Funcţii continue

Continuitatea punctualǎ

Introducere în continuitate

Are sens sǎ punem problema continuitǎţii sau discontinuitǎţii unei funcţii într-un
punct dacǎ si numai dacǎ acel punct face parte din domeniul de definiţie al funcţiei studiate .

Continuitatea unei funcţii într-un punct

Înainte de a începe studiul continuitǎţii vom fixa urmatoarele entitǎţi :

a). O functie reala f : D → R , D ⊂ R ;

b). Domeniul de definitie D fiind reprezentat printr-un interval sau o reuniune de intervale ;
c). Un punct a care apartine lui D .

Ne punem urmatoarea problema : compararea comportarii functiei f in jurul punctului a cu

valoarea f ( a ) .

Definitia continuitatii
- Fie o functie f : D → R si un punct a din domeniul de definitie D , a ∈ D ;
- Spunem ca functia f este continua in punctul a daca f are limita in a si :

lim f ( x ) = f ( a )
x →a

Aceasta egalitate se mai scrie : lim f ( x ) = f (lim x)

x →a x →a
Adica “ o functie comuta cu limita “ - proprietate ce va fi extinsa si la alte functii decat cea identica :
contiunitatea functiilor compuse .
Definitia continuitatii:

- O functie f : D → R este discontinua in punctul a ∈ D daca nu este continua in acest punct

- Punctul x = a se numeste punct de discontinuitate pentru functie .

Observatii:
1) In punctul in care functia nu este definita nu are sens sa se puna problema continuitatii
sau discontinuitatii .
 2). Problema continuitatii unei functii se pune numai in punctele domeniului de definitie al
functiei .

Definitia continuitatii utilizand sirurile :

- Functia f : D → R este continua in punctul a ∈ D daca si numai daca pentru orice sir:

xn → a , xn ∈ E avem f ( xn ) → f ( a ) .

Continuitate pe un interval

Definitia continuitatii pe un interval :

- Se spune ca o functie f : D → R este continua pe un interval I ⊆ D daca este continua

in fiecare punct din I .
- Daca functia f este continua pe tot domeniul de definitie , atunci se spune simplu ca f
este continua , fara a mai indica multimea pe care f are aceasta proprietate .

- Find data o functie f : D → R , multimea punctelor din D in care f este continua se

numeste domeniul de continuitate al functiei f .

Teorema :

Functiile elementare sunt functii continue .

- Functiile elementare : polinomiale , rationale , functia radical , functia putere , functia
exponentiala , functia logaritmica , functiile trigonometrice directe , functiile trigonometrice inverse
sunt functii continue deoarece limita acestora intr-un punct a din domeniul de definitie se obtine

inlocuind pe x cu a , adica lim f ( x ) = f ( a ) , ceea ce exprima faptul ca o astfel de functie este

x →a

continua intr-un punct arbitrar din domeniul de definitie .

Continuitate laterala

Intoducere in studiul continuitatii laterale :

- Fie o functie f : D → R si un punct a ∈ D ;

- Daca ( − ∞; a ) ∩ D ≠ Φ sau D ∩ ( a;+∞) ≠ Φ atunci are sens sa studiem limita la

stanga , respective la dreapta , a functiei f in a .
 Definitia continuitatii la stanga :

- Spunem ca functia f este continua la stanga in punctul a daca :

f ( a − 0 ) = f s ( a ) = lim f ( x ) f ( a − 0 ) = f s ( a ) = lim f ( x ) = f ( a )
x→a are sens , exista si x →a .
x< a x<a

Definitia continuitatii la dreapta :

- Spunem ca functia f este continua la dreapta in punctul a daca :

f ( a + 0 ) = f d ( a ) = lim f ( x ) f ( a + 0 ) = f d ( a ) = lim f ( x ) = f ( a )
x→a are sens , exista si x →a .
x >a x>a

Teorema continuitatii intr-un punct cu ajutorul continuitatii laterale :

- Functia f : D → R este continua in punctul a ∈ D daca si numai daca f este continua

la stanga si la dreapta in a :
f ( a − 0) = f ( a + 0) = f ( a )
sau :

lim f ( x ) = lim f ( x ) = f ( a )
x →a x →a
x<a x>a

Definitia continuitatii la capetele domeniului de definitie :

- Fie functia f : [ a; b ] → R , a < b ;

- La capetele domeniului de definitie , respectiv in punctele a si b , continuitatea acesteia
se defineste astfel :
• f este continua in a , daca f este continua la dreapta in a , adica :
f ( a + 0 ) = f d ( a ) = lim f ( x ) = f ( a )
x →a
x>a

• f este continua in b , daca f este continua la stanga in b , adica :

f ( b − 0) = f s ( b ) = lim f ( x ) = f ( b )
x →b
x <b
Puncte de discontinuitate

Introducere in notiunea de punct de discontinuitate :

- Daca functia f nu este continua in punctul a ea se numeste discontinua in acel punct .

