Cleopatra

Cleopatra, (n. 69 î.Hr.,

d. 12 august 30 î.Hr.) în
întregime Cleopatra
VII Thea Philopator,
regina egipteană, celebru
în istorie și dramă ca
iubitor de Iulius Cezar și
mai târziu ca soția lui
Marc Antoniu. Ea a
devenit regină la
moartea tatălui ei,
Ptolemeual XII-lea , în
51 Î.HR. și a domnit succesiv împreună cu cei doi frați Ptolemeu al XIII-lea (51-47) și
Ptolemeu al XIV-lea (47-44) și fiul ei Ptolemeu al XV-lea Cezar (44-30). După ce
armatele romane ale lui Octavian (viitorul împărat Augustus)și-au învins forțele
combinate, Antoniu și Cleopatra s-au sinucis, iar Egiptul a căzut sub dominație romană.
Cleopatra a influențat în mod activ politica romană într-o perioadă crucială și a ajuns să
reprezinte, la fel ca nicio altă femeie din antichitate, prototipul femmei fatale romantice.

Cuprins:
 1. Etimologie
 2. Primii ani de domnie
 3. Descriere
o 3.1 Cezar și Cleopatra
o 3.2 Marc Antoniu și Cleopatra
o 3.3 Al doilea război civil
o 3.4 Sinuciderea
o 3.5 Misterioasa moarte a Cleopatrei
 4. Familia Cleopatrei
 5. Cleopatra De-A Lungul Veacurilor

1. Etimologie
Forma latinizată Cleopatra provine din greaca veche
Kleopátrā (Κλεοπᾰ́τρᾱ. Prin căsătoria dintre Ptolemeu V
Epifan și Cleopatra I Syra (o prințesă seleucidă), numele
a intrat în dinastia Ptolemeică. Titlul adoptat de
Cleopatra Theā Philopátōra (Θεία Φιλοπάτωρα)
înseamnă "zeița care iubește pe tatăl ei".κλέος (kléos,
"glorie") și πᾰτήρ (patḗr, "tată"). Forma masculină ar fi
fost scrisă fie ca Kleópatros (Κλεόπᾰτρος), fie Pátroklos
(Πᾰ́τροκλος). Cleopatra era numele surorii lui Alexandru cel Mare, precum și Cleopatra
Alcyone, soția lui Meleager în mitologia greacă. Prin căsătoria dintre Ptolemeu V
Epifan și Cleopatra I Syra (o prințesă seleucidă), numele a intrat în dinastia Ptolemeică.
Titlul adoptat de Cleopatra Theā Philopátōra (Θεία Φιλοπάτωρα) înseamnă "zeița care
iubește pe tatăl ei".

2. Primii ani de domnie

Cleopatra s-a născut în anul 69 î.Hr..
Fiică a regelui Ptolemeu al XII-lea,
Cleopatra a avut mai mulți frați (printre
care urmașii la tron Ptolemeu al XIII-lea
și Ptolemeu al XIV-lea, precum și
Arsinoe). După ce Ptolemeu al XII-lea
moare ucis (de altfel toți cei din neamul
Cleopatrei au murit asasinați, adeseori
prin otrăvire), Cleopatra urcă pe tron. În
același timp, fratele ei a devenit regele
Ptolemeu al XIII-lea, domnind alături de
ea în Egipt sub titlul oficial de soț al
Cleopatrei. Cleopatra și Ptolemeu au fost
membri ai dinastiei macedonene care a
guvernat Egiptul de la moartea lui
Alexandru cel Mare (în 323 î.Hr.). Deși
Cleopatra nu avea sânge egiptean, ea a
fost singura din casa ei care a învățat
limba egipteană. Pentru a-și spori
influența asupra poporului egiptean, a
fost proclamată fiica lui Ra, zeul soarelui
la egipteni și fiică a zeiței Isis. La scurt timp, Cleopatra a avut neînțelegeri atât cu
fratele cât și cu sora sa, Arsinoe, care au dus în anul 48 î.Hr. la un război civil.

