Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie ”Nicolae

Testemiţanu ”

Departamentul Pediatrie
Directorul Departament Pediatrie,
dr. hab., prof. univ., Nineli Revenco

FOAIE DE OBSERVAŢIE CLINICĂ

A COPILULUI

Curator: NP studentului, grupa … 66.

Conducătorul grupei: Selevestru Rodica, dr. șt. med., asist. univ.,

Chişinău 2021

1
 FOAIE DE OBSERVAŢIE PEDIATRIE
Numele, Prenumele copilului
Data naşteri: zi___ luna_________ anul ___________, Vârsta (ani, luni)
Domiciliul
Data şi ora spitalizării
Începutul şi finalizarea curaţiei (data)
Trimis de (se indică instituţia de trimitere, îndreptare CMF, urgenţa)
Diagnosticul de trimitere
Diagnostic la internare

Diagnosticul clinic: + codurile conform clasificării internaţionale X (www.pediatru.md)

Bază:
Complicaţii:
Boli concomitente:

I. ANAMNEZA BOLII.
1. MOTIVELE INTERNĂRII: acuze la internare-din foaie de observaţie. Acuze la ziua
curaţiei (sunt expuse succint, concret).
2. ISTORICUL BOLII ACTUALE. (debutul bolii, manifestările clinice, evoluţia bolii până la
momentul curaţiei, tratamentul administrat şi eficacitatea lui).

II. ANAMNEZA VIEŢII. Antecedente personale, fiziologice şi patologice.

1. Anamneza obstetricală (date despre perioada perinatală):
Copil născut de la sarcina_____________,
Evoluţia sarcinii; toxicoza în I şi al II-lea trimestru de sarcină (greaţa, voma, edeme, nefropatie,
hipertensiune arterială, eclampsie); Patologii ale mamei în timpul sarcinii, tratamentul urmat;
Alimentaţia mamei pe parcursul sarcinii; Noxe profesionale; Iminenţă de avort spontan, măsuri
de profilaxie; Alte particularităţi ale evoluţiei sarcinii;
Naşterea_________;
Evoluţia naşterii: la termen, prematura, suprapurtată;
Perioada neonatală:
 masa, lungimea coprului, perimetrul cranian, perimetrul toracic;
 a ţipat deodată, asfixie (se indică gradul de asfixie scor Apgar);
 icterul neonatal (nivelul bilirubinei, măsuri de tratament, etc.);
 traume perinatale suportate;
 ziua externării din maternitate, masa la externare, vaccinoprofilaxia;
 cordonul ombilical (la a câta zi căzut), cicatrizarea ombilicală;
 timpul de expunere la sîn a copilului imediat după naştere;
 patologii suportate în această perioadă.
2. Perioadele copilăriei … pentru care apreciaţi DF, DNP, Alimentaţia, Vaccinarea - de la
naştere…pînă în prezent
(DF, DNP actuală - evaluaţi în examenul obiectiv!!!!! )
- Dezvoltarea fizică (DF) a copilului de la naştere…pînă în prezent:
Dinamica creşterii masei corporale şi a taliei copilului, lunară, reprezentarea somatogramei;
Concluzii despre curba ponderală şi staturală a copilului de la naştere în dinamică

2
3
4
5
6
 - Dezvoltarea neuro-psihică a copilului (găsiţi mai jos anexele cu tabelele pentru aprecierea
DNP) la copilul pînă la 6 ani:
Dezvoltarea neuro-psihică pe etape;
Vârsta copilului la începutul frecventării grădiniţei, a şcolii;
Reuşita şcolară
Concluzii despre Dezvoltarea neuro-psihică a copilului pe etape

- Alimentaţia copilului.
Alimentaţie naturală, artificială, mixtă, cauza ultimelor 2 tipuri de alimentaţie;
Când a fost luat copilul de la sân, cauza;
Diversificarea alimentaţiei, vârsta, corect/incorect;
Regimul de alimentare, volumul, componenţa alimentelor, introducerea sucurilor
În prezent alimentat cu:
Este necesar de indicat în fişa de observaţie clinică alimentaţia copilului la momentul spitalizării,
apoi, în cazul alimentării iraţionale de efectuat corecţia;
În cazul în care alimentaţia de bază a copilului, regimul de alimentaţie, tipul sau volumul alimentelor
este iraţional, este necesar de menţionat şi de indicat recomandările Dvs-ră (la capitolul
recomandări).

- Vaccinoprofilaxia. Ultimul vaccin. (Scoateţi tabelul calendarului de vaccinare şi încercuiţi

cele efectuate):

3. Vitamina D: începutul profilaxiei, durata profilaxiei, doza totală.

4. Patologii suportate:
 Vârsta, forma nozologică, evoluţia lor, complicaţii survenite;
 Măsuri de tratament.
Atenţie!!! În cazul descrierii acestui compartiment eszte necesar de a se lua în considerare
gravitatea, durata patologiilor suportate şi vârsta la care le-a suportat. În dependenţă de aceste date
unele patologii se vor descrie în detaliu, altele mai nesemnificative nu vor fi descrise.

5. Antecedentele heredo-colaterale (biologică).

 Tata: vârsta, profesia, starea sănătăţii, factori nocivi.
 Mama: vârsta, profesia, starea sănătăţii, factori nocivi.
 Date despre starea sănătăţii redelor de gradul I-II.

6. Anamneza alergologică.

7. Dezvoltarea sexuală – perisoada pubertății (după caz), menzis…

8. Condiţiile de trai: satisfăcătoare, nesatisfăcătoare.

9. Anamneza epidemiologică (cu concluzii).

Concluzii conform anamnezei vieţii şi anamnezei epidemiologice (această secţiune este completată
doar în fişa de observaţie clinică de către student. Medicul această concluzie o face individual, pentru
sine, luând în consideraţie multipli factori).
Alte date.

