazele proiectéri siructurior. (2) Eurocodul 2 nu trateaza decat ceea ce tine de cerinele de rezistenta mecanica, aptitudine in Senvciu, durabltato gi rezisten{a la foc ale stucturior de beton. Celelale cerinje, de exemplu, cole refetitoare la izolerea termi gi acustics, nu sunt abordate (QP Eurocodul 2 este destinat sa fe utilzatImpreund cu standardele urmatoare EN 1990 Bazole proioctari stucturior EN 1991 ‘Acfuni asupre structurior hEN Produse pentru consirucfi in corelare cu structurile de beton ENY 19670 Executia construepiior da baton EN 1997, Prolectares geotehnica EN 1998 Proioctarca structurio la rezistonta la eutromur; In cazul construii structurior {de beton in regiuni seismice (4)P Eurocodul 2 cuprinde partie urmatoare Partoa 1-1 : Roguli gonoralo gi rogul pont clair Partea 1-2 : Regul generale - Calculul comportai a foc Partea 2- Poduri de beton ~ Proiectare gi prevederi constructive Partea 3 Silozurigirezervoare 1.41.2 Domeniu de aplicare a parfii 1-2 a Eurocodului 2 ()P _Pertea 1-2 @ SA EN 1992 watoazs caleuul sttuctuilor de_beton in sitvaia accidentals a ‘expunel efor r fe ubizats mpreuna cu SA EN 1992-1-1 si SA EN 1991-12 ‘Aceasta parte 1-2 identifica numal diferenjele sau elemente suplimentare fas de calcul la ‘emperaturi normale, (2)P__ Portes 1-2 a SA EN 1992 vizeaz¥ numal metodele pasive de protectie Impotriva incenciulul Melodele“actve nu suntalale (9)P__Partea 1-2 de SREN 1992 se aplic la structuri de beton la care se core s8 gcopere anurrite ‘unoligni tunel cand suniepuse alos, SSS 88 evite 0 uind prematurd a siructurl(functie portant) 8 limieze propagarea focului (lacar, gaze fierbin}, c&lduré excesiva) tn alara zonelor implicate (tunctie de separare), (4)P_— Partea 1-2 a SR EN 1992 indica principiile si regulile de aplicare {a s¢ vedea SRN 1991-1-2) sentrucacusitcuror In sepa saislacet cattle spot carlo nur g Welty e perlormanta susmentionate ()P _Partea 1-2 2 SR EN 1992 se aplic8 structurior sau parflor de siructurd care releva un domeniu de aplicare a SR EN 1982-1-1 gi sunt calculate in consecintd. Totugi, nu acoper’ structuile cu precomprimare exterioar. aed structurile curbe Subgi \6)P _Netodele indicate in partea 1-2 a SA EN 1992 sunt apicabile betonuiui de dersitate nornalé care prezinia o class de rezistentS de pan le 090/105 si betonul ugor avo clas de rezistant oan le LCSSI60. Pentru clase superioare lui CS0V60 sunt indicate regu complementare in sec{iunea 6 lo Exceck arelSR EN 1992-1-2:2006 1.2 Referinge normative ‘Acest standard european cuprinde prin referinfe datate sau nedatate prevederi ale alt publicati ‘Aceste refrinle normative sunt ctate la locutie corespunzétoare din tox si publcatile sunt fenumerate in continuare. Pentru referinjole datate, amendamentole sav revizuile ulterioare alo oricreia din eceste publicati nu se apicd acestui standard european decét dac& ele au fost incorporate in el prin amendamente sau revizuire. Pentru referinfele nedtate, se aplicd ultima edie a publica la care se face refarie (nelusiv amendamentel) EN 1363-2; Essais do résistance au feu - Partie 2 procédures alternatives et procédures ‘addiionnelies EN 1990 : Bases do calcul das structures EN 1991-1-2: Actions sur les structures - Partie 1-2 : Actions générales ~ Actions sur les structures exposées au feu EN 1992-1-1 : Actions sur los structures - Partie 1-1 : Actions générales - Poids volumiques, poids propres, charges dexplotation pour los batimonts EN 10080: Acier pour "armature du béton ~ Aciers soudables pour béton armé - Généralités EN 10198.2: Armatures de précontrainte- Partie 2: Fils EN 10198.3: Armatures de précontrainte - Partie 9: Torons EN 10138-4: Armatures de précontrante - Partie 4: Barres 1.3. Ipoteze ‘Se aplicd ipatezele generale indicate in SR EN 1980 gi SR EN 1982-1-2. 