3. Descriere
Cleopatra a fost considerata din totdeauna drept cea
mai frumoasă femeie din lume. "Dacă nasul Cleopatrei ar
fi fost mai scurt, fața lumii ar fi fost alta", spunea despre
regina Egiptului. Pascal credea că femeile cu nasul lung
sunt mai atrăgătoare și că poate acest amănunt i-ar fi
atras pe Cezar și pe Marc Antoniu. În realitate, nu se știe
cum arăta nasul Cleopatrei. În limba greacă, "Cleopatra"
semnifică "gloria tatălui", însă numele se pare că nu a
fost bine ales deoarece "preferata tatălui" în familia
reginei era Arsinoe, sora cea mică. Cleopatra nu purta
bijuterii. Vorbea șapte limbi, beneficiind corespunzător
originii de o educație aleasă.Blaise Pascal despre regina Egiptului. Pascal credea că
femeile cu nasul lung sunt mai atrăgătoare și că poate acest amănunt i-ar fi atras pe
Cezar și pe Marc Antoniu. În realitate, nu se știe cum arăta nasul Cleopatrei. În limba
greacă, "Cleopatra" semnifică "gloria tatălui", însă numele se pare că nu a fost bine ales
deoarece "preferata tatălui" în familia reginei era Arsinoe, sora cea mică. Cleopatra nu
purta bijuterii. Vorbea șapte limbi, beneficiind corespunzător originii de o educație
aleasă.

3.1 Cezar și Cleopatra

La vremea aceea, Roma, cea mai mare dintre puterile
vestice, era de asemenea zguduită de un . Chiar în
momentul în care Cleopatra se pregătea să-și atace fratele
cu o imensă armată formată din arabi, războiul civil roman
a ajuns și în Egipt. Cneus Pompeius Magnus, înfrânt de
Iulius Cezar în Grecia, a fugit în Egipt căutând adăpost,
însă a fost ucis de agenții lui Ptolemeu al XIII-lea în 47
î.Hr.. Iulius Cezar a ajuns la scurt timp în Alexandria și,
după ce a descoperit moartea dușmanului său, a decis să
restabilească ordinea în Egipt. Începând cu secolul
precedent, Roma exercitase un control din ce în ce mai
mare asupra bogatului regat egiptean, astfel încât Cleopatra
a căutat să-și atingă scopurile politice intrând în grațiile lui
Iulius Cezar. Ea s-a dus la palatul regal din Alexandria și se spune că i-a fost dusă lui
Iulius Cezar înfășurată într-un covor, care i-a fost oferit cadou. Cleopatra, o femeie nu
prea frumoasă dar totuși seducătoare, a atras atenția puternicului lider roman, acesta
fiind de acord să participe la războiul civil egiptean de partea ei. Cleopatra iese
învingătoare din acest conflict și rămâne la domnie alături de un alt frate de-al său,
Ptolemeu al XIV-lea. Arsinoe, care fusese aliata lui Ptolemeu al XIII-lea în luptă, a fost
luată la Roma de Iulius Cezar, apoi dusă într-un templu, unde a trăit până în anul 41
î.Hr., când avea să fie executată din ordinul lui Marc Antoniu.război civil. Chiar în
momentul în care Cleopatra se pregătea să-și atace fratele cu o imensă armată formată
din arabi, războiul civil roman a ajuns și în Egipt. Cneus Pompeius Magnus, înfrânt de
Iulius Cezar în Grecia, a fugit în Egipt căutând adăpost, însă a fost ucis de agenții lui
Ptolemeu al XIII-lea în 47 î.Hr.. Iulius Cezar a ajuns la scurt timp în Alexandria și, după
ce a descoperit moartea dușmanului său, a decis să restabilească ordinea în Egipt.
Începând cu secolul precedent, Roma exercitase un control din ce în ce mai mare asupra
bogatului regat egiptean, astfel încât Cleopatra a căutat să-și atingă scopurile politice
intrând în grațiile lui Iulius Cezar. Ea s-a dus la palatul regal din Alexandria și se spune
că i-a fost dusă lui Iulius Cezar înfășurată într-un covor, care i-a fost oferit cadou.
Cleopatra, o femeie nu prea frumoasă dar totuși seducătoare, a atras atenția puternicului
lider roman, acesta fiind de acord să participe la războiul civil egiptean de partea ei.
Cleopatra iese învingătoare din acest conflict și rămâne la domnie alături de un alt frate
de-al său, Ptolemeu al XIV-lea. Arsinoe, care fusese aliata lui Ptolemeu al XIII-lea în
luptă, a fost luată la Roma de Iulius Cezar, apoi dusă într-un templu, unde a trăit până în
anul 41 î.Hr., când avea să fie executată din ordinul lui Marc Antoniu.
În iunie 47 î.Hr. Cleopatra a avut un fiu, despre care a pretins că este al lui Iulius
Cezar și pe care l-a botezat "Cezarion" ("micul Cezar"). La întoarcerea lui triumfală la
Roma, Iulius Cezar a fost întâmpinat de Cleopatra și Cezarion. Sub auspiciile negocierii
unui tratat cu Roma, Cleopatra a locuit într-o vilă deținută de Iulius Cezar, situată în
afara capitalei. După ce Iulius Cezar a fost asasinat în martie 44 î.Hr., Cleopatra s-a
întors în Egipt. La scurt timp după întoarcerea Cleopatrei, Ptolemeu al XIV-lea a murit,
probabil otrăvit de sora sa. Regina și-a adus fiul la domnie alături de ea, sub numele de
Ptolemeu Cezarion al Egiptului (Ptolemeu al XV-lea Caesar).