7
Calendarul vaccinărilor în Republica Moldova

8
9
 III.EXAMENUL OBIECTIV AL BOLNAVULUI (Status praesens objectivus)
Succint menționați cum se internează: starea generală la internare (satisfăcătoare, gravitate medie,
gravă, extrem de gravă – argumentată (utilizînd criteriile: 1. Prezența abateriilor în ontogeneză, 2.
DF, 3. DNP, 4. Starea pe organe și sisteme, 5. Reactivitatea și rezistența, 6. Prezența maladiilor
cronice) Exemple: starea generală este gravă –condiționată de prezența abaterilor în ontogeneză (este
un copil din sarcine cu evoluție nefavorabilă, născut de mamă cu pielonefrită cronică….), copilul are
tulburări ne nutriție din perioada de sugar, DNP cu retard, prezența insuficienței respiratorii,
sindromului de dishidratare, dispnee la efort minim……, copil cu frecvente pneumonii suportate nr
2/an…., la evidență cu pielonefrită cronică secundară…..).

(la momentul curaţiei)

Starea generală a copilului (satisfăcătoare, gravitate medie, gravă, extrem de gravă – argumentată
(utilizînd criteriile: 1. Prezența abateriilor în ontogeneză, 2. DF, 3. DNP, 4. Starea pe organe și
sisteme, 5. Reactivitatea și rezistența, 6. Prezența maladiilor cronice) Exemple: starea generală este
gravă –condiționată de prezența abaterilor în ontogeneză (este un copil din sarcine cu evoluție
nefavorabilă, născut de mamă cu pielonefrită cronică….), copilul are tulburări ne nutriție din perioada
de sugar, DNP cu retard, prezența insuficienței respiratorii, sindromului de dishidratare, dispnee la efort
minim……, copil cu frecvente pneumonii suportate nr 2/an…., la evidență cu pielonefrită cronică
secundară…..).
În continuare se descriu:
 Atitudinea pacientului, contactul cu cei din jur;
 Poziţia pacientului: activă, pasivă, forţată;
 Conştiinţa: clară, confuză, absentă;
 Dispoziţia: bună, suprimată, euforică;
 Somnul;
 Pofta de mâncare.
La sugarul mic se apreciază indicii de bază funcţionali ai sistemului nervos central:
 Activitatea fizică;
 Reflexele fiziologice;
 Tonusul muscular;
 Intensitatea suptului;
 Ţipătul;
 Termoreglarea.

Date antropometrice:
Greutatea 22 kg (p ??)- medie, submedie??, talia - 124 cm (p ??) - medie, mai joasă ca media??.
Atenţie!!! Următoarele sisteme de organe vor fi descrise doar în ordinea:
 Date obiective-inspecţia;
 Palpaţie;
 Percuţie:
 Auscultaţie.
Tegumentele: culoarea şi modificările ei (paliditate, icter, hiperemie, cianoză), elasticitatea, umiditate
(piele transpirată, uscată), erupţii cutanate, hemoragii cutanate, cicatrici, părul, unghiile, Constituţia.
.
Mucoasele: culoare, hemoragii, depuneri.
10
Ţesutul adipos subcutanat: uniformitatea distribuţiei, grosime, edeme (distrubuţie şi localizare),
turgorul.
Sistemul muscular: dezvoltarea musculară slabă, satisfăcătoare (corespunde vârstei), tulburări de
dezvoltare musculară (atrofie, hipertonus, hipotonus, pareze, paralizii).
Sistemul osteo-articular:
Dimensiunea şi forma capului, modificările acestora (bosa frontală, parietală, proeminenţa occipitală,
craniotabes, etc.), dimensiunile fontanelei anterioare, forma şi marginile ei;
Forma cutiei toracice, semne de rahitism, şanţul Harisson, „brăţări metafizare”, „mătănii condro-
costale”, deformarea coloanei vertebrale şi ale extremităţilor, picior plat;
Forma, dimensiunile, numarul, consistenţa, mobilitatea, intensitatea durerii, tumefierea şi hiperemia
articulaţiilor .
Atenţie!!! În cazul descrierii datelor de mai sus este necesar de luat în considerare necesitatea
descrierii unor simptome în dependenţă de vârsta copilului (de exemplu: în cazul semnelor de rahitism
ca „brăţările metafizare”, „mătăniile condro-costale” ele se indică şi se descriu doar la copiii cu
vârsta de 1-2 ani, astfel încât diagnosticul de rahitism poate fi stabilit anume în această perioadă. La
copiii cu vârsta peste 2 ani nu este necesar de menţionat aceste modificari).

Deci generalizați antropometria, somatoscopia, fiziometria și faceți o concluzie pe dezvoltarea

fizică actuală. Exemplu: Dezvoltarea fizică actuală este medie, sau submedie, sau supramedie ...
Apoi evaluați prezența Tulburărilor de nutriţie prin IP, IN, IMC, Deficit procentual, IS …..

Sistemul ganglionar limfatic: în cazul în care gabglionii limfatici se palpează, este necesar de precizat
sediul, numărul, consistenţa, aderenţa, sensibilitatea, dimensiunile lor.
Sistemul respirator:
 Inspecţia: Frecvenţa respiraţiei pe minut;
 Ritmul (respiraţie ritmică, aritmică);
 Tipul respiraţiei: toracică, abdominală, mixtă;
 Tipul respiraţiei patologice (haotică, tip Biot, Kussmaul, Shein-Stokes, Grocco-Frugoni);
 Respiraţia nazală: liberă, dificilă, absentă;
 Vocea: răguşită, afonie, etc;
 Tusea la momentul examinării, prezenţa sputei;
 Dispneea: inspiratorie, expiratorie, mixtă;
 Palpaţia: Cutia toracică: forma, localizarea coastelor, uniformitatea şi participarea în actul de
respiraţie;
 Freamătul vocal;
 Percuţia topografică: nivelul apexului pulmonar anterior, posterior, lăţimea câmpurilor Kroenig,
limita pulmonară inferioară, linia parasternală, medioclaviculară, axilară anterioară, medie şi
posterioară, linia scapulară, paravertebrală, excursia pulmonară;
 Percuţia comparativă: caracterul sunetului percutor în zonele simetrice ale cutiei toracice- clar,
submat, mat, timpanic, sunet de cutie;
 Auscultaţia: respiraţia puerilă, veziculară, bronhială, aspră, diminuată, amforică, sacadată; raluri
uscate (ronflante, sibilante), raluri umede buloase mici, medii, mari, crepitaţii, frecături pleurale
cu precizarea localizării; Bronhofonia.

