Ministerul Educaţiei, Culturii și Cercetării,al Republicii

Moldova

Centrul de Excelența în Energetică și Electronică

Catedra:Electroenergetica

Studiu individual
Disciplina:Bazele legislatiei

Tema: Cheltuieli de judecata

A Efectuat: Lazari Vasile

Grupa:EN-0117

A Verificat: Lisnic Alina

Chișinau 2021
1.    Noţiunea şi felurile cheltuielii de judecată
Cheltuielile de judecată se compun din:
a)    Taxa de stat;
b)    Cheltuielile legate de judecarea pricinii.
Adică, acestea sunt sumele care urmează să fie plătite următoarelor persoane:
1.    Martorului;
2.    Interpretului;
3.    Experţilor;
4.    Specialiştilor;
5.    Cheltuielile de examinare la faţa locului;
6.    De căutare a pîrîtului;
7.    De înştiinţare şi chemare a părţilor în instanţa de judecată;
8.    De transport;
9.    De cazare care sunt suportate de părţi şi intervenienţi cu privire la prezentarea
lor în instanţă;
10.    Cheltuieli suportate de cetăţeni străini şi apatrizi privind interpretul, dacă
tratatele la care RM este parte, nu prevede altfel;
11.    Cheltuielile de efectuare a expertizei;
12.    Compensaţiile pentru timpul de muncă pierdut;
13.    Cheltuielile pentru declarare a insolvabilităţi;
14.    Cheltuieli de asistenţă juridică;
15.    Alte cheltuieli necesare suportate de instanţă, de participanţii la proces şi
auxiliarii justiţiei.
Nu se referă la cheltuieli de judecată achitarea sumelor de către bănuit experţilor,
specialiştilor, translatorilor, pentru executarea muncii prevăzute de atribuţiile lor de
serviciu. Martorului, experţilor, specialiştilor, interpreţilor, li se compensează
cheltuielile suportate în legătură cu prezentarea lor în judecată, cheltuieli de
judecare, cazare, diurnele şi salariul mediu pe economie. Sumele care urmează a fi
plătite acestor persoane se depun anticipat pe contul depozitar al instanţei
judecătoreşti. Neplata acestor sume în termenul stabilit de instanţă are ca efect
decăderea din dreptul de a cita în judecată martorul, specialistul, interpretul sau de
a efectua expertiză. Instanţa plăteşte din contul ei de depozit sumele cuvenite
îndată ce aceştia îşi îndeplinesc obligaţiile. Plata cheltuielilor de judecată este pusă
direct pe seama reclamantului şi pîrîtului.
Taxa de stat este cuantumul bănesc stabilit de lege care se încasează în bugetul
statului pentru judecare cauzelor civile de la persoane fizice şi juridice în cererile
de chemare în judecată, pentru cererile intervenientului principal, pentru cererile cu
o procedură specială, pentru eliberarea ordonanţei judecătoreşti, pentru cererea de
declarare a insolvabilităţii, pentru cererea de eliberare a titlului executoriu în baza
hotărîrii arbitrale, pentru cererile de apel şi recurs, precum şi pentru eliberarea de
către instanţa de judecată a copiilor şi duplicatelor actelor judecătoreşti. Nu se
plăteşte taxă de stat pentru revizuire.
Cuantumul taxei de stat depinde de caracterul acţiunii procesuale şi este
reglementat la art. 3 al legii cu privire la taxa de stat. Pentru cererile cu un caracter
nepatrimonial, mărimea taxei de stat se determină în raport procentual faţă de
unitatea convenţională, iar pentru cererile cu caracter patrimonial, taxa de stat se
determină în raport de valoarea acţiunii.
Valoarea acţiunii se determină conform art. 87 CPC, şi se indică de reclamant.
Dacă reclamantul îşi măreşte cuantumul pretenţiilor, el va plăti o taxă suplimentară
proporţional valorii cu care s-a mărit acţiunea. Micşorarea cuantumului pretenţiilor
din acţiune nu duce la restituirea taxei de stat. Taxa de stat se restituie parţial sau
integral în cazurile prevăzute la art. 89 CPC:
    depunerii într-o sumă mai mare decît cea prevăzută de legislația în vigoare (se
restituie suma plătită în plus);
    refuzului de a primi cererea de eliberare a ordonanţei judecătoreşti în temeiul
art. 348;
    refuzului de a primi cererea spre examinare în temeiul art.169 alin.(1);
Art. 169, alin. 1: Judecătorul refuză să primească cererea de chemare în judecată
dacă:
a)    cererea nu urmează a fi judecată în instanţa judecătorească în procedura civilă;
b)    exista o hotărîre judecătorească irevocabilă cu privire la un litigiu între
aceleaşi părţi, asupra aceluiaşi obiect şi avînd aceleaşi temeiuri sau o încheiere
judecătorească prin care se admite încetarea procesului în legătură cu faptul ca
reclamantul a renunţat la acţiune sau că între părţi s-a încheiat o tranzacţie;
c)    aceasta este depusă de un organ, organizaţie sau o persoană în apărarea
drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale unei alte persoane fără ca
prezentul cod (CPC) sau o altă lege să le delege dreptul adresării în judecată în
acest scop;
d)    exista o hotărîre irevocabila, obligatorie pentru părţi, a judecaţii arbitrale cu
privire la litigiul dintre aceleaşi părţi, asupra aceluiaşi obiect şi avînd aceleaşi
temeiuri, cu excepţia cazurilor cînd judecata a respins cererea de eliberare a titlului
de executare silită a hotarîrii judecăţii arbitrale sau a remis pricina spre
reexaminare judecăţii arbitrale care a pronunţat hotarîrea, însă judecarea pricinii în
aceeaşi judecată arbitrală este imposibilă;
e)    acţiunea este intentată împotriva unui agent economic lichidat deja.
    restituirii cererii în baza CPC;
–    adică atunci cînd reclamantul nu a respectat ordinea stabilită de lege în
soluţionarea litigiului. Ex:nu a respectat procedura prealabilă.
–    Instanţa nu e competentă de a soluţiona pricina dată.
–    Cînd cererea a fost depusă de o persoană incapabilă.
–    Soţul cere desfacerea căsătoriei în timpul sarcinii soţiei sau în timp de un an de
la naşterea copilului.
    încetării procesului din următoarele motive:
–    Pricina nu urmează a fi judecată în procedură civilă.
–    În legatură cu acelaşi litigiu există o hotărîre judecătorească irevocabilă, s-a
încheiat tranzacţie de împăcare sau reclamantul arenunţat la acţiune etc.
    scoaterii cererii de pe rol pentru motivele:
–    Reclamantul nu a respectat procedura prealabilă extrajudiciară prevăzută de
lege sau prin acordul părţilor sau cererea a fost depusă de o persoană incapabilă.
    restituirii cererii de apel şi cererii de recurs pentru motivele
–    Apelul a fost depus în afara termenului legal.
–    Cererea a fost depusă de o persoană care nu dispune de acest drept.
–    Hotărîrea nu poate fi atacată prin apel.
–    Nu întruneşte condiţiile prevăzute de lege.
    refuzului persoanei care a plătit taxa pentru întocmirea sau primirea
documentelor pînă la adresare în instanţa judecătorească.
Taxa se restituie de organele fiscale prin trezoreria de stat în temeiul unei hotărîri
judecătoreşti, în cel mult un an de la emiterea încheierii.
2.    Scutirea de plata cheltuielilor de judecată. Repartizarea cheltuielilor de
judecată.
De taxa de stat pentru judecarea pricinilor civile se scutesc:
    Reclamanţii în acţiunea de:
    de reintegrare în serviciu, de revendicare a sumelor de retribuire a muncii şi în
alte revendicări legate de raporturile de muncă;
    ce decurg din dreptul de autor şi din drepturile conexe, din dreptul asupra
invenţiilor, desenelor şi modelelor industriale, soiurilor de plante, topografiilor
circuitelor integrate, precum şi din alte drepturi asupra proprietăţi intelectuale; etc.
    cetăţenii Republicii Moldova pentru cererile de înfiere;
    minorii pentru cererile de apărare a drepturilor lor;
    victimele violenţei în familie
    persoanele supuse represiunilor politice
    avocaţii parlamentari
    procurorul, autorităţile publice, organizaţiile şi persoanele fizice
    organele afacerilor interne şi CNA
    instituţiile de asistenţă socială
    autorităţile publice centrale, organele centrale de specialitate ale administraţiei
publice, Curtea de Conturi şi organele subordonate lor, finanţate de la bugetul de
stat, precum şi autorităţile administraţiei publice locale.
    Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuala.
    organizaţiile obşteşti ale invalizilor, instituţiile, întreprinderile şi asociaţiile de
instruire şi de producţie ale invalizilor.
    părţile.
    participanţii la proces.
    Compania Naţională de Asigurări în Medicină şi agenţiile ei teritoriale.
Dacă pîrîtul a cîştigat procesul, reclamantului îi restituie cheltuielile în dependenţă
de cuantumul cîştigului. Dacă reclamantul este sctutit de taxă, cheltuielile pîrîtului
vor fi restituite de stat. Dacă reclamantul cîştigă procesul, pîrîtul va fi ţinut să-i
plătească toate cheltuielile. Instanţa de judecată obligă partea care a pierdut
procesul să plătească la cerere, părţii cîştigătoare toate cheltuielile suportate în
legătură cu judecarea pricinii. În cazul coparticipării, cheltuielile de judecată, fie
sunt repartizate în mod egal, proporţional fie solidar. Instanţa de judecată obligă
partea ale cărei pretenţii au fost respinse, să plătească părţii cîştigătoare cheltuielile
de asistenţă juridică în conformitate cu prevederile contractului de mandat.
Judecătorul, în funcţie de situaţia materială şi de probele prezentate în acest proces,
poate scuti persoana fizică sau juridică de plata taxei de stat sau a unei părţi din ea.
De asemenea, judecătorul poate să decidă amînarea sau eşalonarea taxei de stat
pentru sau pentru ambele părţi, ţinînd cont de situaţia lor materială. În acest sens,
instanţa de judecată, ia în considerare existenţa conturilor pe numele lor la bănci,
preţul şi mărimea bunurilor aflate în proprietatea lor, valoarea acţiunilor.
Cheltuielile legate de judecarea pricinii suportate de instanţă, precum şi taxa de
care a fost scutit reclamantul, îi revine pîrîtului, proporţional părţii admise din
acţiune, dacă şi pîrîtul nu este scutit de plata cheltuielilor de judecată. Dacă
acţiunea a fost admisă parţial, iar pîrîtul e scutit de plată, cheltuielile suportate de
instanţă, se încasează la buget de la reclamant, proporţional părţii respinse din
acţiune, dacă reclamantul nu este scutit şi el de plata taxei. În caz de respingere a
acţiunii, cheltuielile suportate de instanţă, în legătură cu judecarea pricinii şi taxa
de stat, se încasează de la reclamant dacă acesta nu este scutit de plata cheltuielilor.
Dacă ambele părţi au fost scutite de plata cheltuielilor, cheltuielile suportate de
instanţă cad în sarcina statului.
Sunt scutiţi ambii de taxa de stat, dacă:
a)    Au fost condamnaţi ilegal;
b)    S-au aplicat măsuri preventive ilegale în cadrul urmării penale.