Metodologie - Grile SECUNDARE (Merged)

1.
Metodologia cercetarii reprezinta strategia si tehnica investigarii Si include urmatoarele clase de

elemente:
a. ansamblul procedeelor de prelucrare a datelor

b. ansamblul principiilor teoretice referentiale
c. ansamblul principiilor de analiza a datelor
d. ansamblul metodelor si tehnicilor
e. operatiuni concrete de prelucrare statistica
2.Ce reprezinta modul specific de a investiga realitatea in scopul cunoasterii si transformarii ei:
a. orientarea psihologica
b. metoda
c. scopul
d. problema de cercetare
e. interpretarea integrative
Tehnica de cercetare se refera la:
a. operatiuni concrete de colectare a informatiilor

b. instrument de informare
c. metode de recoltare a informatiilor
d. diagnoza
e. prognoza
4 In raport cu necesitatile procesului de decizie sunt constituite:
a. cercetari teoretice
b. cercetari aplicative
c. cercetari fundamentale
d. cercetari psihosociale
e. cercetari metateoretice
5 Din punct de vedere al aspectului epistemologic ce caracterizeaza scopul cercetarii stiintifice, avem:
a. studii expozitive
b. studii exploratorii
c. studii descriptive
d. studii anticipative
e. studii intuitive
Descrierea caracteristicilor fenomenelor psihosociale este data de:
a. cercetari descriptive
c. cercetari exploratorii
d. cercetari fundamentale
e. cercetari psihanalitice
3.Caracteristica cercetarii descriptive consta in:
a. posibilitatea cunoasterii legaturilor dintre variabile

b. obtinerea informatiilor din studierea multitudinii teoriilor
c. clasificarea datelor colectate
d. intensitatea legaturilor intre variabile
e. procedee de analiza statistica
4.Cercetarile cauzale sunt menite sa descopere explicatia influentelor si efectelor date de:
a. variabile
b. analiza
c. informatii
d. proces
e. probabilistic
5.Cercetarile cantitative sunt absolut necesare in:
a. cunoasterea cat mai exacta

b. cuantificarea realitatii sociale
c. obtinerea informatiilor generale
d. stabilirea conditiilor fenomenelor sociale
e. evaluarea teoriilor
6.Pe baza cercetarilor cauzale se pot realiza previziuni a:
a. starilor psihice
b. tendintelor viitoare probabile
c. fenomenelor
d. variabilelor
e. realitatii
7.Alegerea temei de cercetare presupune:
a. formulare la alegere
b. formulare riguroasa
c. formulare alternativa
d. pastrarea ambiguitatii
e. corectitudine gramaticala
8.Conditiile unei bune ipoteze sunt:
a. sa fie verificabila
b. sa se confirme
c. sa aduca ceva nou
d. sa nu aduca nou
e. sa nu se confirme
9.Ancheta pilot urmareste:
a. finalizarea cercetarii
b. testarea instrumentelor de cercetare elaborate in faza anterioara
c. obtinerea concluziilor finale
d. stabilirea documentelor
e. prelucrarea datelor
10.Prelucrarea informatiilor presupune:
a. codificarea si numerotarea datelor obtinute

b. transpunerea lor sub forma tabelara
c. prelucrarea propriu-zisa
d. ancheta pilot
e. alegerea temei de cercetare
11.Conditiile unei bune observatii cuprind: abcde
a. stabilirea clara a scopului

b. selectarea formelor celor mai potrivite ce vor fi utilizate
c. selectarea mijloacelor necesare
d. elaborarea unui plan riguros de observatie
e. discretia ei
12.Care din urmatoarele afirmatii sunt valabile pentru interviu:
a. raspunsurile sunt greu de structurat

b. este impersonal si anonim
c. necesita examinatori calificati
d. nu cere subiectului sa citeasca
e. nu cere subiectului sa scrie
13.Interviul poate fi conceput ca:
a. tehnica integrata altor metode

b. metoda de- sine-statatoare
c. nefiind o metoda
d. nefiind o tehnica
e. strategie de conturare a altor metode
14.Prin convorbire, ca metoda de cercetare a psihicului, se realizeaza:
a. investigarea conduitelor
b. sondarea mai directa a vietii interioare a subiectului, a intentiilor ce stau la baza
comportamentului
c. sondarea atitudinilor, intereselor, convingerilor, prejudecatilor
d. sondarea sentimentelor si valorilor subiectului
e. analiza reactiilor subiectului fata de grupul de referinta
15.Prin convorbire, ca metoda de cercetare a psihicului, se realizeaza: abcde
comportamentului
16.In convorbirea psihanalitica se impune:
a. contact vizual direct cu psihologul

b. absenta contactului vizual cu psihologul
c. intreruperea relatarilor subiectului
d. restrangerea ariei de relationare
e. lungirea in pat fara contact vizual
17. Interviurile in grup se caracterizeaza prin:
a. evidentierea unor noi aspecte

b. generatoare de noi idei
c. analiza relatiilor
d. analiza jocurilor de putere ce au condus la formularea unor opinii
e. realizarea intr-un timp relativ scurt
18.Brainstorming-ul este o tehnica:
a. de creativitate in grup
b. individuala de creatie
c. de dezvoltare a fluentei ideationale individuala
d. de acomodare cu grupul
e. de a gasi idei inovatoare
19.Intr-o sedinta de brainstorming:
a. conducatorul este obligat sa vegheze la respectarea anumitor reguli

b. va urmari si construirea de noi idei bazate pe cele deja emise
c. regleaza procesul discutiei
d. favorizeaza participarea tuturor la discutii
e. deschide noi directii de abordare
20.Paradigma constituie:
a. ansamblul elementelor epistemologice

b. ansamblul elementelor teoretice
c. ansamblul elementelor conceptuale
d. cadrul de referinta al comunitatii cercetatorilor dintr-o anumita ramura
e. mecanism perceptiv si cognitiv de selectare, combinare si recombinare
21.Esantionarea este:
a. set de operatii pe baza carora din ansamblul populatiei se alege o parte ce va

fi supusa investigatiei
b. set de operatii pe baza carora din ansamblul populatiei nu se alege o parte ce
va fi supusa investigatiei
c. prelucare statistica
d. set de probleme ce trebuie rezolvate de cercetator
e. set de probleme ce trebuie rezolvate de subiecþi
22.Modul de actiune asupra fenomenului studiat este stabilit de:

a. ansamblul principiilor teoretice referentiale
b. ansamblul procedeelor de prelucrare a datelor
c. metodologia cercetarii
d. scolile psihologice
e. orientarile psihologice
23.Ca urmare a sintetizarilor si interpretarilor integrative au aparut:

a. metodologii obiective
b. metodologii interpretative
c. metodologii mixte
d. metodologia cercetarii
e. scolile si orientarile psihologice
24.Metodologia cercetarii reprezinta strategia si tehnica investigarii Si include urmatoarele clase de

elemente:
a. ansamblul procedeelor de prelucrare a datelor
b. ansamblul principiilor teoretice referentiale
c. ansamblul principiilor de analiza a datelor
d. ansamblul metodelor si tehnicilor
e. operatiuni concrete de prelucrare statistica
25.Ce reprezinta modul specific de a investiga realitatea in scopul cunoasterii si transformarii ei:
a. orientarea psihologica
b. metoda
c. scopul
d. problema de cercetare
e. interpretarea integrative
26.Tehnica de cercetare se refera la:

a. operatiuni concrete de colectare a informatiilor
b. instrument de informare
c. metode de recoltare a informatiilor
d. diagnoza
e. prognoza
27.Caracteristicile unei bune teorii stiintifice sunt:

a. definitiile ei sa fie caracterizate de consistenta logica
b. sa se bazeze pe fapte cunoscute si pe observatii viitoare
c. sa poata fi testata
d. sa poata fi validata
e. sa se bazeze pe presupuneri
28.Caracteristicile unei bune teorii stiintifice sunt:

a. definiþiile ei sa fie caracterizate de consistenta logica
b. sa se bazeze pe fapte cunoscute si pe observatii viitoare
c. sa poata fi testata
d. sa poata fi validata
e. sa se bazeze pe presupuneri
29.Rolul cercetarilor fundamentale este de:

a. a extinde granitele cunoasterii cu privire la diferite aspecte ale vietii
psihice
b. a aborda psihicul din perspectiva cunoasterii fenomenelor psihosociale
c. a aborda din perspectiva fenomenologica
d. a aborda din perspectiva cognitiva
e. a aborda din perspectiva biologica
http://www.calcule.ro/SHMCPPI.aspx#&&/wEXBwUQUGFnZVN0YXRlS2V5UXVpegUBNwURUGFnZUN
vbW1lbnRzU3RhdGUFATAFCVQ1X1Q0MF9UNQUBMAUhU2NlbmFyaW9QcmVzZW50ZXJfU2Vzc2lvblN
0YXRlS2V5BSRiNmIwNmVmZS00ZWY2LTRjMjItOTcwMC04NDM1ZWM1NWRmZjEFEkRvbm5vdFJlc3Rv
cmVTdGF0ZQUBMQUQTmV3c1BhZ2VTdGF0ZUtleQUBMAUfU2NlbmFyaW9QcmVzZW50ZXJfSGFzU3Rh
dGVTYXZlZAUEdHJ1ZZjdw5CDXMH7uNof+KHZt8NaJOni
30.In raport cu necesitatile procesului de decizie sunt constituite:

a. cercetari teoretice
c. cercetari fundamentale
d. cercetari psihosociale
e. cercetari metateoretice
31.Din punct de vedere al aspectului epistemologic ce caracterizeaza scopul cercetarii stiintifice, avem:
e. studii intuitive
32.Aspectele legate de problemele vagi in urmarirea intelegerii mai aprofundate a unui fenomen complex
sunt date de:
a. cercetarea aplicativa
b. cercetari fundamentale
d. cercetari descriptive
33.Descrierea caracteristicilor fenomenelor psihosociale este data de:

34.Caracteristica cercetarii descriptive consta in:

a. posibilitatea cunoasterii legaturilor dintre variabile
b. obtinerea informatiilor din studierea multitudinii teoriilor
c. clasificarea datelor colectate
d. intensitatea legaturilor intre variabile
e. procedee de analiza statistica
35.Identificarea relatiilor dintre variabile de tip cauza – efect este caracteristica cercetarilor:
a. descriptive
b. aplicative
c. exploratorii
d. cauzale
e. fundamentale
36.Cercetarile cauzale sunt menite sa descopere explicatia influentelor si efectelor

date de:
a. variabile
b. analiza
c. informatii
d. proces
e. probabilistic
37.Cercetarile cantitative sunt absolut necesare in:
a. cunoasterea cat mai exacta
b. cuantificarea realitatii sociale
c. obtinerea informatiilor generale
d. stabilirea conditiilor fenomenelor sociale
e. evaluarea teoriilor
38.Pe baza cercetarilor cauzale se pot realiza previziuni a:

a. starilor psihice
b. tendintelor viitoare probabile
c. fenomenelor
d. variabilelor
e. realitatii
39.Alegerea temei de cercetare presupune:

a. formulare la alegere
b. formulare riguroasa
c. formulare alternativa
d. pastrarea ambiguitaþii
e. corectitudine gramaticala
40.Literatura de specialitate – istorie, beletristica, memorii, etc. este folosita in:

a. esantionare
b. documentarea teoretica
c. stabilirea variabilelor
d. stabilirea ipotezelor
41.Ipotezele sunt formulate pentru:

a. verificarea lor prin cercetare
b. obtinerea unei cercetari care sa le confirme
c. formularea temei
d. stabilirea variabilelor
e. verificarea teoriilor
42.Conditiile unei bune ipoteze sunt:

a. sa fie verificabila
b. sa se confirme
c. sa aduca ceva nou
d. sa nu aduca nou
e. sa nu se confirme
43.Prin selectia unei parti in scopul realizarii inferentei asupra intregului cu un grad de eroare cat mai
redus posibil, se realizeaza prin:
a. documentarea
b. esantionarea
c. stabilirea unei ipoteze
d. stabilirea obiectivului
e. alegerea temei
44. Ancheta pilot urmareste:

a. finalizarea cercetarii
b. testarea instrumentelor de cercetare elaborate in faza anterioara
c. obtinerea concluziilor finale
d. stabilirea documentelor
e. prelucrarea datelor
45.Adecvarea metodelor si tehnicilor la obiectivele cercetarii, ver ificarea fidelitatii si validitatii

instrumentelor se face prin:
a. documentare
b. stabilirea ipotezei
c. ancheta pilot
d. alegerea temei de cercetare
e. redactarea raportului de cercetare
46.Prelucrarea informatiilor presupune:

a. codificarea si numerotarea datelor obtinute
b. transpunerea lor sub forma tabelara
c. prelucrarea propriu-zisa
d. ancheta pilot
47.Prelucrarile cantitative se realizeaza pe baza:

a. numararii si masurarii
b. numerotarii datelor
c. codificarii datelor
d. transpunerea tabelara
e. identificarii
48. Analiza datelor permite cercetatorului sa analizeze calitativ si cantitativ informatiile, stabilind in ce
masura a fost confirmata sau infirmata:
a. tema de cercetare
b. documentarea
c. ipoteza de lucru
d. concluziile
e. elaborarea instrumentelor
49. Redactarea raportului de cercetare se face in scopul de a:

a. analiza calitativ
b. comunica rezultatele
c. analiza cantitativ
d. stabili ipotezele
e. schimba tema de cercetare
50.Metoda observatiei din stiintele fizice si ale naturii a fost impusa sociologiei si psihologiei de catre:
a. Auguste Comte
b. Emile Durkheim
c. Theodule Ribout
d. Claude Bernard
e. Francois Parrot
51. Observatia ca metoda de cercetare consta in urmarirea intentionata si inregistrarea sistematica a:

a. diferitelor manifestari comportamentale ale individului (sau grupului)
b. contextului situational al comportamentului
c. analiza datelor
d. redactarea raportului de cercetare
52. Continutul observatiei inseamna:

a. simptomatica stabila
b. simptomatica labila
c. contextul situational
d. analiza cantitativa
e. rezultatele obtinute
53.Care sunt problemele pe care le ridica observatia in fata psihologului:

a. ce observam
b. cum formulam ipoteza
c. care sunt conditiile unei bune observatii
d. ce instrumente de prelucrare statistica avem
e. cum pot fi combatute unele obstacole ce apar in calea observatiei
54. Multitudinea comportamentelor si conduitelor flexibile ale individului constituie pentru observatie:
a. simptomatica stabila
b. simptomatica labila
c. comportamentul ocazional
d. context situational
e. aspect bioconstitutional
55. Calitatea observatiei depinde de o serie de particularitati psihoindividuale ale observatorului, precum:
a. gradul de sugestibilitate
b. capacitatea de a sesiza esentialul
c. potentialul managerial
d. capacitatea de a-si concentra atentia
e. potentialul mnezic
56.Observatia directa implica:

a. prezenta observatorului
b. prezenta cercetatorului in spatele geamurilor cu vedere unilaterala
c. constientizarea de catre subiecti a prezentei cercetatorului
d. distanta mare fata de subiecti
e. inregistrarea cu aparatura video
57.In cazul in care observatia este efectuata prin circuit inchis de televiziune avem:
a. observatia directa
b. observatia indirecta
c. observatia ocazionala
d. autoobservatia
e. observatia intamplatoare
58.Conditiile unei bune observatii cuprind:

a. stabilirea clara a scopului
b. selectarea formelor celor mai potrivite ce vor fi utilizate
c. selectarea mijloacelor necesare
d. elaborarea unui plan riguros de observatie
e. discretia ei
59.Chestionarul
a. o reprezinta modul specific de a interoga realitatea in scopul recunoasterii
si transformarii ei
b. include ansamblul principiilor teoretice referentiale ce stau la baza
metodologiei
c. reprezinta o lista de intrebari
d. reprezinta o succesiune logica si psihologica de intrebari scrise sau de imagini grafice cu
functie de stimul, care determina din partea celui anchetat un comportament verbal sau
nonverbal
e. reprezinta modul specific de a clarifica notiunile supuse documentarii
60.Dupa continutul si calitatea informatiilor putem intalni:

a. chestionare de date factuale
b. chestionare de opinie
c. chestionare speciale
d. chestionare cu intrebari inchise
e. chestionare colective
61.Chestionarele administrate de operatorii de ancheta sunt mai costisitoare dar au avantajul ca:
a. se pot da lamuriri
b. lamuririle pot fi date la orice nivel de scolarizare
c. sunt mai multi operatori
d. nu sunt acceptate lamuriri suplimentare
e. subiectii formuleaza intrebari
62.Trecerea la o noua grupa de intrebari se realizeaza prin:

a. intrebari introductive
b. intrebari „de ce”
c. intrebari tampon
d. intrebari de identificare
e. intrebari filtru
63.Verificarea primei experiente se face prin:
a. intrebari „de ce”
b. intrebari tampon
c. intrebari de identificare
d. intrebari filtru
e. intrebari de control
64. Eroarea datorata raspunsului gresit sau a codarii gresite este:

a. eroarea sistematica
b. eroarea intamplatoare
c. eroarea intentionata
d. eroarea neta
e. eroarea bruta
65.Care din urmatoarele afirmatii sunt valabile pentru interviu:

a. raspunsurile sunt greu de structurat
b. este impersonal si anonim
c. necesita examinatori calificati
d. nu cere subiectului sa citeasca
e. nu cere subiectului sa scrie
66. Interviul poate fi conceput ca:

a. tehnica integrata altor metode
b. metoda de- sine-statatoare
c. nefiind o metoda
d. nefiind o tehnica
e. strategie de conturare a altor metode
67.Interviul presupune:
a. intalnirea, dar nu se confunda cu aceasta
b. stabilirea de relatii ca de la mijloc la scop
c. stabilirea unei relatii de comunicare
d. stabilirea unei relatii de afectiune
e. intalnirea in vederea obtinerii altui interviu
68. In interviu subiectul:

a. este obligat a raspunde la toate intrebarile
b. nu accepta intrebari
c. are posibilitatea de a raspunde sau nu la intrebari
d. nu i se pun intrebari
e. vorbeste ceea ce doreste
69. Dialogul si interviul:

a. se exclud reciproc
b. se presupun reciproc
c. sunt distincte
d. se capata informatii pe care nu le cunoastem dinainte
e. vizeaza strangerea de informatii
70. Prin convorbire, ca metoda de cercetare a psihicului, se realizeaza:
comportamentului
71.Convorbirea, ca o discutie angajata intre cercetator si subiectul investigat, presupune:

a. recoltarea sistematica a unor informatii despre viata psihica a unui
individ sau a unui grup social si interpretarea acestora in vederea
desprinderii semnificatiei lor psihocomportamentale
b. abilitatea cercetatorului de a obtine antrenarea subiectilor in conversatie
c. relatia directa, de tipul fata in fata, intre cercetator si subiect; schimbarea locului si
rolurilor partenerilor; sinceritatea deplina a subiectilor
d. strangerea a cat mai multor informatii despre principalele evenimente parcurse de individ in existenta
sa, despre relatiile prezente intre ele si despre semnificatia lor, in vederea cunoasterii „istoriei personale”
a fiecarui individ
72.Printre avantajele interviului sunt:

a. flexibilitate
b. observarea comportamentelor nonverbale
c. sporeste cantitatea informatiilor
d. sporeste calitatea informatiilor
e. abordarea unor teme mai complexe
73. Apar ca dezavantaje ale interviului:

a. cost ridicat
b. numar mare de raspunsuri
c. raspunsuri greu de structurat
d. asigurarea anonimatului
e. sunt cunoscute datele personale ale intervievatului
74. Interviul poate avea:

a. scop explorator
b. identificare a variabilelor si a relatiei dintre acestea
c. tinta de recoltare a informatiilor in vederea testarii ipotezelor
d. rol de recoltare suplimentara a informatiilor obtinute prin alte metode
e. rol de clarificare a unor informatii, ramase ambigue, obtinute din alte metode
75. Din punct de vedere al gradului de libertate al operatorului in formularea si succesiunea intrebarilor
avem:
a. interviuri nondirective
b. interviuri directe
c. interviuri de grup
d. interviuri repetate
e. interviuri unice
76. Interviurile nondirective sunt caracterizate prin:
a. numar redus de intrebari
b. formularea spontana a intrebarilor
c. directionare a intervievatului
d. durata nelimitata
e. raspunsuri complexe si particulare
77. Interviurile directive prezinta:

a. formularea spontana a intrebarilor
b. durata nelimitata
c. intrebari prestabilite
d. centrare pe tema
e. desfasurare limitata in timp
78. Desfasurarea limitata in timp si centrarea pe tema de cercetat este intalnita in:
a. interviu nondirectiv
b. interviu directiv
c. interviu unic – durata nelimitata
d. interviu de grup – durata nelimitata
e. nu este posibil
79. In convorbirea psihanalitica subiectul este:

a. incurajat sa vorbeasca liber despre el
b. incurajat sa exteriorizeze tot ce ii trece prin minte
c. dirijat sa vorbeasca doar despre ce-l intreaba psihoterapeutul
d. invitat sa se descarce de pulsiunile si tendintele inconstiente
e. invitat sa-si cenzureze limbajul
80. Convorbirea psihanalitica este o convorbire:

a. structurata
b. nestructurata
c. centrata pe expuneri spontane ale subiectului
d. centrata pe sugestiile psihologului
e. limitata doar de anumite aspect
81. In convorbirea psihanalitica se impune:

a. contact vizual direct cu psihologul
b. absenta contactului vizual cu psihologul
c. intreruperea relatarilor subiectului
d. lungit in pat
e. fara contact cu psihologul
82. Initiatorul convorbirii nondirective:

a. Sigmund Freud
b. Carl Rogers
c. Alfred Binet
d. Karl Popper
e. Alfred Bandura
83. Interviul nondirectiv presupune:

a. relatia fata-in-fata
b. absenta contactului vizual
c. lungirea in pat fara contact vizual
d. situatie de egalitate cu psihologul
e. situatie de inferioritate cu psihologul
84. Interviurile de grup au avantajul inducerii unui:

a. mediu stimulativ
b. sentiment de afectiune
c. mediu bine iluminat
d. mediu propice relaxarii
e. mediu propice reflexiei
85. In interviurile de grup se:

a. reconstruieste o situatie de comunicare sociala
b. reconstruieste o situatie de relaxare
c. reconstruieste mental o situatie de comunicare sociala
d. elimina situatiile deranjante
e. directioneaza subiectii catre autocunoastere
86. Interviurile de grup ofera:

a. posibilitatea ca subiectii sa-si exprime nemultumirile
b. posibilitatea ca subiectii sa-si exprime frustrarile
c. posibilitatea ca subiectii sa-si exprime satisfactiile
d. posibilitatea ca subiectii sa-si exprime realizarile
e. posibilitatea ca subiectii sa-si exprime cu un vocabular elevat nemultumirile, frustrarile si insatisfactiile
87.Interviurile focalizate sunt:

a. costisitoare
b. mai putin costisitoare
c. greu de realizat comparativ cu alte tehnici
d. mai usor de realizat
e. desfasurate pe o perioada lunga de timp
88.Interviurile in grup comparativ cu metoda chestionarului sunt caracterizate prin:

a. mai mare flexibilitate
b. rigiditate
c. generatoare de noi idei
d. raspunsuri conventionale
e. raspunsuri spontane si mai putin conventionale
80. Interviurile in grup se caracterizeaza prin:

a. evidentierea unor noi aspecte
b. generatoare de noi idei
c. analiza relatiilor
d. analiza jocurilor de putere ce au condus la formularea unor opinii
e. realizarea intr-un timp relativ scurt
89.Discutiile in grup:
a. pot fi inregistrate video
b. pot fi inregistrate audio
c. nu pot fi inregistrate
d. se pastreaza secretul
e. nu pot fi analizate si interpretate
90.Brainstorming-ul este o tehnica:

a. de creativitate in grup
b. individuala de creatie
c. de dezvoltare a fluentei ideationale individuala
d. de acomodare cu grupul
e. de a gasi idei inovatoare
91.Organizarea sesiunii de brainstorming se face in mai multe faze:

a. faza de punere in tema cu problema
b. faza productiva in care are loc asaltul de idei
c. faza de relaxare
d. faza de selectare
e. faza de redactare a raportului de cercetare
92. Conducatorul sedintei de brainstorming are rolul de:

a. a anunta regulile de desfasurare
b. a nu anunta regulile de desfasurare
c. critica anumite idei care i se par prea extravagante
d. a evita orice critica
e. evita orice evaluare pozitiva sau negative
93. Intr-o sedinta de brainstorming:

a. conducatorul este obligat sa vegheze la respectarea anumitor reguli
b. va urmari si construirea de noi idei bazate pe cele deja emise
c. regleaza procesul discutiei
d. favorizeaza participarea tuturor la discutii
e. deschide noi directii de abordare
94. Grupul sinectic are la baza:

a. transformarea a ceea ce este strain in familiar
b. transformarea familiarului tot in familiar
c. impune reguli de mentinere a familiarului
d. transformarea familiarului in neobisnuit
e. transpunerea modurilor cotidiene de a privi realitatea in moduri noi, diferite de cele
cunoscute.
95. Paradigma este:
a. conceptie dominanta intr-un camp al cunoasterii
b. conceptie persoanala
c. conceptie colectiva
d. curent de opinie
e. obstacol in calea progresului
96. Paradigma constituie:

a. ansamblul elementelor epistemologice
b. ansamblul elementelor teoretice
c. ansamblul elementelor conceptuale
d. cadrul de referinta al comunitatii cercetatorilor dintr-o anumita ramura
e. mecanism perceptiv si cognitiv de selectare, combinare si recombinare
97. In cadrul paradigmei structural – expresive:

a. psihicul constituie un modelator in exprimarile subiectului
b. comportamentul isi are originile in organizarea interna a psihicului
c. exprimarea verbala isi are originile in organizarea interna a psihicului
d. obiectul de studiu il constituie organizarea interna a psihicului exprimata de
personalitatea subiectului
e. se surprind formele comunicarii verbale
98. Paradigma formal – tranzactionala pune in evidenta:

a. formele comunicarii ce devin in mare masura exterioare
b. modalitati de conlucrare a starii rationale
c. modalitati de conlucrare a starii afective
d. modalitati de conlucrare a starii normative
e. subiectul apeleaza la situatii analogice cu scopul de a ajunge la un nivel
al tranzactiilor in diferite forme
99. Paradigma relational – sistematica aduce in atentie:

a. relatia dintre indivizi
b. comunicarea nonverbala
c. organizarea interna a psihicului uman
d. mecanisme de combinare
e. mecanisme de recombinare
100. Paradigma fenomenologica si praxiologica conduce la:

a. explicitarea semnificatiilor exprimate de subiecti
b. investigarea sistematica a subiectivitatii si continuturilor constiintei
c. exprimarea verbala
d. exprimarea afectivitatii
e. exprimarea formelor comunicarii
101. Factorii perturbatori ai evaluarii celuilalt constituie:

a. distorsiuni perceptive
b. diferente culturale
c. absenta feedback-ului
d. factori fizici
e. lungimea excesiva canalelor de comunicare
102. Contextul situational are un rol important in dezvoltarea cercetarii si este determinat de:
a. teritoriu
b. spatiu
c. pozitia spatiala
d. abilitatile psihice
e. grad de cunoastere stiintifica
103. Factori perturbatori in evaluarea celuilalt sunt:

a. diferente de perceptie
b. concluzii grabite
c. stereotipii
d. lipsa de interes
e. emotii
104. Functiile principale ale comunicarii vizuale sunt:

a. cererea de informatii
b. posibilitatea creata altor persoane de a lua cuvantul
c. natura relatiei
d. compensarea distantei fizice
e. diminuarea anxietatii
105. Semnele cele mai diferentiate si specifice ale emotiilor particulare sunt emise de:
a. fata
b. corp
c. maini
d. picioare
e. inclinatia corpului
106. Afectiunea pentru o persoana se exprima prin:

a. distanta interpersonala redusa
b. distanta interpresonala marita
c. inclinarea in fata a corpului
d. inclinarea in spate a corpului
e. frecventa ridicata a contactului visual
107. Durata si frecventa contactului ocular sunt determinate de:

a. subiectul conversatiei
b. distanta interpersonala
c. personalitate
d. factori situationali
e. implicarea afectivitatii
108. Semnalele nonverbale functioneaza pentru exprimarea:

a. statutului emitatorului
b. motivatiilor emitatorului
c. scopurilor emitatorului
d. intentiilor emitatorului
e. atitudinile emitatorului
109. Voluntariatul in cadrul cercetarii stiintifice presupune:

a. subiectul sa poata alege
b. subiectul sa inteleaga la ce se angajeaza
c. subiectul nu are drept de alegere
d. subiectul executa ordinele cercetatorului
e. subiectul nu comunica cu cercetatorul
110. Cercetatorul isi asuma:

a. responsabilitatea de a trata corect din punct de vedere etic participantii
b. responsabilitatea de a trata corect din punct de vedere etic colaboratorii
c. stabileste acord clar cu subiectii prin care se clarifica responsabilitatiile fiecaruia
d. stabileste acord clar cu subiectii prin care se clarifica obligatiile fiecaruia
e. obligativitatea de a respecta angajamentul
111. Psihologul practician trebuie sa aiba in vedere:

a. a nu aduce prejudicii persoanei
b. ca orice eroare de diagnoza poate dauna personalitatii subiectului
c. orice investigatie care prezinta riscul prejudicierii persoanei va fi sistata
d. evitarea apelarii la principiul autoritatii
e. respectarea secretului professional
112. Standardele eticii cu privire la cercetarea efectuata cuprind:

a. corectitudinea rezultatelor
b. claritatea prezentarii
c. corectitudinea datelor de identificare
d. corectitudinea autorilor
e. semnalarea erorilor prin erate
113. Conditiile de exercitare a profesiunii de psiholog cuprind:

a. psihologul se va asigura de consimtamantul celor pe care ii consulta
b. va acepta doar misiunile pe care le va estima ca fiind compatibile cu competentele,
tehnica si functiile sale
c. va impune celorlalti respectarea exercitarii profesiunii si autonomia sa tehnica
d. va exercita profesia in domenii legate de calificarea sa
e. va informa participantii asupra modalitatii obiectivelor si limitelor interventiei sale
114.Documentatiile eliberate de un psiholog trebuie sa cuprinda:

a. numele acestuia
b. functia
c. semnatura
d. mentionarea exacta a destinatarului
e. nu va accepta ca altcineva sa modifice, sa semneze sau sa anuleze documente relevante
ale activitatii sale
115. Colectarea datelor in functie de tehnica folosita se clasifica in:
a. colectarea directa de catre cercetator
b. colactarea cu ajutorul unor mijloace mecanice
c. colactarea cu ajutorul unor mijloace electronice
d. colectare prin autoaplicare
e. colectare prin operatori
116. Scopurile unei cercetari pot constitui:

a. punctul de plecare pentru ideea ce se doreste investigata
b. testarea ipotezelor
c. ghiduri pentru dirijarea cercetarii
d. asigurarea continuitatii operatiilor
e. in unele cazuri ipoteze
117. Ipoteza este:

a. formulare de relatii intre fenomene
b. de cele mai multe ori utilizata la verificarea relatiei ce se stabileste intre doua variabile
c. enunt cu caracter probabilistic
d. directioneaza domeniul de cercetare si analiza
e. este o formulare interogativa
118. Criteriile de formulare corecta a ipotezelor pot fi:

a. relatia dintre variabile sa fie adevarata indiferent de conditiile sptio-temporale
b. compexitatea
c. specificitatea
d. recapitularea
e. verificarea teoriilor
119. Falsificabilitatea (fasifiability) implica:

a. formularea ipotezei complexe
b. formularea ipotezei specifice
c. formularea clara a ipotezei
d. formularea ipotezei fara inducere de erori
e. verificabilitatea
120. Predictibilitatea implica:

a. ipoteza sa descrie si sa explice anticipativ desfasurarea unui fenomen
b. ipoteza sa exprime o intrebare
c. ipoteza nu trebuie sa descrie neaparat variabilele
d. ipoteza cu caracter probabilistic
e. verificabilitatea
121. Corectitudinea formularii ipotezelor cuprinde:

a. specificitatea
b. falsificabilitatea
c. testabilitatea
d. comunicabilitatea
e. utilitatea
122.Corectitudinea formularii ipotezelor cuprinde:
a. utilitatea
b. complexitatea
c. generalitatea
d. predictibilitatea
e. testabilitatea
123. Ipoteza de cercetare descrie:

a. conceptul utilizat in cercetare fara a aborda aspectele particulare pe care le poate avea
b. cel putin o variabila
c. instrumentele de lucru
d. importanta cecetarii
e. utilitatea proiectului de cercetare
124. Ipoteza alternativa poate fi:

a. directionala
b. nondirectionala
c. omisa
d. o variabila
e. o teorie
125. Formularea ipotezei de cercetare respecta regulile logicii formale:

a. trebuie sa fie operationala
b. sa precizeze operatiile concrete ce trebuie efectuate pentru determinarea aparitiei
fenomenlui
c. riguroase din punct de vedere stiintific
d. valabila in momentul in care enuntul este confirmat pe parcursul studiului
e. sa precizeze activitatile
126. Esantionarea este:

a. set de operatii pe baza carora din ansamblul populatiei se alege o parte ce va fi supusa investigatiei
b. set de operatii pe baza carora din ansamblul populatiei nu se alege o parte ce va fi supusa investig atiei
c. prelucare statistica
d. set de probleme ce trebuie rezolvate de cercetator
e. set de probleme ce trebuie rezolvate de subiecti
127. Gradul de reprezentativitate al unui esantion depinde de:

a. caracteristicile populatiei ce urmeaza a fi studiate
b. marimea esantionului
c. procedura de esantionare folosita
d. nu aduce in discutie marimea populatiei
e. nu intereseaza procentul din populatia cuprinsa in esantion
128. Procedura de esantionare este aleatorie in momentul in care:

a. fiecariu individ din populatie i se asigura o sansa calculabila, dar nenula de a fi inclus in
esantion
b. se asigura unui procent din populatie sanse calculabile de a fi inclus in esantion
c. nu se poate asigura fiecariu individ din populaþie o sansa de a fi inclus in esantion
d. sansa este nula pentru unii indivizi de a fi inclusi in esantion
e. nu este posibila
129. Obtinerea unui grad marit de obiectivitate si evitarea aparitiei erorilor in observatie presupune:
a. planificarea riguroasa a cercetarii
b. stabilirea exacta a tehnicilor de cercetare
c. alcatuirea unei grile cat mai complete
d. alegerea observatorilor in functie de experienta
e. instruirea tuturor observatorilor
130. Avantaje ale metodei observatiei:

a. cost relativ scazut
b. selectarea relativ simpla a subiectilor de cercetare
c. permite inregistrarea comportamentelor in conditii naturale
d. ofera informatii referitoare la cauzele unor actiuni
e. permite obtinerea informatiilor din interior in cazul observatiei participative
131. Dezavantajele principale ale metodei observatiei sunt:

a. nu poate patrunde in profunzimea unor comportamente intime
b. nu se pot identifica relatii cauzale pentru determinarea comportamentelor grupurilor
mari;
c. ridica probleme etice cu privire la observarea indivizilor fara consimtamantul prealabil a
acestora
d. interpretarea gresita a informatiilor furnizate de comportamentul nonverbal
e. focalizarea atentiei pe anumite detalii in detrimentul altora
132. Modalitatea sistematica de inregistrare a datelor observatiei este:

a. ghid de cercetare
b. chestionar
c. grila de raspuns
d. protocol de observatie
e. inregistrarea video
133. Numarul unitatilor din grila de observare trebuie:

a. marit
b. limitat
c. amplificat
d. dezvoltate
e. standardizat
134. Continutul unui protocol de observatie cuprinde

a. data
b. locul
c. ora
d. durata observatiei
e. membrii participanti la observatie
135. Pe parcursul inregistrarii notelor de observatie:
a. se pot face caracterizari
b. nu se vor face caracterizari
c. nu se vor trage concluzii
d. faptele pot fi comentate de cercetator
e. faptele vor fi prezentate fara nici un fel de comentarii
136. Atitudinea clinicianului trebuie:

a. sa induca dialog
b. sa nu exprime dezacordul
c. sa nu afiseze semne de nerabdare
d. sa indrepte atentia catre lupta interioara a subiectului cu sinele
e. sa nu afiseze anticipare atotstiutoare
137. Ascultarea rogeriana are drept caracteristici:

a. utilizarea limbajului simplu
b. observare evolutiva
c. observare multidimensionala
d. neimplicare emotionala profunda
e. absenta abordarii teoretice
138.Principiile de baza ale Brainstormingului cuprind:

a. amanarea criticii
b. necesitatea elaborarii cat mai multor idei
c. criticarea ideilor fanteziste
d. incurajarea tuturor ideilor
e. stimularea, combinarea si imbunatatirea ideilor
139. Structura optima a unui grup de brainstorming cuprinde:

a. doi conducatori
b. un conducator
c. doi secretari cu bogata experienta in brainstorming
d. cinsprezece invitati
e. 4 – 5 invitati
140. Conducatorul sedintei de brainstorming are rolul de:

a. a anunta regulile de desfasurare
b. a nu anunta regulile de desfasurare
c. critica anumite idei care i se par prea extravagante
d. a evita orice critica
e. evita orice evaluare pozitiva sau negative
141. Sinectica presupune urmatoarele etape:

a. enuntarea problemei si analiza acesteia
b. sugestii imediate
c. utilizarea analogiei pentru cresterea ,,distantei metaforice”
d. adaptarea fortata a fanteziei
e. generarea unor solutii posibile
142. Metoda Delphi are drept caracterisitici:
a. utilizarea feedback-ului
b. consultare reciproca periodica
c. sugestii imediate
d. adaptarea la conditiile de mediu
e. utilizarea analogiilo
143. Metoda Delphi presupune parcurgerea urmatorilor pasi:

a. fixarea temei
b. intocmirea chestionarului
c. organizarea consultarii
d. desfasurarea consultarii
e. valorificarea raspunsurilor si obtiunea finala
144. Obiectivele metodei Philips 6-6 constau in:

a. abordarea mai multor aspecte in timp nelimitat
b. abordarea mai multor aspecte in timp limitat
c. facilitarea exprimarii in grupuri mari
d. colectarea deciziilor in timp scurt
e. favorizarea confruntarii perceptiilor si creativitatii individuale cu munca
145. Discutia Panel se desfasoara dupa urmatoarea metodologie:

a. grup 5 – 6 persoane
b. lider animator
c. auditoriul este amplasat in semicerc
d. auditoriul urmareste tacut desfasurarea discutiilor
e. auditoriul poate trimite mesaje sub forma de cartonase
146. Interventia verbala in cadrul interviului clinic non-directiv din partea psihologului:
a. doar in vederea reformularii unei probleme cu care se confrunta clientul
b. va neutraliza parerile subiectului imediat ce acestea sunt emise
c. va cauta sa-si impuna punctul de vedere
d. va apela la autoritatea sa pentru linisirea clientului
e. absenta
147. Dezvoltarea abilitatilor de intervievator pot fi dezvoltate prin:

a. familiarizarea cu cercetarile
b. familiarizarea cu teoria
c. practica indelungata
d. atitudine de acceptare pe tot parcursul interviului
e. atitudine de deschidere si implicare in cadrul interviului
http://www.calcule.ro/SHMCPPI.aspx#&&/wEXBwUQUGFnZVN0YXRlS2V5UXVpegUDMTM5BRFQYW
dlQ29tbWVudHNTdGF0ZQUBMAUJVDVfVDQwX1Q1BQEwBSFTY2VuYXJpb1ByZXNlbnRlcl9TZXNzaW9u
U3RhdGVLZXkFJDJmNWJjZjI2LTFkMDktNGUwOS1iNWIxLTU4MmUxZDEzNDhiOAUSRG9ubm90UmVzd
G9yZVN0YXRlBQExBRBOZXdzUGFnZVN0YXRlS2V5BQEwBR9TY2VuYXJpb1ByZXNlbnRlcl9IYXNTdGF0ZV
NhdmVkBQR0cnVlhYE6RLAMOGqLiy0Zc5znI5zIi9o=
148.Din punct de vedere al aspectului epistemologic ce caracterizeaza scopul cercetarii stiintifice, avem:
e. studii intuitive
149.Descrierea caracteristicilor fenomenelor psihosociale este data de:
1.Ce reprezinta metoda din punct de vedere a cercetarii stiintifice este?
a. un aspect tehnic
b. un aspect teoretic*
c. o activitate corporala
2. Ce reprezinta inductia in cercetarea stiintifica?
a. tip de rationament *
b. actiune motrica
c. capacitate motrica
3. Ce este deductia in cercetarea stiintifica?
a. operatiunea de scadere
b. parametru de efort
c. operatiunea de determinare a unei concluzii*
4. Ce caracter are metoda observatiei ?
a. constatativ *
b. matematic, exact
c. activ in evolutia unui fenomen
5. Ce fel de metoda este experimentul?
a. de masurare
b. de interpretare
c. de cercetare *
6. Din ce sunt formate grupurile perechi ale unui experiment?
a. subiecti de sex opus
b. subiecti cu performante egale sau apropiate valoric *
c. subiecti cu performante diferite valoric

7. Din ce sunt compuse grupurile independente?
a. subiecti selectionati intamplator *
b. subiecti selectionati prin concurs
c. subiecti selectionati pe baza de interviu
8. A cui componenta este ambianta fizica si sociala ?
a. a variabilei independente
b. a variabilei raspuns
c. a variabilei situatie *
9. Care variabile sunt verificate intr-un experiment?
a. variabile dependente
b. variabile independente
c. variabile subiect *
10. Care variabile reprezinta reactiile de raspuns ale subiectului supus experimentului?
a. variabile dependente *
b. variabile independente
c. variabile subiect
11. Ce tip de metoda este ancheta in cadrul cercetarii stiintifice?
a. o metoda experimentala
b. o metoda de sondare a opiniilor *
c. o metoda didactica
12. Ce instrument este testul in cadrul unei cercetari?
a. de inregistrare
b. de observare
c. de masurare *
13. Al cui subsistem este educatia fizica?
a. al didacticii *
b. al psihologiei
c. al sociologiei
14. Ce sunt actele motrice ?
a. un complex de exercitii
b. calitati motrice
c. reactii adaptative la situatii concrete *
15. Pe ce se bazeaza fundamentarea teoretica a unei lucrari?
a. pe sinteza experimentala
b. pe documentare *
c. pe analiza de caz
16. Care este obiectivul principal al experimentului functional ?
a. verificarea unui experiment anterior
b. verificarea unei ipoteze si a metodelor
c. verificarea relatiei dintre variabila independenta si variabila dependenta *
17. Ce este experimentul provocat ?
a. rezultatul unei actiuni intamplatoare
b. folosit pentru ancheta sociala
c. influentat de cercetator *
18. Ce caracter are metoda observatiei?
a. obiectiv
b. formativ
c. subiectiv
19. Ce date furnizeaza cercetarea stiintifica fundamentala ?
a. cu caracter de norma sau lege*
b. pentru directionarea activitatii de productie
c. crearea de produse noi
20. Ce date furnizeaza cercetarea stiintifica aplicativa ?
a. cu caracter de norma sau lege
b. pentru directionarea activitatii de productie *
c. crearea de produse noi
21. Ce date furnizeaza cercetarea stiintifica pentru dezvoltare ?
a. cu caracter de norma sau lege
b. pentru directionarea activitatii de productie
c. crearea de produse noi *
22. .Ce este chinograma, ca instrument de cercetare si analiza ?
a. un film
b. o succesiune de imagini ale unei miscari *
c. o fotografie
23. Ce se analizeaza cu ajutorul chinogramei ?
a. tehnica miscarii *
b. viteza miscarii
c. acceleratia miscarii
24.Ce anume determina tempoul ?
a. structura spatiala a miscarii
b. viteza de accelerare
c. frecventa miscarilor pe unitate de timp *

25.Care valori sunt determinate prin dinamometrie ?
a. ale dinamicii de deplasare
b. ale rezistentei
c. ale fortei *
26. Ce reprezinta etalonarea Ã®n cadrul cercetarii stiintifice ?
a. atribuirea de valori caracteristicilor unui fenomen
b. aprecierea valorilor obtinute prin comparatie cu medii prestabilite *
c. enumerarea cronologica a unor fenomene
27.Ce ne arata validitatea masuratorilor ?
a. ca masura este adecvata trasaturii propuse *
b. ca valorile masuratorii sunt pozitive
c. ca valorile masuratorii sunt negative
28. Ce date elaboreaza cercetarea operationala?
a. date pentru crearea de produse noi
b. date privind evolutie statistica
c. procese rationale de organizare *
29. Cum se aplica observatia transversala ?
a. pe acelasi esantion de subiecti in timp
b. pe mai multe situatii simultan *
c. pe o singura situatie
30.Cum se aplica observatia longitudinala ?
a. pe mai multi subiecti simultan
b. pe doi subiecti pe termen scurt
c. pe acelasi esantion urmarit evolutiv *

31. Ce date se obtin prin metoda statistico-matematica ?
a. date si idei noi
b. date riguroase fenomenelor studiate *
c. date adevarate, evidente, formulate in timp
32. Ce se descopera prin metoda axiomatica?
a. idei noi
b. procedee metodologice pentru descoperirea de cunostinte noi
c. adevaruri evidente formulate in timp *
33.Ce exprima modelul similar ca si componenta a modelarii?
a. diferente de marime intre subiect si model
b. aceleasi caracteristici intre subiecti si model
c. simuleaza unele procese
34.Ce exprima modelul analog componenta a modelarii?
a. diferente de marime intre subiect si model
b. aceleasi caracteristici intre subiect si model
c. simuleaza procese noi
35. Ce reprezinta scala nominala, ca si componenta a masurarii?
a. distante egale intre trepte
b. fenomene din aceiasi clasa
c. caracteristicile numerelor naturale *
36. Care concept defineste ansamblul sistematic despre natura societate si gandire?
a. metoda
b. metodologia
c. stiinta *
37. Care este obiectivul cercetarii in domeniul educatiei fizice ?
a. studiul calitatilor motrice
b. studiul particularitatilor fiziologice si biochimice
c. omul in integritatea sa *
38. Ce caracteristici are scala de marime ca si componenta a masurii?
a. ale numerelor impare cu originea in 0
b. ale numerelor negative
c. ale numerelor naturale cu origine in 0 *
39. Ce este ipoteza ?
a. o presupunere, anticipare, care urmeaza a fi verificata in cercetare *
b. un anumit nivel de cunoastere a rezultatelor cercetarii
c. un sistem de adevaruri elaborat de stiinta
40. Unde isi are izvorul ipoteza deductiva ?
a. in practica cercetarii stiintifice
b. in legi si teorii deja cunoscute *
c. in experienta personala a cercetatorului
41. Unde isi are izvorul ipoteza inductiva ?
a. in acumularile din domeniul cercetat
b. in faptele observate in cadrul experimentelor *
c. in teoria stiintei
42. Cum pot fi prezentate datele cercetarii ?
a. tabele
b. tabele si grafice *
c. diagrame de structura
43. Ce exprima media aritmetica ?
a. valoarea care imparte in doua sirul de date
b. valoarea cu cea mai mare frecventa
c. raportul dintre suma valorilor si numarul lor *
44.Care sunt indicii de abatere ?
a. abaterea sau deviatia medie
b. abaterea, dispersia si abaterea standard *
c. abaterea standard
45. Care varianta a coeficientului de variabilitate indica omogenitatea mica ?
a. 11 % - 20 %
b. 1 % - 10 %
c. 21 % - 35 % *
46.Care varianta a coeficientului de variabilitate indica omogenitatea mare ?
a. 21 % - 35 %
b. 11 % - 20 %
c. 1 % - 10 % *
47.Care varianta a coeficientului de variabilitate indica omogenitatea medie ?
a. 11% - 20 % *
b. 1 % - 10 %
c. 21 % - 35 %
48. Ce se intelege prin documentare?
a. delimitarea domeniului investigat
b. precizarea surselor de informatii
c. studiul literaturii de specialitate care ofera informatii referitoare la tema studiata *

49. Care capitol detine pondere mai mare intr-o lucrare stiintifica?
a. capitolul de organizare a cercetarii
b. analiza rezultatelor si interpretarea lor *
c. metodele de cercetare
50. Ce este monografia ?
a. o expunere teoretica
b. o expunere experimentala
c. o expunere experimentala si teoretica *
51. Care din variante este specifica statisticii ca metoda de prelucrare a datelor?
a. exclude rezultatele aleatorii
b. poate fi confirmata de un caz individual
c. nu exclude rezultatele aleatorii *
52.Ce reprezinta distributia statistica normala ?
a. polarizare de o singura parte cu frecventa maxima
b. o distributie simetrica sub forma de clopot *
c. o curba a frecventelor constant descrescatoare
53.Ce reprezinta distributia statistica asimetrica?
a. polarizare de o singura parte cu frecventa maxima *
b. o distributie simetrica sub forma de clopot
c. o curba a frecventelor constant descrescatoare
54. Ce reprezinta in cercetare procedeele si tehnicile?
a. o polarizare de o singura parte cu frecventa maxima
b. o distributie simetrica sub forma de clopot
c. modul particular de aplicare al metodelor *