Sistemul cardiovascular:

11
  Examenul fizic (inspecţia) şi palpaţia: pulsaţia patologică a arterelor carotide, turgescenţa venelor,
reţeaua venoasă, ghebul cardiac, şocul cardiac, pulsaţia epigastrică, şocul apexian (sediul, lăţimea,
înălţimea, rezistenţa), semnul „torsului pisicii”, pulsul pe artera radială si caracterul lui-
frecvenţa/minut, sincronizarea, amplitudine, intensitatea, ritmul;
 Percuţia: limitele matităţii absolute şi relative cardiace;
 Auscultaţia: caracterizarea zgomotelor cardiace (sonoritatea, tonalitatea, frecvenţa, accentele,
dedublarea, ritmul; caracteristica suflului sistolic şi diastolic- tembrul, intensitatea, focarele de
auscultaţie mai clară a suflurilor, iradierea, propagarea, modificarea lor la schimbarea poziţiei
corpului şi a efortului fizic), flotaţia pericardică;
 Tensiunea arterială;
 Probele funcţionale cardiace: Ştanghe, Shalkov, la copii cu vârsta pese 5 ani.

Tractul digestiv:
 Inspecţia cavităţii bucale: mucoasa (umedă, uscată, curată, culoarea), istmul faringian (culoarea,
prezenţa/absenţa depunerilor, starea amigdalelor), limba (culoarea, umedă, uscată, curată/cu
depuneri, modificări de relief, starea papilelor linguale, amprenta dentară, ulceraţii, motilitatea
limbii , dinţii (dentiţia de lapte, dentiţie permanentă, formula dentară, carii);
 Inspecţia abdomenului: forma şi configuraţia, modificări de volum, tulburări circulatorii (circulaţia
colaterală), peristaltismul, participarea abdomenului în actul de respiraţie, diastaza muşchilor
drepţi abdominali, starea ombilicului;
 Percuţia abdomenului: ascită, simptomul de balotare, determinarea dimensiunilor ficatului după
Kurlov, simptomul Mendel;
 Palparea superficială a abdomenului: rigiditate, sensibilitatea dureroasă, hiperestezie, duritate, cu
precizarea prezenţei şi localizării;
 Palparea profundă a abdomenului după metoda Obrazţov-Strajesko: colonul sigmoidian, cecul,
partea terminală a ileonului, colonul ascendent şi descendent, colonul transvers, palparea ficatului
(limita inferioară- ascuţită, rotunjită, moale, dură, dureroasă, nedureroasă, suprafaţa ficatului
netedă, nodulară, neregulată), semnul Lepen, Ortner, Murphi, Mussi, Boas, punctul dureros Kehr,
palparea stomacului (dureroasă, „sunetul de stropi”), palparea splinei, a ganglionilor limfatici
mezenteriali, a pancreasului (semnul Grott, punctele dureroase Dejardin, Meyo-Robson), semnul
Shetkin-Blumberg, Rowsing, etc.;
 Auscultaţia: dimensiunile stomacului după metoda ausculto-percuţie, intensitatea peristaltismului;
 Starea anusului: fisuri, prurit, prolaps anal;
 Masele fecale: culoarea, mirosul, consistenţa, modificările patologice.

Sistemul reno-urinar:
 Inspecţia: prezenţa paliditaţii, edemelor, starea regiunii lombare;
 Palparea: renală, vezica urinară, a ureterelor;
 Percuţia limitei superioare a vezicii urinare;
 Semnul Gordano - Pasternaţki;
 Frecvenţa şi caracteristica micţiilor (intensitatea durerii, incontinenţă urinară);
 Urina: Culoare, transparenţă, prezenţa de mucus, puroi, sedimentul;

Sistemul nervos:
La copiii de vârstă fragedă (< 6 ani) se descriu criteriile dezvoltării neuro-psihice şi corespunderea lor
etapei de formare.

12
În cazul devierilor patologice (prezenţa rigidităţii muşchilor occipitali, bombarea fontanelei anterioare,
semnul Kernig, Brudzinski pozitiv, etc.) datele se indică la toate grupele de vârstă.
la copiii mai mari de 6 ani se apreciază dezvoltarea neurologică (n. cranieni, reflexele rotulian,
ahile) şi psihică separat

Aprecierea cantitativă a dezvoltării neuro-psihice a copiilor la 1-2-3 ani de viaţă

Dezvoltarea normală Stările limitrofe
Grupa I Grupa II Grupa III Grupa IV Grupa V
1.Dezvoltarea Reţinerea în dezvoltare
accelerată Cu un termen de Cu 2 termeni de Cu 3 termeni de Cu 4 termeni şi mai
 cu 2 termeni de epicriză epicriză epicriză mult de epicriză
epicriză – a) La 1 -2 indici (25 %) – gradul I
dezvoltare înaltă b) La 3 – 4 indici (50 %) - gradul II
 cu un termen de c) La 5 – 7 indici (75 %) – gradul III
epicriză -
dezvoltare Dezvoltare Dezvoltare subarmonioasă
accelerată
nearmonioasă
2.Dezvoltare
normală