4.4 Distincfie intre principii gi regullle de ay (1) Se apiica regulte din SF EN 1990, 15 Definiti Pentru utlizarea prezertel parti 1-2.a SA EN 1992, sa aplicé datinijila din SB EN 1990 si din SR EN 1991-1-2, precum g! umatoarelo 1.5.1 _ temperatura critica a armaturilor temperatura armaturi la care ruina elementului aft in situatie de incendiv (erteriu R) se presuoune (8 se produce pentru un nivel al efortulul de armaturas 1.52 perete antifoc perete care separa doud spati (in general doud cladii) conceput cu rezistenta la foc gi stabiltale structural, care poate prelva incarcaii orizontale astfel cA in caz de incendiu, ruina slructuli de pe © parte a pereteiul s8 nu permita propagarea focull dincolo de perete 1.53 nivel maxim al efortului pentru o temperaturé indicatd, nivelul efotului pentru care relate efori~ deformatie @ armaturii este {ur peniru a marca un palier de plastifiere 1.54 parte de structurd parte individual a unci structur globale cu condi de razemare gi condi limit adocvate 4.55 _acoperire de protectie fice material sau combinate de materiale aplicat(e) pe un element stuotural pentru ca $8 oreasca rezistenia sala fooSR EN 1992-1-2:2008, 186 sectiune redusa secfiune transversalé a elomentului din calcul la foc al structui,ulzat in metoda sectiuni reduce. ‘Se obfine plecnd de la secfiunea reziduald eliminéndu-se parfle din sectiune care eu o rezistenta si Crigiditate prezumate ca este nule 16 — Simboturi Pentru uilzarea acestei pir 1-2 a SA EN 1992, se aplic definitile din SR EN 1990 sidin ‘SR EN 1991-1-2, ca gi definile urmatoare 1.6.1 Simboluri suplimentare fafa de SR EN 1992-1-1 (1)P Sunt utiizate urmatoarele simboluri suplmentare Litete tatine mari xy _valoarea de calcul a efectuui acfunilor din sitvatia de incendiu —_valoarea de calcu electulul acfunilor la temperaturé nocmala au _rezistenfa de calcul in situate de incendiv ; Ryy(f la un moment dat de timpul F190 sau R60. clase de rezistenté la foc pent criteriul de rezistenté mecanica de (20 sau 60...)min. de expunere la focul standard £30 ov E 60,... clase de rezistonté la foc pentru critriul de etangeitate de (30 sau 60...)min, de expunere la focul standard 130 0u160..._ clase de rezistenta la foc pentru criterul de izolare termioa de (80 sau 60...)min. de expunore la focul standard T temperatura (K) [cf. 9 temperatura (‘C)] X. _valoare carectoristicd a unel propriotat de rezistenté sau de deformatie pentru un calcul la temperatura normal Xie valoarea de calcul e unei proprietti de rezistenta sau de deformatie in situaia de Incendiu Litere atine mici ‘2 distanta dintre axa unei arméturi nepretensionate gi pretensionate suprafata expusd {la foc) cea mai apropiats & —_capacitatea caloric specifica a betonului (JkgK) {(0) _valoare caracterstc’ a rezistentl a comoresiune a betonului la temperatura @ pentru o deformatie speciica (8 valoare caractorstc& a rezistonfol la ntindore a betonului la tamporatura @pontru 0 deformatie specifica flO) valoare caracterstica a rezistenfel unui armatura pretensionata la temperatura 6 pentru 0 delormatie specitica 1410 valoare caracteristca a rezistenfei unui armaturé din betanul armat la temperatura @ pentru 0 detormatle spectica KO=X(AIX, factor de reducere care afecteaz8 0 propriate de rezistents sau de deformatie la temperatura @ a materialului Nees AO 7A, fe +A, hl) nivolul de incdrcare a unui stlp la temperatura norm: