Modele de Proiecte

UBB FIZICA
Modele de proiecte şi
probleme rezolvate
pentru cursul de
“Tehnologii criogenice”
Iosif Grigore Deac
2016
Cuprins:
1. Transferul de căldură în regim static………………………………………………………………………………………2
2. Transferul de căldură în regim dinamic………………………………………………………………….……..……..34
3. Dimensionarea agregatelor de vidare…………………………………………………………………………….…….44
4. Producerea temperaturilor joase utilizând efectul Joule-Thomson………………………………………51
5. Producerea temperaturilor joase utilizând ciclul Stirling inversat………………………………….……..56
6. Producerea temperaturilor joase utilizând ciclul Gifford-McMahon………………………………….…60
7. Producerea temperaturilor joase utilizând ciclul Claude………………………………………………………63
8. Producerea temperaturilor joase utilizând ciclul Brayton…………………………………………………….68

. Tra sferul de ăldură î regi stati
1. Tra sferul de căldură î regi static
Problema 1
Cal ulaţi âţi litri de heliu li hid su t e esari pe tru a ră ii u o ie t de kg de upru de la te peratura
a erei la , K, da ă ră irea se fa e pe ur ătoarele ăi:
a) scufundând corpul în baia de heliu, â d pe tru ră ire este utilizată doar ăldura late tă de
vaporizare (L = 2,56 kJ/L).
ră i d o ie tul le t, utilizâ d atât ăldura late tă ât şi gazul re e rezultat î ur a e aporării

e talpia aporilor rezultaţi .
preră i d o ie tul u azot li hid şi apoi utilizâ d a sau .
Soluţie
Entalpia H = U+PV
Pri ră irea o ie tului de upru are lo ariaţia de e talpie:
∆ K→ , K = ∙
Pentru aceasta folosim tabelul din G.K. White, Experimental Techniques in Low Temperature Physics, Ed.
a 3-a (Clarendon, Oxford 1979)
Pentru Cu, temperatura Debye θD ≈ K şi asa olară µ = ,6 kg.
la olu o sta t şi presiu e o sta tă ariaţia de e talpie este egală u ariaţia e ergiei i ter e.
La 4 K , θD/T ≈ pe tru are U-U0 ≈

−
La 300 K , θD/T ≈ , pe tru are = , , adi ă U-U0= 300·16,81= 5043 kJ/kmol
deci U300 K –U4,2 K = 5043 kJ/kmol.

olu ul de LHe îl găsi di :
− = ∙
Î lo ui d, găsi : VLHe= 30,97 L
U olu are de LHe se e aporă la ră irea u ui obiect cu masa de un kilogram.
Î a eastă situaţie, e uaţia alori atri ă se s rie:
∆ K→ , K = ∙ + ∙∆ K→ , K
asa de LHe e aporată este = ∙

3
de sitatea heliului li hid este = kg/ .
Entalpiile heliului: (folosind baza de date http://webbook.nist.gov/chemistry/fluid/)
HHe(4,2 K) = 20,75 kJ/kg.
HHe (300 K) =1564 kJ/kg.
∆ �� K→ , K ,
avem deci = = − ≈ , L
+ ∙∆ �� K→ , K , + ∙ − ,
O ţi e de i o a titate ult ai redusă de LHe e aporat.
La preră irea u azot li hid la TLN2 =77 K şi i ersare î LHe:
∆HCu K→ , K = ∙
−
Acum la 77 K , θD/T ≈ pe tru are = , adi ă U77 K-U4,2 K= 77·4,53= 348,8 kJ/kmol.
Deci
∆HCu K→ , K = − = , ∙ = , kJ
,
Î a este o diţii, găsi : VLHe= 2,14 L
Di ou o aloare rezo a ilă.
Pe tru azul â d folosi şi e talpia aporilor a e :
∆ K→ , K = ∙ + ∙∆ K→ , K
Folosim aici din nou baza de date e ţio ată:
3
HHe(4,2 K) = 20,75 kJ/kg.
HHe (77 K) =407 kJ/kg.
∆ K→ , K ,
= = −
≈ , L
+ ∙∆ K→ , K , + ∙ − ,
O aloare are este ai ult de ât a epta ilă. Sigur, e istă o rezer ă asupra a estei alori, î legătură
cu gradul de recuperare a entalpiei vaporilor de heliu.
Problema 2
Li ia de u plere a u ei elule e peri e tale are fu ţio ează la K u 3He este a orată ter i pe
a era de a este a u ui refrigerator u diluţie la K. Dia etrul e terior al a estui tu de CuNi este
de , , dia etrul i terior este de . şi lu gi ea tu ului a li iei de u plere este de , . Cât
de are este pătru derea de ăldură de la K la elulă?
, ∙ −
3
He este u li hid Fer i are are o du ti itatea ter i ă = W/m pentru < mK
iar o du ti itatea ter i ă pe tru CuNi poate fi apro i ată la te peraturi joase: = , ∙ W/K m.
Soluţie
Î figura alăturată este preze tată stru tura li iei de ali e tare a elulei.
Li ia de u plere este for ată di tr-

un tub de CuNi prin care curge 3He.
Flu ul de ăldură are tre e pri tr-u aterial are are aria se ţiu ii tra s ersale A, lungimea L şi
o du ti itatea ter i ă k este dată de relaţia:
̇ = ∫
Pătru derile de ăldură au lo atât pri pereţii tu ului de CuNi ât şi pri oloa a de 3He.
Pe tru tu ul de CuNi, aria se ţiu ii tra s ersale este:
= − = −
4
iar o du ti itatea ter i ă: = , ∙ W/K m.
Astfel î ât flu ul ter i pri pereţii tu ului este:
[ , ∙ − − ]
− − , ∙
̇ CuNi = ∫ , ∙ = ∫ , ∙
· · ,
mK
− [ − − ]= , −
= , ∙ ∙ − ∙ W= , pW
Pentru coloana de 3He, aria se ţiu ii tra s ersale este
= =
şi o du ti itatea ter i ă î a est i ter al de te peratură:

−
, ∙
= W/m
Aşa ă:
− − −
, ∙ , ∙ ∙
̇ = ∫ = , ∙ −
∙ ln
He ∙ ∙ , ∙ −
−
= , ∙ W= , pW
De i flu ul total de ăldură este:
̇ = ̇ CuNi + ̇ = , pW
He
O ser ă ă flu ul ajor de ăldură este tra s is pri i ter ediul 3He, care este un excelent
o du ător de ăldură î a est do e iu de te peratură.
Problema 3
Calculaţi te peratura la apătul ald al u ei ări

ili dri e u lu gi ea de şi u dia etrul
de da ă pri eşte u flu de ăldură de
, W şi da ă apătul re e este e ţi ut la K.
Efe tuaţi al ulul pe tru sti la P re , ala ă şi Cu.
Folosiţi figura alăturată pe tru depe de ţa
o du ti ităţii ter i e de te peratură pe tru
câteva materiale utilizate la temperaturi joase.
Figura o preluă di : O. V. Lou as aa,
Experimental principles and methods Below 1K,
Academic press 1974. Este Fig. 9. 1, pagina 246.
5
Soluţie
Flu ul de ăldura tra s isă pri aria se ţiu ii tra s ersale este:
̇ =−
I grafi ul di Fig. , di sursa itată se prezi ă depe de ţa logarit i ă a o du ti ităţii ter i e k de

te peratură adi ă log k) vs. log (T . Pe tru ele ai ulte ateriale a este ur e su t işte drepte de
forma:
log = + ∙ log
a este depe de ţe pot fi puse su for a: log = log
adi ă: =
Da ă î lo ui î e uaţia are e dă tra sferul de ăldură:
̇ =−
i tegră : ̇ + =− +
La apătul re e, â d x = 0, T = 0.
De pe grafi : pe tru Ala ă luă pe tru T = ,1 K avem k = 6·10-2W/m-K şi pe tru T = K, k = , W/ -K
log , −log , − . − − .
Panta: = = , , deci luă ≈
log −log .
pentru T=1K, k=k0·1K= 0,7 W/m-K; deci k0 = 0,7 W/(m·K2)
Avem deci pentru Ala ă: = , ∙ W/(m·K).
⁄ ⁄ ⁄
̇� ∙ , ∙ −9 ∙ ∙ − ∙ −6
te peratura î poziţia este : = = = =
∙ ∙ −6 ∙ , ∙ ,
−
, ∙ K= , mK
Pentru Cu(a) –foarte pur:
de pe grafi a e : k = W/ K la , K şi k = 300 W/mK la 0,2 K
log −log , − .
Panta: =− = ,
log , −log . , − − ,
la T = 0.7 K avem k = k0·T0,9 = 900 W/mK
k = 1240·T0,9
6
̇� ⁄ + −9 ∙ − ⁄ , −6 ⁄ ,
+ , ∙ , ∙ ∙ , ∙
te peratura î poziţia este : = = −6 ∙ = =
∙ ∙ ∙
=20,6·10-6 K = 20,6 µK.
Pentru pyrex: de pe grafic avem: k = 2·10-2 W/ K la K şi k = 2·10-4 W/mK la 0,1 K
log , −log , − , − − .
Panta: = ≈ , deci luă ≈
log −log .
La T = 1 K avem k = 2·10-2 W/mK, k = k0·T2 = 2·10-2T2 W/mK3
⁄ + ⁄ ⁄
+ ̇ ∙ , ∙ −
∙ ∙ −
∙ − −
= = −
= = , ∙ K= , K
∙ ∙ ∙ , ∙ ,
Capătul ald se î ălzeşte el ai ult î azul sti lei p re , are are o du ti itatea ter i ă ea ai
redusă, sau ea ai are rezisti itate ter i ă. Pute fa e o a alogie u ele tri itatea: flu ul ter i î
lo de i tesitatea ure tului ele tri , reziste ţa ter i ă î lo de reziste ţa ele tri ă şi difere ţa de
te peratură î lo ul difere ţei de pote ţial.
Problema 4
Cât ar tre ui să fie dia etrul i terior al u ui tu de CuNi u grosi ea peretelui de , u plut u 4He
solid la , K, astfel î ât o du ta ţa lui ter i ă să fie egală u ea a 4He solid di tu . Puteţi folosi
graficul k vs. T de la problema 2.
Soluţie
-2
Graficul k s. T i di ă pe tru tu ul de CuNi la , K o o du ti itate ter i ă kCuNi ≈ · W/(m·K);
Pentru 4He solid la , K găsi kHe ≈ , W/(m·K).

∆ ∙
Fluxul termic: ̇ = ∙ = ∙ ∆ , aici am notat cu C o du ta ţa: =
Deci în cazul nostru trebuie să avem, când LCuNi= LHe:
CuNi ∙ CuNi = He ∙ He
�
CuNi = − �
şi He = �
�
Avem deci : − �
CuNi = �
He ,
7
dar − � = � + − � = � + − � � + + � = � +
Da ă î lo ui :
� + CuNi = � He
− − −
Adi ă: ∙ � + ∙ = � ∙ ,
− −
, � − ∙ � − ∙ =
De u de găsi di = 0,33 mm.
Problema 5
Oxigenul lichid este stocat într-un container sferic izolat prin vid cu vasul exterior având diametrul
de , şi el i terior de , .Spaţiul di tre ele două ase este e a uat la , Pa. E isi itatea
asului i terior este . şi a elui e terior , . Da ă te peratura asului e terior este de K şi a
elui i terior de K, deter i ati a flu ul de ăldură pri radiaţie şi flu ul total de ăldură pri
radiaţie şi o du ţie ole ulară pri spaţiul e a uat. ât o ige li hid se e aporă?
Soluţie
Flu ul de ăldură pri radiaţie este dat de expresia:
̇ = � ⋅ − −
− −
Aici E este factorul de emisivitate : = [� + − ] =[ + − ] = , .
� , ,
Constanta Stefan – Boltzmann: σ = 5,6704·10-8·Wm-2·K-4 ; iar F1-2 este fa torul de o figuraţie. Î cazul
ostru â d suprafaţa e terioară o î glo eză pe ea i terioară F1-2 = 1.
Avem deci :
̇ = , , · −
, [ − ]= , W
Pe tru a estă aloare a presiu ii di tre pereţii asului, su te î regi ul de urgere ole ular.
Cal ulă par ursul li er ediu, ţi â d o t ă
= ( )
µ este viscozitatea aerului. La temperature camerei (300 K) µ = 18,47 10-6 Pa·s. Masa ole ular a aerului
este M = 28,97 kg (G.K. White, Experimental Techniques in Low Temperature Physics, Ed. a 3-a
(Clarendon, Oxford 1979)).
8
, · −6 , ∙ ⋅ /
deci = = , m
, ∙ − ⋅ ,
Într-ade ăr, par ursul li er ediu este ult ai are de ât dista ţa di tre pererţii asului, astfel î ât
suntem în cazul curgerii molecular libere.
Coefi ie ţii de a o odare pe tru aer la şi la K su t , şi respe ti e G.K. White, Experimental

Techniques in Low Temperature Physics, Ed. a 3-a (Clarendon, Oxford 1979)).
Factorul coeficientului de acomodare:
− −
=[ + ( − )] =[ + ( − )] = ,
,
Fluxul termic prin gazul residual este:
̇ = ă⋅ ⋅ −
În cazul aerului constanta este 1,2 .
Astfel încât
̇ = , ⋅ . ⋅ , ⋅ , ⋅ −
− = , W
Co stată ă flu ul ter i pri gazul rezidual este ai i , u ult, de ât el are are lo pri radiaţie
da ă p = , · -3 Pa = 1,5·10-5 mbar.
De i flu ul total de ăldură la asul i terior este:
̇ = ̇ + ̇ = , + = , W
Problema 6.
Capacitatea de stocare a unui vas dewar mic este de 30 de litri (vezi figura de mai jos). Aria suprafeţei
vasului interior este de aproximativ 0,5 m2. Temperatura mediului exterior este Te≈ K iar
temperatura heliului lichid din vasul exterior este de Ti≈ , K. Izolaţia ultistrat o ţi e de e ra e
de radiaţie u e isi itatea = . . Neglijâ d pătru derile de ăldură pri gazul rezidual şi pri „gâtul”
o tai erului, esti aţi rata de e aporare a heliului li hid.Constanta Stefan-Boltzmann σ = 5,6704·10-
8
·Wm-2·K-4. Căldura late tă de e aporare a heliului este LHe = 2,56 kJ/L.
Soluţie
În figura alăturată este preze tată stru tura s he ati a u ui as de ar:
9
T1 T2 T99 T1 00
Te Ti
LHe
Sar i a ter i ă la asul i terior este (vezi cursul 4):
�∙ � ∙�
̇ = ( − � )
+ −�
înlocuind, avem:
-
, ∙ , ∙ , ·
̇ = ( - , )≈ ∙ -
W
+ - ,
Da ă LHe = 2,56 kJ/L,
rata de evaporare a heliului va fi atunci:
̇ ∙ -
= = ∙ ∙ ≈ , L/zi
, ∙
Acest rezultat este rezonabil pentru un vas dewar de stacare a heliului lichid în laborator.
Problema 7.
Deter i aţi o du ti itatea ter i ă edie apare tă a u ei izolaţii ultistrat a î tre şi K şi

î tre şi , K, da ă izolaţia este o struită di de straturi/ de folie de alu i iu = , şi
2
hârtie di fi ră de sti lă. Co du ta ţa aterialului separator este de 0,0851 W/m ·K. Constanta Stefan-
Boltzmann σ = 5,6704·10-8·Wm-2·K-4.
Soluţie
Într-o apro i aţie si plă, o du ti itatea ter i ă apare tă a izolaţiei ultistrat plasată î id î alt su
10-4 ar poate fi deter i ată u ajutorul relaţiei ezi ursul de „Teh ologii rioge i e” :
  T23   T1    T1  
2
1   
ka  k s  1     1   
N / x  2     T2    T2  
   
10
I a eastă for ulă:
• N/Δx reprezi tă u ărul de straturi strat refle ta t plus separator pe u itatea de grosi e,
• ks este oefi ie tul de o du ţie ter i ă î fază solidă,
• σ este constanta Stefan-Boltzmann, emisivitatea
• T1 te peratura suprafeţei re i şi T2 a celei calde
I o diţiile a estei pro le e a e :
Cazul a)
 5,6704· 10-8 0,05(300)3  

 20   
2
1  20  
ka  0,0851 1     1  
-6
 = 55,52·10 W/(m·K) =
24  100  2  0,05   300    300 
 
=55,52·µW/(m·K)
Cazul b)
 5,6704· 10-8 0,05(20)3  

 4,2    4,2  
2
1 
ka  0,0851 1     1 
-6
  =35,46 10 W/(m·K)= 35,46·µW/(m·K)
24  100  2  0,05   20    20 
 
Studiu asupra co ducţiei termice în solide
Izolat
x
̇
qx+Δ
x= 0 x x+x x= L qx
Izolat
Modifi area î ti p a e ergiei i ter e adi ă pri ul pri ipiu al ter odi a i ii
�
� − +∆ + ̇ =
�
�
� =−
�
11
�
da ă dez oltă î serie Fourier: �+∆� = � − ∆
��
� �
scriem modificarea energiei interne: = ∆ ; şi ∆ = ∙∆
� �
� � �
şi a e : + ̇=
��
o du ţia generarea i erţia ter i ă

lo gitudi ală i ter ă de
ăldură
da ă k ~ o sta t u te peraturaşi i trodu â d difuzi itatea ter i ă α:
� ̇ �
+ =
� �
unde =
� �
Î regi staţio ar: + ̇=
��
Da ă u e istă pătru deri de ăldură, e uaţia de i e:
� �
( )=
� �
da ă k = const., atunci avem

�
=
�
soluţia este de for a: = +
u o diţiile la li ită: la x = 0, T = T0 şi la x = L, T = TL
−
rezultă de ai i = şi = ; adi ă:
−
= +
Te peratura des reşte li ear u dista ţa x.
Da ă k nu este constant
� �
( )=
� �
şi
12
�
=−
�
da ă i tegră î a ii e ri după x:
�
∫ = − ∫ =− ∫
�
= − ∫
integrala se u eşte i tegrala o du ti ităţii ter i e, şi pe tru pri ipalele ateriale folosite î
rioge ie o găsi î ai ulte aze de date.
Pe tru etale are o ţi i purităţi, la te peraturi joase:
=
�
şi a e atu i:
� �
( ∙ )=
� � �
�
∙ = .
� �
avem deci:
da ă i tegră î a ii e ri: = +
Co diţiile la li ită: la x = 0, T = T0
soluţia li eară
=
şi la x = L, T = TL
= −
� soluţia pătrati ă
Avem atunci: = − +
13
�
sau: =√ − +
Cele două azuri su t preze tate î figura alăturată.
Da ă e istă u flu u ifor de pătru deri de ăldură:
aici prin q a otat flu ul de ăldură pri u itatea de suprafaţă iar pri t grosimea peretelui ecranului
care este ancorat la temperatura T0. Lăţi ea peretelui este otată u w. Pe k îl o sideră o sta t.
Co diţiile la li ită su t a u :
la x = 0, T = T0 ă este a orat la T0 , şi la x = L, q = a este la apătul e ra ului .
Î a este o diţii a e da ă i tegră :
�
+ =
�
da ă ai i tegră odată:
=− + +
Se ul i us apare di auză a se sul a ei O este opus elui a flu ului de ăldură.
la = rezultă = ; la x = L avem
− ∆
= + ; adică = =
avem deci
∆
=− + +
dar nu
sau a putea spu e ă, flu ul de ăldură are tre e pri ară este:
14
∆
� = ∙ ∙ = ∙ ∙ ; = ∙
deci avem atunci:

∆ ∙
=
∙
adi ă:
∙
=− + +
∙
Flu ul de ăldură are pătru de fa e a te peratura să reas ă la apătul peretelui
Difere ţa a i ă de te peratură produsă de flu ul i trodus:
∙
∆ � = − =
∙
Vo edea ă a east studiu a fi foarte util â d o a aliza di e sio area ecranelor termice pentru
prote ţia riostatelor.
Proiect: Dimensionarea termică a u ui criostat cu ag eţi supraco ductori pe tru u accelerator de

particule de tip LHC (Large Hadron Collider)-studiu de caz
She a de pri ipiu a riostatului pri ipal, dipolar, LHC, este preze tată î figura de ai jos şi a
preluat-o din lucrarea „Cr ostat Desig ” a lui Vittorio Par a pu li ată o li e ezi
ar i .org/pdf/ . şi preze tată la o feri ţa CAS, Superconductivity for accelerators, Erice
2013.
15
Se ţiu e tra s ersală a riostatului LHC pe tru detalii ezi sursa itată arxiv.org/pdf/1501.07154)
Criostatul tu ular găzduieşte u ag et supra o du tor dipolar ră it u heliu li hid suprafluid la , K.

Diametrul vasului exterior este de 1 m iar lungimea unui modul este de 6,6 m. Vom analiza transferul
ter i orespu zâ d u ităţii de lu gi e a riostatului tu ular. Lu gi ea totală, o ţi ută pri uplarea
acestor module ajunge la circa 23 Km!
Asi ilă asa e trală cu un cilindru metalic oţel i o ida il cu masa rece (MR) având diametrul de
0,6 m şi aria laterală de AMR = · . ·L m2= 1,88 m2) şi te peratura de ir a , K. Vasul e terior este
realizat di oţel ar o şi este e pus la o te peratură de K şi are aria laterală de AVE = · ·L m2=
3,14 m2.
Efortul de ră ire u heliu li hid fii d e tre de are ir a kW/W , pătru derile de ăldură stati e
tre uie i i izate î el ai efi ie t şi e o o i od. Astfel e e esar să u a e pătru deri de
ăldură ai ari de 0,2 W/m la 1,8 K. Î tre , şi K pătru derile de ăldură tre uie să fie ai i i de
, W/ iar î tre şi K a estea tre uie să fie ai i i de , W/ .
-5
Vo a aliza tra sferul de ăldură atât î situaţia î are a e u id foarte u de ar şi î
situaţia â d a esta este ai sla de -3mbar.
Soluţie
a o sideră asa re e e pusă dire t flu ului ter i , î preze ţa u ui id î alt.
luă e isi itatea pe tru oţel i o ida il la K: MR = , şi pe tru asul e terior VE= 0,2.
16
A e o figuraţia di figură:
̇ =�∙ − ∙
− −
,
=[ + ( − )] =[ + ( − )] ≅ ,
� � , , ,
̇ =�∙ − ∙ = , ∙ -
∙ , ( - , ) , ≅ W/m
ult prea ult faţă de sar i a ter i ă a i ă de , W/ .
î făşură asa re e u u strat de folie de alu i iu
Asta î sea ă ăa odifi at e isi itatea asei e trale la = ,

− , −
�
adi ă =[ + − ] =[ + − ] ≅ ,
� � �� , , ,
deci
̇ =�∙ − ∙ = , ∙ -
∙ , ( - , ) , ≅ , W/m
Tot prea mult.
Î făşură asa re e u 30 de straturi de izolaţie ultistrat
I azul izolaţiei ultistrat IMS folosite la LHC s-a ţi ut o t doar

de două e a is e pri ipale de tra sport al ăldurii: radiaţie, pri
i ter ediul u ui ter e proporţio al u difere ţele de
te peratură la puterea a patra şi o du ţia reziduală î fază solidă,
printr-u ter e proporţio al u difere ţa de te peratură şi
te peratura edie a elor doi pereţi. S-a utilizat o for ulă
i gi ereas ă si plistă:
+
= − + −
+ +
u de α şi β su t fa tori de ore ţie, are au fost o ţi uţi e peri e tal, şi î azul de faţă au alorile:
α= , · -4 W/(m2·K2 şi β = , · -9 W/(m2·K4). (vezi sursa citată).
Astfel î ât găsi :
- -
, ∙ , ∙ + ,
= ( - , )+ ∙ - , ≈ , + , = , W/m
+ +
Atu i flu ul de ăldură are aju ge la asa rece este:
17
̇ = ∙ = , ∙ , = , W/m
Tot este prea ult faţă de flu ul li ită a eptat de , W/ .
d) Adăugă u e ra de radiaţie de Al ră it la 80 K
Presupu e ă dia etrul a estui e ra este de ,
AER = · , · = , m
E isi itatea alu i iului la K, ER = 0.1
Flu ul de ăldură la asa re e este:
̇ =�∙ − ∙
− , −
�
unde = [� + − ] =[ + − ] ≅ ,
� �� , , ,
̇ =�∙ − ∙ = , ∙ -
∙ , ( - , ) , ≅ , W/m
I ă tot ai a e u flu are la asa re e.
Flu ul de ăldură la e ra ul de radiaţie de la asul e terior este:
̇ =�∙ − ∙
− −
,
=[ + ( − )] =[ + ( − )] ≅ ,
� � , , ,
̇ =�∙ − ∙ = , ∙ -
∙ , ( - ) , ≅ , W/m
O sar i ă ter i ă ult prea are faţă de ea ad isă de W/
e Adăugă izolaţie ultistrat 30 de straturi, în jurul ecranului termic
Presupu e u id sufi ie t de î alt, astfel î ât să pute

eglija tra sferul de ăldură pri gazul rezidual.
̇ =�∙ − ∙ = , ∙ -
∙ , ( - , ) , ≅ , W/m
Cu de straturi de izolaţie:
- -
, ∙ , ∙ +
= ( - )+ ∙ - ≈ , + , = , W/m
+ +
̇ − = ∙ = , ∙ , = , W/m
18
A est flu de ăldură se î adrează î li itele i puse de W/ la K.
f Î făşură asa re e u o folie de alu i iu
Flu ul de ăldură la asa re e este:
̇ =�∙ − ∙
− , −
�
unde = [� + − ] =[ + − ] ≅ ,
�� , , ,
̇ =�∙ − ∙ =
-
= , ∙ ∙ , ( - , ) , ≅ , W/m
De data a easta flu ul ter i la asa re e este su li ita i pusă de , W/ .
g) În cazul unui vid înalt (10-3 Pa)
Î a eastă situaţie, e a is elor de tra sfer de ăldură preze te, li se adaugă şi o du ţia pri gazul
rezidual, î regi de urgere ole ulară
Factorul coeficientului de acomodare:
A luat αER pe tru heliu la K , αER = , şi αMR = 1, la 2K

− −
,
=[ + ( − )] =[ + ( − )] = ,
, ,
Fluxul termic prin gazul rezidual este:
̇ = ă⋅ ⋅ −
În cazul heliului constanta este 2,1 .
Astfel încât
̇ = , ⋅ , ⋅ , ⋅ ⋅ −
− , = , W/m
pentru un vid bun de 10-3Pa = 10-5mbar.
̇ = ̇ + ̇ = , + , = , W/m
Ceea e î se ă aa depăşit aloarea li ită de . W/ .
Da ă ţi e o t şi de o du ţia pri gazul rezidual la e ra ul de radiaţie presupu e a a esta

provine de la heliu- are ră eşte orpul e tral la -3 Pa:
19
− , −
��
=[ + − ] =[ + − ] = , ; cu aER = , şi aVE = 0,3
�� , , ,
̇ − = , ⋅ , ⋅ , ⋅ ⋅ −
− ≈ , W/m
Deci în total:
̇ = ̇ − + ̇ − ≈ W/m
h) În cazul unui vid mai slab (P ~ 10-3 ar azul u ei s ăpări de heliu - În cazul unui vid ceva mai slab
-3
dar totuşi u de ar, presiu ea fii d u două ordi e de ări e ai are:
̇ = , ⋅ , ⋅ , ⋅ ⋅ −
− , = , W/m
şi
̇ = ̇ + ̇ = , + , = , W/m
Depăşi u ult sar i a ter i ă pe asa re e.

− , −
��
=[ + − ] =[ + − ] = , ; cu aER = , şi aVE = 0,3
�� , , ,
la e ra ul ter i , pri o du ţie î gazul rezidual a e :
̇ = , ⋅ , ⋅ , ⋅ ⋅ −
− = , W/m
i da ă î făşură asa re e u straturi de IMS
Me a is ele de tra sfer de aldură i pli ate de preze ţa izolaţiei IMS:

- -
, ∙ , ∙ + ,
= ( - , )+ ∙ - , ≈ , + , = , W/m
+ +
̇ = ∙ = , ∙ , = , W/m
În cazul unui înalt (10-4 Pa = 10-6 mbar), tre uie să i lude şi o tri uţia di partea o du ţiei î gazul
rezidual va fi de circa :
̇ = , ⋅ , ⋅ , ⋅ ⋅ −
− , = , W/m
ceea ce permite încadrarea în limita li ita i pusă.
Î ta elul alăturat a e u rezu at al sar i ilor ter i e pe tru diferite o figuraţii.
Co figuraţia Sar i a ter i ă la K Sar i a ter i ă la K

a) asa re e e pusă dire t flu ului ter i , 73 W/m Nu e cazul
î preze ţa u ui id î alt
asa re e î făşurată u u strat de folie 40,8 W/m Nu e cazul
de aluminiu
20
asa re e î făşurată u de straturi de 2,03 W/m Nu e cazul
izolaţie ultistrat
d) masa rece fără izolaţie ultistrat + u 0,29W/m 78,23 W/m
e ra de radiaţie de Al ră it la K
e) masa rece + u e ra de radiaţie de Al 0,29 W/m 2,66 W/m
ră it la K î făşurat î 30 de straturi de
izolaţie ultistrat î jurul e ra ului ter i
f asa re e î făşurată u o folie de Al+ u 0,19 W/m 2,66 W/m
e ra de radiaţie de Al ră it la K
î făşurat î de straturi de izolaţie
multistrat în jurul ecranului termic
-3
g o figuraţia f î id î alt Pa) 0,3 W/m 3 W/m
h o figuraţia f î id ai sla P ~ -3 11,7 W/m 26,6 W/m
ar azul u ei s ăpări de heliu -
i) o figuraţia f + asa re e î făşurată u 0,115 W/m 2,7 W/m
10 straturi de IMS, vid înalt (P < 10-3 Pa)
j) Calculul grosimii ecranului
E ra ul de radiaţii este ră it u azot li hid are este ir ulat pri o du te de aluminiu extrudat ca în
exemplul (simplificat)di figură:
L
q t
T(max)
T(LN2~ 80 K)
I agi ea reală a estor o po e te de e ra elor a preluat-o di sursa itată:

arxiv.org/pdf/1501.07154
21
E ra ele su t di ta lă de Al are su t o tate pe o po e tele ră ite di figură, di Al .
Pe tru efe tuarea al ulelor e o strui odelul si plifi at di figură: T( a ≈ K
E ra ele de alu i iu su t ră ite u azot li hid pri

conducte care au temperatura de circa 80 K.
Conductivitatea medie a aluminiului este de

aproximativ k = 80 W/(m·K).
Sar i a ter i ă pe e ra ele de radiaţie este pe are

am calculat-o este de 3 W/m.
T(min) =80 K
Pe unitatea de suprafaţă:
̇
= = = , W/m
∙ ∙ ,
Ştii ă
∙
∆ � = − =
∙
I pu e a li ită rezo a ilă

∆ � = � − � ≈ K
Lu gi ea e ra ului o o sideră a fii d ju ătate di ir u feri ţa e ra ului:
∙ ∙ , ∙ ∙ ,
= = ≈ , mm
∙ ∙∆ � ∙ ∙
Pentru LHC grosimea ecranelor este de 2,5 mm.
22
Model de proiect
In figura alăturată este preze tat s he ati u riostat

utilizat pe tru efe tuarea de ăsurători la te peraturi
joase. Camera interioara din cupru lustruit are aria 0,05
m2, legata cu un tub de alpaca (German silver 60%
copper, 20% nickel and 20% zinc.): 2 cm diam. si 0,3
mm grosimea pereţilor este plasată î i teriorul unei
a ere de ala ă elustruită î are presiu ea heliului
este de 10-3 Pa. Lu gi ea tu ului are separă ele două
camere este de 6 cm. Sunt 12 fire conductoare (8 de Cu
0,1 mm dia şi de o sta ta , mm diam) care i tră
î a era e terioară pri tu ul de po pare şi care sunt
e ra ate ter i de u a şo de upru la K.
Co du toarele aju g apoi la a era i terioară, fie are
având lungimea de 12 cm între punctele de fixare pe
cele 2 camere.
Se cere:
1. Flu ul de ăldură radia tă de la a era de ala ă la ea de upru.

2. Flu ul de ăldură radia tă pri tu ul de alpa a de la mediul exterior la camera
i terioară.
3. Flu ul de ăldură pri o du ţie ter i ă pri tu de la a era e terioară la ea
i terioară.
4. Flu ul de ăldură i trodus pri o du toarele ele tri e.
5. Flu ul ter i pri heliul de joasă presiu e aflat î spaţiul dintre camere.
6. Efe tul Joule da ă pri o du toare ir ulă u ure t de A.
Soluţie
. Flu ul de ăldură pri radiaţie de la a era de ala ă la ea de upru îl al ulă u for ula:
̇ =�∙ − ∙�
Ai i σ= , · -8 W/(m2·K4) este constanta Stefan-Boltz a , A aria suprafeţei re eptoare a radiaţiei, iar

este e isi itatea.
Pentru Cu (lustruit) emisivitatea ε2= , , iar pe tru ala ă elustruită este ε1 = 0,6.
23
̇ = , ∙ -
∙ , ( - , )∙ , ≈ ∙ -
W
2. Flu ul de ăldură radia tă pri tu ul de alpa a de la ediul e terior la a era i terioară
̇ max = � ∙ � − =�∙ ∙ � −
̇ max = , ∙ −
∙ ∙ −
− , ≈ ,
aloarea i i ă, i trodu â d u ghiul solid:
-
π∙( )
̇ min = � ∙ ∙ � − = , ∙ -
∙ π∙( -
) ( - , )≈ -
W.
∙ - π
3. Flu ul de ăldură pri o du ţie ter i ă pri tu de la a era e terioară la ea i terioară
Pentru Alpaca (German Silver: 60 % Cu, 20 % Ni, 20 % Zn) oefi ie tul de o du ti ilitate ter i ă pri
o du ţie λ= W/ ·K (vezi White: Experimental Technique in Low Temperature Whysics, Ed.
Clarendon Press 1979).
Aria se ţiu ii tra s ersale a tu ului este: = π∙R∙δ ; este grosi ea peretelui tu ului.
-
π∙ ⋅ ,
̇ = Δ = - , = , W
∙
4. Flu ul de ăldură i trodus prin conductoarele electrice de upru şi de o sta ta Cu

60% , Ni 40%)
̇ = ̇ ̇
fitre de Cu , mm diametru + ̇ fitre de constantan , mm diametru
In tabelul 5.1 din White: Experimental Technique in Low Temperature Whysics, Ed. Clarendon Press 1979,
găsi λ Cu = W/ ·K şi λ o sta ta = W/(m·K).
̇ = ⋅ ⋅ ⋅Δ + ⋅ ⋅ ⋅Δ
- -
( , ⋅ ) ( , ⋅ )
= ⋅ ⋅ -
⋅ + ⋅ ⋅ -
⋅ = , mW
⋅ ∙ ⋅ ∙
5. Flu ul ter i pri heliul de joasă presiu e (gazul rezidual) aflat î spaţiul di tre a ere.
Vezi ursul „Teh ologii rioge i e”:
̇ = . ⋅ − ⋅
constanta: const. =2,1 în cazul heliului (vezi White: Experimental Technique in Low Temperature
Whysics, Ed. Clarendon Press 1979). Iar A = 0,05 m2.
24
coeficientul de acomodare efectiv:
= ; unde ≃ = = ,
+ −
,
avem deci: = = = ,
− − ,
Astfel î ât o ţi e : ̇ = , ⋅ , ⋅ -
⋅ ⋅ , = , mW.
6. Efe tul Joule da ă pri o du toare ir ulă u ure t de 5 mA.
di ta ele di sursa itată a e : reziste ţa spe ifi ă Cu K = , Ω/
puritatea uprului o esti ă a fii d dată de: 300K/ 4K= 100
Putem lua r77K din tabele: r77K= , Ω/ ; r4K= , Ω/ .
Valoarea edie a reziste ţei spe ifi e este:
+ , + ,
= = ≃ , Ω/m
Legea lui Joule: ̇ = ⋅ = ⋅ ⋅ = ⋅ ⋅ −

⋅ , ⋅ ∙ -
≈ ∙ -
W
modificarea temperaturii firelor:
̇ = Δ
şi atu i: Δ = �⋅ ̇ presupu e ă pentru Cu pe intervalul de temperaturi 4, 2 – 77 K ,
⋅ ,
λ≈ W/(m·K), pentru un fir, avem: Δ = ∙ -
≈0,002 K
⋅ , ⋅ -
De i î ălzirea e eglija ilă.
Pentru constantan r = Ω/ = o sta t.
Deci ̇ = ⋅ ⋅ = ⋅ ⋅ -
⋅ ⋅ ∙ -
= , ⋅ -
W.
Î a eastă situaţie:
⋅ ,
Δ�= , ∙ -
≈ , K!
⋅ π , ⋅ -
25
Model de proiect
Î figura alăturată a e u ara ja e t e peri e tal utilizat pe tru
Cap cu
ăsurători ale proprietăţilor ele tri e ale u or pro . Î tr-un vas dewar conectori
Tub de oţel
de sto are a helilui li hid se i trodu e o tijă u dia etrul de , u inoxidabil
Etanşare cu inel-O
pereţi su ţiri de , de oţel i o ida il şi lu gi ea de , . La cu alunecare
Secţiune de cupru
apătul tijei se află o port-pro ă di upru. Tija este eta şată î partea de încălzire
de sus a vasului cu un inel-O are stra ge pe suprafaţa lateral a tijei.
Vas dewar
Tija poate aluneca prin acest inel-O astfel încât pro a să poată fi de stocare
i ersată î heliu li hid sau poate fi e ţi ută la o a u ită dista ţă de
suprafaţa heliului li hid, o trolâ d astfel te peratura pro ei. Pri Port-probă
e trul tijei de oţel i o ida il tre pere hi de fire de upru u
dia etrul de , , răsu ite, 2 x 4 perechi de fire de bronz-
fosforos u dia etrul de , pe tru ter o etre şi o pere he de
fire de upru ai groase a ăror se ţiu e a fost opti izată, pe tru
ăsurători de tra sport pri are i te sitatea ure tului ele tri u
depăşeşte A..
Chiar î partea superioară a asului de ar, pe flaşă, se o tează o se ţiu e de upru. Rolul a estei se ţiu i este de
a fa ilita î ălzirea port-probei la e tra ţie, pe tru e itarea for area de o de s u ezeală pe pro ă şi pe
contactele electrice.
(vezi: J. W. Ekin, Experimental Techniques for Low-Temperature Measurements, Oxford University Press 2006).
Ni se ere să al ulă o su ul de heliu li hid are pro i e de la:
a flu ul de ăldură pri o du ţie de la apătul tu ului de oţel i o ida il aflat la te peratura a erei
pâna la port-pro a i ersată;
b) flu ul de ăldură pri o du ţie prin firele instrumentare;
flu ul de ăldură pri o du ţie pri o du toarele pe tru ăsurători de transport;
d) flu ul de ăldură pri radiaţie. Su t e esare e ra e de radiaţie?
Soluţie
a) Pe tru a al ula flu ul de ăldură pri o du ţie folosi for ula:

K K
⋅ ⋅
̇� � = / ∫ = ∫ .
K K
26
I tegrala o du ti ităţii ter i e o găsi î (J. W. Ekin, Experimental Techniques for Low-Temperature
K
Measurements, Oxford University Press 2006): ∫ K = , kW/m;
şi a e atu i:
K
⋅ ⋅ π⋅ , ⋅ ,
̇� � = ∫ = ⋅ , ⋅ = , mW
K ,
Ca titatea de heliu aporizată de u flu ter i de W este de , L/h.
Vo a ea,de i, o rată de e aporare, pe tru a est tip de e a is :
L L
̇� � = , ⋅ , ⋅ −
≈ ⋅ −
h h
b) flu ul de ăldură pri o du ţie pri firele i stru e tare:
Ai i o sideră ă î ălzirea Joule pri firele i tru e tare este eglija ilă î tru ât intensitatea
curentului care le parcurge este sub un miliamper.
Utiliză a eeaşi e presie pe tru al ulul flu ului ter i pri o du ţie pe tru firele de upru şi ele de
bronz-fosforos.
I tegralele o du ti ităţii ter i e Eki :

K
pentru cupru: ∫ K
= , kW/m;
şi pe tru u aliaj de upru e.g. Ger a Sil er u o o portare ase ă ătoare ro zului fosforos:
K
∫ K
= , kW/m;
2
Da ă dia etrul firelor este , , aria tra s ersală este de , .
, ⋅ -
Avem deci 20 de fire de Cu: ̇ = ⋅ ,
⋅ ⋅ ≈ , mW
, ⋅ -
Şi î ă fire de ro z fosforos: ̇ = ⋅ ⋅ , ⋅ ≈ , mW
,
Deci, în total prin aceste fire:
̇� = ̇ + ̇ = , + , ≈ mW
Rata de evaporare:
L L
̇� = , ⋅ ⋅ −
≈ ⋅ −
h h
flu ul de ăldură pri o du ţie pri o du toarele pe tru ăsurători de tra sport:
27
Se ţiu ea o du toarelor pri are ir ulă ure ţi de ăsurători de tra sport are pot să fie de pâ ă la
A tre uie opti izată pe aza u ui o pro is: se ţiu ea tre uie să ai ă o aloare sufi ie t de
are pe tru a să ai ă o reziste ţă ele tri ă i ă, dar î a elaşi ti p să u i trodu ă u flu de ăldură
prea mare la experiment pri o du ţie. O se ţiu e redusă i şorează flu ul de ăldură pri o du tor
dar ăreşte ăldura Joule. Se i i izeasă su a a estor două flu uri de ăldură.
Pe tru o du tori de upru u apetele î tre K şi , K se ţiu ea opti ă are aria are satisfa e
relaţia Eki se t. . . :
⋅
= ⋅ A/m
Ai i o sideră aloarea a i ă a i te sităţii ure tului I = A şi lu gi ea firelor L = 1,5 m. Cu

a este alori găsi :
-
≈ , ⋅ m
eea e orespu de la u dia etru opti izat al firelor de ir a ф= , mm.
Pe tru o pere he de fire u dia etrul opti izat, flu ul de ăldură i trodus pri tr-o pereche de fire de
cupru este:
̇
= mW/A
pe tru u ure t u i te sitatea de , A, găsi
̇ = ⋅ , = mW
Pe tru a eastă o su ul de heliu li hid este:
L L
̇ = , ⋅ ⋅ −
≈ ⋅ −
h h
Deci în total, avem:
L L
̇ = ̇� � + ̇� + ̇ = ⋅ −
+ ⋅ −
+ ⋅ −
= ⋅ −
≈
h zi
ceea ce reprezintă un consum rezonabil pentru un astfel de experiment.
d) flu ul de ăldură pri radiaţie. Su t e esare e ra e de radiaţie?
Pla a de sus a riostatului se află la te peratura a erei. Presupu e o ări e tipi ă a dia etrului
riostatului de a est tip de ir a . Î azul el ai defa ora il, tot flu ul de radiaţii e is de
supafaţa de sus a riostatului este a sor it de suprafaţa ăii de heliu li hid, adi ă = . Astfel a e :
̇ , =�∙�∙ ∙ − = , ∙ -
∙π∙ , ∙( - , )≈ W
28
o valoare foarte mare care ar însemna 1,4·29 = 40,6 L/h de heliu lichid, ceea ce este inacceptabil.
În cazul cel mai fa ora il, doar o fra ţie di flu ul de ăldură e is aju ge la suprafaţa heliului li hid,
a eastă fra ţie fii d data de fa torul de edere F12:
=
+
Astfel încât:
̇ , =�∙�∙ ∙ − ∙
-
,
= , ∙ ∙π∙ , ∙( - , )∙ ≈ ∙ , = , W
, + ,
Tot o aloare are, i epta ilă are î se ău o su de , · , ≈ , L/h.

300 K
A este alori ari pe tru flu ul de ăldură pri radiaţie i pu e
utilizarea u or e ra e ultiple de radiaţie are să redu ă a est flu .
Da ă e ra ele su t a orate ter i la te peratura azotului li hid,
4
de 77 K, fa torul de redu ere a flu ului de ăldură a fi de / ≈
, . Altă aria tă este ră irea e ra elor o tate pe tu ul de oţel
i o ida il, hiar de aporii de heliu, a î figura alăturată. LHe 4,2 K
Model de proiect
A e u riostat a el di figură, pe tru ăsurători la

te peratură aria ilă î i ter alul - K şi î
câmpuri magnetice.
Port-pro a este di Cu de î altă puritate şi are aria

se ţiu ii transversale de 2 cm2 la apătul u ui tu de
oţel i o u dia etrul e ter , lu gi e , şi
grosi ea peretelui de , . Dista ţa faţă de peretele
tubului umplut cu gaz de schimb este de 3mm. Port
2
pro a are aria laterală e terioară de .
Ni se ere să al ulă :
Puterea de ră ire a gazului de s hi heliu aflat la presiu e at osferi ă (adică, flu ul de ăldură
transmis prin gazul de schimb de la port-pro ă la tu ul de oţel i o ). Presupu e ă te peratura port-
probei este a K şi apoi K.
29
2) Cât tre uie să fie presiu ea gazului de s hi pe tru o putere de ră ire de , W, cu port-proba la
20 K?
Flu ul de ăldură pri o du ţie ter i ă î fază solidă pri tubul i terior pe are este fi ată port-
proba la 20 K.
2
4) Flu ul de ăldură radiati î tre port-pro a de upru u aria laterală la 20 K şi tu ul u plut u
gaz de s hi de oţel i o ida il.
5) Care este fluxul de căldură total i trodus de portpro ă şi are este rata de e aporare a heliului?
(vezi: J. W. Ekin, Experimental Techniques for Low-Temperature Measurements, Oxford University Press 2006).
Soluţie
La presiu e at osferi ă gazul heliul se află î regi hidrodi a i , â d o du ti ilitatea lui

ter i ă u depi de de presiu e.
a) Când port-pro a se află la K, o sideră ă gazul se află la o presiu e i ter ediară de

ir a K edia arit eti ă şi K . Dista ţa i ă di tre port-pro ă şi pereţii tu ului u gaz
de schimb (d= e ită for area ure ţilor de o e ţie.
Folosind din nou baza de date de la NIST: (http://webbook.nist.gov/chemistry/fluid/ găsi

aloarea pe tru o du ti itatea ter i ă a heliului la K: ̅ = , W/ m⋅K .
Cal ulă flu ul de ăldură pri i ter ediul gazului de schimb:
Δ − ,
̇� � =̅ = , ⋅ , −
≈ W
⋅
unde A = 100 cm2 este aria suprafeţei laterale a port-pro ei iar d este dista ţa a esteia faţă de
pereţii tu ului.
b) Când port-pro a se află la K, o sideră ă gazul se află la o presiu e i ter ediară de

ir a K edia arit eti ă şi K . Dista ţa i ă di tre port-pro ă şi pereţii tu ului u gaz
de schimb (d= e ită for area ure ţilor de o e ţie.
Folosind din nou baza de date de la NIST: (http://webbook.nist.gov/chemistry/fluid/ găsi

aloarea pe tru o du ti itatea ter i ă a heliului K: ̅ = , W/ m⋅K .
Cal ulă flu ul de ăldură pri i ter ediul gazului de s hi :
30
Δ − ,
̇� � =̅ = , ⋅ , −
≈ W
⋅
Ceea e î sea ă u tra sfer su sta ţial de ăldură de la î ălzitorul port-probei spre heliul
li hid, are a a ea a efe t e aporarea i te să a heliului. Pe tru a e ita a est lu ru, este
e esară redu erea presiu ii gazului de s hi , ceea ce va avea ca efect reducerea
o du ti ităţii ter i e a heliului.
Ne propu e să a e u flu de ăldură la heliul li hid, pri i ter ediul gazului de s hi

de , W. Ne referi la a eastă aloare a flu ului de ăldură, deoare e esti ă u o
arăta î alt e e plu o pătru dere de ăldură de ir a , W la port-pro ă pri o du ţie î
fază solidă şi pri firele i stru e tare. Astfel ă o a ea o difere ţă î tre puterea de ră ire şi
flu ul de ăldură are aju ge la port-pro ă: , W- 0,1 W= 0,1 W, pe care o putem compensa
u î ălzitorul de pe port pro ă.
Î azul î are e situă î regi ul de urgere ole ulară, tra sferul de ăldură pri gazul
rezidual ezi ursul „Teh ologii rioge i e” :
̇ = , ⋅ ⋅ − ⋅
Aici:
= ; unde ≃ = = ,
+ −
,
şi a e de i: = = = ,
− − ,
Atunci:
̇ = , ⋅ , ⋅ − , ⋅ , = , W
-
Rezultă = , ⋅[ . ⋅ , ⋅( - , )⋅ , ] ≃ , Pa
Î să pe tru a să e situă î azul regi ului de urgere ole ulară este e esar a dru ul liber mediu
să fie ai i de ât este dista ţa di tre port-pro ă şi pereţii tu ului .
Ştii ă dru ul li er ediu pe tru heliu îl pute esti a u ajutorul relaţiei:
31
,
− [cm]
= , ⋅ ⋅
Temperatura medie a gazului este de 12 K;
� , ,
deci p< , ⋅ -
⋅ = , ⋅ -
⋅ = , Pa = , ⋅ -
mbar
l ,
O presiu e destul de i ă, eea e a a ea a efe t u ti p de sta ilire a e hili rului ter i ai

îndelungat.
De o i ei presiu ea gazului de s hi se sta ileşte pri î er are eroare, por i d de la o

aloare apropiată elei deter i ate pe ale teoreti ă. Ca regulă, se o sideră o aloare
potri ită a presiu ii, da ă ră irea port-probei la 77 K are loc în 20 – 30 minute.
Flu ul de ăldură pri o du ţie ter i ă î fază solidă pri tubul interior pe are este fi ată port-
proba la 20 K.
K
̇ = ∫
K
I tegrala o du ti ităţii ter i e a oţelului i o ida il pe intervalul 20 – 300 K este:

K
∫ K
= , kW/m; Ekin
Aria se ţiu ii tra s ersale: = ∙ ∙
Avem deci:
π∙ , ∙ ,
̇ = ∙ , ≅ mW
,
2
4) Flu ul de ăldură radiati î tre port-pro a de upru u aria laterală la 20 K şi tu ul u plut u
gaz de s hi de oţel i o ida il.
Presupu e ă supreafeţele î tre are are lo s hi ul de ăldură radiati au arii aproximativ egale.
Pe tru Cu lustruit 1= , iar pe tru i o , 2= 0,07 (Ekin).
Flu ul de ăldură pri radiaţie este:
̇ =�∙ − ∙
Constanta Stefan-Boltzmann: σ = 5,67·10-8 W/(m2·K4)
Aii i e isi itatea efe ti ă este:
32
− − −
=[ + ( − )] ≈[ + ( − )] =[ +( − )] ≅ ,
� � � � , ,
Şi atu i:
̇ = , ∙ -
∙ , ∙( - , )∙ , = , mW
5) Care este fluxul de căldură total şi are este rata de e aporare a heliului?
Prin intermediul gazului de schimb mai avem un flu de ăldură de la suprafa superioara a tu ului aflată
la K pri spaţiul i elar di jurul port-probei.
Regimul fiind ce al curgerii moleculare:
̇ = , ⋅ ⋅ − ⋅
ai i luă ao = , şi p = ⋅ -
mbar= 0,1 Pa.
Avem deci:
̇ = , ⋅ , ⋅ , − , ⋅ , ≅ , W
A eastă ări e este foarte apropiată de ea presupusă i iţial. Şti ă, la presiu e at osferi ă, pe tru
W·h de e ergie a e u o su de , litri, atu i rata de e aporare i trodusă de port pro ă este de
r= , · , = , L/h, eea e reprezi tă u o su rezo a il.
33
. Tra sferul de ăldură î regi di a i
2. Tra sferul de căldură î regi di a ic
Problema 1
Heliul lichid curge printr-un tu de upru u dia etrul de şi are de itul de g/s. Flu ul de ăldură
2
superficial pe care-l pri eşte heliu este de , kW/ . Heliul î tră î tu la , K şi la presiunea de 0,2
MPa. Cal ulaţi te peratura tu ului.
Soluţie
Flu ul de ăldură superfi ial la ure tul de heliu este:
=ℎ − ≡
�
unde h este oefi e tul lo al de tra sfer de ăldură, TS este te peratura suprafeţei tu ului iar Tm este
temperatura edie a heliului li hid are ir ulă pri tu .
Coefi e tul lo al de tra sfer de ăldură îl pute al ula da ă u oaşte riteriul u ărul Nusselt, Nu:
� ∙
ℎ=
Aici kf este o du tivitatea ter i ă a heliului, iar D este diametrul tubului.
Ca să al ulă u ărul Nusselt tre uie să şti riteriul Re olds, are pe tru azul urgerii tur ule te
( pentru He lichid):
Nu = 0,023·Re0,8·Pr0,2
� ∙�
unde Pr este criteriul Prandtl; =
�
ai i µ este vis ozitatea di a i ă.
Nu ărul Pr pe tru heliu este de ordi ul u ităţii.
Criteriul Reynolds este legat ce parametrii fluidului:
∙ ̇ ∙ ̇
= = ∙ =
� � ∙�
Pe tru heliu li hid î o diţiile date ave http://webbook.nist.gov/chemistry/fluid/):
de sitatea ρ = , kg/ 3 ; vis ozitatea di a i ă µ = , · -6