13
 Indicii de dezvoltare neuro – psihică a copilului în primul an de viată (AV – acuitatea vizuală)
Vîrsta Nou-născ 1 lună 2 luni 3 luni 4 luni 5 luni 6 luni 7 luni 8 luni 9 luni 10 luni 11 luni 12 luni
Av – Luminofobie moderată, Pentru un timp Urmareste Ficsează privirea asupra O recunoaşte pe Deosebeşte Reacţie la culori Vedere binoculară AV 1/10 AV 2/10 Vederea AV 4/10
reacţiile de Clipeşte la surse de lumină scurt fixează obiectele în obiectelor in mişcare în mama. AV-1/30 persoanele aprinse (roş, galben) stereoscopică
orientare evidente, reacţionînd cu privirea asupra mişcare. Reflex diferite poziţii. Descoperă străine de cele Vede bine obiecte (spaţiu). Se
vizuală îngust pupilei. La obiectelor opticopalpebral jucăria atîrnată-n faţă. apropiate mari, bine colorate. stabileşte sinergia
atingerea genei, pleoapei- sclipitoare, fixe de apărare Coordonarea pracsică mînă- Fixează privirea cu acomodaşiei-
închide ochii. AV-2/30. şi le urmăreşte ochi, mînă-jucărie. Destinge ambii ochi pe obiecte. convergenţă.
Destinge persoana la cîţiva 2 cul (roş, verde) AV 1/10 AV 3/10
metri, faţa la 30 cm.
Aa – Cel mai bine dezv. Tresare Tresare şi Ascultă. Concentrarea perfecta a Întoarce capul la Diferenţiaza Recunoaşte sunete ce Recunoaşte sunete Întoarce capul şi
reacţiile de şi clipeşte la sunete clipeşte la sunete Reacţionează la auzului. Recunoaşte sunete sunete tonul vocii se deosebesc cu 4-5 ce se deosebesc cu priveşte pentru a
orientare puternice. Percepe sunete puternice vocea mamei ce se deosebesc cu 17 tonuri tonuri 0,5 tonuri localiza sunetul
auditivă de 12 Db. Recunoaşte
vocea mamei
E– Primul zîmbet Zimbeste ca Apare ”complexul de Rîde tare cu toată Emită mimica
emoţiile raspuns la vorba înviorare”- (zîmbeşte, faţa şi mişcările
mamei gîngureşte, mişcări active şi capului
energ în membre)
Mge – Mişcări haotice, Încearcă să ţină Bine ţine capul Bine ţine capul,cind este Se întoarce, Se intoarce de Poate fi poziţionat în Se tîrăşte ”în 4 Se ridică şi se Poate sta în Stă în picioare, Sta sigur Merge singur
mişcările necoordonate, capul cind este timp de 1-2 culcat pe burta şi vertical. rostogolirea de pe pe spate pe şezut. Se rostogoleşte labe”, ”de-a aşază singur. Se picioare şade ferm, cu
generale dezorganizate, involuntare culcat pe burta minute, în Apare sprginul în picioare. spate pe burtă. burta. Sustinut complet. Se tîrăşte. Se buşilea” şi se ridică în picioare, ”copăcel” coordonare bună.
în extremităţi. Hipertonie decubit ventral, Dispare hipertonus fiziol a Dispare hipertonus de subţiori se întinde spre jucării aşează. Şade fără fiind rezemat (cu cîteva minute Coboară singur din
fiziologică în membre în poziţie membr super. Aici copilul fiziol a membr inf. sprigină pe sprigin sprigin). Postura pat, poate să
verticală are postura ”Păpuşei” picioare. Şede ”pregătirea către meargă f/ă
în şezut cu săritură”. susţinere
susţinere.
Mm – Se atinge întîmplăt de Apare Prehens Apucă liber jucăria Prehens între Prehens cu opoziţ Mişcări Închide –deschide Suprapune
mişcările jucăriile atîrnate prehensiunea cubitală atîrnată sau din police şi faţa policelui. Ocupaţie complexe cu obiecte. Întroduce cubice.
miinilor şi primar. Sinergia diferite poziţii lateral a indicelui. îndelungată cu jucăriile. În un obiect în altul Îmbracă
de la 6 luni mînă-gură. Apucă Bate jucărie de jucăriile dependenţă de inele pe
lucrul cu obiectul jucărie. Schimbă formă: alunecă, piramidă
obiectele juc dinrtro mînă în bate, suflă
alta
Va – Începe gînguritul Etapa Gînguritul, vocale Gîngurit prelungit Lalalizarea Silabe la, ma. Începe Lalalizează: ba-ba, Lalalizează tare, Începe stadiul Manifest perioadei Primele 8-10 cuvinte
vorbirea (A, G, U) pregătitoare a prelungite (vocală+conso a lega silabe: ba-ba, ma-ma (silabe diverse silabe ba- verbal. Uneşte vorbire motor. cuvinte
activa dezv limbaj ană) ma-ma repetat) ba, ma-ma (silabe 2 silabe: mama, Stadiul verbal
repetat) tata
Vîn – Reacţionează cu Vorbirea Face ”tăpuşele, la Cunoaşte Cunoaşte părţile Îndeplineşte Îndeplineşte
vorbirea întoarcerea capului sensorială. revedere”. Arată numele său. La corpul, la cerinţe cerinţe elimentare
înţeleasă dacă-i chemat Răspunde cu unde-i obiectul întrebarea: rugămintea elimentare a a maturului cu
degetul la unde este? – maturului găseşte maturului creşterea N
întrebarea: unde găseşte o o jucărie din cutie cuvintelor înţelese
este? jucărie
D- Mănîncă cu lingura, Bea lichide din Singur ţine o coajă Bea lichide din Bea lichide din Bea lichide Îndeplineşte
deprinderi luînd mîncarea cu cana susţinută de de pîine, pesmete. cana, uşor cană de din cană de cerinţe elimentare.
buzele, şi bea din matur Face ”tăpuşele, la stăpînindo sinestătător sinestătător Ia singur ceaşca.
cana susţinută de revedere”. Arată singur, susţin. Bea lichide din
adult. Apucă jucăria unde-i obiectul de matur. cană de singur.
din orice poziţie
R - Reflexe

14
 Indicii de dezvoltare neuro – psihică la copilul de 2 ani
Vîrsta 1,3 ani
S – dezvoltarea În joacă diferenţiază 2
senzorială obiecte diferite de mărime
Mge – mişcările generale Merge mult, schimbă
poziţiz (aşează, apleacă)
J – jocurile (ocupaţia cu Poate improviziona
obiectele) activităţi cunoscute
(hrăneşte păpuşa,
construieşte piramida).
Prehens fină: police-indice
Va – vorbirea activa Poate lalaliza sau se
foloseşte de cuvinte uşoare
(Cîine: hau-hau...)
Vîn – vorbirea înţeleasă Se măreşte număr
cuvintelor înţelese
D - deprinderi Mănîncă sindur mîncare
solidă cu lingura
Reflexe
1,6 ani
Din 3-4 obiecte de formă
diferită le apreciază. Poate
repede aprecia obiectele de
aceaşi formă (ex: cubic,
cubic)
Mişcări mai coordonate cu
păşirea peste o barieră
mică de pe podea (o bară,
cerc)
Poate improviziona
activităţi des aplicate
(peaptănă, spală păpuşa).
30-40 cuvinte. Le poate
rosti în situaţii extrem de
satesfăcute
Găseşte din spuse 2
obiecte asemeni după sens,
dar diferite după culoare
sau mărime
Mănîncă sindur mîncare
lichidă cu lingura
1,9 ani 2 ani
Diferenţiază 3 cuburi de Găseşte obiectul de aceaşi
mărime diferită culoare
Merge pe suprafeţe 15-20 Păşeşte, depăşeşte
cm, la înălţimea de 15-20 obstacolul schimbînd pasul
cm
Construieşte căsuţa, Poate improviziona un şir
piramida, portiţa, scăunel de activităţi ce urmează
logic (spală, hrăneşte,
şterge păpuşa).
Formează propoziţii din 2 Formează propoziţii din 2
cuvinte. -3 cuvinte. 200-300
cuvinte
Răspunde la întrebări cînd Întrebarea cea mai
se analizează o imagine frecventă: ce-i asta?
Înţelege o istorioară scurtă
cu acţiuni cunoscute lui
Fracţionat se dezbracă cu Se îmbracă cu ajutorul
ajutorul maturului maturului
Dispare Babinschi