55. Ce reprezinta variabila independenta ?
a. stimulul aplicat in experiment *
b. subiectul supus experimentului
c. raspunsul subiectului la stimulul in experiment
56.Ce reprezinta variabila dependenta?
a. stimulul aplicat in experiment
b. subiectul supus experimentului
c. raspunsul subiectului la stimulul in experiment *
57. Ce verifica experimentul functional ?
a. relatia dintre variabila independenta si variabila dependenta *
b. verifica metodele de masurare
c. alegerea uneia din doua ipoteze
58.Ce sunt grupurile perechi ? (
a. grupuri alese intamplator
b. grupuri alcatuite din subiecti echivalenti apropiati valoric *
c. grupuri alcatuite din 3 in 3
59. Ce este metodologia?
a. teoria generala asupra metodelor *
b. negarea a tot ce nu este contrar cu afirmatiile date
c. inexistenta unei judecati intermediare cand avem doua judecati contradictorii
60.Ce reprezinta metodologia cercetarii stiintifice in educatie fizica si sport?
a. inexistenta unei judecati intermediare cand avem doua judecati contradictorii
b. necesitatea de a pastra ideile cu acelasi inteles pe tot parcursul gandirii
c. sinteza unei etape a stiintelor particulare *

61. Care concept este definit ca teorie generala asupra metodelor?
a. metodologia *
b. stiinta
c. ipoteza
62. Care este aspectul teoretic activ al stiintei care jaloneaza calea dobandirii de cunostinte noi?
a. metodologia
b. ipoteza
c. metoda *
63. Care tip de metoda foloseste ca instrument chestionarul ?
a. metoda observatiei
b. metoda anchetei *
c. metoda experimentala
64.Ce fel de raspunsuri prevad chestionarele inchise?
a. raspunsuri fixe *
b. raspunsuri la alegere din mai multe posibile
c. raspunsuri libere
65.Ce fel de raspunsuri prevad chestionarele alternative?
a. raspunsuri fixe
b. raspunsuri la alegere din nai multe posibile *
c. raspunsuri libere
66.Ce fel de raspunsuri prevad chestionarele deschise ?
a. raspunsuri fixe
b. raspunsuri libere *
c. raspunsuri la alegere
67.Pentru ce sunt utilizate testele alcatuite in scopul realizarii unei selectii ?
a. pentru validitatea empirica *
b. pentru validitatea predictiva
c. pentru validitatea de concurenta
68. Care concept defineste reflectarea generalizata si abstractizata a realitatii?
a. metoda
b. stiinta *
c. metodologia
69.Ce este metoda ?
a. un mod particular de a gandi *
b. un fond general de cunostinte
c. o scala de valori
70. Ce presupune masura?
a. raportarea caracteristicilor unui subiect la anumite caracteristici ale altui subiect
b. raportarea unui subiect la un etalon *
c. raportarea unui subiect la el insusi
71. In ce consta experimentul crucial ?
a. in verificarea unei metode de masurare
b. intr-o repetitie generala a experimentului
c. in alegerea unei ipoteze din doua propuse *
72.In ce consta experimentul pilot ?
a. intr-un experiment de verificare
b. in alegerea unei ipoteze din doua propuse
c. intr-o repetitie generala a experimentului *

73. Ce studiaza cinematica?
a. caracteristicile spatio-temporale ale miscarilor *
b. fortele care produc miscarile
c. inertiile de masa
74.Ce studiaza cinetica?
a. caracteristicile spatio-temporale ale miscarilor
b. fortele care produc miscarile *
c. o scala ordinala
75. Ce presupune analiza calitativa a miscarilor?
a. analiza performantelor in conditii de concurs
b. stabilirea marimii variabilelor
c. analiza nominala si evaluativa *
76. Ce presupune analiza cantitativa a miscarilor?
a. analiza performantelor in conditii de concurs
b. stabilirea marimii variabilelor *
c. analiza nominala si evaluativa
77. Ce presupune analiza observationala a miscarilor?
a. analiza performantelor in conditii de concurs *
b. stabilirea marimii variabilelor
c. analiza nominala si evaluativa
78. Care tip de cercetare descopera esentialul dintr-un domeniu
a. cercetarea fundamentala *
b. cercetarea aplicativa
c. cercetarea pentru dezvoltare

79. Prin care operatiune se stabilesc indicii de eficacitate si elaborarea procedeelor rationale de
organizare a activitatilor? (
a. ancheta sociometrica
b. metoda studiului de caz
c. cercetarea operationala *
80. Care tip de cercetare directioneaza activitatea practica intr-un domeniu?
a. cercetarea fundamentala
b. cercetarea aplicativa *
81.Care tip de cercetare asigura baza teoretica si stiintifica a unui domeniu?
a. cercetarea pentru dezvoltare
b. cercetarea aplicativa
c. cercetarea fundamentala *
82. Care este obiectul cercetarii metodologiei cercetarii stiintifice in educatie fizica si sport?
a. crearea de dispozitive si produse noi
b. cercetarea stiintelor de granita
c. comportamentul motric al omului *
83.Care este scopul cercetarii metodologiei cercetarii stiintifice in educatie fizica si sport?
a. cresterea capacitatii de efort si a imbunatatirii performantelor *
b. dezvoltarea stiintelor de granita
84. Cum se numeste observatia facuta in conditii obisnuite dar cu interventia cercetatorului?(61)
a. naturala
b. spontana
c. experimentala *
85.Cum se numeste observatia facuta in conditii obisnuite fara interventia cercetatorului?
a. naturala *
b. spontana
c. experimentala
86. Care din variantele de mai jos este inspirata de domeniul investigat ?
a. formularea temei *
b. formularea ipotezei inductive
c. formularea ipotezei deductive
87. A cui componenta este ambianta sociala?
a. a variabilei independente
b. a variabilei raspuns
c. a variabilei situatie
88. Care metoda este folosita pentru analiza omogenitatii grupurilor mari?
a. metoda studiului de caz
b. metoda statistica
c. metoda fotografica
89. Care metoda este recomandata pentru analiza evolutiei individuale sau a grupurilor nici?
c. metoda fotografica
90. Ce se determina prin analiza frecventei miscarilor in unitate de timp?
a. structura spatiala a miscarilor
b. acceleratia
c. tempoul *
91. Cum se numeste experimentarea mai multor situatii simultan?
a. un experiment longitudinal
b. un experiment transversal *
c. un studiu de caz
92. Cum se numeste experimentul aplicat pe acelasi esantion urmarit evolutiv?
a. experiment longitudinal *
b. experiment transversal
c. studiu de caz
93. Prin ce metoda se determina abaterea standard?
c. metoda cinematografica
94. Prin ce metoda se determina coeficientul de variabilitate?
a. metoda cinematografica
b. metoda studiului de caz
c. metoda statistica
95. Prin ce metoda se determina deviatia medie?
c. metoda cinematografica
96. Ce este diagrama ?
a. un tabel?
b. o reprezentare grafica
c. o expunere narativa
1. https://www.rasfoiesc.com/educatie/psihologie/METODOLOGIA-CERCETARII-PSIHOPE56.php
teste rezolvate 2008
2. https://teste.macsim.ro/pb_an1/metodologia-cercetarii-psihologice-si-pedagogice_d68ug6rmie
- de rezolvat
3. https://www.scrigroup.com/diverse/Metodologia-cercetarii-test-gr21468.php
De trecut raspunsurile
GRILE METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE
ADEVARAT/FALS
1Riscul este dominanta majora a universului economistului A

.
2Corectitudinea si soliditatea concluziilor stiintei economice nu depind de realismul F
. ipotezelor.
3Procesul de cunoastere serveste practicii nevoilor oamenilor A

.
4Cunoasterea comuna se concretizeaza si circula sub forma unor teorii stiintifice F
.
5Metodologia cercetarii economice are rolul de a mari performantele profesionale ale F
. economistilor si de a dezvolta la studenti abilitatea de analiza, de redactare si
sustinere a unei lucrari publice
6Numerosi economisti sustin transformarea stiintei economice intr-o stiinta exacta. A

.
7Definitiile au rolul de a preciza cu rigoare continutul si semnificatia unor termeni, A
. concepte si notiuni.
8Alegerea temelor de cercetare se face in ordine crescatoare a importantei lor sociale. F

.
9In constituirea echipei de cercetare nu se tine seqama de experienta anterioara a F
. membrilor acesteia.
1In activitatea de cercetare economistii nu comit erori. F

0
.
1Stiinta economica manifesta 2 slabiciuni majore: include un deficit de realism si A
1constituie un ajutor limitat pentru practica.
.
1Un proces esential in stiinta economica il constituie extinderea cercetarii specializate F
2asupra unor aspecte si laturi inguste.
.
1Etapele unei cercetari sunt: pregatirea, explicarea, iluminarea si verificarea. F
3
.
1Cercetatorii pot alege tema de cercetare pe care o doresc. A
4
.
1In etapa de alegere a temei nu exista riscuri. F
5
.
1Redactarea lucrarii stiintifice incepe cu definitivarea tezelor de baza ale lucrarii. A
6
.
1In valorificarea lucrarii cercetatorii nu sunt implicati. F
7
.
1Informatia stiintifica, ca orice resursa din natura, are caracter limitat si nu se F
8erodeaza.
.
1Documentele primare sunt acelea in care se cuprind rezultatele cercetarii stiintifice si A
9contributiile originale ale cercetatorilor.
.
2Potrivit lui Bateson, informatia este o diferenta care nu creaza diferenta. F
0
.
2Documentarea bibliografica este o subetapa a explicarii fenomenului economic. F
1
.
2Inferentele deductive sunt logic necesare si subiectiv certe. A
2
.
2Inductia genereaza inferente nedemonstrabile, in timp ce inferarea prin deductie este A
3demonstrabila.
.
2Modelul exonomico-matematic este o constructie logica, artificiala, care incearca prin A
4analogie sa reprezinte realitatea cat mai veridic posibil.
.
2Informatia stiintifica nu reprezinta o marfa. F
5
.
2Observarea stiintifica nu implica si realizarea de cercetari de caz si multidisciplinare. F
6
.
2Relatia cauzala este o legatura permanenta si subiectiva intre 2 sau mai multe F
7fenomene economice.
.
2In explicarea fenomenelor economice, masurarea economica nu este esentiala. F
8
.
2Dezvoltarea stiintei furnizeaza si elemente de ingrijorare privind evolutia societatii A
9omenesti.
.
3Progresul stiintei nu este influentat de nivelul de dezvoltare al economiei. F
0
.
3Un proces esential in stiinta economiei il constituie diminuarea ponderii cercetarilor F
1inter- si multi-disciplinare.
.
3Problematica economica apare din confruntarea teoriei economice su practica A
2economica.
.
3Epistemologia cuprinde si studiul metodelor de cunoastere si al metodologiei de A
3cunoastere stiintifica.
.
3In etapa actuala de dezvoltare a stiintei are loc o deplasare de accent de la latura F
4predictiva la cea explicativa.
.
3Stiinta economica are un continut complex, fiind practic un sistem de stiinte ccu A
5trasaturi distincte, definitorii.
.
3Folosirea criteriului istoric in explicarea proceselor si fenomenelor economice este A
6indispensabila.
.
3Datorita complexitatii sale, procesul de cunoastere si cercetare stiintifica este greu, A
7daca nu imposibil de pus intr-o schema general valabila.
.
3In economie, comportamentul uman de masa este reductibil la o ecuatie. F
8
.
3Procesul de cunoastere are un caracter pur explicativ, constituind un scop in sine. F
9
.
4Cunoasterea comuna utilizeaza o singura modalitate de verificare a ipotezelor si A
0anume incercarea.
.
4Cunoasterea reprezinta un proces complex de reflectare a realitatii, de identificare a A
1cauzelor si factorilor care influenteaza evolutia unor procese si fenomene din natura si
. societate.
4Activitatea de cercetare stiintifica economica se desfasoara numai in cadrul Institutului F

2National de Cercetari Economice din subordinea Academiei Romane.
.
4Fiecare stiinta dispune de un nucleu paradigmatic propriu. A
3
.
4Documentele secundare sunt rezultatul prelucrarii documentelor tertiare. F
4
.
4Fenomenele economice se einterfereaza si se asociaza cu celelalte tipuri de A
5fenomene socio-psihologice.
.
4Cunoasterea stiintifica economica este definita drept cunoastere exacta, universala si F
6verificabila, ca orice stiinta a naturii.
.
4In alegerea temei se tine seama de cunoastintele cercetatorului despre tema A
7respectiva.
.
4O ipoteza poate fi sugerata de faptele empirice sau poate fi construita pe baza A
8imaginatiei si fanteziei cercetatorilor.
.
ALEGERE:
1. Printre elementele structurale ale uei stiinte nu se afla:

a. materialul faptic acumulat de-a lungul intregului proces de dezvoltarea stiintei
b. ipotezele confirmare sau neconfirmate
c. modelul de cercetare a realitatii
d. factorii de productie
2. Printre procesele esentiale din stiinta economica nu se afla:

a. cresterea aplicarii matematicii in cercetarea fenomenelor economice
b. extinderea experimentarii ca modalitate de verificare a ipotezelor admise
c. promovarea cercetarilor inter- si multi-disciplinare
d. transformarea intr-o stiinta inchisa
3. Cunoasterea stiintifica difera de cunoasterea comuna sub aspectul:

a. formei si limbajului
b. metodei
c. procedeelor de verificare a ipotezelor
d. formei, metodei, procedeelor de verificare si limbajului.
4. Printre subsistemele managementului cercetarii nu se regaseste:

a. subsistemul organizatoric
b. subsistemul motivational
c. subsistemul informational
d. subsistemul decizional
5. Printre momentele caracteristice fazei de incubare nu se regaseste:

a. gandirea consienta, de concentrare asupra problemei
b. fixarea problemei in subconstient
c. explicarea fenomenelor si proceselor economice
d. actiunea gandirii subconstiente
6. Printre tipurile de documentare nu se regaseste:

a. documentare bibliografica
b. documentare directa
c. documentare indirecta
d. consultarea specialistilor
7. Printre operatiunile specifice proiectarii temei de cercetare nu se afla:

a. elaborarea schitei proiectului de cercetare
b. elaborarea planului preliminar al structurii proiectului
c. elaborarea proiectului temei de cercetare
d. elaborarea raportului de cercetare
8. Printre etapele interne al documentarii nu se regaseste:

a. identificarea surselor
b. studierea surselor
c. consumarea surselor
d. culegerea surselor
9. Una din activitatile de mai jos nu este caracteristica etapei de documentare:

a. cunoasterea conceptelor si categoriilor
b. cunoasterea teoriei din domeniu
c. constituirea echipei de lucru
d. cunoasterea practica a domeniului in care se inscrie tema.
10. Dintre aspectele urmatoare, unul nu este avantaj al lucrului in echipa:

a. scurtarea timpului de executie a lucrarii
b. formarea mai rapida a tinerilor cercetatori
c. aprecierea exacta a aportului individual
d. promovarea schimbului larg de opinii
11. In etapa studierii surselor se folosesc mai multe instrumente specifice. Intre ele nu se afla:
a. fisa bibliografica
b. nota de lectura
c. referatul documentar
d. referatul documentar de sinteza
12. O lucrare ce prezinta cunostinele, teoriile unei stiinte, in mod sistematic si in conformitate cu principiile
didactice ale formarii profesionale este:
a. o monografie
b. un tratat
c. un manual
d. un dictionar
13. Un model cu un grad ridicat de abstractizare ce se bazeaza pe un sistem cu conexiune inversa este
un model:
a. iconic
b. imitativ
c. simbol
d. cibernetic
14. O operatiune rationala prin care pe baza acceptarii, mai mult sau mai putin categorice, a unor enunturi
numite premize,se trece la acceptarea unui alt enunt numit concluzie este o:
a. explicatie
b. simulare
c. inferare
d. afirmatie
15. Dupa gradul de originalittate si intermediere, sursele documentare se structureaza in 4 categorii. Printre
acestea nu se regasesc:
a. documentatiile secundare
b. microformatele
c. documentatiile tertiare
d. documentatiile cuaternare
16. O forma particuara a experimentului, care presupune construirea unor modele de fenomene economice
analoage in vederea desfasurarii experimentului pe modele in locul fenomenului real este:
a. scenariul
b. simularea
c. inductia
d. deductia
17. Cercetarea stiintifica fundamentala reprezinta:

a. cunostintele acumulate de pe urma cercetarii sau a experientei in vederea lansarii in fabricatie de
noi produse;
b. o activitate care are drept scop acumularea de noi cunostinte privind aspectele
fundamentale ale fenomenelor observate;
c. o activitate de investigare originala, orientata catre un scop practic;
d. o activitate desfasurata de cercetatori doar in timpul liber.
18. Cercetarea aplicativa:

a. foloseste cunostintele acumulate de pe urma cercetarii sau experientei
in vederea lansarii in fabricatie a unor noi produse
b. este o activitate teoretica, ce are drept scop acumularea de noi cunostinte
privind aspectele fundamentale ale fenomenelor observabile.
c. este o activitate de investigare originala orientala catre un scop
practic.
19. Cercetarea si dezvoltarea:

a. foloseste cunostintele acumulate de pe urma cercetarii sau
experientei in vederea lansarii in fabricatie a unor noi produse
b. este o activitate teoretica, ce are drept scop acumularea de noi cunostinte privind aspectele
fundamentale ale fenomenelor observabile.
c. este o activitate de investigare originala orientala catre un scop
practic.
20. Printre componentele nivelului teoretic ale cunoasterii nu se afla:

a. conceptele stiintifice
b. enunturile stiintifice
c. experienta practica
d. teoria
21.Printre exigentele care se impun unei teorii stiintifice nu se afla:

a. coerenta logica
b. deductibilitatea
c. completitudinea
d. neverificarea de catre practica
22. Dintre urmatoarele tipuri de lucrari, una nu este lucrare cu autoritate stiintifica:
a. monografia
b. tratatul
c. enciclopedia
d. nota de lectura
23. Pintre functiile principale ale subsistemului metodelor si tehnicilor specifice gestionarii si conducerii
cercetarii stiintifice nu se afla:
a. asigurarea suportului logistic, metodologic si informational pentru ansamblul procesului de menagement.
b. scientrizarea muncii de management
c. prelucrarea informatiilor colectate cu ocazia anchetelor de teren
d. perfectionarea pregatirii personalului de management si de executie
24. Printre operatiunile desfasurate in cadrul etapei de pregatire a elaborarii unei lucrari stiintifice, nu se
afla:
a. formularea concluziilor stiintifice
b. identificarea, clarificarea si formularea temei de cercetare
c. documentarea si culegerea de informatii
d. prelucrarea informatiilor colectate
POTRIVIRE:
1. Dintre principiile managementului cercetarii stiintifice:
a.presupune participarea tuturor cercetatorilor la 1. principiul compatibilitatii manegementul

cercetarii pe trepte ierarhice si
faze ale cercetarii.
b.are in vedere stimularea cercetatorilor si per- 2. principiul managementului sonalului auxiliar

de cercetare pentru obtinerea participativ.
unor rezultate superioare in activitatea de
cercetare
c.impune corelarea mecanismelor de realizare a 3. principiul motivarii

managementului cu caracteristicile generale
interne ale cercetarii stiintifice.
d.sintetizeaza toate celelalte principii si presupune
luarea in considerare atat a cercetarii interne cat
si acelei externe
e.se afla numai la personalul de executie din 4. principiul eficientei cercetarea stiintifica.
RASPUNS: 1-C; 2-A; 3-B; 4-D
2. Etapele cercetarii stiintifice:
a.face parte din faza initiala de debut a actului de 1. documentarea

creatie stiintifica. stiintifica
b.este cea mai complexa etapa a cercetarii 2. alegerea temei de

stiintifice. cercetare
c.apare ca etapa imediat dupa faza de alegere a 3. valorificarea .

temei de cercetare lucrarii
d.este etapa de finalizare si predare a raportului 4. explicarea fenomenului de cercetare

economic
e.presupune implementarea rezultatelor cercetarii. 5. redactarea si sustinerea

publica a lucrarii de
cercatare
RASPUNS: 1-C; 2-A; 3-E; 4-B; 5-D
3. Cursele de documentare bibliografica:
a.sunt inregistrari pe benzi, dischete,cd-uri si 1. documentele primare

extinderea lor a fost facilitata de tehnologiile
informatice moderne .
b.sunt cele care cuprind rezultatele cercetarilor 2. documentele secundare

stiintifice.
c.rezulta din prelucrarea documentelor secundare. 3. documentele tertiare
d.sunt rezultatul prelucrarii documentelor originale 4. microformatele

sau primare.
RASPUNS: 1-B; 2-D; 3-C; 4-A
COMPLETARI:
1. In epoca contemporana stiinta a devenit un neofactor de productie.
2. Nucleul paradicmatic reprezinta zestrea oricarei stiinte cu care ea se

defineste si isi indeplineste functiile sociale.
3. Cunoasterea stiintifica se realizeaza la doua niveluri relativ distincte, dar
strans legate, cunoasterea empirica si cunoasterea teoretica.
4. Stiinta este un fenomen extrem de complex, iar o functie de baza a acesteia este sa explice problemele
domeniului de preocupari.
5. Managementul cercetarii stiintifice reprezinta ansamblul documentelor cu caracter organizational,

informational, motivational si decizitional cu ajutorul carora se desfasoara activitatea de cercetare stiintifica.
6. Cunoasterea comuna se identifica cu modalitatea general umana de reflectare a realitatii inconjuratoare si

se bazeaza pe simturile fiecarui individ.
7. Inductia este o forma de inferare.
8. Managementul implica multiple actiuni de organizare, programare, gestiune, conducere si evaluare a

activitatii de cercetare stiintifica la toate structurile si nivelurile acesteia.
9. Explicarea fenomenului economic acopera nu numai intreaga etapa de incubare, dar si cea de iluminare.
10. Echipa de cercetare trebuie sa cuprinda atat cercetatori cu experienta cat si cercetatori tineri.
11. Echipa de cercetare este o structura de organizare a muncii cu caracter nepermanent.
12. Produsul specific al stiintei oricare ar fi purtatorul lui concret, este informatia stiintifica.
13. Principiul eficientei presupune luarea in considerare atat a eficientei interne in cadrul echipei sau al
institutului cat si a eficientei externe adica a efectelor la beneficiar.
14. Faza de iluminare este puctul culminant al procesului creativ, o faza de inspiratie cand ideea, solutia,
apare brusc, simpla si evidenta.
15. Alegerea temei de cercetare face parte din faza de initiere a pregatirii actului de creatie stiintifica.
16. Stimularea membrilor echipei trebuie sa includa in mod obligatoriu individualizarea si semnarea partilor
realizate individual sau in colaborare.
17. Banii sunt cel mai vechi instrument de masurare economica.
18. Asimilarea si incorporarea cunostintelor stiintifice in formarea stiintifica a fortei de munca si in productia de
bunuri si alte servicii se realizeaza prin comunicarea cunostintelor stiintifice in principal prin intermediul
lucrarilor stiintifice a literaturii de specialitate.
19. Activitatea de cercetare stiintifica economica este denumita curent drept metoda economistului.
20. Structura unui sistem este o ordine relativ stabila, calitativ determinata a conexiunilor interne dintre
elementele sistemului.
Aceleasi intrebari ca la forma 5, doar ca rearanjate.
1. Un studiu de caz in care nu sunt indexate in mod direct, dar in care este frecventa in revista o parte din
libertatea relevanta referitoare la o ipoteza, fiind apoi formulata in mod calitativ o matrice pe baza acestei
treceri in revista este un studiu:
A - studio de caz
B – literatura review
C – meta analiza
2. In momentul in care costul unui test este mai mare decat instrumentul sau de validitate:
A – validitatea testului este nula
B – utilitatea Testului este nula
C – fidelitatea testului este nul
3. Profetia Spearman Brown spune ca:
A)cu cat creste nr de itemi rezonabil de bun al unui test, cu atat creste si fidelitatea lui.
B)cu cat creste nr de itemi rezonabil de bun al unui test, cu atat creste si validitatea lui;
C)cu cat creste nr de itemi rezonabil de bun al unui test, cu atat creste si eroarea lui de masurare
4. Un esantioneste:
A – unsubiect din populatia generala a Romaniei;
B – un subset din populatia de referinta a studiului
C – unsubiect din criteriile de referinta.
5. Eroarea de tip 1 este:
A – este de obicei considerata la fel de grava ca si eroarea de tip 2 (raport 1:1)
B – este de obicei considerata mai grava ca eroarea de tip 2 (raport 4:1)
C – este de obicei considerata mai putin grava ca eroarea de tip 2 (raport 4:1)
6. Designul de tip catalitic (“catalytic design”):
A – nu are un singur grup experimental, ci mai multe grupuri, la care testeaza componentele tratamentului in ordine
difera
B – nu contine o singura variabila, ci mai multe, si testeaza efectele cataliticeale variabile una fata de alta
C – are un singur grup experimental, In care testeaza comportamentele tratamentului intr-un singur ansamblu, care
catalizeaza cel mai bun efect la pacienti.
7. In analiza de putere, cele 4 variabile cu care operam sunt:
A - N (volumul esantionului), alpha (indicatorul de semnificatie), beta (indicatorul de putere), marimea efectului
B - N (volumul esantionului, alpha indicatorul de fidelitate a lui Cronbach) beta (indicele de regresie standardizat),
volumul efectului
C - nu operam cu 4, ci cu 2 variabile: indicatorul statistic si semnificatia statistica
8. Daca impartim toti angajatii care ocupa un …. In angajati care au o anumita afectiune (gradul 1) si angajati
care nu au acea afectiune (gradul 2) si comparam istoricul medical al celor 2 grupuri/grupe, suntem in
prezenta unui design:
A – retrospective case control design sigur
B – prospective case control design
C – retrospective cohort design
9. Care din urmatoarele enunturi NU este adevarat?
A – validitatea unui test va fi intotdeauna mai mare decat fidelitatea sa
B – un test poate sa aiba fidelitate mare si validitate mica
C – un test poate sa aiba fidelitate mica si validitate mica
10. Utilitatea cea mai mare a cercetarii naturaliste este:

A – atunci cand sunt studiate fenomene noi, care nu au mai fost studiate anterior
B – atunci cand avem modele clare statistice, dar am pierdut contactul cu ceea ce este in sufletul oamenilor pe care ii
studiem
C – atunci cand dorim sa realizam un experiment cat mai realist cu putinta
11. Masuratorile raportate la norma considerata un scor brut ca fiind mai accentuat (mai ridicat) sau mai putin
accentuat (mai scazut):
A – in functie de felul in care se raporteaza la un criteriu extern
B – in functie de felul in care se raporteaza la scorurile obtinute de o populatie
C – in functie de felul in care este definit constructul masurat
12. In general, pentru a obtine o validitate maxima pentru o baterie de teste, vom dori sa avem:
A – o corelatie mare a testelor cu criteriul extern (de ex. Performanta la munca)
B – o corelatie mare a testelor cu criteriul extern (de ex. Performanta in munca) dar in corelatie mica intre ele
C – o corelatie mare a testelor intre ele, indiferent daca se coreleaza si cu criteriul extern (de ex. Performanta in
munca)
13. Un fenomen opus principiului de maximizare a variante studiului este:
A – restrangerea de varianta (range restriction)
B – minimizarea erorilor
C –maximizarea erorii de masurare
14. Tratamentul placebo se mai numeste:
A – tratamentul factorilor nonspecific
B – tratamentul factorilor extraordinary
C – tratamentul remisiei spontane
15. Common Method Variance (CMV) poate fi evitat prin:
A – utilizarea sistematica a aceleiassi metode
B – utilizarea unor metode diferite pentru masurarea diversilor predictor
C – utilizarea unor metode diferite pentru masurarea predictorului si criteriului
16. Un scor z este un scor standardizat exprimatin procente de:
A – medie
B – abatere standard
C – mediana
17. Dintre urmatoarele trei designuri cel mai slab este:
A – designul longitudinal
B – designul cross-sectional
C – designul cvasi-experimental
18. S-a stabilit ca intre evaluarile facute independent de doi supervizori, cu privire la performanta in munca a
unui numar de subordonati, exista o corelatie mare negativa. Care din urmatoarele enunturi este adevarat?
A – cei doi supervizori vad angajatii aproximativ in acelasi fel si anume negative
B – cei doi supervizori au dat aproximativ aceleasi scoruri subordonatilor
C – subordonatii care au fost vazuti bine de un supervizor, au fost vazuti rau de celalalt
19. Intr-un studiu a rezultat ca predictorul A coreleaza cu criteriul r = .20 si predictorul B coreleaza cu criteriul r
= .30. Care din urmatoarele enunturi este adevarat?
A – predictorul A prezice aproape la fel de mult din varianta criteriului ca si predictorul B
B – predictorul B prezice mai mult de dublu din varianta criteriului decat predictorul A
C – predictorul A si B sunt echivalenti in proportia de varianta a criteriului pe care o prezic
20. Diferenta dintre observatie si interviu (A), pe de o parte, si chestionar si test (B) pe de alta parte, este ca:
A – A nu pot fi cantitativizate si B pot
B – A sunt calitative si B sunt cantitative
C – A sunt non-experimentale si B sunt experimentale
21. Dintre urmatoarele trei designuri cel mai puternic este:
A – designul descriptiv
B –designul corelational
C – designul meta-analitic
22. Daca intr-o cercetare privind impactul extraversiei asupra performantei profesionale in sarcini de vanzari,
dorim sa controlam efectul inteligentei, pe care o consideram variabila externa( cu efecte potential
confundate) nu masuram deloc nivelul de inteligenta dar atribuim participantii grupului experimental ori
celui de control in mod aleator, este:
A – control prin eliminare
B – control prin randomizare
C – control prin includerea in model
23. Validitatea unui test este mai degraba preocupata de:
A – utilitatea testului pentru luarea unor decizii
B – costul testului
C – legatura dintre scoruri si un anumit criteriu
24. Validitatea externa a unui design de cercetare tine de:
A – gradul in care variabila tratament a generat cu adevarat stimulul experimental, schimbarea in cazul specific
studiat
B – gradul in care putem generaliza efectele constatate in cercetare la alte contexte sau populatii
C – gradul in care putem reproduce efectele constatate in cercetare, la o refacere intocmai a acesteia
25. Un copil banuit de retard mental este evaluat cu ajutorul unui test de aptitudini cognitive care are pentru
scorul general IQ (M-100 , SD 15) o fidelitate de .93. Pentru scoruri mai mici de 70 se recomanda luarea in
considerare a includerii intr-o scoala speciala. Copilul obtine un scor de 63. Putem recomanda luarea in
considerare a includerii intr-o scoala speciala pentru acest copil?
A – Da
B – Nu
C – Nu avem destule date pentru a evalua
26. Prin care din urmatoarele NU putem control varianta sistematica a unei variabile externe modelului de
studiu:
A – randomizare
B – echivalarea cu o alta variaibla
C – control statistic
27. Case control design este un design ideal pentru:
A – situatia in care dorim investigarea robusta a cauzalitatii
B – situatia in care experimental nu este posibil
C – case control design este un design experimental
28. Un esantion non-probabilistic este:
A – un esantion in care participantii au fost inclusi pe baza randomizarii
B – un esantion care este reprezentativ
C – un esantion care este ne-reprezentativ
29. Designul additive (“additive Design” sau “constructive Design”) este un design ideal pentru a evalua:
A – utilitateaUnor noi populatii, adaugate pe langa populatii pentru care o interventie este deja validata
B - utilitateaunor noi componente, adaugate peste o interventie deja consacrata
C – eficacitatea unor noi modalitati de imbinare a componentelor unei interventii
30. Varianta tipica pentru un studiu se poate maximiza prin:
A – includerea mai multor variabile in studio in asa fel incat sa se acopereun procent mai mare de variabila
independenta
B – masurarea mai bine a variabilelor din studiu astfel incat eroarea standard de masurare sa fie cat mai redusa
C – manipularea variabilelor in asa fel incat sa aiba valori cat mai departate
31. Care din urmatoarele tipuri de scoruri nu se potriveste cu celelalte doua:
A – STEN
B – centile
C – decile
32. Ce fel de abordare statistica necesita ipoteza urmatoare: “Daca cerintele postului sunt ridicate, nivelul de
implicare este scazut”
A – testul t sau ANOVA
B – corelatie sau regresie
C – analiza factoriala
33. Pentru a imparti o distributie normal in cvartile, scorurile limita sunt stabilite la centilele:
A – 20, 40, 60, 80
B – 25, 50, 75
C – 33, 50, 67
34. Studiul propagarii in cazul unui dezastru natural poate fi cel mai bine realizat printr-un design de tip:
A – experimental design
B – survey design
C – cercetare naturalista
35. Un scor f este un scor standardizat cu o medie….si abatere standard de 10. In aceste conditii un scor T = 40
corespunde centilei:
A – 16
B – 33
C – 40
36. Daca intr-o cercetare privind impactul duratei petrecute la invatat asupra performantei academice dorim sa
controlam efectul inteligentei pe care o consideram variabila externa (cu efecte potential confundate) si
masuram si nivelul de inteligenta, urmand apoi ca in analiza de regresie sa includem la primul pas
inteligenta, avem:
B – control prin includerea in model
37. Un grup de asteptare utilizat drept control (waiting listcontrol group) este:
A – un grup de participanti care primesc un placebo in locul tratamentului real
B – un grup de participanti care nu primesc deloc tratament, dar nu stiu asta
C – un grup de participanti care nu primesc deloc tratamentul la momentul experimentului, dar iti dau acordul pentru
acesta
38. Conform recomandarilor EFPA (European Federation of Psychologists Association) un esantion adecvat
pentru un studiu de validitate este:
A – mai mic de 100 de participanti
B – 100-200 participanti
C – peste 200 participanti
39. Care din urmatoarele enunturi referitor la cauzalitate este adevarat:
A – din punct de vedere experimental cauzalitatea se poate pune in evidenta daca avem o ecuatie structurala care
implica o relatie de cauzalitate
B – din punct de vedere statistic, cauzalitatea exista intre doua variabile daca exista o corelatie semnificativa statistic
intre ele
C – cauzalitatea poate fi pusa in evidenta doar prin concursul a trei conditii diferite, iar corelatie nu este suficienta
pentru a o stabili.
40. O modalitate simpla de a inregistra dispozitiilede personalitate atribuite unei persoane, intr-un process de
hetero-evaluare este:
A – utilizarea listelor de comportamente;
B – utilizarea listelor de adjective
C – utilizarea masurarilor obiective a unor indicatori fiziologici
41. Un design cross-sectional este definit prin faptul ca:
A – nu exista offset notabil in timp in masurarea diverselor variabile
B – exista offset in timp de mai mult de 2 saptamani in masurarea diverselor variabile
C – exista offset in timp de mai mult de 2 saptamani in masurarea variabilelor predictor (independente) si
variabilelor dependente (criteria)
42. Variabilele confundate sunt variabile care:
A – nu sunt recunoscute corect de cercetator si nu sunt incluse explicit in ecuatia structurala
B – nu sunt masurate corect de cercetator
C – sunt confundate cu alte variabile asemanatoare din cauza normelor care sunt doar niste etichete
43. Un studiu a stabilit intre motivatie si performanta academica o corelatie de r = .20. Aceasta reprezinta un
efect de putere:
A – redusa
B – medie
C – mare
44. Daca intr-o cercetare privind impactul stimei de sine asupra performantei academice dorim sa controlam
efectul inteligentei pe care o consideram variabila externa (cu efecte potential confundate) si selectam doar
participanti cu un nivel mediu (si similar intre ei) de inteligenta avem:
B – control prin includerea in model
45. Un test care masoara existenta sau inexistenta conditiilor prescrise de DSM pentru diagnoza depresiei este:
A – o masura raportata la norma
B – o masura raportata la criteriu
C – o masura raportata la validitate
46. Designul cross-sectional este o forma excelenta de design pentru a studia:
A – covariante intre variabile
B – relatia de cauzalitate intre variabile
C – nivelul de prevalenta a unui fenomen (de ex. O afectiune)
47. In masurarile raportate la norma, scorurile brute sunt:
A – standardizate
B – generalizate
C – validate
48. Calculam fidelitatea de tip consistenta interna pentru un chestionar de masurare a anxietatii. Obtinem un
alpha (Cronbach) negative. Putem spune cu siguranta ca:
A – testul este foarte slab
B – am uitat sa scoram invers itemii care trebuie reversati
C – am uitat sa ridicam la patrat rezultatul, ca sa devina pozitiv
49. O variabila este:
A – o caracteristica masurata de un test
B – o caracteristica care in contextul unei cercetari poate lua mai multe valori
C – o caracteristica care in contextul unei cercetari poate lua o singura valoare definite
50. Cele trei conditii necesare pentru a putea stabili cauzalitatea intr-o cercetare sunt:
A – cauza si efectul apar impreuna, cauza si efectul sunt relationate, avem o explicatie logica pentru lantul-cauzal
B – cauza precede efectul, cauza este relationata cu efectul, nu putem gasi alta explicatie
C – cauza precede efectul, corelatia dintre cauza si efect este mai mare de .80 si avem o teorie care sa explice
legatura cauzla
51. Un chestionar care masoara extraversia cu ajutorul a 10 itemi are o fidelitate de .97 putem spune ca:
A – o parte din itemi sunt redundanti
B – este un chestionar excelent, aproape de perfect
C – are prea putini itemi ??
52. Designul de cercetare este un mecanism de control pentru ca:
A – prescrie cercetatorului ce anume trebuie sa faca si ce anume trebuie sa nu faca
B – controleaza varianta variabilelor dependente si independente
C – controleaza varianta variabilelor supresoare
53. Istoricul (history), adica faptul ca in timpul cercetarii au loc diverse evenimente care ar fi putut influenta
rezultatul, este:
A – o amenintare la adresa validitatii interne
B – o amenintare la adresa validitatii externe
C – nu este o amenintare la validitatea cercetarii
54. Observatia naturalista este:
A – un design experimental
B – un design descriptiv
C – un design correlational
55. Daca masuram o serie de trasaturi de personalitate pe baza unui inventar de personalitate si masuramde
asemenea nivelul de stres al participantilor cu un chestionar, la aproximativ acelasi moment de timp suntem
in prezenta unui design:
A – cvasi-experimental
B – longitudinal
C – cross-sectional
56. Studiu efectelor unui material de informare despre nocivitatea fumatului este o cercetare realizata intr-o
interventie de psihologie a sanatatii de nivel:
A – primar
B – secundar
C – tertiar
57. Alegeti oximoronul (cuvintele care nu se potrivesc impreuna) din urmatoarele trei sintagme:
A – cercetare calitativa
B – validitate incrementala
C – masurare obiectiva
58. O cercetare care utilizeaza statistici inferentiale trebuie sa se bazeze pe:
A – ipoteze
B – intrebari de cercetare (research question)
C – obiective de cercetare (research objectives)
59. Ce tip de enunt este acesta: “Aceste X sunt din Y” Aceste X sunt Z, la fel ca si acelea, acelea si acelea, deci
toate X din Y sunt Z”:
A – Inductiv
B – Deductiv
C – Abductiv
60. Coeficientii de corelatie indicate mai jos sunt ierarhizati de la cel mai puternic la cel mai slab. Care este
ordina corecta?:
A - -0.8, +0.1, -0.5
B - -0.6, +0.2, -0.1
C - +0.4, +0.1, -0.5
61. O ipoteza buna:
A – exprima adevarul despre un fenomen
B – exprima relatia dintre doua sau mai multe variabile
C – descrie corect un fenomen psihologic
62. Daca o distributie de scoruri are o medie de 10 si o abatere standard de 2, ce scor z ii corespunde unui scor
brut de 8?
A - -2
B - -1
C–2
63. Daca doi predictori coreleaza puternic intre ei , ambii cu un criteriu (variabila dependenta), atunci:
A – al doilea predictor are o validitate incrementala mare fata de primul
B – al doilea predictor are o validitate incrementala mica fata de primul
C – validitatea incrementala nu are sens in acest context
64. Care din urmatoarele sunt surse de eroare pentru un test?
A – instructiuni nestandardizate, itemi ambigui, cronometrare incorecta
B – instructiuni standardizate, itemi ambigue, diferente la nivelul de abilitate al candidatilor
C – cronometrare incorecta, diferente in nivelul de motivatie al candidatilor, diferente in nivelul de motivatie al
candidatilor
65. Un psiholog a realizat un experiment in care a dorit sa testeze efectul anxietatii resimtite in cazul
performantei in fata unei audiente asupra vitezei cu care este realizata o sarcina. A avut doua grupuri, un
grup experimental (A) si un grup de control (B) si in fiecare grup a avut 5 participanti. Scorurile de rezolvare
a sarcinii date ???pentru primul grup (in minute): 5,5, 9 ,8, 3 si pentru al doilea grup 3,4,7,4,2. Calculati
mediile celor doua grupuri:
A – 6 si 4
B – 30 si 20
C – 9 si 7
66. O metoda care masoara o trasatura de personalitate cu un numar de intrebari consecutive (chestionar) poate
fi numita si:
A – test de personalitate
B – inventar de personalitate
C – observatie de personalitate
67. Daca testam intr-un design experimental enuntul: “Tipul de interventie terapeutica este direct asociat cu
recuperarea rapida din episoade depresive severe” care din variabilele enuntului este variabila activa?
A – tipul de interventie terapeutica
B – recuperarea rapida
C – episodul depresiv sever
68. Pentru a analiza covarianta unei variabile-criteriu continue (de ex. Scorul la un test de ???) cuo variabila-
predictor continua (de exemplu … la un test de IQ, trebuie sa utilizam ca procedura statistica:
A – ANOVA
B – testul chi-patrat
C – corelatia
69. Daca doi predictori A si B au corelatie cu un criteriu C de 0.40 si respectiv 0.30, si o corelatie nula intre ei,
se evalueaza media intre ei, atunci si validitatea sistemului combinat A & B pentru predictia lui C va fi de:
A – 0.25
B – 0.35
C – 0.7
70. Pe o scala de IQ (M-100 , SD-15) aproximativ ce procent din populatie are un IQ mai mare de 115?
A – 5%
B – 16%
C – 32%
71. Care din urmatoarele designuri de cercetare este un design pur de eficacitate?
A – designul comparativ
B – designul parametric
C – designul aditiv
72. Se da urmatorul enunt. Personalitatea actioneaza prin intermediul unor rute noncognitiveasupra
performantei in munca a angajatilor, cu un efect mai puternic asupra celor cu aptitudini cognitive ridicate.
Care din componentele enuntului este variabila mediatoare?:
A –rute noncognitive
B – aptitudinile cognitive
C – performanta in munca
73. Evaluarea de personalitate realizata prin hetero-evaluare este mai putin coerenta pentru ca nu poateIntreba
despre:
A – comportamente si actiuni
B – dispozitii si caracteristici
C – emotii si cognitii
74. Pentru a putea utiliza un test de aptitudini cognitive pentru decizii cu impact minor, fidelitatea sa ar trebui
sa fie de:
A – 0.05 sau mai mica
B – 0.70 sau mai mare
C – 0.90 sau mai mare
75. O cercetare care se bazeaza pe intrebari de cercetare (research question) este:
A – confirmatorie
B – exploratorie
C – calitativa
76. Eroarea de tip 1 este mai probabila:
A – in cazul esantioanelor mici
B – in cazul esantioanelor medii
C – in cazul esantioanelor mari
77. Amenintarile la adresa validitatii interne:
B. ne fac sa nu stim sigur daca rezultatul cercetarii se datoreaza variabilelor teoretizate
78. Daca studiem relatia dintre o interventie terapeutica in depresie si cresterea calitatii vietii, pe baza unui grup
de control format din personae esantionate aleator in populatie, si a unui grupul experimental selectta printr
un procedeu de esantionare de tip trickle sampling, in care utilizam pt interventie pacienti care vin la clinica
si primesc un diagnostic de depresie, suntem in presenta unui:
A – design cvasi-experimental
B – design experimental
C – design de tip “case control”
79. Atunci cand ipoteza cercetarii de nul intr-un studiu este probata spunem ca:
A – ipoteza s-a confirmat
B – datele noastre valideaza ipoteza avansata
C – datele ofera sustinere pentru ipoteza avansata
80. Conceptul de “treatment denial”intr-un design de cercetare se refera la faptul ca:
A – cercetatorul nu vrea sa include in cercetare oameni cu afectiuni foarte grave
B – cercetatorul nu ofera tratament, fie el chiar si experimental, participantilor din grupul de control (*)
C – cercetatorul nu ofera cel mai bun tratament, corect (validat), nici participantilor din grupul experimental
81. Daca avem un test format din 2 itemi, fiecare cu 4 variante de raspuns, fiecare cu un singur raspuns corect,
care este probabilitatea ca un candidat sa obtina punctajul maxim la test din intamplare?
A–1/4
B–1/2
C – 1 / 8 sa moor daca stiu
82. Un “No-Treatment Comparison Design” design de comparatie cu situatia fara tratament este un exemplu de
design pentru un studiu de:
A – eficienta
B – eficacitate
C – validitate
83. La un test de IQ (M- 100, SD-15) administrat in cadrul unui proces de selectie de personal, Gigel obtine un
scor de 101 si Ionel un scor de 108. Testul are o fidelitate de .89. IQ-ul este considerat un predictor foarte
bun pentru performanta viitoare in rolul pentru care se realizeaza selectia de personal. Putem considera pe
baza acestui test cu o probabilitate de cel putin 68% ca Ionel ar trebui angajat si Gigel nu?
A – Da, Ionel ar trebui angajat
B – Nu, Gigel ar trebui angajat
C – Nici unul dintre cei doi nu ar trebui angajati – testul nu poate discrimina suficient intre cei doi
84. Un studiu in care nu sunt culese in mod direct date, dar in care se analzieaza literatura deja existenta, fara a
exista criteria clare (explicite) de selectie si incluziune a studiilor, este un:
A – literature review
B – systematic review
C – meta-analiza
85. In enuntul “Sindromul de stres-post-traumatic este direct asociat cu expunerea la stimuli traumatici, in mod
special in cazul barbatilor” care este variabila atributiva?
A – sindromul de stres post-traumatic
B – expunerea la stimuli traumatici
C – genul
86. Un coeficient test-retest se calculeaza prin:
A – corelarea scorurilor la T1 cu cele de la T2, pentru toti participantii
B – corelarea scorurilor de la T1 si T2 cu scorurile reale ale participantilor
C – corelarea diferentelor dintre scorurile la T1 si T2 cu scorurile reale ale participantilor
87. Referitor la urmatoarea serie de date, care enunt este corect: 6,5,8,5,5 ? ????
A – modul este egal cu media
B – modul este mai mic decat media
C – modul este mai mare decat media
88. Pentru a compara mediile pentru o anumita variabila-criteriu continua (de ex. Stres ocupational) pentru
grupuri impartite pe baza unei variabile-predictor categoriale cu trei pozitii (de ex. Culoarea ochilor: verzi,
caprui, albastru), trebuie sa utilizam ca procedura statistica:
A – testul t (Student)
B – ANOVA
C – corelatia
89. Vorbim de validitate diferentiala daca:
A – o variabila are scoruri medii diferite pentru un grup minoritar si unul majoritar
B – o variabila are pante de regresie diferite pentru un grup minoritar si unul majoritar
C – o variabila nu poate sa diferentieze suficient de bine intre un grup minoritar si unul majoritar
90. Diferenta dintre interviu si chestionarul de personalitate este ca:
A – interviul nu poate pune aceleasi intrebari precum chestionarul
B – interviul are intotdeauna o validitate mai redusa decat chestionarul
C – interviul permite flexibilitatea in punerea intrebarilor si chestionarul nu
91. Studiul comportamentelor etice in cazul unor dezastre naturale prin observarea (fara vreun tip de
interventie) de catre o echipa de cercetare, in primele zile de dupa dezastru, a comportamentelor oamenilor
implicate, este un exemplu de:
A – studiu experimental
B – studio cross-sectional
C – studiu naturalist
92. Pentru a stabili volumul optim al unui esantion:
A – facem o esantionare aleatorie (randomizata)
B – facem o alocare proportionala (pe cote)
C – facem o analiza a-priori de putere a studiului
93. Observatia si interviul, desi metode calitative, sunt utile intr-un design robust de cercetare, insotit de
statistici inferentiale, daca:
A – informatia calitativa este adunata cu suficient de multe detalii incat sa ajute la interpretarea statisticilor
ulterioare
B – informatia este culesa in aceste metode pe baza de grile cantitative
C – informatia calitativa este adunata de specialisti formati in observatie
94. Un studiu in care participantii sunt alocati pe grupuri (experimental si de control) in functie de varsta, se
realizeaza un pre-test si un post-test, o variabila este manipulata intre cele doua momente de masurare, este
bazat pe un design:
A – experimental
B – cvasi-experimental
95. Intr-un studiu a rezultat ca predictorul A coreleaza cu criteriul r = .35 si predictorul B coreleaza cu criteriul
r = -.35. Care dintre urmatoarele enunturi este adevarat?
A – Predictorul A prezice aproape la fel de mult din varianta criteriului ca si predictorul B
B – Predictorul B prezice mai mult de dublu din varianta criteriului decat predictorul A
C – Predictorul A si B sunt echivalenti in proportia de varianta a criteriului pe care o prezic
96. Referitor la urmatoarea serie de date, care enunt este corect, 7,5,11,9,3 ?
A – Mediana este egala cu media
B – Mediana este mai mare decat media
C – Mediana este mai mica decat media
97. Controlul statistic al efectelor variabilelor confundate poate fi facut:
A – doar daca acele variabile sunt recunoscute si masurate in cercetare
B – doar daca acele variabile sunt tinute constante in cercetare
C – doar daca acele variabile sunt randomizate in cercetare
98. Daca intre scorurile testului si performanta in munca avem o corelatie de zero, aceasta inseamna ca:
A – oamenii care obtin scoruri scazute la test obtin rezultate mai bune in munca
B – testul este un predictor negativ al performantei in munca
C – nu exista o relatie intre scorurile la test si performanta in munca
99. Validitatea ecologica tine de:
A – caracteristica unei cercetari de a fi etica si nedaunatoare fata de mediul inconjurator
B – validitatea interna a unei cercetari, adica gradul in care rezultatul este datorat cu adevarat stimulului
C – validitatea externa a unei cercetari, adica gradul in care rezultatul e reprezentativ pentru un context intreg
100. In cazul unei ipoteze de tipul “Daca stresul este ridicat, atunci si indicatorul de probleme de sanatate sunt
ridicate” ce fel de statistica ar fi corecta?
A – regresia multipla
B – corelatie
C – test t sau ANOVA
101. Metodologia de tip Q (conform cubului covariatiilor) :
A – utilizeaza date culese la o anumita ocazie (mod constant), considera date ce se refera la mai multe variabile
(modul replicat) si le analizeaza din punctual de vedere al participantilor de la care au fost culese (modul factorizat)
B – utilizeaza date culese de la un singur participant (mod constant), considera date ce se refera la mai multe ocazii
(modul replicat) si le analizeaza din punctual de vedere al variabilelor pe care le analizeaza (modul factorizat)
C – utilizeaza date culese la o singura variabila (mod constant), considera date ce se refera la mai multe momente in
timp (modul replicat) si le analizeaza din punctul de vedere al participantilor de la care au fost culese (modul
factorizat)
102. Ce fel de abordare statistica necesita ipoteza urmatoare: “Cu cat cresc cerintele postului, cu atat creste
nivelul de implicare in munca” :
A – test t sau ANOVA