Pa·s; o du tivitatea ter i ă kf = 0,0194
W/(m·K); Cp = 4,395 J/(kg·K).
I trodu â d datele o ţi e :
34
∙� -
∙ , ∙
= = = ,
,
-
∙ ̇ ∙ ∙
= = - -
=
∙ � π∙ ∙ ∙ , ∙
ări e e orespu de u ei urgeri tur ule te.
Criteriul Nusselt:
, , , ,
� = , ∙ ∙ = , ∙ ∙ , = ,
Găsi ări ea oefi ie tului de tra sfer de ăldură h:
� ∙ , ∙ ,
ℎ= = = W/m
∙ -
dar =ℎ −
, ∙
şi − =ℎ= = , K
Da ă te peratura heliului li hid î tu este de Tm = 4,2 K, atunci temperatura peretului tubului, este
Ts = 4,72 K.
Model de proiect
Vi se cere să di e sio aţi u s hi ător de ăldură a el di figură, utilizat a preră itor pe tru u
curent de 1 g/s de heliu. Temperatura heliului la intrare este de Ti = K şi la ieşire Tf = K. Tre uie să
al ulaţi lu gi ea şi dia etrul tu ului de upru di are este e e utat s hi ătorul de ăldură. Căderea
de presiu e a epta ilă este de Δp = kPa.
Soluţie
35
S hi ul de ăldură di tre heliul gaz şi azotul li hid di vas este caracterizat de coeficientul de schimb
de ăldură h.
� ∙
ℎ=
unde Nu este u ărul Nusselt, kf este o du tivitatea ter i ă a heliului şi D este diametrul tubului.
I azul heliului supra riti ave e uaţia Dittus-Boelter:
Nu = 0,023Re0.8Prn
unde Re este riteriul u ărul Re olds iar Pr este criteriul Prandtl.
Adi ă:
∙ ̇ ∙ ̇
= = ∙ =
� � ∙�
−6
� ∙� , ∙ ∙ ∙
şi = = ,
= ,
�
Cp este ăldura spe ifi ă a heliului, iar µ este vis ozitatea di a i ă.
În estimarea acestor criterii vom utiliza valori medii ale parametrilor heliului pe intervalul de
te peratură – 300 K.
Astfel(apelând la baza de date http://webbook.nist.gov/chemistry/fluid/ găsi :
Cp = 5,2 kJ/(kg·K); µ = 15·10-6 Pa·s; ρ = , kg/ 3

; kf = 0,1 W/(m·K).
Căldura are tre uie tra sferată î u itatea de ti p:
-
= ̇ ( � − )= ∙ ∙ , ∙ - = W
Difere ţa de te peratură, edie logarit i ă:
∆ �= −∆ �= - - -
∆ = = = K
ln(∆ �= ⁄∆ �= ) ln[ - ⁄ - ]
Cu a eastă ări e ave :
∆ � −∆
= ∙�∙∆ = ∙�∙
ln ∆ � ⁄∆
Aici U este oefi ie tul glo al de s hi de ăldură şi A este aria suprafeţei pri are are lo s hi ul de
ăldură.
În general: 1/U =1/Ui +1/Ue+1/Up
36
Ui şi Ue su t oefi ie ţii de s hi de ăldură di tre tu şi ure tul i terior, respe tive cel exterior, iar
Up reprezi tă, pra ti e o du tivitatea ter i ă a tu ului de upru.
În cazul nostrum, Ue şi Up le putem considera infinite, astfel încât U = h ; astfel încât:
W
∙� =ℎ∙ ∙ ∙ = = = ,
∆ K
Reluă e uaţia Dittus-Boelter:
Nu = 0,023Re0.8Prn
vala ilă pe tru : , Pr ; Re ; L/D .
n = pe tru î ălzirea heliului şi n = la ră ire.
Avem deci:
ℎ∙ , ,
� = = ,
şi
∙ ̇
=
∙�
,
∙ ̇ , , ∙ , ∙ ∙ -
,
� , ,
Înlocuim: ℎ= , � ∙�
= , . = ,8
D∙ ∙ - ∙D ,
, W
ℎ∙ ∙ ∙ = ,
π∙ ∙ = ,
K
� ,
Adi ă o e uaţie u două e u os ute: ,8 = , [m ]
Căderea de presiu e:
̇
∆ =
∙ ∙ �curgere
�curgere = ∙
O valoare uzuală pe tru oefi ie tul de fre are, luă f = 0,02
Avem atunci:
−
̇ , ∙ ∙
∆ ≈ , ∙ = ( )
,
37
şi ea de-a doua e uaţie:
−
∆ = , ∙ ( )
,
Din prima e uaţie : = ,
Atunci:
,
−
, ∙ − − ,
∆ = , ∙ = , ∙ ∙
Şi da ă pu e ∆ = kPa
- / ,
D=( , ∙ / ∙ ) = , mm
, ,
Şi lu gi ea tu ului: = , = , ∙ , ∙ -
= , m
Model de proiect
Un schim ător de ăldură este realizat di tr-u tu oa ial a el di figură ţeavă î ţeavă este
utilizat cu hidrogen, în contracurent. Curentul direct are un debit de 7,6 10 -3 kg/s la ar şi i tră
la K şi iese la K. Cure tul i vers i tră î spaţiul inelar cu un debit de 6 10-3 kg/s la 1,5
bar.
1. Care este presiu ea la ieşirea ure tului dire t?

2. Care este te peratura de i trare şi de ieşire a ure tului i vers?
Căldura spe ifi ă: p = 14200 J/kg/K
viscozitatea  = 8 10 -6 kg s-1 m-1
o du tivitatea ter i ă: k = , W/ /K
Lungimea tubului este de 15 m.
Diametrul tubului exterior este de D2 = , şi a elui i terior de D1 = 1,25 cm.
Grosimea peretelui tubului este de 1,25 mm.
http://webbook.nist.gov/chemistry/fluid/
38
Solutie
′
′
′
̇
"
"
1
"
′
"
̇
"
1 2
"
2
"
2
̇"
parametrii de la care am pornit:
′
′
pentru curentul direct
̇′ ̇ ′ = ̇ ′= , ∙ -
kg/s ; ′
= ∙ Pa; ′
= K; ′
= K;∙
pentru curentul invers
̇ " = ̇ "= ∙ -
kg/s; "
= ∙ Pa
 = 8 10 -6 kg s-1 m-1= 8 10 -6 Pa·s
Schimbul de căldură :
′ ′ " "
̇′ − = ̇" ( − )
" " "

̇′ ′ ′
, ∙ -
∆ = − = − = -
- = , K
̇" ∙
Debitul de hidrogen pe unitatea de arie din curentul direct:
39
′
̇′ , ∙ -
� = = = kg/ s∙m
, ∙ −
Criteriul Reynolds:
∙ �′
= =
�
−
�� ∙ ∙
Şi = = = ,
,
Consideră te peratura edie:
′
+
= = , K
volumul specific la T = 293 K este (http://webbook.nist.gov/chemistry/fluid/)):
′
m
K = ,
kg
la T2’= K
′
m
K = ,
kg
oefi ie tul de fre are îl al ulă u for ula e piri ă vezi ursul :
,
= , + ,
= ,
Căderea de presiu e o esti ă u for ula (vezi Scott):
′ ′
∙
− = ∙ ∙ �′ [ ( )+ ]
∙ ℎ
Ai i R, este o sta ta u iversală a gazelor perfecte, iar rh este raza hidrali ă:
� ⁄ -
ℎ = = = ⁄ = , ∙ m
Avem deci:
⁄
′ ′
, , ∙
={ − ∙ ∙ [ln ( )+ - ]} = , ∙ Pa
, ∙ , ∙
40
′
Faţă de = ∙ Pa.
Să a aliză a u s hi ul de ăldură di tre ei doi ure ţi de hidroge , dire t şi i vers.
= ∙∆ ∙ �
oefi ie tul glo al de s hi de ăldură, U:
= + +
�
unde ui, ue, su t oefi ie ţii de tra sfer de ăldură di tre fluidul i terior, e terior şi peretele are separă
ele două fluide iar up este oefi ie tul de tra sfer de ăldură pri peretele tu ului are separă ele
două fluide, da ă suprafeţele de s hi de ăldură su t egale.
Tubul are grosimea peretelui de 1,25 mm.
� ∙ ∙ , + ,
= = = ,
�� ∙ �∙ ,
atunci, neglijând reziste ţa ter i ă a peretelui /up):
= +
� ,
Avem deci (Scott):
� ∙ � , , , ,
� = = , = , ∙ ∙ , = ,
, W
Deci: � = � = , ∙ − ∙ , = m ∙K
�
Fluxul de gaz pe circuitul invers:

̇ ′′ − � π
� ′′ = ′′ ; �i �′′ = = ( , - , )∙ -
= , ∙ -
�
∙ - kg
Avem deci � ′′ = = ,
s∙m
, ∙ -
Diametrul hidraulic:
41
( − � )
ℎ = ∙ = − � = , cm
+ �
Criteriul Reynolds:
′′ ℎ ∙ � ′′ , ∙ −
∙ ,
= = −
=
� ∙
În mod similar:
′′
∙ ℎ , , , ,
� = = , = , ∙ ∙ , = ,
şi
, W
= � = , ∙ − ∙ , = m ∙K
ℎ
Coefi ie tul glo al de s hi de ăldură:
m ∙K
= + = + = ,
� , , ∙ W
W
De i, găsi : = ,
m ∙K
Din teoria s hi ătoarelor de ăldură ave :
∆ �
ln =( − ) �= ∆ � −∆ �
∆ ̇′∙ ′ ̇ ′′ ∙ ′′ ̇
J
̇′∙ ′
= , ∙ -
∙ = ,
s∙K
J
̇ ′′ ∙ ′′
= ∙ -
∙ = ,
s∙K
Aria pri are are lo s hi ul de ăldură:
�= ∙ � ∙ = , m
Dar ăldura s hi ată î u itatea de ti p este:
̇ = ̇′∙ ′ ′
− ′
= , ∙ − = �
Aşa ă:
∆ �
ln =( − )∙ , ∙ , =- ,
∆ , ,
42
Deci
∆ � − ,
= = , ; deci ∆ � = , ∆
∆
∆ � −∆ �=− , ; ∆ � −∆ =− , ∙ =− ,
̇ , ∙ ,
∆ � = , ∆
∆ − , = , K
Avem deci:
∆ = , K
∆ � = , K
Şi î fi al:
′ ′′ ′′
∆ � = − = , K deci = ,
′ ′′ ′′
∆ = − = , K �i deci = , K
43
3. Dimensionarea agregatelor de vidare
Model de proiect 1
Di e sio area u ui agregat de vid î alt cu po pă de difuzie
Se propune dimensionarea unui agregat de vid înalt cu pompa de difuzie (PD) de tipul elui di figură, şi
pe care îl studiem în laborator.
Presupu e ă ave o a eră de vidare u u dia etru de î ălţi e şi u aria suprafeţei de

2
5000 cm . Da ă agregatul o stă di tr-o po pă de difuzie cu ulei, având o gură u diametrul de 5 cm, cu
viteza de pompare de Sp = 150 L s-1, şi o ap a ă de vapori + e ra ele de o de sare avâ d o
o du ta ţă de C = 200 Ls-1, viteza efe tivă de po pare a a estui a sa lu po pa de difuzie + apa a a
de vapori) va fi:
−
= + =( + )= Ls -
� Ls - Ls -
-8
Presupu e o rată de degazare i iţială de torr Ls - cm2. Presiu ea pe are o pute ati ge după
câteva ore) este:
−
cm ∙ Torr Ls− cm -
= = = ∙ torr
Ls -
44
0
După o zi de ore de po pare, şi eve tual o î ălzire a i i tei de vidare la ir a C, rata de gazare
-9 2 -8
va ajunge la circa 10 torr Ls cm eea e va per ite o ţi erea u ei presiu i fi ale de ordi ul a
-
torr.
Ca să sta ili ara teristi ile po pei auxiliare de vid preli i ar PVP tre uie să e raportă la de itul
pompei de difuzie. Acesta va fi debitul po pei PD i ediat după ter i area perioadei de vidare
preli i ară a i i tei de vidare şi â d se des hide ro i etul pri ipal u lapetă . Presiu ea i i i tă î
a el o e t u tre uie să fie ai are de torr.
Debitul maxim va fi:
-
�� = �� =( ∙ torr ∙ Ls- ) = torr Ls -
presiu ea la i trarea î po pa auxiliară de vid preli i ar sau la iesirea di orpul po pei de difuzie)
tre uie să fie de o i ei su PPVP = torr, astfel ă viteza a estei po pe tre uie să fie:
�� torr Ls -
�� = = = Ls -
�� ∙ - torr
Asta î sea ă ă pute utiliza o po pă e a i ă i ă u paletă î rotor are fu ţio ează î două
trepte.
Co du ta ţa C a liniei are leagă ele două po pe tre uie, de regulă, să fie de el puţi două ori ai
mare (circa 40 Ls-1) decât viteza de po pare a PVP pe tru a a easta să u fie stra gulată.
Pe tru a avea o o du ta ţă de a eastă ări e, da a lu gi ea li iei este , e e esar a a eastă

o du tă să ai ă dia etrul de:
/
∙
=( ) = -
≅ , cm
∙ ∙ torr
De i, pute utiliza o o du tă u lu gi ea de , şi dia etrul de , . Prefera il este a a eastă

o du tă să fie etali ă- de ele ai ulte ori folosi u silfo flexi il di oţel i oxida il.
Pe tru a pu e î fu ţiu e u astfel de agregat se vor efe tua ur ătorii paşi:
a) Ne asigură ă toţi ro i eţii su t î hişi.

