Inisterul Educației Al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică A Moldovei

Disciplina: Standardizare Si Metrologie Geodezica

Lucrare De Laborator Nr.3

Tema: Teodolitul tahimetru 3T5KP și

4T30

A Efectuat: St.Gr.Igc-1705,
Stavila Grigore
A Verificat: L. A. Tiganu Eugen

Chișinau, 2020

124
 13.4. Teodolitul tahimetru 3T5KP

Acest instrument topografic (Figura 73) permite determinarea pe cale

optică a distanţelor dintre puncte, precum şi a valorilor unghiurilor orizontale şi
verticale. Părţile sale principale sunt luneta, cercul vertical, cercul orizontal,
nivelele şi şuruburile de reglare, la care se adaugă şi două piese accesorii, şi
anume: trepiedul şi busola (sau declinatorul).

Figura 1– Teodolitul tahimetru 3T5KP

1 – mâner de prindere; 2 – cerc vertical; 3 – lunetă; 4 – oglindă; 5 – furcă; 6
– nivelă; 7 – cerc orizontal; 8 – şurub de calare (orizontalizare); 9 – dispozi-
tiv de citire a unghiurilor; 10 – ocular de vizare aproximativă; 11 – şuruburi
de reglare.

13.4.1. Luneta este instrumentul optic cu ajutorul căruia se vizează către

semnalele aflate deasupra punctelor topografice (mire, jaloane, etc). Din
construcţie ea este prevăzută cu o diagramă formată din fire reticule şi fire
stadimetrice (Figura 74). Firele reticule permit realizarea unei vize corecte (firul
vertical trebuie să fie poziţionat pe mijlocul mirei, iar firul orizontal la înălţimea
instrumentului sau a semnalului), în timp ce firele stadimetrice fac posibilă
determinarea distanţelor dintre puncte pe baza citirilor făcute pe miră la fiecare
dintre ele.

125
 Figura 74 – Diagrama firelor reticule şi stadimetrice
1 – fire reticule; 2 – fire stadimetrice.

13.4.2. Cercul vertical este acela care permite determinarea unghiurilor

verticale, mai precis a unghiurilor de pantă (α) sau a unghiurilor zenitale (Z), care
permit reducerea la orizont a distanţelor măsurate (Figura 76). Acest lucru este
necesar întrucât pe hartă nu se reprezintă distanţe înclinate, ci proiecţiile lor pe
orizontală.
Cercul vertical este divizat în sistem sexagesimal sau centesimal. În sistem
sexagesimal un cerc are 3600, 10 = 60' şi 1' = 60", în timp ce în sistem centesimal
acelaşi cerc se consideră că are 400 de grade centesimale (400g), 1g = 100c şi 1c =
100cc.
Valorile citite pe cercul vertical variază de regulă între 00 (când luneta se
află în poziţie orizontală) şi 900 sau 100g, (când luneta se află în poziţie verticală).

13.4.3. Cercul orizontal sau limbul gradat prezintă aceleaşi caracteristici

ca şi cercul vertical, dar el serveşte la determinarea unghiurilor orizontale (ω)
formate de direcţiile de pe teren.

Figura 76 – Reducerea distanţei înclinate la orizont

AB = distanţa înclinată;
AB' = AB cosα = AB sinZ

13.5. Punerea în staţie a teodolitului este operaţia premergătoare oricărei

măsurători şi ea constă în centrarea şi orizontalizarea aparatului.

126
 Centrarea presupune ca axa verticală a teodolitului să treacă prin punctul
matematic al punctului topografic. Pentru aceasta se aşează trepiedul deasupra
punctului astfel încât partea sa superioară (care susţine teodolitul) să fie cât mai
orizontală şi se deplasează aparatul în aşa fel încât firul cu plumb sau bastonul de
centrare să se plaseze exact pe punctul matematic al punctului topografic. La
teodolitele de construcţie modernă această operaţie se realizează cu ajutorul unui
dispozitiv optic.
Orizontalizarea este operaţia prin care cele două cercuri ale teodolitului
sunt aduse în poziţie corectă de lucru. În primul rând se realizează orizontalizarea
cercului orizontal prin acţionarea celor trei şuruburi de calare sau de
orizontalizarea de la baza aparatului şi abia apoi se trece la orizontalizarea
cercului vertical (mai precis a axei sale orizontale faţă de care se măsoară
unghiurile verticale) prin intermediul unui şurub a cărui amplasare variază în
funcţie de tipul teodolitului şi de firma producătoare.

