Sarcini pentru disciplina Psihologia Personalității și Însușirilor de personalitate

1. Teoria personalității Jung

 Argumentați originalitatea concepției lui Jung despre dezvoltarea personalității.
 În ce constă sistemul de personalitate la Jung?

Constituită în perioada în care domina psihanaliza freudiană, C.G. Jung formează

un sistem de idei și teorii total diferite și îndepărtate de concepțiile lui S. Freud. Cu toate
acestea, psihanaliza lui S. Freud contribuie la o interpretare, reinterpretare și apariția unor
noi termeni și teorii despre psihicul uman, de aici pornește conceptul de psihologie
analitică a lui C. G. Jung, noțiuni care cunosc unele interacțiuni în contexte descriptive și
explicativ particulare. Putem spune că ideile lui C.G. Jung au altă interpretare și sunt
observate conexiuni cu alte idei, diferite de cele a lui S. Freud. Accepția teoretică constă
în aparatul psihicului uman care este compus din mai multe straturi de profunzime,
primul este conștientul (care este cel mai superficial), inconștientul care se împarte la
rândul său în individual (personal) și colectiv (cel profund).

Datorită lui C. G. Jung cunoaștem dicotomia de extravert și introvert, concepte care

contribuie la explicarea procesului psihicului uman, orientarea acestuia, modul de gândire
și conduită. După cum remarcă C. G. Jung, personalitatea unui individ diferă de la un om
la altul, astfel observăm oameni care sunt orientați preponderent spre lumea externă în
acest mod, aceștia intră în categoria extravertiților, în timp ce alții sunt orientați
preponderent spre lumea internă astfel făcând parte din categoria introverților. Prin
dicotomia dată, C. G. Jung nu face decât să explice construcția aparatului psihic, modul
de percepere a lucrurilor, energia pe care o catalizează e bazată pe exterior sau pe
interior. Teoria dată diferențiază comportamentul uman contribuind la o relaționare mai
productivă, la o orientare a lucrurilor, la o înțelegere mai profundă a sinelui în raport cu
lumea ce te înconjoară. Am putea afirma faptul că, dezvoltarea personalității e într-un
raport de interdependență cu construcția psihicului uman, și aceasta poate fi prin
îndreptarea energiei către modul de percepere a lucrurilor, gândurilor, sentimentelor etc.

Pe lângă dicotomia extrovert – introvert, C.G. Jung a dezvoltata un sistem de

personalitate care înglobează 4 tipuri de funcționalitate a psihicului, aici este vorba de
reflexiv, afectiv, senzorial și intuitiv. Denumirea celor 4 tipuri de funcționalitate a
psihicului descriu semnificativ caracteristica de acțiune și percepere pe care o înglobează,
astfel:

Reflexiv – constă într-un proces rațional de înțelegere a realității, cauzelor și efectelor

printr-un mod al deducției bazat pe logică și analiză. Dacă e să ne referim la o interpretare a
lucrurilor, atunci aceasta se face într-un mod obiectiv având la bază rațiunea, înțelegere;

Afectiv – este opus reflexivului, deoarece constă din reacții impulsive, emite judecăți
printr-o analiză subiectivă ghidându-se de o implicare afectivă, adică a emoțiilor;

Senzorial – funcția de transformarea semnalelor în simțuri, în date efective. Nu există o

ipoteză directă a unor situații, de exemplu unii au unele idei prestabilite a ceea ce este bine și
ceea ce este rău, în această funcționare, senzorialul vede ceea ce este și așa cum este.

Intuitivul – opus senzorialului, funcționarea intuitiv constă în transformarea lucrărilor,

datelor efective și detaliile în imagini conceptuale mai largi, posibilități, idei noi. Intuiția ignoră
în mare parte faptele și detaliile esențiale, logica și adevărul.

Funcţii sunt prezente la fiecare persoană, dar cu ponderi diferite, fiind ierarhizate într-o
manieră particulară pentru fiecare dintre indivizi. Aceste funcţii acţionează în cea mai mare
măsură în mod inconştient (mai degrabă înainte de conştient), dar sunt cu atât mai eficiente cu
cât devin conştiente.

2. Temperamentul

Completați tabelul : Caracteristicile temperamentului pe dimensiuni și recomandări în

educarea/învățarea copiilor

Tip de
temperament Coleric Sangvinic Flegmatic Melancolic

Vorbește într-un Comunicativ, rol Intră greu în Vorbește în

Comunicare mod liber, se central în contact, este detalii și în
axează pe esență, conversații, preia foarte chibzuit, conformitate cu
direct și la subiect. inițiativa, mai calm, tăcut. dispoziția pe
mult îi place să fie Evită discuțiile care o are,
ascultat, decât să care nu-i aduc emană multe
asculte. plăcere stări, îi este
dificil uneori în a
se exprima.
 În dependență de Dificil îi vine să Au o bună Dețin o
Concentrare gradul de interes pe se concentreze, concentrare concentrare
care-l are deține o pot renunța la asupra lucrurilor, bună, dar poate
concentrare unele activități spectatori fideli fi influențată de
maximă. ai acțiunilor. stare acestora.

Afectivitate Insensibili în raport Este mereu vesel, Sunt calmi, Foarte sensibili
cu nevoile unora, optimiști, liniștiți, și sentimentali în
afirmații aspre, expresivi. politicoși, raport cu orice.
impulsivi. diplomați. Pot compătimi.

Acționează din Activi, voiși, Pasnici în tot Puternică energie

Comportame impulsivitatea, pot neorganizați, ceea ce fac, cu emoțională,
nt răni, sunt bine incapacitate de a tact, calm, pe tensinați,
determinați în se organiza. alocuri îngrijorați,
acțiuni, pot avea un nepăsător, nu conștiincioși și
comportament acționează din perfecționiști.
agresiv, tendința de prima stărilor Pricepuți în
a domina. afective, diverse acțiuni.
flexibili.
Având multă Are nevoie de Are nevoie de o Nu tolerează
Recomandări energie și multă atenție și încurajare și critica, sunt
pentru canalizarea energiei grijă, amintirea și apreciere din extrem de
părinți într-un domeniu reamintirea unor partea părinților. sensibili atunci
corect, după actvități. Pentru a când li se invocă
interesele unui duce un lucru la ceva, suferă dacă
coleric, aceasta va un bun sfârșit e sunt desprețuiți
aduce roade bune. nevoie de a-i și desconsiderați.
reaminti de
beneficiile
acesteia.
Captarea atenției Repetarea unor Pentru o Nu uită ușor
Recomandări prin metode cât mai sarcini de mai activitatea mustrarea, astfel
pentru noi, metode de multe ori, școlară bună, are această acțiune
pedagogi interacțiune mereu repetarea unor nevoie de unele poate fi un
diferite. reguli de conduită încurajări și moment de
etc. ghidări, pentru a blocaj pentru o
nu se lăsă a fi reușită ulterioară
leneș trebuie bună.
menținută o
relație profesor-
elev în raport cu
temele pentru
acasă.

3.Analiza tranzacțională
Sarcini
  Realizați un tabel în care să faceți prezentarea fiecărei stări (descriere amplă)

Eu copil Eu părinte Eu adult

Eul copil este consituit din
ceea ce simte, întreaga sa
personalitate este axată pe
latura afectivă. Eul copil
este o stare în care ființele
umanse se comportă,
gândesc și simt la fel ca un
copil, bazat pe instincte.
Copilul este caracterizat
prin emoție, spontanietate,
creație, imitație, recreație.
Eul copil se împarte în
copilul natural care este
vesel, zglobiu, plin de
energie, creativ, jucăuș, pus
pe năzbâtii, în varianta
pozitivă perioada de eu
copil îi oferă ființei o bază
din care se evolueze, iar din
varianta negativă poate fi
un inadaptat și neintegrat
social.
Eul părinte este constituit
din ceea ce observăm,
putem sune faptul că este
arhetipul inconștient al
figurilor parentale. Eul
părinte include toate
amintirile ale unor momente
externe, înregistrate în
inconștient automat și care
s-au petrecu în primii 5 ani
de viață. Această stare e
eului părinte include limite,
interdicții, judecăți, modele
de comportament bine
definit. Eul părinte se
împarte în părintele
protector, acesta este acel ce
oferă sfaturi, ajutor,
mangâiere, are un sentiment
al securității. În varianta
pozitivă oferă încredere, dar
în varianta negativă este
coplesitor.
Părintele normativ include
prejucăti și judecăti de
valoare, acesta stabilește
limite, reguli, critică,
disciplinează. În varianta
pozitivă oferă apărare si
securizează, iar în varianta
negativă devalorizează.
Eul adult este constituit din
ceea ce învățăm. Dacă e să
comparăm eul adult, atunci
îl putem asocia cu un
computer care agonisește
informații și le asimilează,
în acest sens sunt luate
dezcii prin prisma
obiectivității, în absența
emoțiilor care ar putea
afecta acest procez. Putem
afirma faptul că starea de
adult permite evaluarea și
validarea datelor primite de
Eul Părinte și Eul Copil. În
variante pozitive este atent,
ia decizii, colaborează și
negociază, iar în viarianta
negativă eul adult analiează
excesic datele sau relațiile
interpersonale.

 În ce constau tranzacțiile și câte tipuri există;

Tranzacțiile este consituită ca fiind unitate fundamentală a comunicării

sociale, formate din stimul și răspuns. Tranzacția se referă la comunicare
interpersonală în toate aspectele acesteia, verbal ce presupune exprimarea prin
cuvinte, nonverbal ce presupune limbajul corpului, paraverbal ce presupune tonul
și inflexiunile vocii, ritmul de vorbire, modul de accentuare, cuvintele, pauzele
utilizate.
Dacă e să analizăm ce prezintă a fi în sine tranzacționarea, atunci aceasta este
o metodă de cercetare a interacțiunilor între persoane.
Tranzacțiile sunt de mai multe tipuri:
Tranzacția complementară sua reciprocă – are loc atunci când ambii
parteneri ai comunicării adotp aceeași stare a eului;
Tranzacția încrucișată –are loc atunci când un interlocutor adoptă starea
eului, decât cea în care partenerul se află, astfel se produce o ruptură în
comunicare, iar unul dintre interlocutori trebuie să-și schimbe starea.
Tranzacția dublă sau complicată – are loc atunci când existp două mesaje
contradictorii ale comunicării, unul explicit și unul implicit, adică unul la nivel de
conversație, iar altul la nivel psihologic.

 Argumentați importanța pozițiilor de viață asupra dezvoltării personalității.

Pozițiile de viață constribuie semnificativ la dezvoltarea personalității

noastre, asta din motiv că toate aspectele și pozițiile vieții vin cu anumitele
formări de personalitate, iar din moment ce aceste poziții iau variante negative
acestea constribuie la formarea unor traume ce cu timpul se agravează și
cauzează alte disfuncții. Poziția de viață contribuie la interlaționarea
funcțională cu alții, în familie, societate etc.

 Care este aportul acestei teorii pentru psihologia personalității și cum o

putem integra în domeniul profesional (fiecare grupă indică pentru
specialitatea la care învață.) Argumentați prin exemple.

Analiza trazacțională are un aport imens, deoarece analizează tipurile

de persoane, interacțiune și relaționarea. Ființa umană mereu are nevoie de
relaționare de exprimare a sinelui în raport cu societatea, alți oameni, de
aceea tiparele și tipurile de relaționare alese contribuie la o funcționarea a
relațiilor și a decursului uman. Analiza tranzațională face ca emoțiile,
gândurile, ideile să fie observate și trăite din diverse perspective, având o
diversă interpretare. Cred că, acestă teorie o putem implica în cadrul
terapiilor familiare, dar și nu numai, contribuie la o întelegere a unor procese
legate poate chiar și de inconștient, sinele profund.