Suhan Diana Gr E-041

Tema: Solul, sursele de poluarea şi factorii de

degradare a lui. Utilizarea şi protecţia resurselor
funciare.
Tema pentru acasa:

1. Argumentați prin exemple concrete rolul solului ca factor de mediu.

Solul ca factor de mediu pe același plan cu aerul, apa şi organismele vii, este un component
deosebit de important al mediului natural, asigurînd menţinerea şi dezvoltarea vieţii.

Pedosfera, incluzand atat invelisul de sol al uscatului cat si cel al acvatoriilor cu ape putin adanci
este de neinlocuit in multiplele sale functii :

–         de mediu favorabil dezvoltarii organismelor ;

–         de rezervor si sursa de apa, elemente nutritive si energie ;

–         de intermediar activ in toate ciclurile biogeochimice globale de apa, oxigen, azot, fosfor,
sulf, etc. ;

–         de interventie in procesele sau mecanismele care determina balanta bioenergetica a

biosferei si peisajului.

2. Structurați printr-o schemă procesele de degradare fizică a solului.

3. Explicați procesele de degradare fizică a solurilor prezente în Republica Moldova și
în localitatea natală? Ce factori declanșează acest proces?

Degradarea fizică a solului, care este determinată de către activităţile antropice, afectează la
nivel mondial o suprafaţă de 83 milioane ha, adică 4 % din totalul suprafeţelor total degradate.
Cea mai mare suprafaţă degradată prin compactare antropică, datorată în principal utilizării în
agricultură a maşinilor agricole grele şi păşunatului excesiv, este situată în Europa, fiind de
aproximativ 68 milioane ha.

În ţara noastră, comparativ cu situaţia pe plan mondial, terenurile total neproductive au pondere
redusă; nu sunt prezente zone deşertificate şi nici zone cu agricultură primitivă. Date detaliate
privind starea de calitate a solului, procesele degradării solului, intensitatea de manifestare şi
extinderea lor au fost redate de-a lungul anilor în cadrul programelor de monitorizare a solului
sub coordonarea ICPA. Astfel, există o mare varietate de factori limitativi şi procese de origine
naturală şi antropogenă, care afectează capacitatea productivă a solurilor.

Principalele forme de degradare fizică a solului includ: – deteriorarea structurii solurilor,

constînd în distrugerea structurii stratului arabil prin: acţiunea utilajelor agricole, bătătorirea
solului de către maşini, efectuarea lucrărilor agricole la o umiditate nepotrivită, acţiunea
picăturilor de ploaie asupra solului slab protejat de vegetaţie, mineralizarea humusului. Acest
proces afectează porozitatea, aeraţia şi permeabilitatea solului;– compactarea (îndesarea)
solurilor are loc sub acţiunea maşinilor şi utilajelor agricole, care exercită o forţă de apăsare și
provoacă îndesarea şi micşorarea porozităţii solului.Acest proces modifică regimul termic şi de
aerare, reducînd activitatea biologică şi dezvoltarea plantelor; – întărirea solurilor se referă la
procesul de trecere, în perioada secetelor, a orizontului superior al solului în stare densă şi
tare,prelucrarea sa devenind dificilă pînă cînd nu este reumezit. Întărirea este caracteristică doar
solurilor lutoase şi nu se manifestă la cele nisipoase; – crustificarea solurilor este un fenomen
similar întăririi solului, însă aceasta afectează doar primii milimetri de la suprafaţă.