Renașterea și

Umanismul

Elaborat:Raileanu Olga F911

Profesor:Edu Inga
In Europa se dezvolta intre secolele XIV- XVI o ampla
miscare culturala cunoscuta sub numele de Renastere.
Redescoperind valorile culturale ale antichitati greco-
latine, Europa intra in aceste secole intr-un proces
activ de renastere care s-a caracterizat prin inflorirea
stintelor si a artelor prin mari inventii si descoperiri
geografice. Renasterea a promovat o conceptie sociala
si filozofica umanista adica a pus in centrul
preocuparilor omul. Ideea increderii in valoarea si
posibilitatile lui de perfectionare, a luptat pentru
egalitatea in drepturi a oamenilor, din aceasta cauza s-
a vorbit despre renastere ca despre un cuvant
umanist.
Considerand ca idealul omului liber si armonios
dezvoltat s-a intruchipat in cultura antica, umanistii au
dezgropat restaurat si studiat cu fervoare
monumentele acestei culturi si limbile clasice, greaca
si latina. Umanismul a aparut mai intai in Italia, in sec
XIV-XV (Petrarca, Boccacio , Leonardo Bruni , Poggio
Bracciolini, Pico della Mirandolla, Lorenzo Valla), apoi
sa raspandit in Franta (Rabelais, Montaigne), Tarile de
Jos (Erasm din Rotterdam), Anglia (Th.Morus, F.Bacon,
Shakespeare ) Germania (U.von Hutten, Reuchlin)
Ungaria (Janus Pannonius, Bonfini). Umanistii au fost
carturari eruditi, cu precocupari multilaterale.
Ei s-au manifestat cu predilectie pe taramul
beletristicii, filologiei, istoriei, geografiei umane,
filozofiei, si celorlalte discipline numite si astazi
umanistice. Inaugurand spiritual critic modern, ei au
intemeiat filologia si istoriografia bazata pe studiul
critic al izvoarelor. Legati de aspiratia spre cultura a
maselor populare, in special ale celor orasenesti,
umanistii au contribuit la formarea limbilor literare
nationale. Pe taramul eticii ei au opus ascetismului
medieval o conceptie optimista, proclamand
legimitatea fericirii terestre, iar idealului contemplativ
MONASTIC pe cel cetatenesc patriotic (Umanistul
civic).
Umanismul n-a fost un curent unitar nici sub raport
social-politic, nici sub raport filozofic. In cadrul
umanismului elementele conceptiei noi, laice despre
viata sau impletit in diverse moduri si grade cu
ramasitele conceptiilor medievale, opozitia fata de
acestea luand cand forme mai moderate, cand forme mai
radicale. Aceasta miscare social-culturala a aparut ca o
arma impotriva fanatismului si dogmatismului specific
Evului Mediu. Conditiile social-istorice care au favorizat
nasterea umanismului sunt:dezvoltarea comertului si a
mestesugurilor;
inflorirea oraselor;dezvoltarea burgheziei;marile
descoperiri geografice;inventarea tiparului ( Gutemberg).
Trasaturile umanismului:aseaza in centrul preocuparilor
sale omul ("omul este masura tuturor lucrurilor");
increderea in ratiune; admiratia fata de valorile
antichitatii greco-latine; natura considerata un model al
artei; anticlericalismul; prezentarea omului multilateral;
libertatea, demnitatea si perfectabilitatea fiintei umane.
Renasterea si umanismul au contribuit la adancirea crizei
religioase, prin eliberarea spiritului uman de sub tutela
Bisericii.Umanistii au inoculat in spirite gustul criticii.
Acest mod de a gandi venea in contradictie cu doctrina
oficiala care se baza pe autoritatea Scripturii si pe traditia
apostolilor.
 Opera
Romeo și Julietta de W. Shakespeare