3.2 Marc Antoniu și Cleopatra

Odată cu asasinarea lui Iulius Cezar,
Roma a căzut din nou pradă războiului
civil, oprit temporar în 43 î.Hr. odată cu
formarea celui de-al doilea triumvirat,
constituit din Octavian, fiul adoptiv al
lui Caesar și moștenitorul ales de
acesta, Marc Antoniu, un general
puternic și Lepidus, un om de stat
roman. Marc Antoniu a preluat
administrația provinciilor estice din
Imperiul Roman, chemând-o pe
Cleopatra la Tarsus, în Asia Mică, pentru a răspunde acuzațiilor potrivit cărora ar fi
susținut dușmanii lui Marc Antoniu.
Cleopatra voia să și-l facă pe Marc Antoniu aliat, așa cum îi fusese înainte Cezar. De
aceea în 41 î.Hr. a ajuns la Tarsus într-o magnifică barjă, costumată în Venus, zeița
iubirii la romani. Reușind să îl seducă pe Marc Antoniu, se întoarse împreună cu el la
Alexandria, unde petrecură iarna împreună. În 40 î.Hr., Marc Antoniu s-a întors la
Roma și s-a căsătorit cu sora lui Octavian (Octavia), într-o încercare de a-și repara
alianța cu fratele acesteia. Totuși, triumviratul a continuat să se deterioreze. În anul 37
î.Hr., Marc Antoniu s-a despărțit de Octavia și a călătorit spre est, făcând aranjamente
astfel încât Cleopatra să i se poată alătura în Siria. În perioada în care au fost despărțiți,
Cleopatra i-a dăruit gemeni, un băiat și o fată. Potrivit propagandiștilor lui Octavian, cei
doi amanți erau căsătoriți la vremea respectivă, fapt ce încălca legea romană care
interzicea romanilor de a se căsători cu străini.

3.3 Al doilea război civil

După alți câțiva ani de tensiune și atacuri
propagandistice, Octavian i-a declarat război
Cleopatrei și în consecință lui Marc Antoniu, în 31
î.Hr. Dușmanii lui Octavian s-au adunat de partea
lui Marc Antoniu, însă excelenții comandanți militari ai lui Octavian au repurtat succese
imediate în fața forțelor lui Marc Antoniu. La 3 septembrie 31 î.Hr. flotele celor doi s-
au confruntat la Actium, în Grecia. După lupte grele, Cleopatra și-a încălcat
angajamentul asumat față de Marc Antoniu și a plecat spre Egipt cu 60 dintre navele ei.
Marc Antoniu a reușit să pătrundă printre navele inamice și a urmat-o. Flota rămasă s-a
predat lui Octavian. O săptămână mai târziu, forțele terestre ale lui Marc Antoniu au
capitulat.
După această bătălie, Cleopatra s-a refugiat într-un mausoleu. Marc Antoniu, fiind
informat că regina Cleopatra a murit, s-a înjunghiat cu sabia. Înainte de a muri, la el a
venit un alt mesager, care l-a informat că Cleopatra era încă în viață. Marc Antoniu a
cerut să fie transportat la locul de refugiu al Cleopatrei, a implorat-o pe aceasta să facă
pace cu Octavian, apoi a murit în brațele iubitei sale. După sosirea triumfală a
romanilor, Cleopatra a încercat să-l seducă pe Octavian, însă acesta a rezistat farmecelor
ei.