- Punctele de discontinuitate se impart in doua categorii :
- puncte de discontinuitate de prima speta ;
- puncte de discontinuitate de a doua speta .

Fie o functie f : D → R si a ∈ D un punct de discontinuitate a lui f :

Definitia punctului de discontinuitate de prima speta :

- Punctul de discontinuitate a se numeste punct de discontinuitate de prima speta daca

functia f are limitele laterale finite in a iar in acest punct avem una din situatiile :

1). f ( a − 0 ) ≠ f ( a + 0 ) ; ( limitele laterale nu sunt egale )

2). f ( a − 0 ) = f ( a + 0) ≠ f ( a ) ; ( limitele laterale sunt egale dar diferite de
valoarea functiei in punctul respectiv )
3). f ( a − 0 ) ≠ f ( a ) sau f ( a + 0 ) ≠ f ( a ) .
Definitia punctului de discontinuitate de speta a doua :

- Punctul de discontinuitate a se numeste punct de discontinuitate de speta a doua daca

cel putin una dintre limitele laterale ale lui f in a , daca are sens , nu exista sau este infinita .

Observatie privind clasificarea punctelor de discontinuitate :

- Punctele de discontinuitate ale functiei , care nu sunt de prima speta se numesc puncte de
discontinuitate de speta a doua .

Prelungirea prin continuitate a unei functii

Definitia prelungirii prin continuitate a functiei intr-un punct :

- Fie o functie f : D − { a} → R , f continua pe D ;

- Fie a un numar real care nu apartine lui D ;

- Exista limita functiei f , cand x tinde la a : lim f ( x ) = l , si este finita;

x →a

- Atunci functia :
  f ( x ) , x ∈ D − { a}
g : D ∪ { a} → R , g ( x ) = 
 l , x=a
este continua in a si se numeste prelungirea prin continuitate a functiei f in punctul a .
~
- Vom nota functia g = f ;

- O astfel de prelungire daca exista este unica .

Observatie important :

Daca f : - nu are limita in a

sau
- are limita infinita in a
atunci :
f nu poate fi prelungita prin continuitate in a .

Concluzii finale privind continuitatea punctuala

 - Este clar ca limita unei functii intr-un punct a nu este acelasi lucru cu
continuitatea acesteia in a .
 - Din definitiile celor doua notiuni si din teoremele de caracterizare vom
observa ca :

1). Limita se calculeaza in punctele de acumulare ale domeniului , iar continuitatea se

studiaza in punctele din domeniul de definitie .

2). Continuitatea inseamna ca limita functiei este egala cu valoarea acesteia in punctul
respectiv ( pentru cazul in care punctul este de acumulare ) .

3). Pentru limita unei functii toate caracterizarile echivalente exclud punctul a , in timp ce
caracterizarile continuitatii nu exclud punctul a .

 - Daca o functie este discontinua la dreapta ( stanga ) in a , atunci functia

este discontinua in a .

 - Functiile elementare sunt functii continue .

 - Fie I ⊂ R , I un interval , f : I → R ;
- Atunci functia f este continua daca si numai daca graficul lui f este
neintrerupt ( adica se poate trasa neridicand creionul de pe hartie ) .
Exercitii

Exercitiul nr. 1 :

Sa se studieze continuitatea functiilor de mai jos in punctele indicate :

 x3 , x ≤3 , a =3
a). f : R → R , f ( x) =  2 ;
 3x , x >3
 x − 16 , ≠
2


f : R → R , f ( x) = 
x 4 , a=4
b). x −4 ;
 , x =4
 8
 sin x
 , x ≠0
c). f : R → R , f ( x) =  x , a=0 .

 1 , x =0

Exercitiul nr. 2 :

Sa se studieze continuitatea functiilor de mai jos in punctele indicate :

 x - 5x + 1 , x ≤ 2 , a = 2
2

a). f : R → R , f ( x) =  ;
 −5 , x > 2
 x
2
−1
 , x >1
b). f : R → R , f ( x) =  x −1 , a =1 ;

 -x + 3 , x ≤ 1

 sin ( x − 1)
 , x ≠1
c). f : R → R , f ( x ) =  x −1 , a =1 ;
 , x =1
 -1
 1

e ( x −2 ) , x ≠ 2 , a = 2
−

f : R → R , f ( x) = 
2

d). ;
 0 , x =2
e). f : R → R , f ( x ) = [ x2 ] , a = 3 .

 − 2 x2 + x , x ≤ 1
f). f : R → R , f ( x ) =  , a =1 .
 x − 2 , x > 1
 Exercitiul nr. 3 :

Sa se studieze continuitatea functiilor de mai jos in punctele indicate :

 4 x sin x , x ∈ ( 0;1)
a). f : ( − 1;1) → R , f ( x ) =  , a=0 ;
x + 2 x , x ∈ ( − 1;0]
3

 2x + 3
 x − 1 , x ∈ [ − 2;0]
 2
b). f : [ − 2;2 ) ∪ { 3} → R , f ( x ) =  5 x + 1 , x ∈ ( 0;2 ) , a = 0, a = 2, a = 3 ;
 6 , x=3


 1
 , x ≠ −2
c). f : R → R , f ( x ) =  x + 2 , a = −2 ;
 3 , x = −2

 sin x
 , x≠0
d). f : R → R , f ( x ) =  x , a=0 ;
 1 , x = 0

 1
 x sin , x ≠ 0
e). f : R → R , f ( x ) =  x , a=0 ;
 1 , x=0

 e− x1 , x ≤1
f). f : R → R , f ( x ) = 
2

1
, a =1 ;
 x x −1 , x >1

 1+ 3x +1 2 , x ≠ −2
g). f : R → R , f ( x ) =  , a = −2 ;
 0 , x = −2

 ex + x − 1 , x ≤1
h). f : R → R , f ( x ) =  1 , a =1 ;
 x x −1 , x >1

 sin ( x − 1)
 x2 − 1 , x ∈ ( − 1;1)

 1
i). f : ( − 1; ∞ ) → R , f ( x ) =  , x =1 , a =1 .
 2
 1
 x − 2 , x >1

 Exercitiul nr. 4 :

Determinati parametrul real m , astfel incat functia f sa fie continua in punctul a unde :

 x +1 , x ∈ [ 0;1]
a). f ( x) =  , a =1 ;
 3mx + 3 , x ∈ (1;2]
 x2 + m , x ≤ 2
b). f ( x ) =  , a=2 ;
 mx , x > 2

 ( + ) , x ∈ R* , a = 0
1
x x
c). f ( x ) =  sin x e ;
 m , x=0

 x2 + 2mx , x ≤1
d). f ( x ) =  , a =1 ;
 x +m , x >1
3 3

 x2 , x ∈ R*
e). f ( x ) =  , a=0 ;
m , x=0
 e- x 1−1 , x < −1
f). f ( x ) = 
2

, a = −1 ;
 3 x + m , x ≥ −1

 1 
 x  , x ≠ 0
g). f ( x ) =  x , a=0 ;
 m , x=0

 2mx + 1 , x ≤1
h). f ( x) =  , a =1 ;
 mx + 3mx , x > 1
2

 m ( x2 − 9 )
 , x ≤ −3
i). f ( x ) =  x + 3 , a = −3 ;
 mx + 2 , x > −3

 3mx + m − 1 , x≤2
j). f ( x) =  2 , a=2 ;
 x + mx − 2 , x>2

 m ( x2 − 25 )
 , x>5
k). f ( x ) =  x −5 , a=5 ;
 - 3mx + 1 , x≤5

 mx 2 + 1 , x ≥1
l). f ( x ) =  , a =1 ;
 2mx + 3 , x <1
  m sin ( x + 1)
 2 , x > −1
m). f ( x ) =  x + 4 x + 3 , a = −1 ;
 2mx + 1 , x ≤ −1

 (1+ mx ) 1x , x > 0
n). f ( x ) =  , a=0 .
 x + e , x≤0

Exercitiul nr. 5 :

Determinati parametrii reali a, b , astfel incat functia f sa fie continua in punctele indicate :

 1
 3ax + 1 , x >
2

 1 1
a). f : R → R , f ( x ) =  b , x= , x0 = ;
 2 2
 1
 x − 3 , x <
2
 ln (1 + 2 x )
 , x>0
ax

b). f : R → R , f ( x ) =  2 , x = 0 , x0 = 0 .
 2− + , x<0
 x ax b


Exercitiul nr. 6 :

Sa se precizeze punctele de discontinuitate si felul lor pentru functiile :

 1 , x>0

a). f : R → R , f ( x ) =  0 , x = 0 ; ( functia signum (semn))
 −1 , x < 0

 1
 sin , x ≠ 0
b). f : R → R , f ( x ) =  x ;
 0 , x = 0

c). f : [ 0; ∞ ) → R , f ( x ) = [ x] ; ( functia parte intreaga )

 1
 , x≠0
d). f : R → R , f ( x ) =  x .
 0 , x = 0
Exercitiul nr. 7 :

Sa se precizeze punctele de discontinuitate si felul lor pentru functiile :

 x2 + 5 , x > 1
a). f : R → R , f ( x ) =  ;
 3 , x ≤ 1

1 1
 sin , x ≠ 0
b). f : R → R , f ( x ) =  x x ;
 0 , x=0

 -x + 3 , x ≥ −2
c). f : R → R , f ( x) =  ;
 1 , x < −2

 1
 cos , x ≠ 0
d). f : R → R , f ( x ) =  x ;
 0 , x = 0

e). f : [ 0;1] → R , f ( x ) = [ 3x ] ;
 1 , x ∈Q
f). f : R → R , f ( x) =  .
 0 , x∈R − Q

Exercitiul nr. 8 :

Sa se studieze continuitatea laterala pentru functiile si punctele indicate :

 x2 − 3 x , x ≤ 1
a). f : R → R , f ( x ) =  , a =1 ;
 3 x + 1 , x > 1
1
b). f : R → R , f ( x ) = [ 3x] , a = ± ;
2
 e x1−1 , x ≠ 1
c). f : R → R , f ( x ) =  , a =1 ;
 1 , x = 1

 3 x 2 − 5 x , x > −1
d). f : R → R , f ( x ) =  , a = −1 ;
 - 3 x + 1 , x ≤ −1
 x2 + x + 1 , x ≥ 0
e). f : R → R , f ( x ) =  , a=0
 2 x-1 , x < 0
  1
 −
e x −2 , x>2

f). f : R → R , f ( x ) =  2 , x=2 , a=2 ;
 sin ( x − 2)
1+ , x<2
 x−2
g). f : [1;3] → R , f ( x ) = [ x2 ] , a = 2 ;

 2x −1 − 1
 , x <1
h). f : R → R , f ( x ) =  x − 1 , a =1 .
 ln (1 + x ) , x ≥ 1

Exercitiul nr. 9 :

Sa se studieze daca functiile urmatoare pot fi prelungite prin continuitate in punctele

indicate :
tg ( x − 1)
a). f : R − {1} → R , f ( x ) = , a =1 ;
x −1
f : R* → R , f ( x ) = (1+ x ) 2 x , a = 0 ;
1
b).

1
c). f : R − { 2} → R , f ( x ) = , a=2 ;
( x − 2) 2
1
d). f : R − {1} → R , f ( x ) = ( x +1) 2 sin , a = −1 ;
x +1
1
e). f : R* → R , f ( x ) = x cos , a=0 ;
x
1
f). f : R* → R , f ( x ) = x   , a = 0 ;
 x
1
g). f : R − {1} → R , f ( x ) = cos , a =1 ;
x −1
f : ( − 1; ∞ ) − { 0} → R , f ( x ) = (1+ x ) x , a = 0 ;
1
h).

x
i). f : ( 0; ∞ ) → R , f ( x ) = , a=0 ;
x − ln x
1
x + sin
2

j). f :R → R ,
*
x .
f ( x) = , a=0
x +1
 Proprietati generale ale finctiilor continue

Operatii cu functii continue

Urmatoarea teorema da o caracterizare punctuala a operatiilor uzuale cu functii continue :

Teorema continuitatea intr-un punct :

- Fie f , g : D → R doua functii continue in a ;

- Atunci :
1). ∀ α , β ∈ R , functia αf + βg este continua in a ;
2). f ⋅ g este continua in a ;
f
3). este continua in a , cu conditia : g ( a ) ≠ 0 ;
g
4). f este continua in a ;
5). max ( f , g ) , min ( f , g ) sunt continue in a .

In mod similar ne vom referi si la continuitatea pe o multime :

Teorema continuitatea pe o multime :

- Fie f , g : D → R doua functii continue pe multimea A ⊆ D ;

- Atunci :
1). ∀ α , β ∈ R , functia αf + βg este continua pe A ;
2). f ⋅ g este continua pe A ;
f
3). este continua pe A , cu conditia : g ( x ) ≠ 0, ∀x ∈ A ;
g
4). f este continua pe A ;
5). max ( f , g ) , min ( f , g ) sunt continue pe A .
Proprietati ale functiilor continue

Proprietatea 1 Teorema :

Teorema urmatoare exprima proprietatea functiilor continue de a comuta cu limitele :

- Se considera f : E → F , g : F → G ;
- Fie a un punct de acumulare al lui E ( un neaparat din E ) ;
- Daca :
1). lim f ( x) = b ∈ F
x →a

2). g este continua in b ,

( )
atunci :
lim g ( f ( x ) ) = g lim f ( x )
x →a x →a

Proprietatea 2 Teorema de continuitate a f-tiilor compuse :

1). Fie : - f : E → F o functie continua in a ∈ E si g : G → H .

- f ( E) ⊂ G ;

- g continua in f ( a ) = b .
Atunci functia :
g  f : E → H este continua in a .

2). Daca : - functia f este continua pe E

- iar g este continua pe f ( E ) ,
atunci :
g  f este continua pe E .

Proprietatea 3 Teorema de marginire locala a unei f-tii continue :

- Daca f : E → R este o functie continua intr-un punct a ∈ E

atunci :
exista o vecinatate a punctului pe care f este marginita .

Proprietatea 4:
 Teorema pentru semnul unei functii continue , nenule , intr-un punct :

- Daca f : E → R este continua in a si f ( a ) ≠ 0

atunci :
exista o vecinatate a lui a pe care f nu-si schimba semnul .

Proprietatea 5 a valorilor intermediare ( a lui DARBOUX) :

- Functiile continue au proprietatea remarcabila de a transforma un interval oarecare tot intr-un

interval .
- Aceasta proprietate este cunoscuta sub numele de proprietatea lui Darboux .
- Nu este caracteristica numai functiilor continue .

Proprietatea lui DARBOUX

Definitia proprietatii lui DARBOUX :

- Fie E un interval ;
- Se spune ca functia f : E → R are proprietatea lui Darboux pe intervalul E
daca :
- pentru orice puncte a < b din E
- si oricare numar real λ situat intre f ( a ) si f ( b )
exista
cel putin un punct xλ din intervalul ( a; b ) astfel incat : f ( xλ ) = λ .

Observatii referitoare la proprietatea lui DARBOUX :

1). O functie care are proprietatea lui Darboux pe un interval , nu poate sari de la o valoare la
alta fara sa treaca prin toate valorile intermediare , adica daca ia doua valori distincte , atunci ia toate
valorile cuprinse intre ele .

2). Proprietatea lui Darboux o au si functiile care un sunt continue .

3). Trebuie observat ca daca λ este o valoare intermediara intre f ( a ) si f ( b ) ,

atunci xλ ∈ ( a; b ) si nu xλ ∈ I − ( a; b ) , adica xλ este un punct situat intre a si b si nu oricum
din I .
4). Proprietatea formulata altfel : pentru λ valoare intermediara intre f ( a ) si f ( b ) ,
ecuatia f ( x ) = λ , are cel putin o solutie xλ in intervalul ( a; b ) .

Teorema :
 - Daca f : I → R are proprietatea lui Darboux ,
- Si daca exista una din limitele laterale intr-un punct x0 ∈ I
Atunci
aceasta limita este egala cu f ( x0 ) .

Corolar :

1). Daca f : I → R are proprietatea lui Darboux , atunci ea nu are nici un punct de
discontinuitate de prima speta .

2). Daca f : I → R are un punct de discontinuitate de prima speta , atunci f nu are

proprietatea lui Darboux .

Teorema :

Orice functie continua definita pe un interval , are proprietatea lui Darboux .

Teorema lui Cauchy:

Orice functie continua f : [ a; b ] → R , f ( a ) ≠ f ( b ) ,are proprietatea lui Darboux pe [ a; b ] .

Corolar :

- Fie I ⊆ E un interval si f : E → R o functie continua .

atunci :
- Multimea f ( I ) este un interval .

Enuntul de mai sus spune ca o functie continua “ duce “ un interval tot intr-un interval .sau
altfel spus :

O functie f : I → R , unde I interval , are proprietatea lui Darboux daca si numai daca
imaginea oricarui interval J ⊂ I este tot un interval .

Proprietatile functiilor continue pe un interval inchis

Observatii referitoare la continuitate pe un interval :

- O functie f : [ a; b ] → R se spune ca este continua pe intervalul inchis [ a; b ] daca :

1). f este continua in toate punctele intervalului deschis ( a; b )

si
2). f este continua la dreapta in x = a si este continua la stanga in x = b .

Functiile continue pe un interval inchis poseda proprietati remarcabile pe care

le vom studia in continuare :
Teorema Weierstrass :
 - Fie f : [ a; b ] → R o functie continua . Atunci f este marginita si mai mult isi atinge
marginile pe acest interval .

Corolar 1 :

- Fie f : [ a; b ] → R o functie continua pentru care f ( a ) ⋅ f ( b ) ≤ 0 . Atunci exista cel putin

un punct c ∈ [ a; b] astfel incat f ( c ) = 0 .

Observatii privitoare la Corolarul 1 :

1 ). Concluzia din corolar se poate reformula spunand ca ecuatia f ( x ) = 0 are cel putin o
solutie in intervalul [ a; b ] .
2 ). Daca f ( a ) ⋅ f ( b ) < 0 atunci exista cel putin un element c ∈ ( a; b ) astfel incat f ( c ) = 0 .
3 ). Daca f este strict monotona , atunci solutia este unica ( deoarece f este injectiva ) .

Corolar 2:

Criteriu ca o functie continua sa aiba un punct fix :

- Fie f : [ a; b ] → [ a; b ] o functie continua . Atunci ecuatia x − f ( x ) = 0 are cel putin o

solutie in [ a; b ] . O astfel de solutie se numeste punct fix pentru f .

Corolar 3 semnul unei functii :

- Fie f : I → R , I un interval , f o functie continua , care un se anuleaza pe I . Atunci f

are acelasi semn pe tot intervalul .

Corolar 4 :

- Fie f : R → R o functie continua pentru care :

lim f ( x ) = −∞ si lim f ( x ) = +∞
x → −∞ x → +∞
atunci functia se anuleaza cel putin o data pe R .

Exercitii

Exercitiul nr. 1 :

Sa se precizeze care din functiile f : R → R de mai jos are proprietatea lui Darboux pe
domeniul de definitie :
 1 , x>0

a). f ( x ) =  0 , x = 0 ;
 −1 , x < 0

  x2 − 12 , x ≤ 1
b). f ( x ) =  ;
 0 , x >1
c). f ( x ) = [ x] ;

 sin x
 , x≠0
d). f ( x ) =  x ;
 1 , x = 0

 3 − x , x ∈Q

e). f ( x ) =  2 ;
 x , x ∈ R − Q

f). f ( x ) = ex + sin x ;

g). f ( x ) = x2 − 1 ;

 2x , x ≥ 0
h). f ( x ) =  ;
 x + 1 , x < 0

 2x − 3 , x < 1
i). f ( x) =  ;
 x − 2 , x ≥ 1

 1
 x−2 , x>2

 1
j). f ( x ) =  2 , x<2 .
−
 x 4
 3 , x=2


Exercitiul nr. 2 :

Sa se arate ca ecuatiile de mai jos admit cel putin o radacina in intervalul indicat :
a). x5 + x 2 − 1 = 0 , [ - 1;1]
b). (x − 1 ) e x + x = 0 , [ 0;1]
c). sin 2 x − cos x = 0 , [ 0;π ]
d). x13 + 7 x3 − 5 = 0 , x>0
x x
3 4 3
e).   +   = , [ 0;1]
7 7 2
f). (1 − x ) cos x = sin x , [ 0;1]
  π
g). x + ln x = 0 , x ∈  0; 
 2
h). x ⋅ 2x − 1 = 0 , x ∈ ( 0;1)
 π
i). x ⋅ sin x − 1 = 0 , x ∈  0;  , n ∈ N *
n

 2
j). x 2 − 2 x , [ 3;4]
k). 4 − x2 , [ − 2;2]
l). x + x + 1 , [ − 1;0]
2

m). x − 1 , [ 0;2] .