Figura 80 – Prismă reflectorizantă

13.7. Măsurarea distanţelor cu ajutorul teodolitului-tahimetru

În cazul aparatelor clasice formula de calcul a distanţei, atunci când se
lucrează pe suprafeţe cvasiorizontale, este:

D = KH

unde:
D = distanţa orizontală dintre cele două puncte
K = constanta stadimetrică (cu valoarea de 100)
H = diferenţa citirilor făcute la cele două fire stadimetrice
Pentru a determina distanţa dintre două puncte pe cale optică se
procedează în felul următor:
- se face staţie cu teodolitul într-unul din puncte;
- se vizează pe mira ţinută de un operator pe cel de-al doilea punct, având
luneta fixată la orizontală (Figura 81);

127
 Figura 81 – Măsurarea distanţelor cu teodolitul

- se fac citiri la firele stadimetrice şi se verifică dacă media lor aritmetică

este egală cu valoarea citită la firul reticul orizontal;
- se calculează termenul H din formulă pe baza diferenţei dintre valorile
citite la firele stadimetrice;
- se aplică formula de calcul şi se află valoarea distanţei exprimată în
milimetri.

Măsurarea distanţelor pe terenuri înclinate impune ca viza să se facă pe

miră cu firul reticul orizontal la înălţimea instrumentului (Figura 83) pentru a se
putea determina astfel şi unghiul de pantă al terenului (α).

Figura 83 – Măsurarea distanţelor înclinate

L = distanţa înclinată; D = distanţa redusă la orizont;
α = unghiul de pantă al terenului.

Prin înălţimea instrumentului se înţelege distanţa măsurată pe verticală de

la punctul matematic al punctului topografic până la axa orizontală a lunetei.
Formula de calcul a distanţei reduse la orizont (D) dintre cele două puncte este
dată de relaţia:

D = KH cos2α

Dacă se foloseşte un teodolit de construcţie modernă atunci mira va fi

înlocuită cu dispozitivul cu prismă reflectorizantă. În primul rând este necesar să
128
se fixeze prisma la aceeaşi înălţime cu cea a axei orizontale a lunetei, iar apoi se
vizează pe prisma ţinută pe punctul topografic şi se emite semnalul laser sau
infraroşu. În momentul în care semnalul reflectat de prismă se întoarce la aparat
dispozitivul electronic de calcul al acestuia determină distanţa dintre cele două
puncte pe baza timpului scurs între emisia şi recepţia semnalului respectiv.
Valoarea distanţei, exprimată în metri se afişează automat pe ecranul aparatului.
Dacă teodolitul dispune de o memorie suplimentară el va stoca toată informaţia
din sesiunea curentă de lucru.

13.8. Măsurarea unghiurilor cu ajutorul teodolitului

13.8.1. Măsurarea unghiurilor verticale

Prin unghi vertical se înţelege unghiul format de o direcţie înclinată cu
proiecţia ei pe orizontală. După alţi autori el poate fi definit ca unghiul pe care îl
face viza cu proiecţia ei. Unghiurile verticale se citesc pe cercul vertical al
aparatelor topografice, iar viza se face cu firul reticul vertical fie la înălţimea
instrumentului, fie la înălţimea semnalului.
13.8.2. Măsurarea unghiurilor orizontale
Pentru determinarea pe teren a unui astfel de unghi se procedează în felul
următor:
- se face staţie cu teodolitul în punctul A, iar în punctele M şi N se
instalează câte un jalon (Figura 84);

Figura 84 – măsurarea unui unghi orizontal

129
 - se vizează cu firul reticul vertical pe jalonul ţinut în punctul M şi se face
citirea C1 pe cercul orizontal al aparatului;
- se roteşte aparatul în sensul acelor de ceasornic şi se vizează jalonul din
punctul N, înregistrându-se citirea C2;
- valoarea unghiului ω dintre cele două direcţii AM şi AN se calculează
astfel:
α = C2 – C1

Unele teodolite permit ca viza spre primul punct să se facă cu valoarea 0

în aparat. Prin urmare, în această situaţie citirea C2 reprezintă mărimea unghiului
orizontal.
În cazul teodolitelor de construcţie modernă vizele se fac pe dispozitivele
cu prismă reflectorizantă, iar valoarea unghiului orizontal este afişată automat pe
ecranul teodolitului.

Teodolit 3T5KP Teodolit 4T30

CS1- 180º33’10’’ CS1- 137º6’20’’

CD1- 0º39’50’’ CD1- 317º6’30’’

CS2- 282º34’45’’ CS2- 239º11’20’’

CD2- 102º37’10’’ CD2- 59º10’50’’

Calcule:

Teodolit 4T30

C=(CS1-CD1±180º)+(CS2-CD2±180)/4
C1=180,0028-180= 0,0028
C2=180,0083-180= 0,0083
∆C=(0,0028+0,0083)/4=0,15’’

Teodolit 3T5KP

C=(CS1-CD1±180º)+(CS2-CD2±180)/4
C1=179,8889-180= -0,1111
C2=179,9597-180= -0,0403
∆C=((-0,1111)+(-0,0403)/4=2’16’’

130
Concluzie:

In urma efectuarii acestei lucrari am facut cunostinta cu 2 teodolite care au erori de

colimatie diferite .
Odata cu calcularea erorii de colimații, Teodolitul 4T30 are o valoare de 15’’ si este
prevazut pentru executarea lucrarile topogeodezice , iar Teodolit 3T5KP are ca eroare
de colimatie 2’16’’ ceea ce trece de normativele respective, si trebuie sa fie supus unei
expertize metrologice.

131