b) Se por eşte po pa e a i ă de vid preli i ar PVP.
c) Pe tru a î epe vidarea i i tei u po pa PD tre uie să redu e presiu ea la u ivel situat su
50 mtorr. Acest lucru il vo fa e u po pa PVP. Des hide ro i etul are leagă po pa PVP u
i i ta de vidare şi o ti uă vidarea pâ ă â d presiu ea î i i tă este ai i ă de torr.
Apoi închidem acest robinet.
d) Des hide ro i etul are este pe li ia are leagă po pa PVP u ieşirea po pei PD.
45
e) Când presiunea i di ată de joja ter i ă de vid preli i ar Pira i este su torr, dă dru ul
la apa de ră ire, şi o e tă î ălzitorul reşoul ele tri al po pei PD. I trarea i regi ,
a orsarea po pei PD, durează ir a de i ute u ele po pe su t prevăzute u u se zor
Pe i g plasat hiar pe po pa PD are să i di e a est fapt .
f) După tre erea a estui i terval de ti p, verifi ă ivelul de va uu di i i ta de vidat. Da ă
presiu ea î i i tă a res ut peste torr, î hide ro i etul de pe li ia are leagă PVP şi PD.
Des hide ro i etul are este pe li ia are leagă PVP u i i ta de vidare, pâ ă presiu ea devi e
ai i ă de torr.
g) A u , î hide a est ro i et. Des hide ro i etul are este pe li ia di tre PVP şi ieşierea
pompei PD.
h) Uşor, des hide ro i etul pri ipal u lapetă, de o i ei are este la gura po pei de difuzie PD
şi per ite legătura a esteia u i i ta de vidare.
Agregatul este a u î regi sta il de fu ţio are. Pe tru i i te u volu ul situat în jurul
ări ii de L ti pul de vidare tre uie să fie de ir a de ore pe tru a redu e presiu e la ir a
10-6 torr. Da ă i i tele su t î ălzite la ir a 0
C , su t extre de urate şi u o ţi
su sta ţe volatile şi se utilizează o ap a ă de vapori ră ită u azot li hid presiunea poate fi
redusă pâ a la, ir a, -8 – 10-9 torr.
Bibliografie:
1. John H. Moore, Christopher C. Davis, Michael A. Coplan, Sandra C. Greer, Building Scientific
Apparatus, Cambridge University Press, 2009
2. G. Ventura, L. Risegari, The Art of Cryogenics-Low-Temperature Experimental Techniques,
(Elsevier Oxford 2008)
46
Model de proiect 2
p1, S1 Intrare
Pompa
de
difuzie
O po pă de difuzie (PD) u viteza o sta tă S1 = 30 l/s
P 2, S 2
sub 10-3 ar are o presiu e riti ă de ieşire de pk =
, ar. Presiu ea riti ă de ieşire, este valoarea
i i ă a presiu ii la ieşire e esară pe tru a asigura
Conductă de
e ţi erea presiu ii la i trarea î po pa de difuzie. conectare: L= 1,5 m
Po pa PD este o e tată u o po pă de vid Valvă p 3, S 3
preli i ar e a i ă, rotativă pri tr-un tub de lungime
L= , . O repreze tare s he ati ă ave î figura Pompa mecanică
alăturată. rotativă cu paletă
în rotor
I te ţio ă să sta ili valori potrivite pe tru
dia etrul tu ului D şi pe tru viteza de po pare.
Soluţie
Debitul pompei PD este maxim pentru p1 = 10-3 mbar:

-
�� =� ∙ = ∙ l∙mbar/s
Presiunea p2 la ieşirea po pei de difuzie tre uie să fie ai i ă de ât ări ea riti ă pk. Impunem ca o
valoare a epta ilă p2 = 0,08 mbar.
Viteza de pompare S2 la ieşirea di po pa de difuzie tre uie să fie, el puţi :

-
�� ∙
= = = , l/s
� ,
În mod evident, presiunea p3 la i trarea î po pa rotativă tre uie să fie ai i ă de ât p2 = 0,08 mbar.
Pute alege a eastă valoare să fie p3 = , ar. I a eastă situaţie viteza la i trare în pompa
e a i ă rotativă tre uie să fie de el puţi :
-
�� ∙
� = = = , l/s
� ,
Viteza de pompare S2 o pute o ţi e u o po pă are are viteza de po pare S3 printr-un tub de

o du ta ţă C:
47
−
=( + )
De aici avem :
∙ , ∙ ,
= = = , l/s
− , - ,
Regimul de curgere, p = 0,04 -0,08 mbar corespunde la un parcurs liber mediu de circa 0,1 cm, ceea ce
sugerează o urgere vâs oasă.
4
Î a est az o du ta ţa este dată de : = �
�
∙L / , ∙ /
de unde : = = = , cm≈ cm
∙� ∙ ,
Î azul regi ului de urgere ole ulară o du ta ţa este dată de :
= ,
C∙L / , ∙ /
Şi D= = = , cm
, ,
Problema 3
Presupu e ă vre să e ţi e o te peratură de 1,4 K intr-o aie de heliu li hid î are pătru derile
de ăldură î su ează , W. Care tre uie să fie viteza efe tivă i i ă de po pare a să preluă
a eastă sar i ă ter i ă?
Soluţie
Căldura late tă de vaporizare, are este ai i hiar puterea frigorifi ă pe tru 4He la 4,2 K este L = 20,8 J/g
(vezi http://webbook.nist.gov/chemistry/fluid/ . Masa ole ulară relativă a heliului eate , , astfel
încât pentru un mol vom avea
= , ∙ = , J/mol
Căldura late tă de vaporizare a heliului u se odifi ă prea ult î i tervalul de te peratură , – 4,2
K astfel î ât vo lua a eeaţi valoare a la , K. Pe tru a e ţi e o te peratură de , K la sar i ă
ter i ă de , W tre uie să evaporă heliul u o rată aproxi ativă de:
, -
̇= = , ∙ mol/s
,
Presiunea de vapori a heliului la 1,4 K este PS =2,819 102Pa (http://pages.uoregon.edu/rjd/vapor8.htm)
48
Pe tru a e ţi e a eastă presiu e, viteza efe tivă de po pare o deter i ă a derivata î raport u
ti pul a volu ului, da ă po pa se află la te peratura a erei K:
�̇ = ̇ ∙ ∙ = , ∙ -
∙ ∙ = , ∙ -
m /s = , m /h
� , ∙
O ase e ea viteză de po pare este situată î do e iul o iş uit al vitezelor de po parea al po pelor
utilizate în laboratoarele de criogenie.
Problema 1
a) Arătaţi ă î azul u ui refrigerator 4He are fu ţio ează la , K, ir a ju ătate di puterea

frigorifi ă este utilizată pe tru a ră ii vaporii de heliu de la , K la , K.
b) 4He lichid este pompat printr-un tu u dia etrul de şi lu gi ea de . Sar i a ter i ă este
̇ = mW. Cal ulaţi o du ta ţa tu ului î regi de urgere ole ulară.
c)Este sufucient de mare condu ta ţa pentru a putea o ţi e , K ?
d are este viteza S i i ă pe are o poate avea pompa?
Soluţie
a)Pentru a aduce vaporii de heliu la te peratura de , K este e esară o variaţie de e talpie de:
J J J
∆� = � , K -� , K = , - , = ,
mol mol mol
A luat datele pe tru heliu la presiu ea vaporilor satura ţi di

http://pages.uoregon.edu/rjd/vapor8.htm
Căldura late tă de evaporare a heliului este de L ≈ J/ ol.
Astfel încât:
∆� ,
= = ,
Co du ta ţa î regi de urgere ole ulară este vezi urs/se i ar „Teh ologii rioge i e” :
⁄ ⁄
−
= , ( ) = , ( ) = , = , ∙
Ca titatea de gaz are tre uie po pată este deter i ată de sar i a ter i ă şi de ăldura late tă :
49
̇ = ̇∙
adi ă
̇ ∙ −
−
̇= = = , ∙ mol/s
debitul volumetric:
��
=� = ̇∙ ∙ = � ∙ ��
�
aici ps=4.715·102 Pa este presiu ea vaporilor satura ţi a 4He la 1,5 K, iar Se este viteza efe tivă de
pompare.
- -
� = ̇∙ ∙ /�� = , ∙ ∙ ∙ = , ∙ m /s
, ∙
Viteza efe tivă tre uie să fie ai are de ât Se = 1,18·10-4m3/s, are este ai i ă de ât o du ta ţa
tu ului. De i este î regulă.
d Viteza efe tivă de po pare:

−
� =( + )
Viteza i pusă po pei:

−
-
=( − ) = , ∙ m /s ≈ , m /h = L/h
�
care nu are o valoare prea mare.
50
4. Producerea temperaturilor joase utilizând efectul Joule-Thomson
Problema 1
Găsiţi fra ţia de li hefiere , lu rul e a i de li hefiere Wf şi oefi ie tul de perfor a ţă COP
pentru diferite valori p2 ale presiunii furnizate de compresor, într-un ciclu Linde-Hampson, care
fu ţio ează u azot. La i trare î o presor gazul are te peratura de K şi presiu ea de 1 bar.
Azotul li hid se e trage la presiu e at osferi ă. Cal ulaţi para etrii e ţio aţi pentru p2 = , şi
50 bar.
Soluţie:
Siste ul este des ris î figura alăturată, u de este preze tat şi i lul ter odi a i î diagra a T-S
S rie ila ţul e talpi î tre

se ţiu ile M şi N:
în M: H2 i tră iar -y)·H1 iese;
în N: yHf este extras.
Avem, deci:
H2-(1-y)·H1 = y·Hf;
Astfel încât:
Pe tru o pri area izoter ă: ΔH= Q - W

lucrul mecanic real efectuat pe u itatea de asă de gaz comprimat:
W =-W/m = (-Q+ΔH)/m= T1(s1-s2) -(h1-h2)
lu rul e a i real efe tuat pe u itatea de asă de gaz li hefiat :

WRL=-W/my =[ (-Q+ΔH)/m= T1(s1-s2) -(h1-h2) ]/y
lucrul mecanic ideal de lichefiere unitatea de asă: WiL = -W/m = T1(s1-sf)-(s1-sf)
Coefi ie tul de perfor a ţă este:
�� − �� − ℎ − ℎ�
� = =
�� [� � − � − ℎ − ℎ ]/y
Avem datele din tabel (conform http://webbook.nist.gov/chemistry/fluid/ ):
51
Presiunea (bar) Temperatura (K) Entalpia (kJ/kg) Entropia (J/g-K)

1 300 311 6,85
200 300 279 5,18
100 300 291,7 5,4
50 300 300,8 5,64
1 77 -122 2,83
a)
fra ţia de li hefiere pentru p2 = 200 bar:
−
�= = ,
− −
WL=-W/my =[ (-Q+ΔH)/m= T1(s1-s2) -(h1-h2) ]/y= [300·(6,85-5,18)-(311-279)]/0,074= 6419 kJ/kg
Wi = -W/m = T1(s1-sf)-(s1-sf)= 300·(6,85-2,83)-(311-(-122) = 773 kJ/kg
de i oefi ie tul de perfor a ţă:
� = = ,
b)
fra ţia de lichefiere pentru p2 = 100 bar:
− ,
�= = ,
− −
WL=-W/my =[ (-Q+ΔH)/m= T1(s1-s2) -(h1-h2) ]/y= [300·(6,85-5,4)-(311-291,7)]/0,0445= 9341,6 kJ/kg
deci coeficientul de perfor a ţă:
� = = ,
,
c)
fra ţia de li hefiere pe tru p2 = 50 bar:
− ,
�= = ,
− −
WL=-W/my =[ (-Q+ΔH)/m= T1(s1-s2) -(h1-h2) ]/y= [300·(6,85-5,64)-(311-300,8)]/0,0235= 15012 kJ/kg
de i oefi ie tul de perfor a ţă:
52
� = = ,
Rezultatele sunt sistematizate în tabelul de mai jos:
p2 (bar) y WL(kJ/kg ) COP

200 0,0740 6419 0,120
100 0,0445 9431,6 0,083
50 0,0235 15012 0,051
Problema 2
Intr-un lichefactor de azot de tip Linde-Ha pso , gazul i tră î o presorul izoter la K şi la ar.
Este apoi o pri at la o presiu e ridi ată, tre e pri tr-u s hi ător de ăldură şi î fi al se desti de
pe o supapă Joule-Thomson, la presiune at osferi ă. Deter i aţi presiu ea ridi ată de la are are lo
desti derea, astfel î ât fra ţia de li hefiere să fie ,075 (debitul masic al gazului lichefiat/debitul masic
al gazului o pri at . Cu a putea reşte a eastă fra ţie la valoarea de ,09? Cât ar tre ui să fie oua
presiu e de la are are lo desti derea? Cosideră ă di auza i perfe ţiu ii s hi ătorului de
ăldură, difere ţa de te peratură la apătul ald al a estuia este de 5 K.
Soluţie
Pentru un schimbător de ăldură perfe t Pentru un schimbător de ăldură i perfe t

gazul iese la o te peratură ai o orâtă u 5 K,
a şi î azul problemei precedente: dar pe a eeaşi izo ară de ar :
S rie ila ţul e talpi î tre se ţiu ile M şi N:

S rie ila ţul e talpi î tre se ţiu ile M şi N: în M: H2 i tră iar -y)·H1’ iese;
în M: H2 i tră iar -y)·H1 iese; în N: yHf este extras.
în N: yHf este extras. Avem, deci:
Avem, deci: H2-(1-y)·H1’ = y·Hf;
H2-(1-y)·H1 = y·Hf; Astfel încât, acum:
Astfel încât: �′ − �
�=
� ′ − ��
53
conform http://webbook.nist.gov/chemistry/fluid/ găsi :
Presiunea (bar) Temperatura (K) Entalpia (kJ/kg) Entropia (J/g-K)

1 300 311 6,85
1 295 306 6,83
1 77 -122 2,83
A u , fra ţia de lichfiere:
�′ − � −� −�
�= ′ = = = ,
� − �� − −
de ai i găsi H2 = 273,9 kJ/kg
utiliză di ou : http://webbook.nist.gov/chemistry/fluid/ î o diţii izoter e, i.e. T = K găsi

presiu ea orespu zătoare de p2 = 275 bar.
Pentru y = 0,09 găsi H2 = 267 kJ/kg.
La T2 = K u e istă o presiu e are să orespu dă a estei valori a e talpiei.
Si gura soluţie este redu erea te peraturii T2.
Problema 3
Pentru un lichefactor de heliu simplu, pentru treapta Joule-Thomson, calculaţi (a) fra ţia de li hefiere
da ă pu tele şi su t fi ate la K; Coefi ie tul de perfor a ţă.
Soluţie
Problema poate fi rezolvată da ă este utilizată preră irea heliului la K de e e plu cu o baie de
hidrogen lichid, ca în cazul experimentului lui Kamerlingh Onnes).
a) Prima problemă pe are e-o pu e este: are este presiu ea opti ă ?
Fra ţia de li hefiere este :
da ă H1 şi Hf sunt fixate, pe tru a să ia valoarea a i ă, este e esar a H2 să ia valoarea i i ă.

Adi ă
54
��
( ) =
��
�
di defi iţia oefi ie tului Joule-Thomson : �� =
��
��
dar de la ursul de „Ter odi a i ă” ştii ă: =−
� � �� ℎ
rearanjând, avem:
��
=− = −�� adi ă �� = adi ă tre uie să fi pe ur a de i versie.
��
Pe a eastă ur ă, pe tru T = K, pe
curba de inversie p2 = 3,8 MPa, o
valoare are poate fi o ţi ută u u
o pressor, fu ţio â d î ai multe
trepte.
Curba de inversie pentru heliu [1]
Utiliză di ou datele de la NIST http://webbook.nist.gov/chemistry/fluid/
găsi H1( 20 K, 0,1 MPa) = 108,53 kJ/kg ; S1( 20 K, 0,1 MPa) =13,94 kJ/kg-K
H2 (20 K, 3,8 MPa) =97,95 kJ/kg ; S2( 20 K, 3,8 MPa) =5,76 kJ/kg-K
Hf (4,2 K, 0,1 MPa) =-0,16 kJ/kg ; Sf (4,2 K, 0,1 MPa)= -0,0015 kJ/kg-K
Cu a este valori găsi : ≈ ,
b)
Coefi ie tul de perfor a ţă este:
� − � − � −�� , + , − , + , ,
� = � �� = =[ ]/ ,
= = ,
�� [ − − � −� ]/y , − , − , − , ,
55
5. Producerea temperaturilor joase utilizând ciclul Stirling inversat
Problema 1
Cal ulaţi oefi ie tul de perfor a ţă COP al u ui refrigerator Philips are fu ţio ează u azot a gaz de
lu ru î tre ar şi ar, utilizâ d datele ter odi a i e pe tru u gaz real. O te peratură de K
tre uie e ţi ută la apătul re e, î ti p e ăldura este eli i ată la K. Studiaţi efe tul efi ie ţei
rege eratorului asupra oefi ie tului de perfor a ţă, COP, al refigeratorului Philips.
Soluţie
In figura alăturată este preze tat i lul Stirli g i versat, ideal, dupa are fu ţio ează refrigeratorul
Philips.
Diagrama T-S a ciclului Stirling inversat
Presupu â d ă tra sferurile de ăldură su t reversi ile:
= −
= −
−
Coeficientul de performanţă, � = =
− − − −
+� �
pentru un gaz ideal: − =∫ =∫ = �� ∫ +∫ = �� ln +∫ R = ln
în mod similar: − = ln ; şi =
deci: − = −
56
şi găsi � = a elaşi a al i lului Car ot.

−
Pentru cazul nostru, parametrii din diagrama T-S su t arătaţi î ta elul de ai jos.
http://webbook.nist.gov/chemistry/fluid/
Punctul Temperatura Presiunea Volumul specific E tropia spe ifi ă

(K) (bar) (m3/kmol) (J/g-K)
1 300 3 8,0419 6.5084
2 300 10 2,4904 6.1561
3 100 3,33 2,2744 5.3010
4 100 1 8,1514 5.6937
Presiunile în pu tele , şi se deter i ă utilizâ d e uaţia de stare a gazului perfe t şi e uaţiile are
des riu tra sfor ările izoter e şi izo ore. I er aţi a est exer iţiu.
Căldura a sor ită: | |=� � −� ;
Căldura eva uată: | |=� � −� ;
Lucrul mecanic efectuat: � = | |−| |;
| | − . − .
Astfel încât: � =| |−| |
= − − −
= ≈ 0,5
. − . − . − .
| |
Dar a arătat a pe tru u gaz ideal: � =| |−| |
=
−
=
−
= ,
Co sideră a u ă efi ie ţa rege eratorului , � < ;
Da ă ε < , atu i gazul are părăseşte rege eratorul î pu tul 3 va avea te perature eva ai ridi ată
de ât î azul ideal (ε = 1).
Fie ΔQ pierderile ge erate de a eastă i fi ie ţă. Atu i, ăldura a sor ită va fi
| ′|
=| |−Δ
Efi ie ţa rege eratorului ε este defi ită a raportul di tre ăldura a sor ită î od real faţă de ea
a sor ită î azul ideal.
Astfel, avem:
−Δ
�=
aşa ă:
Δ = −� | |= −� ∙� −
57
�� −�
Dar � = ;�= aşa ă Δ = −
−� �� −�
Dar | |= ∙ � � −�
ΔQ -ε R T -T
deci |Q |
= [ -γ] μ T s -s = , -ε =0,1
N
da ă pierderile datorită i efi ie ţei rege eratorului su t de % atu i ε = ,97 7
| ′| | | − ,
Astfel ă � =| |−| |
= | |−| |
= , ∙ , = ,
Deci e nevoie de un regenerator cu eficienţa de 97, 7%.
Problema 2
Pentru un refrigerator Stirling care funcţio ează î tre T1 = K şi T2 = K i se ere să al ulă

oefi ie tul de perfor a ţă, da ă presiu ea la i trare î o presor este de ar şi ea de ieşire este de
ar. Co sideră a rege eratorul are efi ie ţa de %. Gazul de lucru este heliul.
Soluţie
Utiliză , de a eastă dată diagra a p-V din figura
alăturată.
Cunoscând presiunea p1 = ar, găsi presiu ea p ,

ţi â d o t de tra sfor area izo oră -2.
� = � = = , bar;
Cu p = ar găsi apoi p .
� = � = bar
Diagrama p-V a ciclului Stirling ideal
inversat
Căldura extrasă î desti derea izoter ă de la te peratura joasă, este atu i:
� � ,
=� ln � = ln = , ∙ ∙ , = , kJ/kg
� ��
În mod similar
58
�
= ln = ln = − , kJ/kg
� � �
Astfel ă
,
� = = = , =
− , − , −
O servă a a esta este ide ti u el al i lului Car ot.
Difere ţa: î azul i lului Stirli g, ăldura este sto ată şi re upartă î pro ese izo ore. Pe tru a eeaşi
putere de ră ire este tra sferată ai ultă ăldură. A easta are ca efect, în cazul proceselor reale,
reşterea pierderilor, a i efi ie ţei. Raportul de compresie este mai redus în cazul ciclului Stirling, ceea
ce-l fa e preferat pe tru apli aţii.
59
6. Producerea temperaturilor joase utilizând ciclui Gifford-McMahon
Problema 1
Determinaţi COP şi FDM pe tru u refrigerator Gifford-M Maho are fu ţio ează u azot, ca gaz
de lu ru. Azotul, la ar şi K, părăseşte o presorul la ar şi K. Presupu e ă
rege eratorul are o efi ie ţă de %, ă efi ie ţa izoter ă a o presorului este de % şi
efi ie ţa ize tropi ă a detentorului este de 90%. Presupunem ă te peratura axi ă a spaţiului
rece este de 130 K.
Soluţie
Diagrama T-S aproxi ativă a i lului este dată î figura alaturată.
comprimarea: procesul 1-2 considerat aici izoterm

ideal
Lucrul mecanic efectuat, real = WR
Da ă o pri area ar fi avut lo î o diţii

izoterme lucrul mecanic ar fi fost WT
�
efi ie ţa ize tropi ă a o presorului: � = ��
�
Diagrama T-S a ciclului Gifford-McMahon
Avem datele din tabel (conform http://webbook.nist.gov/chemistry/fluid/ ):
Punctul de pe Temperatura Presiunea Entalpia h Entropia s

diagrama T-S (K) (bar) (J/g) (J/g-K)
1 300 1 311,20 6,8457
2 300 5 310,32 6,3652
3 130 5 129,38 5,4717
4 ? 1 ? ?
5 130 1 133.72 5.9720
lucrul e a i real de o pri are pe u itatea de asă este:
� � � −� − ℎ −ℎ , - , - , - ,
− = = = , J/g
� ,
60
Fie ’ pu tul orespu zător desti derii ize tropi e de la ar şi K la ar. Atu i s ’= s3=5,4717
J/(g-K) la ar şi 130 K. Pe izobara de 1 bar, pentru o entropie de 5.4717 J/(g-K) corespunde
temperatura de T ’= , K şi h ’ = 81,817 J/g.
pri defi iţie, efi ie ţa ize tropi ă a u ui dete tor este:
Δℎ
�=
Δℎ
u de ΔhR este redu erea reală de e talpie care este şi lu rul e a i produs , iar ΔhS este
În cazul nostru:
ℎ −ℎ
�=
ℎ −ℎ ′
Pe tru o desti dere u efi ie ţă ize tropi ă de , , ave :
(h3-h4) = 0,9(h3-h ’) = 0,9(129,38 – 81,817) = 42,80 J/g, deci h4 = 129,38 – 42,80 = 86,58 J/g.
Utilizând din nou http://webbook.nist.gov/chemistry/fluid/, găsi T4 = 85,8 K.
De ase e ea: ρ3= 13,58 kg/m3 şi ρ4= 4,05 kg/m3
�′ � ,
Atunci: =� = ≈ ,
, 8
unde me este masa gazului di spaţiul de jos, după destindere.
�
Deci = ℎ −ℎ = , 133.72- 86.58) =14.142 J/g.
.
Deci: � =� = .
≈ ,
�
unde Q2 este ăldura extrasă sau puterea frigorifi ă, per u itatea de asă de gaz.
Pe tru a al ula COP al i lului Car ot orespu zător, vo considera temperatura sursei calde ca fiind Ts
= T5, iar temperatura sursei reci ca fiind T4.
I tru ât, tra sferul de ăldură are lo î o diţii izo are atu i:
= ∙ �� − � = ∙ �� − �
Lucrul mecanic minim pentru un refrigerator este:
61
� � = [� �� − � − ℎ� − ℎ ] = ∙ �� [� ln �
− �� − � ]
� ��
deoarece �� − � = ∫ = �� într-o tra sfor are izo ară. Co sideră T0 = 300 K.
Atu i, oefi ie tul de perfor a ţă al refrigreratorului ideal este:
� −� − ,
� � = = = ≈ ,
� � �
� ln � − � − � ln − − ,
,
Astfel ă fa torul de erit:
� ,
� �= = ≈ ,
� � ,
62
7. Producerea temperaturilor joase utilizând ciclu Claude

Analiza ciclului Claude
1) Sta iliţi lu rul e a i et i tr-un ciclu ideal de lichefiere
Soluţie:
U i lu ideal de li hefiere este preze tat î figura alăturată. Siste ul o ţi e u o pressor şi u

expandor (detentor) (e).
Lucrul mecanic efectuat de compressor este �̇� iar cel efectuat de expandor este �̇ . Căldura de
compresie este ̇ � . Presupunem (în azul ideal ă î treaga a titate de gaz se li hefiază.
S rie ila ţul e ergeti e i tră = e iese pe o turul u are a î o jurat siste ul.
�̇� + �̇ℎ = �̇ + ̇ � + �̇ℎ
̇ � = �̇� � − � , dar � = � ≡ �
Avem deci:
�̇ � = �̇� + �̇ = ̇ � − �̇(ℎ − ℎ ) = �̇� (� − � ) − �̇(ℎ − ℎ )
63
�̇ � = �̇� (� − � ) − �̇(ℎ − ℎ )
2) A alizaţi a u u i lu ideal de refrigerare.
Soluţie:
În acest caz nu mai extragem cantitatea de fluid lichefiat

şi este a sor ită a titatea de ăldură ̇ �
Di e uaţia de ila ţ, î jurul siste ului, ave a u :
�� ̇ + ̇ � = �̇ + ̇ �
adi ă:
�̇ � = ̇� − ̇�
Dar
̇ � = �̇� � − �
şi puterea de ră ire:
̇ � = �̇� � − �
� =�
Dacă reve irea î pu tul este ize tropă:

� =�
�̇ �
=� � −� −� � −� = � −� � −�
�̇
şi oefi ie tul de perfor a ţă:
̇� �
� = =
�̇ � � −�
Adi ă este vor a despre i lul Carnot inversat.
64
3) Fa eţi o a aliză ter odi a i ă a i lului de ră ire Claude, repreze tat î figurile alăturate.
Soluţie:
S he a pri ipiului de fu ţio are a ilului Claude Diagrama T-S pentru ciclul Claude.
În punctul 3, o fra ţiu e a de itului de gaz se desti de pe o aşi ă de dete tă, şi işi redu e
temperatura, î trâ d pe ir uitul i vers. Astfel gazul di ir uitul dire t este ră it ai ult, pri
i ter ediul s hi ătorului de ăldură HX2, ceea ce va conduce la reducerea difere ţei de
te peratură la apătul re e al s hi ătorului de ăldură HX3, şi la deplasarea pu tului 5 ât ai jos
pe izo ară. De ai i ur ează desti derea ize talpi ă Joule-Thomson în regiunea bi-fazi ă li hid-
vapori) a diagramei T-s.
̇� ̇�
Notă u = ̇
fra ţiu ea de gaz are se desti de pe dete tor şi u = ̇
fra ţiu e de gaz
lichefiat.
Fa e ila ţul e ergeti pe o turul dese at u roşu:
�̇ℎ = �̇ ℎ + �̇ + − �̇ℎ
sau
�̇
− = − ℎ −ℎ + ℎ
�̇
Da ă fa e ila ţul e ergeti pe dete tor:
�̇
− =− ℎ −ℎ
�̇
egalâ d a este două expresii găsi :
ℎ −ℎ ℎ −ℎ
=( )+ ( )
ℎ −ℎ ℎ −ℎ
65
Primul termen este identic cu cel din cazul lichefactorului Joule-Tho so şi este pozitiv doar da ă
destinderea are loc sub temperatur de inversie. Alegâ d valori orespu zătoare pentru x şi p2 .
Lucrul mecanic net de lichefiere este egal cu cel din cazul lichafactorului Joule-Thomson, din care
extragem lucrul mecanic produs de detentor.
�̇ �
=� � −� − ℎ −ℎ − ℎ −ℎ
�̇
Presiunea p2 tre uie să fie su valoarea presiu ii axi e de i versie. O valoare rezo a ilă este p2 = 20
bari.
Stabilim parametrii gazului de lucru:
1. Pentru punctul (1) de pe diagrama T-S – retur de joasă presiu e:
p1 = 1 bar; T1 = 300 K; s1 = 28.027 kJ/kg-K; h1 = 1563.5 kJ/kg;
2. Pentru punctul (2) – i trare gaz de î altă presiu e:
p2 = 20 bar; T2 = 300 K; s2 = 21.806 kJ/kg-K; h2 = 1569.6 kJ/kg;
Pentru punctul (l)- lichid saturat:
pl = 1 bar; Tl = 4,2 K; sl = -0.035503 kJ/kg-K; hl = -0.16025 kJ/kg;
În continuare, trebuie selectate valorile pentru x şi T3, are deter i ă fra ţiu ea de gaz li hefiat y şi
lucrul mecanic net. Conservarea masei : y = 1 – x. Pentru a fi eficientă răcirea curentului invers, x nu
poate fi oricât de mic. Adoptăm valorile x = 0,33 şi T3 = 200 K.
3. Pentru punctul (3)- i trare î aşi a de dete tă:
p3 = 20 bar; T3 = 200 K; s3 = 19,701 kJ/kg-K; h3 = 1050,3 kJ/kg;
e Dete torul efe tuează o desti dere ize tropi ă: s3 = se)
la ieşire di dete tor :
pe = 1 bar; Te = 60, 4 K; se = 19,701 kJ/kg-K; he = 319.05 kJ/kg;
al ulă a u fra ţiu ea de gaz li hefiat:
ℎ −ℎ ℎ −ℎ , − , , − .
=( )+ ( )= + , = ,
ℎ −ℎ ℎ −ℎ , − − . , − − .
66
Lucrul mecanic net:
�̇��
̇
=� � −� − ℎ −ℎ − ℎ −ℎ = . − . − . − . −
, , − . = . kJ/kg
Lu rul e a i et per u itatea de asă de gaz li hefiat:
�̇ � �̇ � .
= = = kJ/kg
�̇ �̇ .
Lu rul e a i ideal et per u itatea de asă de gaz li hefiat:
�̇� kJ
= � (� − � ) − (ℎ − ℎ ) = . − − . −( , − − . )= .
�̇ kg
�̇�
� �= = = ,
�̇ �
După u se poate o stata a estă „figură de erit” este ai i ă de ât u itatea, eea e o fir ă ă
alegerea para etrilor pe tru pu tul , adi ă p2 = ar şi pe tru pu tul , adi ă T3 = 200 K, a fost
ore tă, hiar da ă u opti ă.
67
8. Producerea temperaturilor joase utilizând ciclul Brayton
A aliza ter odi a ică a ciclului Brayton inversat
Cal ulaţi puterea de ră ire per u itatea de de it asi pentru un ciclu Brayton inversat care este
prevăzut să lu reze la K. Presupu eţi ă presiu ea gazului la ieşire din compresor este de 20 bari.
(pentru detalii vezi Steven W. van Sciever, Helium, Springer 2012)
Soluţie
Ciclul Brayton inversat este des ris î figurile alăturate.
S he a pri ipiului de fu ţio are a i lului Bra to Diagrama T-S a ciclului Brayton inversat
inversat
Ca titatea de ăldură e trasă la te peraturi joase este egală u odifi area e talpiei h5-h4) în
s hi ătorul de ăldură.
̇
= ℎ −ℎ
�̇
Pe tru u s hi ător de ăldură i e di e sio at te peratura T5 este apropiată de T3.
Aplicând prima lege a urgerii staţio are, ave :
̇
= ℎ −ℎ + ℎ −ℎ
�̇
În punctul 1 avem, la presiu e o orâtă şi la te peratura a erei : p1 = 1 bar; T1 = 300 K.
68
Utilizând diagrama T-S a heliului, sau datele de la NIST (http://webbook.nist.gov/chemistry/fluid/ )

găsi : s1 = 28,027 kJ/kg-K; h1 = 1563,5 kJ/kg;
După o pri are: p2 = 20 bari; T1 = 300 K; s2 = 21,806 kJ/kg-K; h2 = 1569,6 kJ/kg;
La ieşirea di s hi ătorul de ăldură de la te peraturi joase:
p5 = 1 bar ; T5 = 100 K; s5 = 22,321 kJ/kg-K ; h5 = 524,80 kJ/kg;
Co i â d ele două e uaţii de ai sus:
ℎ =ℎ −ℎ +ℎ = . kJ/kg
Găsi para etrii stării utilizând datele de la NIST:
p3 = 20 bar ; T3 = 100 K; s3 =16,094 kJ/kg-K; h3 = 530,9 kJ/kg;
Para etrii stării su t fi aţi de desti derea ize tropi ă:
p4 = 1 bar ; T4 = 30,2 K; s4 =16,094 kJ/kg-K; h4 = 161,88 kJ/kg;
Cu os â d toţi a eşti para etri, găsi a titatea de ăldură e trasă per unitatea de debit masic:
̇
= , − , + , − , = , kJ/kg
�̇
Pe tru a al ula efi ie ţa a estui i lu este e esar să o pară ăldura e trasă sau puterea de ră ire ̇
cu lucrul mecanic totall efectuat.
Din lucrul mecanic de compri are tre uie să e trage lu rul e a i efe tuat de dete tor, pri
desti dere ize tropă.
�̇
=� � −� − ℎ −ℎ − ℎ −ℎ
�̇
= , − , − , − , − , − ,
= , kJ/kg
Aşadar,
̇ ,
� = = = ,
�̇ ,
În cazul unui refrigerator Carnot,
��
� �� = = ,
�� − ��
69
Refrigeratorul Bra to des ris ai i are oefi ie tul de perfor a ţă ai redus de ât u ul Car ot,
deoare e gazul este ră it pâ ă la K şi apoi este î ălzit la K. Î azul refrigeratorului de tip Car ot
acesta fu ţio ează o ti uu la K.
Problema 1
Identificaţi o po e tele i di ate, de pe s he a de pri ipiu a u ui refrigerator Colli s odelul CTI

4000 (construit de CTI/Sulzer), reprezentat în figura de mai jos.
A
C
B
D
E
C
Schema simplificată de fu ţio are a i stalaţiei de li hefiere a heliului

CTI 4000 (din manualul de utilizare a lichefactorului CTI 4000).
70

Modele de Proiecte

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Modele de Proiecte

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UBB FIZICA

Iosif Grigore Deac

2. Transferul de căldură în regim dinamic………………………………………………………………….……..……..34

3. Dimensionarea agregatelor de vidare…………………………………………………………………………….…….44

4. Producerea temperaturilor joase utilizând efectul Joule-Thomson………………………………………51

5. Producerea temperaturilor joase utilizând ciclul Stirling inversat………………………………….……..56

6. Producerea temperaturilor joase utilizând ciclul Gifford-McMahon………………………………….…60

7. Producerea temperaturilor joase utilizând ciclul Claude………………………………………………………63

8. Producerea temperaturilor joase utilizând ciclul Brayton…………………………………………………….68

1. Tra sferul de căldură î regi static

ră i d o ie tul le t, utilizâ d atât ăldura late tă ât şi gazul re e rezultat î ur a e aporării

preră i d o ie tul u azot li hid şi apoi utilizâ d a sau .

Pri ră irea o ie tului de upru are lo ariaţia de e talpie:

Pentru Cu, temperatura Debye θD ≈ K şi asa olară µ = ,6 kg.

La 4 K , θD/T ≈ pe tru are U-U0 ≈

deci U300 K –U4,2 K = 5043 kJ/kmol.

Î lo ui d, găsi : VLHe= 30,97 L

U olu are de LHe se e aporă la ră irea u ui obiect cu masa de un kilogram.

Î a eastă situaţie, e uaţia alori atri ă se s rie:

asa de LHe e aporată este = ∙

Entalpiile heliului: (folosind baza de date http://webbook.nist.gov/chemistry/fluid/)

HHe(4,2 K) = 20,75 kJ/kg.

HHe (300 K) =1564 kJ/kg.

O ţi e de i o a titate ult ai redusă de LHe e aporat.

La preră irea u azot li hid la TLN2 =77 K şi i ersare î LHe:

Î a este o diţii, găsi : VLHe= 2,14 L

Di ou o aloare rezo a ilă.

Pe tru azul â d folosi şi e talpia aporilor a e :

Folosim aici din nou baza de date e ţio ată:

HHe (77 K) =407 kJ/kg.

Li ia de u plere este for ată di tr-

Pe tru tu ul de CuNi, aria se ţiu ii tra s ersale este:

Astfel î ât flu ul ter i pri pereţii tu ului este:

Pentru coloana de 3He, aria se ţiu ii tra s ersale este

şi o du ti itatea ter i ă î a est i ter al de te peratură:

De i flu ul total de ăldură este:

Calculaţi te peratura la apătul ald al u ei ări

I grafi ul di Fig. , di sursa itată se prezi ă depe de ţa logarit i ă a o du ti ităţii ter i e k de

a este depe de ţe pot fi puse su for a: log = log

Da ă î lo ui î e uaţia are e dă tra sferul de ăldură:

De pe grafi : pe tru Ala ă luă pe tru T = ,1 K avem k = 6·10-2W/m-K şi pe tru T = K, k = , W/ -K

pentru T=1K, k=k0·1K= 0,7 W/m-K; deci k0 = 0,7 W/(m·K2)

Avem deci pentru Ala ă: = , ∙ W/(m·K).

Pentru Cu(a) –foarte pur:

de pe grafi a e : k = W/ K la , K şi k = 300 W/mK la 0,2 K

la T = 0.7 K avem k = k0·T0,9 = 900 W/mK

=20,6·10-6 K = 20,6 µK.

Pentru pyrex: de pe grafic avem: k = 2·10-2 W/ K la K şi k = 2·10-4 W/mK la 0,1 K

La T = 1 K avem k = 2·10-2 W/mK, k = k0·T2 = 2·10-2T2 W/mK3

Pentru 4He solid la , K găsi kHe ≈ , W/(m·K).

Deci în cazul nostru trebuie să avem, când LCuNi= LHe:

De u de găsi di = 0,33 mm.

Flu ul de ăldură pri radiaţie este dat de expresia:

Coefi ie ţii de a o odare pe tru aer la şi la K su t , şi respe ti e G.K. White, Experimental

Factorul coeficientului de acomodare:

Fluxul termic prin gazul residual este:

În cazul aerului constanta este 1,2 .

De i flu ul total de ăldură la asul i terior este:

În figura alăturată este preze tată stru tura s he ati a u ui as de ar:

Sar i a ter i ă la asul i terior este (vezi cursul 4):

Da ă LHe = 2,56 kJ/L,

rata de evaporare a heliului va fi atunci:

Deter i aţi o du ti itatea ter i ă edie apare tă a u ei izolaţii ultistrat a î tre şi K şi

• ks este oefi ie tul de o du ţie ter i ă î fază solidă,