Indicii de dezvoltare neuro – psihică la copilul de 3 ani

Vîrsta 2,6 ani 3 ani 4 ani 5 ani 6 ani
S – dezvoltarea Poate selecta după Cunoaşte 4 culori Vîrsta încheerii
senzorială model diferite majorit mieliniz
obiecte (roş, struct SNC. AV
albastru, galben, 10/10
verde)
Mge – mişcările Cu pas suplimentar Cu pas continuu
generale depăşeşte obiectele depăşeşte bariere de
de pe podea (bară, pe podea (bară,
cubic), care se află la cubic), care se află la
distanţa de 20 cm înălţimea de 10-15
cm
J - jocurile În jocuri acţionează În jocuri
logic (spală, culcă îndeplineşte rolul de
păpuşa) doctor, mamă, tată
Va – vorbirea activa Propoziţii din 3-5 Începe a formula Întrebarea cea mai
cuvinte propoziţii complexe frecventă: de ce?
D - deprinderi Se îmbracă singur Se îmbracă singur
dar cu ajutorul dar cu un mic ajutor
maturului leagă al maturului la
şiretul, nasturii legarea şiretului,
încheerea nasturilor

15
Sistemul endocrin: modificări ale taliei (nanism, gigantism, hipostatură) şi a masei corporale (hipotrifia,
anorexie, paratrofie sau obezitate), starea glandei tiroide (dimensiunile, consistenţa, formaţiunile
nodulare), dezvoltarea sexuală (caracteristicile sexuale secundare exprimate, corespunderea vârstei, ciclul
menstrual la fete).

Alte examene de specialitate (după caz).

IV. Diagnosticul prezumtiv (cu argumentare).

V. Planul de investigaţii suplimentare ale bolnavului - investigaţii de laborator, imagistice, etc.,

consultul specialiştilor, care consideraţi că sunt necesare de efectuat pentru confirmarea diagnosticului
clinic.

VI. Rezultatele investigaţiilor paraclinice şi instrumentale - din datele cartelei de spitalizare,

interpretarea clinică a lor.

Investigări paraclinice şi instrumentale pe care nu le are pacientul dar care le consideraţi D-voastră
utile pentru confirmarea diagnosticului.

VII. Consultaţiile specialiştilor - din datele cartelei de spitalizare.

VIII. Diagnosticul diferenţial- se vor compara rezultatele obţinute la examinare a pacientului cu tabloul
clinic al altor afecţiuni care au manifestări clinico-paraclinice asemănătoare maladiei de bază. De
menţionat aceste afecţiuni, de specificat trăsăturile comune cu boala suspectă, dar şi deosebirile. De
argumentat excluderea afecţiunilor care au manifestări clinice asemănătoare cu boala suspectă la
pacientul în cauză.

Diagnosticul clinic: + codurile conform clasificării internaţionale X (www.pediatru.md)

Bază:
Complicaţii:
Boli concomitente:
 Grupa sănătăţii
 Grupa de risc

IX. Etiologia şi patogenia bolii- sunt utilizate datele din literatură, curs de pediatrie, manuale,
monografii.

16
X. Recomandări:

Generale
1. Regimul zilei (programul zilei a activităţilor şi necesităţilor fiziologice)
- somnul nocturn, diurn
- perioada de veghe, jocuri
- alimentaţia (facem un regim alimentar luînd în consideraţie dieta recomandată)
- plimbări
- măsuri de călire
- igiena personală
2. Efort fizic
3. Profilaxia stărilor premorbide
4. Vaccinarea
Medicale

5. Indicaţii medicamentoase (argumentarea indicaţia medicamentoase, scopul şi mecanismul de acţiune,

dozele pentru pacientul dat, durata)
6. Profilaxia rahitismului …..

Recomandări de dispensarizare continuă

+ (Formular – 30, supravegherea conform vîrstei)
1. Dispensarizarea la CMF,
2. consultul specialiştilor,
3. ce investigări …
4. Expertiza vitalităţii
Activităţi pedagogice
1. Cum să organizeze jocuri …
2. …

XI. Zilnicul de evidenţă a bolnavului- descrierea pe scurt a stării pacientului, zilnice, pe parcursul
perioadei de curaţie (4-5 zilnice).
XII. Se recomandă anexarea foii de monitorizare a termometriei, în care se indică dinamica
temperaturii corpului dimineaţa şi seara din prima până în ultima zi a curaţiei.
XIII. Prognosticul.
XIV. Epicriza.
Planul de scriere a unei epicrize:
NP, vârsta pacientului;
Data internării;
Diagnosticul de trimitere;
Diagnosticul la internare;
Datele clinico-paraclinice (includ rezultatele investigaţiilor efectuate pe parcursul spitalizării);
Diagnosticul clinic;
Tratamentul urmat;
Dinamica stării generale a copilului;
Particularităţile evoluţiei bolii;
La a câta zi de spitalizare este externat copilul, starea generală la externare;
Recomadări.

17
 Nou-născut Sugar Copil mic Preşcolar Scolar
Somnul nocturn 8-10 ore 10-11 ore 9-11 ore (2130-700)
(2200-600-900) (2100-900), (2100-700)
Somnul diurn 2-3 ore x 4/zi 2-3 ore x 2-3/zi 2-3 ore x 1/zi
Perioada de veghe 3,5-4 ore sugar mic 1 oră x 5 10-12 ore 13-14 ore 15-16 ore
sugar mare 7- 9 ore
Plimbări de la 15-20' ↑ 0,5-1,5 ore/zi 2-3 ore x 2-3 ori
Plimbările sunt recomandate:
- Pe timp cald – din primele zile după externare din maternitate
- Pe timp rece – după o săptămînă de la externare din maternitate
- Durata primei prominade: pe timp cald – 10 min; pe timp rece – 5 min la temperatura mai mare de - 10°С.
- Durata plimbărilor ulterioare: pe timp cald – cu creşterea duratei de aflare la aer liber, în cazul cînd condiţiile ne
permit, pe tot parcursul zilei. Atenţie: daţi copilului să bea, este risc de deshidratare; pe timp rece – de crescut
durata ulterioarei plimbări cu 5-10 min. La vîrsta de 3-4 luni copilul trebuie plimbat la aer de 2-3 ori
Plimbările sunt contraindicate:
- Pentru copilul sugar – la temperatura de - 10°С prima lună şi la temperatura de - 15°С după 1 lună
- Pe timp de vară la temperatura de + 30°С copilul poate suporta supraîncălzire şi risc de lipotemie
- Curenţi de vînt cu viteza de 15-20 m/s
Măsuri de călire (Clasificarea metodelor de călire)
 metode generale de călire
- regimul zilei programat după principii corecte ale sănătăţii publice pentru toate vârstele de copii
- regim alimentar raţional, plimbări zilnice, somn de zi la aer liber
- regim termic optimal în încăperi pentru vârsta şi activităţile copilului
- aerisirea sistematică a camerei copilului, respectarea cerinţelor igienice ale habitatului
 metode speciale de călire
- călirea cu aer (băi de aer, băi de lumină şi aer), radiere dozată cu ultraviolete, băi de soare
- proceduri acvatice, (frecţia tegumentelor cu apă rece, abluţiune cu apă, duşuri şi baie în cadă), scăldare
şi înotul în bazine de apă, piscine, lacuri, râuri, mare, sauna
- exerciţii fizice, gimnastica, sporturi
- masaj, chineziterapie respiratorie, locomotorie
- reflexoterapie
Igiena
1. Igiena condiţiilor de habitat al copilului: temperatura aerului în încăperea nou-născutului de + 22˚ +
25˚C, copilul sugar + 20˚ + 22˚C, copilul mic + 18˚ + 20˚C
2. Îngrijirea igienică a copilului. nou-născutul (după cicatrizarea plăgii ombilicale) şi sugarul mic– în
fiecare zi; sugarul după vârsta de 6 luni – peste o zi, apoi de 2-3 ori pe săptămână; respectarea temperaturii
aerului şi apei pentru baie, corespunzător vârstei copilului, nou-născutului baia se face cu apă fiartă, răcită
până la t˚+37,5˚C
Tipurile de jocuri
- după evoluţia ontogenică: jocul solitar, jocul prin observare, jocul paralel, jocul asociativ, jocul
cooperant
- după modul de implicare a structurilor de cunoaştere (pentru preşcolar): joc simbolic, joc cu reguli
- după perspectivele dezvoltării copilului: joc de explorare, joc de mişcare, joc de manipulare, joc de
socializare, joc de stimulare, joc de rezolvarea problemelor
- după modul de influenţă asupra dezvoltării copilului: joc funcţional, joc de construcţii, joc cu reguli, joc
pe roluri

18
 SUPRAVEGHEREA MEDICALĂ A COPILULUI
Formular – 30, supravegherea conform vârstei

Standardele de supraveghere a copiilor în RM, aprobate 2019.

• nou-născutul - vizita medicului în primele 3 zile după externare; la 2 săptămâni după externare;
• I an – vizite profilactice la medicul de familie 2, 4, 6, 9, 12 lună de viaţă;
• 2-3 ani – vizite profilactice la medicul de familie la 18, 24, 26 luni;
• 4-18 ani – vizite profilactice la medicul de familie 6-7 ani, 9-10 ani, 13-14 ani, 15-17 ani.

Consultaţiile profilactice ale specialiştilor

Pediatru – 2-4 lună, la 11-12 luni, 12 luni; la vârstele ţintă – 2-3 ani, 6-7 ani, 9-11 ani, 13-15 ani, 18 ani
Neurolog pediatru – 12 luni; la 6-7 ani
Chirurg pediatru – 12 luni; la 6-7 ani
Ortoped pediatru – 12 luni; la 6-7 ani
Otorinolaringolog (ORL) – 12 luni; la 6-7 ani
Oftalmolog pediatru – 12 luni; la 6-7 ani
Stomatolog – la 11-12 luni, 12 luni; la vârstele ţintă – 2-3 ani, 6-7 ani, 9-11 ani, 13-15 ani, 18 ani.

19
 EVALUAREA COMPLEXĂ A SĂNĂTĂŢII COPILULUI
Grupa de sănătate - se determină prin evaluarea complexă a sănătăţii (abateri în ontogeneză, DF,
DNP, gradul de rezistenţă, date obiective, prezenţa maladiilor cronice)
Grupa I de sănătate
- copii absolut sănătoşi
Grupa II A - copii cu dereglări doar ale primului criteriu de sănătate – perturbări ale perioadei de ontogeneză,
istoricului genealogic şi/sau a anamnezei sociale a familiei
 perioada de ontogeneză
- anamnestic biologic agravat (familie incompletă, mamă solitară, probleme de sănătate somatică a părinţilor)
- antecedente prenatale şi obstetricale ale sarcinii actuale (disgravidii, patologie în perioada sarcinii, evoluţie
complicată a naşterii, sarcină multipară)
- prematuritate fără semne de imaturitate a nou-născutului
- dificultăţi în perioada neonatală precoce (stări neonatale limitrofe cu manifestări excesive şi evoluţie prelungită)
- antecedente genealogice (malformaţii congenitale sau maladii cronice la membrii familiei de 1-2 generaţie,
prematuritate familială, mortinatalitate, decesuri neonatale, mortalitate infantilă în arborele genealogic al familiei)
- antecedente sociale în familia copilului (statut socio-economic nefavorabil, condiţii habituale precare, şomajul
părinţilor, insuccese profesionale, lipsa sau insuficienţa suportului financiar statal, stresuri acute sau cronice sociale
şi familiale)
Concluzie: grup de supraveghere medicală cu risc
Grupa II B - copii cu dereglări funcţionale şi morfofuncţionale ale stării de sănătate, care evoluează asimptomatic
 perioada ontogenezei
- evoluţie normală sau antecedente prenatale, obstetricale: făt macrosom, făt suprapurat, naştere rapidă sau
trenantă, operaţie cezariană, prezentaţie pelviană, infecţii la gravide, prematuritate, dismaturitate
 dezvoltare fizică
- devieri uşoare a indicilor antropometrici de creştere a copilului
- deficit ponderal (coridorul centilic 2) sau exces ponderal uşor (coridorul centilic 7); deficit statural uşor
(coridorul centilic 2)
 dezvoltare neuropsihică
- retenţie uşoară cu un termen de vârstă sau dezvoltare înaltă cu mai mult de 2 perioade de epicriză, determinată
prin teste suspecte, anormale sau netestabile, care impun recomandări educaţionale cu retestare si reevaluare in
dinamic
- tulburări uşoare de comportament
 rezistenţa şi reactivitatea organismului – dereglate
- copil frecvent bolnav – 4-7 episoade acute de infecţii cu diferită localizare pe perioada ultimului an de
supraveghere, indice de rezistenţă 0,33-0,6
- infecţii respiratorii frecvente, bronşite repetate, pneumonii cu evoluţii trenante, sindrom de subfebrilitate
- tulburări de somn şi apetit, fatigabilitate, hiperexcitabilitate
- reducerea adaptabilităţii cu dezvoltarea sindromului de disadaptare, care evoluează în formă uşor moderată
 starea funcţională a sistemelor şi organelor - dereglată
- devieri funcţionale ale organelor si sistemelor (pilorospasm fără tulburări de nutriţie, hernie ombilicală incipi-
entă, criptorhism incomplet, dimensiuni mici ale fontanelei mari, defecte de ţinută, sufluri cardiace funcţionale,
tendinţe spre hipo- sau hipertensiune arterială)
- stări de fond ale sugarului si copilului mic (rahitism I, malnutriţie sau paratrofie, anomalii de constituţie, stări
preanemice)
- stări patologice cu expresie minimală (vegetaţii adenoide grad I, hipertrofia amigdalelor de grad I, devierea
septului nazal fără dereglări de respiraţie, carie dentară subcompensată, reacţii neurotice, encefalopatie perinatală
asimptomatică, sindrom abdominal periodic, dismicrobism compensat sau subcompensat I-II grad)
 maladii cronice – patologie cronică absentă
Concluzie: grup de supraveghere medicală cu risc exprimat

20
 Grupa II C - copii cu dereglări funcţionale şi morfofuncţionale ale stării de sănătate, care evoluează cu manifestări
clinice
 perioada ontogenezei
- antecedente prenatale şi obstetricale: operaţie cezariană, prezentaţie pelviană, făt macrosom, făt suprapurat,
naştere rapidă sau trenantă, infecţii la gravide,sindrom febril prenatal, prematuritate, dismaturitate
 dezvoltare fizică
- tulburări de creştere cu deficit ponderal (coridorul centilic 1) sau exces ponderal uşor (coridorul centilic 8);
deficit statural uşor (coridorul centilic 1) sau exces statural în lipsa patologiei endocrine
 dezvoltare neuropsihică
- retenţie moderată în dezvoltarea neuropsihică cu 2 ˃ termene de epicriză – grupul III-IV de dezvoltare
 rezistenţa şi reactivitatea organismului – dereglate
- copil frecvent bolnav – 8 si mai multe episoade acute de infecţii cu diferită localizare (sistemul respirator,
nefro-urinar, digestiv) pe perioada ultimului an de supraveghere; indice de rezistenţă mai mare de 0,67
- IRA frecvente (rinofaringite, bronşite recurente, pneumonii cu evoluţii trenante şi recuperare lentă
- fatigabilitate, hiperexcitabilitate, tulburări de somn
- dereglarea apetitului, perioade de inapetenţă
- reducerea adaptabilităţii cu dezvoltarea sindromului de disadaptare, care evoluează sever, uneori cu caracter
recidivant
 starea funcţională a sistemelor şi organelor – dereglată
- tulburări severe de comportament, dereglări neurotice (fobii, ticuri, enurezis, obiceiuri patologice), encefalopatii
cu manifestări clinice
- stări de fond ale sugarului si copilului mic (rahitism I-II, tulburări de creştere cu malnutriţie sau paratrofie,
anomalii de constituţie - diateze cataral-exudative, alergice, limfatice sau dismetabolice), anemie fierodeficitară
uşoară
- alergie alimentară, medicamentoasă cu durata mai mult de 1-2 ani
- stări patologice cu expresie minimală (vegetaţii adenoide grad I-II, II, hipertrofia amigdalelor de grad II-III,
devierea septului nazal cu dereglări de respiraţie, carie dentară decompensată, disfuncţiile tractului digestiv, dureri
abdominale periodice)
- anomalii minore cardiace (persistenţa foramen ovală, anomalii de trabecule intracardiace)
 maladii cronice
- patologie cronică absentă
Concluzie: grup de supraveghere medicală cu risc înalt
Grupa III - copii cu maladii cronice compensate
 maladii cronice
- boli cronice somatice, infecţioase, maladii ereditare, malformaţii congenitale ale organelor, sistemelor de
organe în stare de compensare, lipsa manifestărilor clinice şi funcţionale din partea altor organe şi sisteme, lipsa
complicaţiilor maladiei de bază (carie dentară decompensată, amigdalită cronică subcompensată)
Grupa IV - copii cu maladii cronice în faze subcompensate
 maladii cronice
- afecţiuni somatice sau infecţioase cronice, maladii ereditare, defecte congenitale în dezvoltarea sistemelor şi
organelor în stare de subcompensare, care impun programe terapeutice complexe cu implicarea medicilor
specialişti, cu realizarea tratamentelor in condiţii ambulatorii si eventuale tratamente spitaliceşti. Dereglările
funcţionale ale organelor si sistemelor afectate de maladia cronică de bază. Tulburări funcţionale ale altor sisteme şi
organe, determinate de dezvoltarea complicaţiilor multiorganice
Grupa V - copii cu maladii cronice decompensate
 maladii cronice
- maladiile cronice decompensate necesită expertiza vitalităţii copilului cu elaborarea unor măsuri complexe
terapeutice, de recuperare medicală si socială, educaţia părinţilor in problemele de sănătate ale copilului