3.4 Sinuciderea
După moartea lui Marc Antoniu, Alexandria
fusese cucerită de romani, care înconjuraseră
mausoleul Cleopatrei. După ce aflase că va fi
trimisă în lanțuri la Roma, ca trofeu al lui
Octavian, Cleopatra se pregăti pentru o moarte
demnă de o regină, luând mese fastuoase și
îmbrăcând cele mai bune haine ale ei. Lui
Octavian îi trimise un testament conform
căruia dorea să fie înmormântată alături de
iubitul ei, Marc Antoniu, și îl lăsa la conducerea Egiptului pe fiul ei Cezarion, probabil
prin mușcături de vipere. Trupul Cleopatrei a fost îngropat alături de Marc Antoniu, pe
țărmul Marii Mediterane, cu toată pompa. Apoi, Octavian l-a executat pe fiul Cleopatrei
(Cezarion), aflându-se în drum spre India. A anexat Egiptul Imperiului Roman și a
folosit avutul Cleopatrei pentru a-și plăti veteranii.12 august 30 î.Hr., probabil prin
mușcături de vipere. Trupul Cleopatrei a fost îngropat alături de Marc Antoniu, pe
țărmul Marii Mediterane, cu toată pompa. Apoi, Octavian l-a executat pe fiul Cleopatrei
(Cezarion), aflându-se în drum spre India. A anexat Egiptul Imperiului Roman și a
folosit avutul Cleopatrei pentru a-și plăti veteranii.

3.5 Misterioasa moarte a Cleopatrei

Potrivit istoricilor, în timp ce se afla în
mausoleu, Cleopatra le ceruse sclavilor să aducă
un coș cu un șarpe (sau cu 2 șerpi). Ea ar fi luat
șarpele și l-ar fi pus la sân, unde ar fi primit
mușcătura ucigătoare. Se spune că agonia
reginei ar fi durat 3 ore. Unii cercetători
identifică șarpele cu o viperă egipteană, alții cu o cobră, simbolul coroanei faraonilor.
Șarpele ar fi mușcat-o în dreptul inimii, ceea ce ar fi provocat moartea rapidă. Se mai
spune că ea murise alături de 2 sclave. Alți cercetători cred că sinuciderea prin otravă de
șarpe ar fi fost demnă de o regină, dar au dubii în privința acestei metode dată fiind
durata scurtă de agonie, susținută de documente. Mulți spun că Cleopatra ar fi fost ucisă
cu o lovitură de sabie dată pe ascuns chiar de Octavian, care voia să se descotorosească
de ea. El ar fi și autorul teoriei sinuciderii. O altă teorie ar fi că Octavian i-a pus otrava
în apă, iar Cleopatra ar fi murit la scurt timp după.

4. Familia Cleopatrei
 Amanți:
o Cneus Pompeius Magnus
o Gaius Iulius Cezar
o Irod cel Mare, regele iudeu
o Marc Antoniu
 Soți:
o Ptolemeu XIII
o Ptolemeu XIV
o Marc Antoniu
 Copii:
o Ptolemeu Cezarion
o Cleopatra VIII Selene
o Alexandru Helios
o Ptolemeu Philadeus

5. Cleopatra De-A Lungul

Veacurilor
Marea majoritate a numeroaselor
sute de regine egiptene, deși renumite
în țara lor, erau mai mult sau mai
puțin necunoscute în lumea exterioară.
Pe măsură ce epoca dinastică s-a
încheiat și scenariul hieroglifică a fost
pierdut, poveștile reginelor au fost
uitate și monumentele lor îngropate
sub nisipurile Egiptului. Dar
Cleopatra a trăit într-o epocă foarte
literat, iar acțiunile ei au influențat
formarea Imperiului Roman; povestea
ei nu a putut fi uitată. Octavian
(viitorul împărat Augustus) a fost
hotărât ca istoria romană să fie
înregistrată într-un mod care să confirme dreptul său de a conduce. Pentru a realiza
acest lucru, el și-a publicat propria autobiografie și a cenzurat înregistrările oficiale ale
Romei. Deoarece Cleopatra a jucat un rol cheie în lupta sa pentru putere, povestea ei a
fost păstrată ca parte integrantă a sa. Dar a fost diminuat la doar două episoade: relațiile
ei cu Iulius Cezar și Marc Antoniu. Cleopatra, deposedată de orice validitate politică,
trebuia amintită ca o femeie străină imorală care i-a tentat pe bărbații romani verticali.
Ca atare, ea a devenit un dușman util pentru Octavian, care a preferat să fie amintit
pentru lupta împotriva străinilor, mai degrabă decât împotriva colegilor săi romani.

Link-uri
1. https://www.britannica.com/biography/Cleopatra-queen-of-Egypt
2. https://en.wikipedia.org/wiki/Cleopatra