B – corelatie sau regresie, analiza bidirectionala
C –corelatie sau regresie, analiza unidirectionala
103. Care din urmatoarele investigatii este mai completa pentru predictia performantei academica?
A – Mono-evaluator, mono-sursa, mono-metoda, mono-trasatura
B – Multi-trasatura, mono-metoda
C – Multi-metoda, Multi-sursa, Mono-trasatura
104. Un cvasi-experiment difera de experiment prin faptul ca:
A – in cvasi-experiment rezultatele nu sunt prelucrate prin statistici inferentiale
B – in cvasi-experiment variabilele nu sunt masurate si inaintea introducerii sarcinii experimentale
C – in cvasi-experiment participantii nu sunt alocati randomizat
105. Aruncam un ban o data si dam cu un zar tot o data. Care este probabilitatea de a obtine cap pe ban si un
numar par pe zar?
A–1/4
B – 1/12
C – 1/3
106. O diferenta intre evaluarea de screening si evaluarea comprehensiva este ca:
A – evaluarea comprehensiva utilizeaza gold standard
B – evaluarea comprehensiva este mai complicate
C – evaluarea comprehensiva este mai utila
107. Pentru un test t se calculeaza ca indicator de putere a efectului:
A – t-patrat (patratul lui t)
B – indicele d al lui Cohen
C – indicele Phi
108. Un design longitudinal este in mod obligatoriu un design in care:
A – masuratorile sunt repetate de mai multe ori in distante diferite de timp
B – exista offset in timp intre culegerea diferitelor variabile
C – prima si a doua masurare se fac la cel putin un an distanta intre ele
109. Cercetarea naturalista:
A – manipuleaza variabilele in laborator
B – manipuleaza variabilele intr-un cadru natural
C – nu manipuleaza variabilele
110. Cate unitati de eroare standard de masurare (SEM) trebuie sa punem in stanga si in dreapta scorului
observat (masurat) al unei persoane, daca vrem sa aplicam un interval de incredere de 95% ?
A - -0,5
B - -1
C-2
111. Daca masuram doua variabile A si B, la doua momente in timp, T1 si T2, si comparam efectul lui A la T1
asupra lui B la T2 cu efectul lui B la T1 asupra lui A la T2, avem:
A – design cross-sectional
B – design “cross-lagged”
C – design experimental
112. Un studiu panel (panel design) este un studiu la care:
A – aceeasi echipa de cercetare realizeaza studii cross-sectionale repetate
B – acelasi esantion este utilizat pentru mai multe studii cross-sectionale repetate
C – acelasi design de cercetare este utilizat in moduri repetate
113. Un panel este:
A – un esantion cu mai putin de 100 de participanti
B – un esantion cu cel putin 1000 de participanti
C – un esantion de participanti care este utilizat in mod repetat, pentru studii diferite
114. Daca scorul unui test are o eroare standard de masurare de +-1 scor brut, cu ce probabilitate putem spune
ca scorul adevarat al unei persoane care a obtinut 16 puncte brute se afla intre 15 si 17 puncte (inclusive) ? :
A – 0.68
B – 0.34
C – 0.99
115. Pentru a compara mediile pentru o anumita variabila-criteriu continua (de ex. Stres ocupational) pentru
grupuri impartite pe baza unei variabile-predictor categoriale cu doua pozitii (de ex. Gen) trebuie sa
utilizam ca procedura statistica:
A – testul t (Student)
B – ANOVA
C – corelatia
116. O evaluare a integritatii si aderentei la tratament efectuata in cursul unui design experimental privind eficienta
unui tratament, este recomandata pentru cat la suta din cazuri? :
A – 10%
B – 25%
C – 50%
117. Utilitatea (utility) unei metode se refera la:
A – cat de scumpa este
B – cat de valida este
C – raportul dintre resursele implicate si validitatea adusa
118. Daca intr-un design longitudinal avem un numar de 20 de puncte de masurare (momente in care au fost
masurate toate variabilele studiului) putem numi acest design:
A – cohort design
B – time-series design
C – experimental design
119. Principiul MaxMinCon stipuleaza ca intr-un design de cercetare:
A – trebuie sa maximizam varianta externa, sa controlam varianta sistematica sis a minimizam varianta erorilor
B – trebuie sa maximizam variant sistematica, sa controlam varianta externa si sa minimizam varianta erorilor
C – trebuie sa maximizam varianta, sa minimizam variabilele confundate si sa controlam sursele de eroare
120. Evaluarea de screening trebuie sa fie:
A – cat mai fidela si cat mai valida
B – cat mai valida, dar doar suficient de fidela
C – suficient de fidela si valida
121. In cazul unei ipoteze de tipul “Cu cat creste depresia, cu atat cresc tendintele suicidare” ce fel de statistica ar fi
corecta?
A – corelatie
B – test t sau ANOVA
C – analiza de cluster
122. Common Method Variance (CMV) este:
A – Un efect statistic de inflamare a corelatiilor in studiile care se bazeaza exclusive pe self-report
B – un efect statistic de inflamare a corelatiilor in studiile care utilizeaza acelasi chestionar in masuratori repetate
C – un efect statistic de scadere a validitatii pe baza utilizarii unor metode comune, lipsite de inovativitate
123. Esantionarea randomizata a esantionului cercetarii din populatia de referinta rezolva:
A – probleme de validitate interna
B – probleme de validitate externa
C – si probleme de validitate interna si probleme de validitate externa
124. Intr-o investigatie testam efectul a trei metode de invatare a aritmeticii, asupra notei la aritmetica a unui
esantion de 120 de copii de clasa a patra atat baieti cat si fete provenind atat din mediul urban cat si din mediul rural.
Unii dintre ei obtin note mici, dar altii note mari. Strategia analitica pentru studiu este bazata pe un design de:
A – 3 x 2 x 2 = 12 grupuri
B – 3 x 2 x 2 = 7 grupuri
C – 3 x 2 x 2 x2 = 12 grupuri
125. Interferenta tratamentelor multiple (multiple treatment interference) este:
A – o amenintare la adresa validitatii interne
126. Pragurile de fidelitate stabilite de Bernstein si Nunnaly pentru deciziile cu impact minor si deciziile cu impact
major sunt:
A – 0.70 si 0.90
B – 0.50 si 0.70
C – 0.05 si 0.01
127. Pentru a analiza covarianta unei variabile-criteriu continue (de ex. Scorul la un test de depresie) cu o variabila-
predictor categoriala cu 12 pozitii (de ex. Zodia) trebuie sa utilizam ca procedura statistica:
A – ANOVA
C – corelatia
128. Daca vom compara toti copiii care acum au 10 ani (carora le masuram nivelul de anxietate fata de testarea
scolara acum) cu toti copiii care au avut in urma cu 2 ani varsta de 10 ani (carora le-am masurat nivelul de anxietate
fata de testarea scolara atunci) vom avea un:
A – case study design
B – cohort study design ?
C – case control design
129. Care este cel mai important factor la care ar trebui sa ne uitam atunci cand alegem un chestionar pentru
utilizarea in decizii cu impact major?
A – existenta unor instructiuni clare de administrare
B – o validitate ridicata
C – o fidelitate foarte mare
130. Un exemplu de cercetare care nu este realizata printr-un design de tipul “case-control design” este:
A – studiul impactului pe care purtatul castii de bicicleta il are asupra ranilor la cap in caz de accident
B – studiul impactului pe care depresia il are asupra accidentelor de munca
C – studiul efectelor pe care un tratament terapeutic il are asupra remisiei unei afectiuni mentale
131. Daca studiem in psihologia sanatatii modalitati de management al stresului si de asigurare a aderentei la
medicatie, pentru persoanele cu afectiuni cardiace severe, aceasta este o cercetare adresata unei interventii de nivel:
A – primar
B – secundar
C – tertiar
132. Intr-un design de cercetare in care calitatea masurarii este de cea mai mare importanta, masuram extraversia cu
ajutorul a trei chestionare diferite, la trei momente diferite de timp, pentru un esantion de 200 de persoane. Care din
urmatoarele este variabila latenta?
A – momentul in timp la care s-a realizat masurarea
B – extraversia
C – esantionul de 200 de persoane
133. Investigarea opiniilor consumatorilor despre o marca de cafea, pe baza unui chestionar cu 20 de intrebari, care
sunt apoi prelucrate prin statistici descriptive, este un exemplu de:
A – studiu cross-sectional
B – studiu-sondaj
C – studiu de caz
134. O limitare a observatiei ca metoda de cercetare este ca:
A – este posibil ca acele comportamente pe care vrem sa le observam sa nu apara cu suficienta frecventa
B – este posibil ca observatia sa fie prea dificil de realizat
C – este posibil ca statisticile prin care este prelucrata informatia sa fie prea complicate
135. Daca administram acelasi test unui grup de persoane la doua momente diferite de timp si corelam rezultatele
obtinem un indicator de:
A – fidelitate tip consistenta interna
B – validitate concurenta
C – fidelitate tip test-retest
136. Un liceu are 250 de elevi de clasa a zecea, 130 de baieti si 120 de fete. Care este probabilitatea de a extrage
aleator un baiat din acest liceu?
A – 120/130
B – 130/250
C – 1/130
137. Care din urmatoarele o sa afecteze puterea unui coeficient de corelatie?
A – variabilitatea comuna a scorurilor a celor doua variabile
B – directia relatiei dintre cele doua variabile
C – diferenta dintre scorurile medii ale celor doua variabile
138. Care din urmatoarele enunturi referitor la cauzalitate este adevarat:
A – in studiile psihologice nu putem discuta despre o singura variabila cauza, ci despre un ansamblu de conditii
cauzale (inus conditions)
B – este imperativ ca in studiile psihologice sa cautam cauzele adevarate si singular ale fenomenelor (causality
imperative)
C – in studiile psihologice cauzalitatea nu poate fi oricum stabilita niciodata
139. Intr-o cercetare care evalueaza impactul recompensei extrinseci asupra timpului depus la invatare de elevi, care
modalitate de definire a modurilor variabilei dependente este mai corecta, prin prisma principiului MaxMinCon:
????
A – evaluam impactul avut de 100 vs 110 lei
B – evaluam impactul avut de 50 vs 150 lei
C – evaluam impactul avut de 10 vs 200 lei
140. Eroarea de tip 1 in cercetare se intampla:
A – cand acceptam un rezultat care nu ar trebui acceptat (fals pozitiv)
B – cand respingem un rezultat care ar fi trebuit acceptat (fals negativ)
C – cand luam o decizie gresita de acceptare sau respingere (misdecision) indiferent care ar fi aceasta
141. In enuntul “Anxietatea este dependenta de genul si varsta copilului. Mediul de provenienta, salariul parintilor,
aptitudinile cognitive si trasaturile de personalitate ale copiilor sunt mai putin importante in aceasta relatie , care
sunt variabilele categoriale?
A – genul si varsta copilului
B – mediul de provenienta, genul si salariul parintilor
C – genul si mediul de provenienta
142. Pentru a analiza covarianta unei variabile-criteriu categoriale (de exemplu existenta unui diagnostic de depresie
da/nu) cu o variabila-predictor categoriala cu 12 pozitii (de exemplu zodia) trebuie sa utilizam ca procedura
statistica:
A – ANOVA
C – corelatia
143. Daca o variabila care este utilizata pentru o predictie (de exemplu in selectie) are in mod sistematic scoruri mai
mici pentru doua grupuri diferite (de exemplu femei si barbati) atunci:
A – o putem utiliza in selectie daca variabila respectiva este direct relationata cu performanta intr-o activitate a
muncii
B – nu o putem utiliza in selectie sub nici o forma
C – suntem in prezenta unui caz de validitate diferentiala
144. Un studiu de eficacitate (efficacy) a unei interventii pune accent pe:
A – validitatea interna a designului
B – validitatea de criteriu a designului ?
C – validitatea externa a designului
145. Un design “cross-lagged”:
A – este un design calitativ care poate doar descrie realitatea
B – este un design longitudinal care poate da unele indicii despre cauzalitate
C – este un design experimental puternic, care poate proba cauzalitatea
146. In masurarea variabilelor unui studiu cel mai important lucru este:
A – sa avem cele mai complete (comprehensive) metode
B – sa avem cele mai utile (adecvate) metode
C – sa avem cele mai fidele (lipsite de eroare) metode
147. Care din urmatoarele metode este folosita pentru a investiga validitatea unui chestionar de personalitate?
A – Indicele Cronbach-Alpha
B – Indicele Kuder-Richardson
C – Corelatii intre scorurile testului si un criteriu extern obiectiv
148. Erorile de masurare dintr-un design de cercetare pot fi minimizate prin:
A – randomizarea participantilor
B – cresterea fidelitatii instrumentelor utilizate
C – instructaj mai riguros pentru participant
149. Un dezavantaj major al designului de tip longitudinal este faptul ca:
A – nu poate surprinde cauzalitate
B – nu poate surprinde evolutia variabilelor
C – are costuri mai mari
150. Atunci cand realizam o cercetare pe baza intregii populatii de referinta, spunem ca facem:
A – cercetare cu esantionare masiva
B – cercetare pe baza de esantionare de volum
C – cercetare recensamant
151. Se da urmatorul enunt: Stresul cotidian poate genera prin intermediul unor reactii psihologice de aparare
probleme de sanatate, printre care afectiuni cardiace, iar persoanele cu un nevrotism ridicat sunt mai vulnerabile la
acest aspect. Care din componentele enuntului este variabila moderatoare?
A – stresul occupational
B – problemele de sanatate
C – nevrotismul
152. Un studio compara un predictor binomial cu un criteriu binomial. Tabelul cu 2x2 intrari rezultat contine in
celule urmatoarele frecvente: 20 (++), 11 (+-), 11 (-+) si 20 (--). Se calculeaza pentru acest tabel chi-patrat – 5,23 , p
< .05. Cramer V = .29 . Aceasta reprezinta un efect de putere:
A – redusa
B – medie
C – mare
153. Restrangerea de amplitudine (range restriction) are relevanta pentru principiul Maxmincon prin aceea ca:
A – nu maximizeaza sufficient varianta studiului
B – nu minimizeaza sufficient varianta sistematica externa variabilelor critice
C – nu controleaza suficient varianta erorii
154. Validitatea interna a unui design de cercetare tine de:
A – gradul in care variabila independenta a generat cu adevarat efectul detectat
B – gradul in care variabila dependent a suferit cu adevarat o schimbare
C – gradulu in care variabila independenta a suferit cu adevarat o schimbare
155. Care dintre urmatoarele propozitii despre validitate este corecta?
A – validitatea este impartita in forme diferite; validitate de criteriu, de construct, etc
B – validitatea este un ansamblu unitar dar provine din surse diferite: construct, criteriu
C – validitatea este un concept invechit, care a fost inlocuit cu cel de fidelitate
156. O limita majora a evaluarii realizate prin auto-evaluare intro cercetare este ca:
A – evaluarea este mai putin fidela
B – evaluarea este contaminata de managementul impresiei
C – evaluarea nu este cantitativa
157. Rationamentul abductiv este un tip de rationament logic bazat pe:
A – inducite
B – deductie
C – probabilitate
158. Care din urmatoarele caracteristici NU este o caracteristica a unei ipoteze bune:
A – trebuie sa aiba putere explicativa (sa explice relatiile dintre variabile)
B – trebuie sa stim ca este adevarata (dinainte de realizarea studiului
C – trebuie sa fie relevanta din punct de vedere theoretic
159. Intr-o meta-analiza:
A – nu avem criteria explicite de incluziune a studiilor, dar realizam o ponderare cantitativa a rezultatelor acestor
studii
B – avem criteria explicite de incluziune a studiilor si realizam o analiza calitativa a rezultatelor acestor studii
C – avem criterii explicite de incluziune a studiilor si realizam o ponderare cantitativa a rezultatelor acestor studii
160. Varianta experimentala (“true variance” sau “experimental variance”) poate proveni din:
A – randomizarea corecta a participantilor
B – variatii in variabilele de interes masurate, de la un individ la altul
C – variatii in instructajul realizat la diversi participanti la cercetare
161. Un design de cercetare de tip comparativ pentru componente (component control sau dismantling) este
un tip de design la care:
A –interventia este descompusa in componente care sunt adresate unor grupuri diferite
B – grupurile sunt descompuse in subgrupuri, care primesc acelasi tratament, cu unele variatiuni
C – tratamentul este descompus in parte activa si parte placebo, care sunt apoi adresate grupurilor experimental si de
control, dupa caz.
162. Un design de cercetare de tip comparativ pentru componente (“component control sau “dismantling”) cu
control in lista de asteptare (“waiting list”), care are trei componente, A B si C, are o decompozitie perfecta in
cate grupuri?
A–5
B–8
C – 10
163. Intr-o evaluare realizata prin hetero-evaluare, persoana evaluata este denumita:
A – persoana tinta
B – persoana focala
C – participant experimental
164. Se da urmatorul enunt: “Un IQ ridicat provine in parte din mostenirea genetica si in parte din
experientele avute in copilaria timpurie si din alte influente de mediu si este direct asociat, din cauza
probabilitatii mai mari pentru o educatie superioara, o slujba mai buna si un venit mai ridicat, cu speranta de
viata”. Care variabile din acest enunt sunt variabile de interventie (intervening variables)
A – mostenirea genetica si influentele de mediu
B – educatia superioara, slujba mai buna si venitul mai ridicat
C – IQ-ul ridicat si speranta de viata
165. Utilitatea unui test intr-o baterie de teste utilizata in predictia unui criteriu este data de:
A – validitatea (corelatia) acelui test cu criteriul
B – fidelitatea (lipsa de eroare) acelui test
C – validitatea incrementala (aportul) adus de acel test peste celelalte teste din baterie
166. In cazul unei cercetari pe baza de sondaj o amenintare la adresa validitatii externe este ca:
A – lipsa de generalizabilitate
B – maturarea
C – istoricul
167. Pentru a detecta validitatea diferentiala:
A – se compara scorurile medii la predictor si criteriu pentru grupurile problematice
B – se compara validitatea de construct si fidelitatea test-retest pentru grupurile problematice
C – se compara predictia (R-patrat sau ‘beta-ul’ din regresia predictor-criteriu) pentru grupurile
problematice
168. Amenintarile la adresa validitatii externe:
A – ne fac sa nu stim sigur daca rezultatul cercetarii poate fi generalizat si la alte contexte
B – ne fac sa nu stim sigur daca rezultatul cercetarii se datoreaza variabilelor teoretizate
C – ne fac as nu stim sigur daca rezultatul cercetarii se poate extinde daca adaugam alte variabile
169. Ce fel de abordare statistica necesita ipoteza urmatoare: “Resursele postului ridicate au un impact pozitiv
asupra nivelului de implicare in munca”
A – test t sau ANOVA
B – corelatie sau regresie, analiza bidirectionala
C – corelatie sau regresie, analiza unidirectionala
170. Daca administram un test de inteligenta unor copii in clasa a 9 a si corelam, 4 ani mai tarziu, scorurile acelui
test cu notele obtinute de acesti copii la examenul de Bacalaureat, avem o forma de:
A – validitate predictiva
B – validitate de criteriu
C – fidelitate test-retest
171. Esantionarea aleatorie simpla este:
A – o esantionare probabilista
B – o esantionare ne-probabilista
C – o esantionare stratificata
172. Evaluarile facute independent de doi interviatori pentru un numar de 100 de candidati sunt corelate, in acest fel
se obtine un indice:
A – Validitate concurenta (concurrent validity)
B – Acord inter evaluator ( interrateragreement)
C – Injumatatire (split-half reliability)
173. Care din urmatoarele concepte desemneaza o forma de consistenta interna?
A – fidelitatea predictive
B- eroarea standard a masurarii
C – indicele Cronbach Alpha
174. Daca administram un test unui numar de angajati si corelam performanta lor in munca la momentul
prezent cu scorurile testului, obtinem un indicator de:
A – fidelitate test-retest
B – validitate de criteriu
C – validitate predictive
175. O evaluare care utilizeeaza mai multe variabile de personalitate ( multi trasatura) pentru a face un diagnostic
clinic si culege aceste variabile la mai multe momente in timp este:
A – o evaluare multi-trasatura, multi-temporala
B – o evaluare multi-sursa, multi-temporala
C – o evaluare multi-metoda, multi-temporala
176. Masuratorile raportate la criteriu sunt foarte utilizate pentru a masura:
A – personalitatea umana
B – aptitudinile cognitive
C – sanatatea mintala
177. Intr-o distributie normala ce scor IQ (M-100, SD-15) corespunde unui scor z de 2 ?
A – 102
B – 115
C – 130
178. Cohort study design este un tip de design:
A – longitudinal
B – experimental
179. Caracteristica unei metode de masurare de a fi nu doar eficienta (a atinge toate obiectivele) ci si
parcimonica(adecvata din punctul de vedere al resurselor implicate) se numeste:
A – utilitate
B – validitate
C - heteroscedasticitate
180. De regula, un design epidemiologic (psihologia sanatatii) este realizat pe baza unui design:
A – experimental
B – cross-sectional
C – naturalist
181. Ce operatii nu sunt permise cu centilele intr-o cercetare:
A – corelatii
B – analiza de frecventa
C – definire de grupuri
182. Studiul “remisiei spontane” (autovindecarii) in cazuri de depresie poate fi cel mai bine realizat printr-un design
de tipul:
A – experimental design
B – case control design
C – case study design
183. Cubul covariatiilor contine 3 dimensiuni, dintre care in orice tip de cercetare una este factorizata, una replicate
si una tinuta constanta. Dimensiunile sunt:
A – subiecti, participanti, observatori
B – paticipanti, instrumente de masurare, surse de evidenta
C – participanti, variabile, ocazii
184. O metoda prin care putem face ca variabilele studiului sa aiba variabilitate cat mai mare (maximum variant)
este:
A – masurarea cat mai corecta (fidela) a variabilelor
B – stabilirea criteriului in asa fel incat modurile sale sa fie cat mai disjuncte
C – utilizarea unor metode statistice adecvate, care sa corecteze pentru lipsa de variant
185. Un test utilizat in selectie, care contine itemi care arata ca si cum ar fi relationali cu ocupatia pentru care se
utilizeaza testul se spune ca are:
A – validitate de aspect
B – validitate de construct
C – validitate analitica
186. Care din urmatoarele scoruri nu sunt transformari liniare: E B SAU C
A – staninele
B – scorurile STEN
C – cvartilele
187. Alocarea aleatorie a participantilor in grupuri de cercetare:
A – controleaza variabilele confundate
B – controleaza statistic variabilele experimentale
C – controleaza experimental variabilele dependente
188. Corelatia intre doua variabile si relatia de cauzalitate dintre ele sunt strans legate. De aceea:
A – Putem spune ca doua variabile sunt relationate cauzal daca avem o corelatie semnificativa statistic intre ele
B – Putem spune ca doua variabile sunt relationate cauzal daca avem o corelatie semnificativa statistic intre ele si
corelatia este mai mare de 0.50
C – Nu putem face afirmatii despre cauzalitate pe baza corelatiei
189. Votul (pentru sau impotriva) dat de parlamentarii de stanga respectiv dreapta pentru o noua lege genereaza un
tabel 2x2 care are in celulele sale urmatoarele frecvente: 7 (stanga pentru) 37 (stanga, impotriva) – 51 (dreapta,
pentru) si 4 (dreapta, impotriva). Se calculeaza pentru acest tabel chi-patrat = 5.23, p < .05, Cramer V = .29 .
Aceasta reprezinta un efect de putere:
A – redusa
B – medie
C – mare
190. Fidelitatea unui test se refera la:
A – relatia scorurilor testului cu o variabila externa
B – utilizarea corecta a tabelelor de norme
C – lipsa erorii in masurare
191. Varianta erorilor (error variance) poate proveni din:
A – lipsa de randomizare a participantilor
B – variatii in variabilele de interes masurate, de la un individ la altul
C – variatii in comportamentul participantilor, precum oboseala, uitare etc.
192. Care dintre urmatoarele teste ar trebui sa fie ales pentru utilizarea intr-o decizie cu impact major?
A – Validitate mica, fidelitate mare
B – Validitate mare
C – Fidelitate mare, eroare standard de masurare mica
193. O ipoteza trebuie sa stipuleze:
A – variabilele studiului
B – variabilele studiului si relatiile dintre ele
C – variabilele studiului, relatiile dintre ele si statisticile care vor fi utilizate
194. Common method variance (CMV) se refera la:
A – varianta care este atribuita nu metodei utilizate ci erorilor de masurare din cadrul metodei
B – varianta care este atribuibila nu metodei utilizate ci designului de cercetare
C – varianta care este atribuibila nu constructului de interese, ci metodei utilizate
195. Designul de cercetare poate fi definit ca:
A – un plan sistematic pentru a studia o problema stiintifica
B – un plan pentru partea de culegere a datelor
C – o schita de conceptualizare a relatiilor dintre variabilele studiului
196. Motralitatea experimentala este:
A – o amenintare la adresa validitatii interne (validitate 2.0)
197. Care din urmatoarele trei definitii este o definitie operationala pentru anxietate?
A – stare de excitare senzoriala si emotionala
B – nivelul de transpiratie a palmelor
C – starea de teama resimtita de persoana anxioasa
198. Amenintarile la adresa validitatii sunt:
A – evenimente neasteptate la momentul culegerii datelor
B – variabile de diferite tipuri
C – probleme legate de instrumentele de masurare
199. In Ancheta pe baza de sondaj de cele mai multe ori utilizam:
A – statistici inferentiale
B – statistici descriptive
C – nu utilizam statistici deloc, ci doar descrieri verbale
200. Daca esantionam aleator din populatie un esantion de persoane, pe care le alocam apoi in grupul experimental
si de control in functie de dorinta lor de a continua cercetarea pentru un numar mai mare sau mai mic de zile,
suntem in prezenta unui:
A – design experimental
B – design cvasi-experimental
C – design meta-analitic