21
 Asistenţa medicală a copiilor conform grupului de sănătate
Supravegherea medicală a copiilor din I grup de sănătate
Caracteristici
 programul de vizite medicale corespunde planului aprobat pentru asist. medic. a copilului conform vârstei lui
 indicaţiile medicale includ următoarele recomandaţii
- regimul zilei (durata somnului, programul de activităţi zilnice)
- alimentare (regimul alimentar raţional conform vârstei)
- cultura fizică (gimnastică, masaj, elemente de încălzire musculară)
- măsuri educative (instruire generală, educaţie medico-sanitară)
- prevenţia stărilor premorbide (profilaxia rahitismului, anemiei ferodeficitare, malnutriţiei, paratrofiei,
anomaliilor de constituţie)
- profilaxia şi tratamentul helmintiazelor
- imunoprofilaxie – realizarea planului de vaccinări profilactice
- programarea explorărilor de standard (hemograma, examenul urinei)
- programarea consultaţiilor profilactice la specialisti
Supravegherea medicală a copiilor din grupul II de sănătate
Caracteristici
 se realizează în baza principiilor de suport menţionate mai sus
 atenţie sporită a medicului de familie pentru diagnosticul precoce a stărilor premorbide ale sugarului şi copilului
mic
- identificarea semnelor primare ale rahitismului şi altor hipovitaminoze
- evaluarea statutului nutriţional pentru depistarea precoce a stărilor cu deficit sau exces ponderal
- evaluarea simptomelor minore ale alergiei alimentare
Indicaţiile medicale
 măsuri de profilaxie şi tratament
- tratamentul stărilor prenozologice şi limitrofe (rahitismul, anemia ferodeficitară)
- corecţia anomaliilor de constituţie (diatezele exudativ-catarale, alergice, limfatice, dismetabolice)
- tratamentul focarelor cronice de infecţie (carie dentară, vegetaţii adenoide, amigdalite cronice)
- profilaxia şi tratamentul helmintiazelor
- măsuri de fortificare a reactivităţii şi rezistenţei organismului, în special, pentru grupul de copii frecvent bolnavi
- recuperare balneo-sanatorială
 program de imunoprofilaxie
- realizarea programului de vaccinări conform calendarului naţional de imunoprofilaxie cu adaptări pentru
particularităţile individuale ale organismului copilului
 examinări explorative profilactice
- hemograma (cantitatea de eritrocite şi Hb)
- examen coproparazitologic
 consultaţiile medicilor specialişti
- consulturi profilactice conform standardelor naţionale
- consulturi curative în diferite stări patologice
 măsuri educaţionale cu familia copilului
- alimentaţia raţională a copilului de diferite vârste
- educaţia pentru dezvoltarea armonioasă a copilului
- profilaxia infecţiilor respiratorii, intestinale, intoxicaţiilor
- prevenirea accidentelor, traumatismelor copilului
- educaţia culturii sanitare, igienei personale
 scopuri finale
- programul de supraveghere şi asistenţa medicală pentru aceşti copii prevede individualizare conform
particularităţilor copilului
- măsurile de profilaxie vin să fortifice sănătatea copilului şi să prevină apariţia maladiilor cu caracter cronic

22
Supravegherea medicală a copiilor din grupele III-V de sănătate
 echipa de supraveghere medicală a copilului cu maladie cronică
- medicul de familie şi asistenta medicală din medicina de familie
- medicii specialişti de profilul maladiei cronice de bază, patologiilor asociate, complicaţiilor
- lucrătorii medicali din secţiile specializate ale staţionarelor pediatrice
- lucrătorul social
Indicaţiile medicale
Recomandaţii generale
 elaborarea regimul zilei adaptat problemelor de sănătate a copilului
 programul activităţilor zilnice este adaptat potenţialului fizic, somatic şi morbid al copilului
 regimul alimentar dietetic, ajustat particularităţilor maladiei cronice de bază şi complicaţiilor ei
Program explorativ
 program explorativ individualizat conform statutului patologic integral al copilului cu patologie cronică
- programul de supraveghere curativ-profilactică bazat pe standartele şi protocoalele medicale naţionale
Program terapeutic şi de recuperare
 tratamentul acutizărilor maladiei cronice cu implicarea asistenţei medicale specializate (instituţii medicale
specializate)
 tratamentul de recuperare (staţionar, secţii de recuperare medicală, asistenţa medicală primară – recuperare
ambulatorie la domiciliu, in CMF, centrele de sănătate)
 programarea măsurilor de prevenţie secundară, profilaxie terţiară pentru situaţia clinică concretă de boală
cronică
 elaborarea programului individual de imunoprofilaxie ajustat la particularităţile afecţiunii cronice ale copilului
 tratament balneo-sanatorial in instituţiile balneare de profil
Program de expertiză
 expertiza vitalităţii şi a stării de sănătate a copilului
Program social şi educaţional
 măsuri educaţionale în cadrul şcolilor de profil al maladiei (şcoala astmaticului, şcoala diabeticului, societăţi ale
copiilor cu maladii ereditare, patologie neurologică, copilului cu dezabiliţăti fizice sau psihomotorii)
 măsuri de recuperare şi adaptare socială a copilului cu boală cronică, a copilului invalid şi familiei lui
 conlucrare cu instituţiile preşcolare,preuniversitare în realizarea programului de educaţie, şcolarizare, cultură
fizică a copilului cu maladii cronice
 colaborare cu comunitatea şi serviciile de resort în realizarea programului de asistenţă medicală şi socială a
copilului cu boală cronică severă

23