Metodologie - Grile SECUNDARE (Merged)

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Metodologie - Grile SECUNDARE (Merged)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

Metodologia cercetarii reprezinta strategia si tehnica investigarii Si include urmatoarele clase de

a. ansamblul procedeelor de prelucrare a datelor

Tehnica de cercetare se refera la:

a. operatiuni concrete de colectare a informatiilor

4 In raport cu necesitatile procesului de decizie sunt constituite:

Descrierea caracteristicilor fenomenelor psihosociale este data de:

3.Caracteristica cercetarii descriptive consta in:

a. posibilitatea cunoasterii legaturilor dintre variabile

5.Cercetarile cantitative sunt absolut necesare in:

a. cunoasterea cat mai exacta

6.Pe baza cercetarilor cauzale se pot realiza previziuni a:

7.Alegerea temei de cercetare presupune:

8.Conditiile unei bune ipoteze sunt:

9.Ancheta pilot urmareste:

10.Prelucrarea informatiilor presupune:

a. codificarea si numerotarea datelor obtinute

11.Conditiile unei bune observatii cuprind: abcde

a. stabilirea clara a scopului

12.Care din urmatoarele afirmatii sunt valabile pentru interviu:

a. raspunsurile sunt greu de structurat

13.Interviul poate fi conceput ca:

a. tehnica integrata altor metode

14.Prin convorbire, ca metoda de cercetare a psihicului, se realizeaza:

15.Prin convorbire, ca metoda de cercetare a psihicului, se realizeaza: abcde

16.In convorbirea psihanalitica se impune:

a. contact vizual direct cu psihologul

17. Interviurile in grup se caracterizeaza prin:

a. evidentierea unor noi aspecte

18.Brainstorming-ul este o tehnica:

a. conducatorul este obligat sa vegheze la respectarea anumitor reguli

a. ansamblul elementelor epistemologice

a. set de operatii pe baza carora din ansamblul populatiei se alege o parte ce va

22.Modul de actiune asupra fenomenului studiat este stabilit de:

23.Ca urmare a sintetizarilor si interpretarilor integrative au aparut:

24.Metodologia cercetarii reprezinta strategia si tehnica investigarii Si include urmatoarele clase de

26.Tehnica de cercetare se refera la:

27.Caracteristicile unei bune teorii stiintifice sunt:

28.Caracteristicile unei bune teorii stiintifice sunt:

29.Rolul cercetarilor fundamentale este de:

30.In raport cu necesitatile procesului de decizie sunt constituite:

33.Descrierea caracteristicilor fenomenelor psihosociale este data de:

34.Caracteristica cercetarii descriptive consta in:

36.Cercetarile cauzale sunt menite sa descopere explicatia influentelor si efectelor

38.Pe baza cercetarilor cauzale se pot realiza previziuni a:

39.Alegerea temei de cercetare presupune:

40.Literatura de specialitate – istorie, beletristica, memorii, etc. este folosita in:

41.Ipotezele sunt formulate pentru:

42.Conditiile unei bune ipoteze sunt:

44. Ancheta pilot urmareste:

45.Adecvarea metodelor si tehnicilor la obiectivele cercetarii, ver ificarea fidelitatii si validitatii

46.Prelucrarea informatiilor presupune:

47.Prelucrarile cantitative se realizeaza pe baza:

49. Redactarea raportului de cercetare se face in scopul de a:

51. Observatia ca metoda de cercetare consta in urmarirea intentionata si inregistrarea sistematica a:

52. Continutul observatiei inseamna:

53.Care sunt problemele pe care le ridica observatia in fata psihologului:

56.Observatia directa implica:

58.Conditiile unei bune observatii cuprind:

60.Dupa continutul si calitatea informatiilor putem intalni:

62.Trecerea la o noua grupa de intrebari se realizeaza prin:

64. Eroarea datorata raspunsului gresit sau a codarii gresite este:

65.Care din urmatoarele afirmatii sunt valabile pentru interviu:

66. Interviul poate fi conceput ca: