1.Care sunt semnele insuficienţei cardiace?

a) debitul sistolic 60-75 ml

b) [x] debitul sistolic sub 50 ml
c) debitul cardiac 4-5 L/min
d) [x] debitul cardiac sub 4 L/min
e) timpul de circulaţie a sângelui 20-23 sec

2.Care sunt semnele insuficienţei vasculare?

a) [x] scăderea volumului sângelui circulant
b) [x] scăderea presiunii arteraile
c) [x] scăderea presiunii venoase centrale
d) creşterea presiunii venoase centrale
e) creşterea volumului sângelui circulant

3. Cum se modifică volumul sistolic şi volumul endsistolic în insuficienţa cardiacă?

4. Hiperfuncţia cărui compartiment al inimii are loc în boala hipertensivă?

5.Care sunt cauzele suprasolicitării cordului cu volum?

a) stenoza orificiului aortei
b) [x] insuficienţa mitrală
c) [x] hipervolemia
d) [x] insuficienţa valvelor aortice
e) hipotensiunea arterială

6.Care sunt cauzele suprasolicitării cordului cu rezistenţă?

a) [x] stenoza orificiului aortei
b) insuficienţa mitrală
c) hipovolemia
d) insuficienţa valvelor aortice
e) [x] hipertensiunea arterială

7.Ce factori patogeni cresc presarcina cordului?

a) stenoza orificiului aortei
b) [x] insuficienţa mitrală
c) [x] hipervolemia
d) [x] insuficienţa valvelor aortice
e) hipotensiunea arterială

8. Ce factori patogeni cresc postsarcina cordului?

a) [x] stenoza orificiului aortei
b) insuficienţa mitrală
c) hipovolemia
d) insuficienţa valvelor aortice
e) [x] hipertensiunea arterială

9.Care este factorul patogenetic principal ce declanşează hipertrofia miocardului?

a) sporirea volumului total de lucru efectuat de miocard
b) [x] sporirea lucrului efectuat de o unitate de masă de miocard
c) creşterea presiunii arteriale în circuitul mare
d) creşterea presiunii arterale în circuitul mic
e) hipervolemia
10.Care sunt mecanismele cardiace de compensare a insuficienţei circulatorii?
a) [x] creşterea forţei de contracţie a miocardului
b) [x] tahicardia
c) [x] creşterea debitului sistolic
d) [x] creşterea debitului cardiac
e) creşterea volumului endsistolic

11. Care sunt mecanismele extracardiace imediate de compensare a insuficienţei circulatorii?

a) reducerea volumului sângelui circulant prin sechestrarea parţială a sângelui
b) [x] sporirea volumului sângelui circulant prin mobilizarea sângelui depozitat
c) repartizarea uniformă a debitului cardiac către organe
d) [x] repartizarea prioritară a debitului cardiac pentru organele vitale
e) spasmul generalizat al vaselor sanguine pentru menţinerea presiunii arteriale

12. Care sunt mecanismele extracardiace tardive de compensare a insuficienţei circulatorii?

a) [x] hipersecreţia de aldosteron
b) hiperkaliemia
c) hiposecreţia de vasopresină
d) hiperhidratare
e) [x] hipersecreţia eritropoietinelor

13.Care sunt semnele insuficienţei ventriculului stâng?

a) [x] hipotensiunea în aortă
b) [x] hipertensiunea în circulaţia mică
c) [x] edem pulmonar
d) ascită
e) hepatomegalie

14. Care sunt semnele insuficienţei ventriculului drept?

a) hipotensiunea în aortă
b) hipertensiunea în circulaţia mică
c) edem pulmonar
d) [x] ascită
e) [x] hepatomegalie

15. Prin ce se manifestă dereglarea conductibilităţii intracardiace?

16.Prin ce se manifestă dereglarea excitabilităţii inimii?

17.Prin ce se manifestă tulburarea automatismului cardiac?

18. Care sunt cauzele bradicardiei sinuzale?

19. Pentru ce afecţiuni este caracteristică bradicardia sinuzală

20.Care sint formele de dereglare a excitabilităţii miocardului?

a) [x] Extrasistola
b) [x] tahicardia paroxistică
c) fibrilaţia atriala
d) bloc atrioventricular
e) bloc sinoatrial
21. Care sint formele de dereglare a conductibilităţii miocardului?
a) Extrasistola
b) [x] bloc atrioventricular
c) tahicardia paroxistică
d) [x] bloc sinoatrial
e) fibrilaţia atriala

22. Ce valori ale presiunii arteriale indică hipertensiunea arterială ?

a) presiunea sistolică 110 - 120 mm Hg
b) [x] presiunea sistolică mai mare de 140 mm Hg
c) [x] presiunea sistolică mai mare de 160 mm Hg
d) presiunea diastolică 65 - 85 mm Hg
e) [x] presiunea diastolică mai mare de 95 mm Hg

23. În ce boli endocrine survine hipertensiunea arterială secundară?

24. Ce numim dispnee?

a) [x] modificarea frecvenţei respiraţiei
b) [x] modificarea amlitudinei respiraţiei
c) [x] modificarea ritmului respiraţiei
d) modificarea compoziţiei gazoase a sângelui
e) [x] senzaţie subiectivă de insuficienţă a aerului

25. Ce numim dispnee inspiratorie?

a) [x] prelungirea duratei inspirului
b) preliungirea duratei expirului
c) [x] creşterea efortului inspirator cu expir pasiv
d) creşterea efortului inspirator cu expir forţat
e) prelungirea concomitentă a inspirului şi expirului

26. Ce numim dispnee expiratorie?

a) prelungirea duratei inspirului
b) [x] preliungirea duratei expirului
c) creşterea efortului inspirator cu expir pasiv
d) [x] expir forţat prelungit
e) prelungirea concomitentă a inspirului şi expirului

27. Ce reprezintă hipercapnia?

a) presiunea parțială a dioxidului de carbon în sângele venos mai sus de 46 mm Hg.
b) presiunea parţială a oxigenului în sângele arterial sub 100 mm Hg
c) [x] presiunea parțială de dioxid de carbon în sângele arterial mai sus de 46 mm Hg
d) presiunea parţială a oxigenului în sângele venos mai sus de 100 mm Hg
e) presiunea parţială a dioxidului de carbon în sângele artelial sub 40 mm Hg

28. Ce reprezintă hipoxemia ?

a) presiunea parţială de dioxid de carbon în sângele venos mai sus de 46 mm Hg.
b) presiunea parţială a oxigenului în sângele arterial mai mult de 100 mm Hg
c) presiunea parţială a dioxidului de carbon în sângele arterial mai jos de 46 mm Hg.
d) presiunea parţială a oxigenului în sângele venos mai jos de 100 mm Hg
e) [x] presiunea parțială a oxigenului în sângele arterial mai jos de 50 mm Hg.
29. Ce numim restricţie pulmonară ?
a) reducerea complianţei totale a aparatului respirator
b) [x] reducerea complianţei totale a aparatului respirator pe seama reducerii predominante a
complianţei cutiei toracice sau a plămânilor
c) reducerea complianţei totale a cutiei toracice
d) reducerea complianţei totale a aparatului respirator pe seama reducerii elasticităţii plămânilor
e) reducerea complianţei totale a aparatului respirator pe seama reducerii complianţei şi elasticităţii
plămânilor

30. Ce dereglări determină restricţia pulmonară extraparenchimală ?

a) [x] afecţiunile pleurei
b) [x] afecţiunile cutiei toracice
c) dereglările din circuitul pulmonar
d) [x] dereglările aparatului neuro-muscular
e) dereglările de distensibilitate a plămânilor

31. Care sunt cauzele proceselor restrictive pulmonare ?

a) [x] colagenozele
b) [x] bolile primare pulmonare
c) afecţiunile căilor respiratorii superioare
d) [x] unele medicamente (nitrofurane, aurul, ciclofosfamida, metotrexatul)
e) [x] afecţiunile cu prafuri anorganice

32. Ce numim restricţie pulmonară intraparenchimală ?

a) [x] este reducerea complianţei totale a aparatului respirator pe seama reducerii complianţei şi
elasticităţii plămânilor
b) reducerea complianţei totale a aparatului respirator
c) reducerea complianţei totale a aparatului respirator pe seama reducerii predominante a complianţei
cutiei toracice sau a plămânilor
d) reducerea complianţei totale a cutiei toracice
e) reducerea elasticităţii pulmonare ?

33. Ce numim obstrucţie pulmonară ?

a) dereglarea afluxului de singe spre plămâni
b) marirea presiunii sanguine în circuitul pulmonar
c) [x] mărirea rezistenţei căilor aeroconductoare care împiedică sau face imposibilă ventilaţia
pulmonară
d) mărirea rezistenţei în căile aeroconductoare
e) micşorarea rezistenţei în căile aeroconductoare

34. Ce factori pot provoca obstrucţia căilor respiratorii superioare ?

a) prezența trombilor în artera pulmonară
b) [x] tumefierea mucoasei bronşice
c) [x] prezența corpilor străini în trahee şi bronhii
d) [x] stenoza laringelui
e) [x] tumori mediastinale

35. Ce factori pot provoca obstrucţia căilor respiratorii inferioare ?

a) [x] hipersecreţia de mucus bronșic ?
b) [x] tumefierea mucoasei bronhiilor subsegmentare şi bronhiolelor terminale
c) prezența corpilor străini în trahee şi bronhii
d) stenoza laringelui
e) [x] spasmul musculaturii netede a bronhiilor subsegmentare
36. Ce reprezintă edemul pulmonar ?

37.Ce factori provoacă edemul pulmonar?

38. Ce numim emfizem pulmonar ?

39. Care este veriga patogenetică principală a emfizemului pulmonar?

40. Care sunt sursele de enzime proteolitice care lezează alveolele pulmonare?

41. Prin ce se caracterizează emfizemul pulmonar?

42. În ce cazuri se întâlneste respiraţia profundă şi accelerată?

43. În ce azuri se întâlneste respiraţia frecventă superficială?

44. În ce cazuri se întâlneşte respiraţia rară şi profundă?

45. În ce cazuri se întâlneşte dispneea expiratorie?

46. Ce substanţe biologic ative posedă efect bronhoconstrictor?

47. Ce parametri fizici ai aerului alveolar încetineşte difuzia gazelor prin bariera alveolo-
capilară?

48. Ce condiţii diminuează difuzia gazelor prin bariera alveolo-capilară?

49. Ce procese patologice dereglează digestia în cavitatea bucală?

a) [x] hipersalivaţia
b) [x] hiposalivaţia
c) [x] lipsa amilazei salivare
d) lipsa lizozimului
e) reacţia alcalină a salivei

50. Care sunt dereglările digestive în lipsa amilazei salivare?

a) [x] dereglarea digestiei polizaharidelor
b) dereglarea digestiei dizaharidelor
c) dereglarea digestiei celulozei
d) dereglarea digestiei proteinelor
e) dereglarea digestiei lipidelor

51. Cum se modifică tonusul şi motilitatea stomacului în hipoclorhidrie?

a) [x] hipotonie
b) hipertonus
c) [x] evacuaţie accelerată
d) chimostaza în stomac
e) vomă
52. Cum se modifică tonusul şi motilitatea stomacului în hiperclorhidrie?
a) hipotonie
b) [x] hipertonus
c) evacuaţie accelerată
d) [x] chimostaza în stomac
e) [x] vomă

53. Ce modificări în digestia gastrică se constată în hipoclorhidrie?

a) survine maldigestia polizaharidelor
b) [x] survine maldigestia proteinelor
c) survine maldigestia lipidelor
d) ameliorarea digestiei gastrice
e) survine maldigestia celulozei

54. Ce modificări în digestia gastrică se constată în hiperclorhidrie?

a) survine maldigestia polizaharidelor
b) survine maldigestia proteinelor
c) survine maldigestia lipidelor
d) [x] ameliorarea digestiei gastrice
e) survine maldigestia celulozei

55. Ce modificări în digestie se constată în insuficienţa exocrină a pancreasului?

a) [x] survine maldigestia polizaharidelor
b) [x] survine maldigestia proteinelor
c) [x] survine maldigestia lipidelor
d) ameliorarea digestiei intestinale
e) survine maldigestia celulozei

56. Ce modificări în digestie se constată în insuficienţa secreţiei bilei?

a) maldigestia polizaharidelor
b) [x] atonie intestinală
c) [x] steatoree
d) amiloree
e) creatoree

57. Ce tulburari digestive se constată în afecţiunile mucoasei intestinului subţire?

a) derglarea scindării polizaharidelor
b) [x] dereglarea scindării dizaharidelor
c) dereglarea scindării polipeptidelor
d) [x] dereglarea scindării dipeptidelor
e) [x] dereglarea scindării lipidelor

58. Absorbţia căror substanţe nutritive se dereglează la afecţiunea mucoasei intestinului subţire?
a) proteinelor
b) [x] aminoacizilor
c) dizaharidelor
d) [x] monozaharidelor
e) apa
59. Absorbţia căror substanţe se dereglează la afecţiunea intestinului gros?
a) proteinelor
b) aminoacizilor
c) [x] sărurilor minerale
d) monozaharidelor
[x] apei

60. Cum se modifică metabolismul glucidic în insuficienţa hepatică?

a) [x] survine hiperglicemia exagerată postprandială
b) [x] survine hipoglicemia pe nemâncate
c) apare fructozemia
d) [x] scade conţinutul de glicogen în ficat
e) creşte conţinutul de glicogen în ficat

61. Cum se modifică metabolismul proteic în insuficienţa hepatică?

a) [x] apare hiperglobulinemia
b) [x] apare hipoalbuminemia
c) [x] apare hiperaminoacidemia
d) se dereglează sinteza gama-globulinelor
e) creşte concentraţia de uree în sânge

62. Cum se modifică metabolismul lipidic în insuficienţa hepatică?

a) apare lipoliza intensă în ficat
b) [x] apare steatoza în ficat
c) creşte concentraţia în sânge de lipoproteine cu densitate foarte mică
d) [x] creşte concentraţia în sânge de lipoproteine cu densitate foarte mare
e) [x] creşte concentraţia în sânge de acizi graşi neesterificaţi

63. Care sunt modificările biochimice în insuficienţa hepatică?

a) creşterea concentraţiei de uree în sânge
b) [x] hiperamoniemia
c) [x] creşterea concentraţiei aminoacizilor aromatizaţi
d) [x] hipoalbuminemie
e) [x] hipoprotrombinemie

64. Care sunt manifestările biochimice ale colemiei?

a) hiperbilirubinemie cu bilirubină liberă
b) [x] hiperbilirubinemie cu bilirubină conjugată
c) [x] hipercolesterolemia
d) [x] colalemia
e) hipoprotrombinemia

65. Care sunt consecinţele obturării ductului coledoc?

a) hiperbilirubinemia cu bilirubină liberă
b) [x] colestaza
c) [x] acolia
d) [x] hiperbilirubinemia cu bilirubină conjugată
e) [x] maldigestia lipidelor
66. Care sunt manifestările hepatitei infecțioase în organele cavităţii bucale ?
a) [x] edemul mucoasei bucale
b) [x] icterul mucoasei bucale
c) [x] teleangioectazii
d) [x] granulele Fourdis
e) paloare a mucoasei bucale

67. Ce prezintă hipersalivaţia?

a) [x] secreţia de salivă peste 2L/24 ore
b) secreţia de salivă peste 1L/24 ore
c) secreţia de salivă peste 1.5L/24 ore
d) secreţia de salivă peste 0.5L/24 ore
e) secreţia de salivă peste 0,3L/24 ore

68. Care pot fi cauzele hipersalivaţiei patologice?

a) la copii în timpul erupţiei dinţilor
b) ingerarea alimentelor uscate
c) [x] stomatitele
d) [x] neoplasme bucale
e) [x] boala Parkinson

69. Care sunt consecinţele posibile ale sialoreei ?

a) [x] neutralizarea sucului gastric
b) scăderea pH stomacal
c) [x] creşterea pH stomacal
d) [x] deshidratarea organismului
e) hipervolemia

70. Care sunt cauzele hiposalivaţiei patologice?

a) stările emotive
b) ingerarea alimentelor lichide
c) [x] deshidratarea
d) [x] parotiditele
e) [x] obstrucţia ducturilor salivare

71. Care factori pot provoca hipersecreţia stomacală ?

a) [x] cafeină
b) [x] etanol
c) [x] excesul de gastrină
d) excesul de pepsină
e) [x] vagotonie

72. Cum se modifică funcţia de evacuare a stomacului în caz de hipersecreţie cu hiperaciditate?

a) creşte
b) [x] scade
c) nu se modifică
d) [x] se dezvoltă chimostaza gastrică
e) se dezvoltă sindromul dumping
73. Cum se modifică tranzitul intestinal în caz de hipersecreţie cu hiperaciditate stomacală?
a) creşte
b) [x] scade
c) nu se modifică
d) [x] constipaţii frecvente
e) diaree

74. Ce reprezintă aclorhidria?

a) lipsa ionilor de Cl în sânge
b) [x] absenţa HCl în sucul gastric
c) lipsa enzimelor în sucul gastric
d) creşterea pH sanguin
e) scăderea pH sanguin

75. Care pot fi cauzele aclorhidriei?

a) [x] carenţa de gastrină
b) [x] gastrite cronice atrofice
c) [x] cancer gastric
d) gastrite hipertrofice
e) ulcer gastric

76. Care sunt repercusiunile carenţei HCl în sucul stomacal ?

a) [x] creşterea peristaltismului intestinal
b) scăderea peristaltismului intestinal
c) [x] maldigestie
d) [x] malabsorbţie
e) constipaţii

77. Care pot fi consecinţele vomei?

a) [x] hipokaliemie
b) hiperkaliemie
c) [x] alcaloză
d) acidoză
e) [x] activarea sistemului renină-angiotensină-aldosteron

78. Care sunt cauzele insuficienţei secreţiei exocrine a pancreasului:

a) [x] pancreatitele cronice
b) [x] tumorile pancreatice
c) [x] obturarea ductului pancreatic
d) vagotonia
e) [x] simpaticotonia

79. Care sunt consecinţele insuficienţei secreţiei pancreatice?

a) [x] maldigestia
b) [x] malabsorbţia
c) [x] malnutriţia
d) ulcerogeneza
e) constipaţii

80. Ce reprezintă steatorea?

a) prezenţa grăsimilor în sânge
b) [x] eliminarea excesivă a grăsimilor cu masele fecale
c) acumularea excesivă a grasimilor în parenchimul hepatic
d) eliminarea lipidelor cu urina
e) lipsa grăsimilor în masele fecale
81. Care pot fi cauzele steatoreei?
a) [x] acolia
b) [x] insuficienţa lipazei pancreatice
c) insuficienţa pepsinei
d) colemia
e) hiperlipidemia

82. Ce reprezintă acolia?

a) lipsa bilei în sânge
b) [x] lipsa bilei în intestin
c) prezenţa bilei în sânge
d) decolorarea maselor fecale
e) lipsa bilirubinei în bilă

83. Care pot fi consecinţele maldigestiei dizaharidelor?

a) [x] diaree
b) [x] deshidratare
c) constipaţii
d) hiperhidratare
e) [x] hipoglicemie

84. Care pot fi consecinţele maldigestiei proteinelor?

a) [x] hipoproteinemie
b) [x] hipoonchie
c) [x] edeme
d) proteinurie
e) [x] imunodeficienţe

85. Care pot fi consecinţele maldigestiei lipidelor?

a) hiperlipidemie
b) [x] steatoree
c) [x] hipocoagulabilitatea sângelui
d) [x] diaree
e) constipaţii

86. Care pot fi cauzele autointoxicaţiei intestinale ?

a) [x] intensificarea proceselor de putrefacţie în intestin
b) [x] consumul excesiv de alimente proteice
c) [x] constipaţiile
d) diarea
e) [x] insuficienţa hepatică

87. Care sunt manifestările autointoxicaţiei intestinale?

a) [x] hipotensiune arterială
b) hipertensiune arterială
c) [x] cefalee
d) [x] hipoglicemie
e) hiperglicemie
88. Care sunt cauzele maldigestiei zaharidelor?
a) Insuficienţa acidului clorhidric.
b) [x] Insuficienţa amilazei salivare.
c) Insuficienţa pepsinei
d) [x] Insuficienţa amilazei pancreatice.
e) [x] Insuficienţa dizaharidazelor intestinale.

89. Care sunt cauzele malabsorbţiei glucidelor în tractul digestiv?

a) [x] Hiposecreţia glandelor intestinului subţire.
b) Hiposecreţia bilei.
c) Leziunea mucoasei gastrice.
d) [x] Leziunea mucoasei intestinului subţire.
e) Leziunea mucoasei intestinului gros.

90. Care sunt consecinţele metabolice ale maldigestiei lipidelor ?

a) [x] Carenţa vitaminelor liposolubile
b) [x] Dereglaea sintezei hormonilor steroizi
c) [x] Modificarea proprietăţilor membranelor celulare
d) Hipercoagulabilitatea sângelui
e) [x] Hipocoagulabilitatea sângelui

91. În ce fracţii de lipoproteine este predominant transportat colesterolul spre organe?

a) Chilomicroni.
b) Lipoproteine cu densitate foarte mică (pre- beta-lipoproteine).
c) Lipoproteine cu densitate mare (alfa-lipoproteine).
d) [x] Lipoproteine cu densitate mică.(beta-lipoproteine).
e) Colesterol liber.

92. Care sunt dereglările metabolice şi digestive în maldigestia proteinelor ?

a) [x] Inaniţia proteică.
b) [x] Hipoproteinemie
c) Absorbţia în sânge a moleculelor de proteine
d) [x] Autointoxicaţie gastrointestinală
e) [x] Intensificarea proceselor de putrefacţie în intestine.

93. Care sunt consecinţele malabsorbţiei aminoacizilor în tractul digestiv ?

a) [x] Deficienţa acizilor aminaţi esenţiali.
b) [x] Hipoproteinemia.
c) Mobilizarea proteinelor din depozite.
d) [x] Imunodeficienţa.
e) Mobilizarea grăsimelor din depozite.

94. Prin ce metode a fost modelată bradicardia sinusală la broscuţă ?

a) prin aplicarea asupra cordului a adrenalinei
b) *prin aplicarea asupra cordului a acetilcolinei
c) prin aplicarea asupra cordului a solutiei fiziologice calde
d) *prin aplicarea asupra cordului denudat a solutiei fiziologice reci
e) *prin aplicarea asupra cordului denudat a solutiei de KCl

94. Prin ce metode a fost modelată bradicardia sinusală la broscuţă ?

a) prin aplicarea asupra cordului a adrenalinei
b) *prin aplicarea asupra cordului a acetilcolinei
c) prin aplicarea asupra cordului a solutiei fiziologice calde
d) *prin aplicarea asupra cordului denudat a solutiei fiziologice reci
e) prin aplicarea asupra cordului denudat a solutiei de HCl
94. Prin ce metode a fost modelată bradicardia sinusală la broscuţă ?
a) prin aplicarea asupra cordului a adrenalinei
b) *prin aplicarea asupra cordului a acetilcolinei
c) prin aplicarea asupra cordului a solutiei fiziologice calde
d) prin aplicarea asupra cordului denudat a solutiei de HCl
e) *prin aplicarea asupra cordului denudat a solutiei de KCl

94. Prin ce metode a fost modelată bradicardia sinusală la broscuţă ?

a) prin aplicarea asupra cordului a adrenalinei
b) prin aplicarea asupra cordului denudat a solutiei de HCl
c) prin aplicarea asupra cordului a solutiei fiziologice calde
d) *prin aplicarea asupra cordului denudat a solutiei fiziologice reci
e) *prin aplicarea asupra cordului denudat a solutiei de KCl

94. Prin ce metodă a fost modelată bradicardia sinusală la broscuţă ?

a) prin aplicarea asupra cordului a adrenalinei
b) prin aplicarea asupra cordului denudat a solutiei de HCl
c) prin aplicarea asupra cordului a solutiei fiziologice calde
d) prin aplicarea asupra cordului denudat a AgNO3
e) *prin aplicarea asupra cordului denudat a solutiei de KCl

94. Prin ce metodă a fost modelată bradicardia sinusală la broscuţă ?

a) prin aplicarea asupra cordului a adrenalinei
b) prin aplicarea asupra cordului denudat a AgNO3
c) prin aplicarea asupra cordului a solutiei fiziologice calde
d) *prin aplicarea asupra cordului denudat a solutiei fiziologice reci
e) prin aplicarea asupra cordului denudat a solutiei de HCl

94. Prin ce metodă a fost modelată bradicardia sinusală la broscuţă ?

a) prin aplicarea asupra cordului a adrenalinei
b) *prin aplicarea asupra cordului a acetilcolinei
c) prin aplicarea asupra cordului a solutiei fiziologice calde
d) prin aplicarea asupra cordului denudat a solutiei de HCl
e) prin aplicarea asupra cordului denudat a AgNO3
95. Prin ce s-a manifestat pe ECG bradicardia sinusală la broscuţă?
a) lărgirea complexului QRS
b) *mărirea intervalului R-R
c) micşorarea intervalului R-R
d) marirea intervalului P-Q
e) supradenivelarea segmentului S-T

96. Prin ce metodă a fost modelată tahicardia sinusală la broscuţă ?

a) *prin aplicarea asupra cordului a adrenalinei
b) prin aplicarea asupra cordului a acetilcolinei
c) prin aplicarea asupra cordului a AgNO3
d) prin aplicarea asupra cordului a solutiei fiziologice reci
e) prin aplicarea asupra cordului a solutiei de HCl

96. Prin ce metodă a fost modelată tahicardia sinusală la broscuţă ?

a) prin aplicarea asupra cordului a AgNO3
b) prin aplicarea asupra cordului a acetilcolinei
c) *prin aplicarea asupra cordului a solutiei fiziologice calde
d) prin aplicarea asupra cordului a solutiei fiziologice reci
e) prin aplicarea asupra cordului a solutiei de HCl
96. Prin ce metode a fost modelată tahicardia sinusală la broscuţă ?
a) *prin aplicarea asupra cordului a adrenalinei
b) prin aplicarea asupra cordului a acetilcolinei
c) *prin aplicarea asupra cordului a solutiei fiziologice calde
d) prin aplicarea asupra cordului a solutiei fiziologice reci
e) prin aplicarea asupra cordului a solutiei de HCl

97.Prin ce s-a manifestat pe ECG tahicardia sinusală la broscuţă?

a) lărgirea complexului QRS
b) mărirea intervalului R-R
c) *micşorarea intervalului R-R
d) marirea intervalului P-Q
e) supradenivelarea segmentului S-T

98. Prin ce metodă a fost modelată extrasistola ventriculară la broscuţă ?

a) prin aplicarea asupra cordului a solutiei de KCl
b) prin aplicarea asupra cordului a adrenalinei
c) prin aplicarea asupra cordului a acetilcolinei
d) *prin excitarea mecanică a cordului
e) prin excitarea electrică a cordului

99. Prin ce s-a manifestat pe ECG extrasistola ventriculară la broscuţă?

a) *lărgirea complexului QRS
b) *deformarea complexului QRS
c) *apariţia prematură a complexului QRS
d) marirea intervalului P-Q
e) supradenivelarea segmentului S-T

100. Prin ce metodă a fost modelat infarctul de cord la broscuţă ?

a) prin aplicarea asupra cordului a adrenalinei
b) prin aplicarea asupra cordului a acetilcolinei
c) *prin aplicarea asupra cordului a AgNO3
d) prin aplicarea asupra cordului a solutiei fiziologice reci
e) prin aplicarea asupra cordului a solutiei de KCl

101. Cum s-a schimbat funcţia cordului cu infarct experimental?

a) * tahicardie urmată de bradicardie
b) bradicardie urmată de tahicardie
c) *micşorarea forţei de contracţie
d) apariţia ţesutului conjunctiv
e) mărirea forţei de contracţie

101. Cum s-a schimbat funcţia cordului cu infarct experimental?

a) *tahicardie urmată de bradicardie
b) bradicardie urmată de tahicardie
c) mărirea amplitudinei de contracţie
d) apariţia ţesutului conjunctiv
e) mărirea forţei de contracţie

101. Cum s-a schimbat funcţia cordului cu infarct experimental?

a) mărirea amplitudinei de contracţie
b) bradicardie urmată de tahicardie
c) *micşorarea forţei de contracţie
d) apariţia ţesutului conjunctiv
e) mărirea forţei de contracţie
102. Prin ce sa manifestat pe ECG infarctul de cord la broscuţă?
a) mărirea intervalului R-R
b) *deformarea complexului QRS
c) apatriţia prematură a complexului QRS
d) marirea intervalului P-Q
e) *supradenivelarea segmentului S-T

103.Cum se modiifică funcţia cordului broscuţei la administrarea soluţiei de KCl ?

a) apare tahicardie
b) apare tahicardie paroxistică
c) apare extrasistolia
d) *apare stopul cordiac în diastolă
e) apare stopul cordului în sistolă

103.. Cum se modiifică funcţia cordului broscuţei la administrarea soluţiei de KCl ?

a) apare tahicardie
b) *apare bradicardie
c) apare extrasistolia
d) apare tahicardie paroxistică
e) apare stopul cordului în sistolă

104. Prin ce metodă s-a modelat respiraţia profundă şi accelelrată la iepure ?

a) prin inhalarea de amoniac
b) prin inhalarea de oxigen
c) *prinn inhalarea de dioxid de carbon
d) prin inhalarea de monoxid de carbon
e) prin închiderea unei nări a iepurelui

105. Ce reprezintă reflexul Hering-Breuer?

a) reflex petru preintămpinarea edemului pulmonar
b) reflex de apărare la inspiraţia substanţelor toxice
c) reflex de stimulare a diafragmului
d) reflex de limitarea a perfuziei plămănilor
e) *reflex ce determină oprirea inspiraţiei şi iniţierea expiraţiei

106. Care este mecanismul reflexului Hering-Breuer ?

a) aferentaţia nervoasă spre centrul respirator cu stimularea inspirului
b) stimularea receptorilor din căile respiratorii inferioare
c) *aferentaţia nervoasă spre centrul respirator cu inhibiţia inspirului
d) *stimularea mecanoreceptorilor alveolari
e) aferentaţia nervoasă spre centrul respirator cu stimularea expirului

107. Care sunt mecanismele respiraţiei profunde şi accelelrate ?

a) micşorarea timpului reflexului Hering-Breuer
b) *intărzierea timpului reflexului Hering-Breuer
c) apariţia reflexului de apărare Kratschmer
d) *inhibiţia întărziată a inspirului
e) intărzierea timpului reflexului Kratschmer

107. Care este mecanismul respiraţiei profunde şi accelelrate ?

a) micşorarea timpului reflexului Hering-Breuer
b) intărzierea timpului reflexului Bainbridge
c) apariţia reflexului de apărare Kratschmer
d) *inhibiţia întărziată a inspirului
e) intărzierea timpului reflexului Kratschmer
107. Care este mecanismul respiraţiei profunde şi accelelrate ?
a) micşorarea timpului reflexului Hering-Breuer
b) *intărzierea timpului de apariţie al reflexului Hering-Breuer
c) apariţia reflexului de apărare Kratschmer
d) intărzierea timpului reflexului Bainbridge
e) intărzierea timpului reflexului Kratschmer

108. Care sunt cauzele respiraţiei profunde şi lente (stenotice) ?

a) *obturarea căilor aeroconductorii superioare
b) spasmul căilor aeroconductorii inferioare
c) *compresia căilor aeroconductorii superioare
d) *edemul laringelui
e) astmul bronşic

108. Care sunt cauzele respiraţiei profunde şi lente (stenotice)?

a) *obturarea căilor aeroconductorii superioare
b) spasmul căilor aeroconductorii inferioare
c) *compresia căilor aeroconductorii superioare
d) edemul epiteliului bronhiolelor
e) astmul bronşic

108. Care sunt cauzele respiraţiei profunde şi lente (stenotice) ?

a) edemul epiteliului bronhiolelor
b) spasmul căilor aeroconductorii inferioare
c) *compresia căilor aeroconductorii superioare
d) *edemul laringelui
e) astmul bronşic

108. Care sunt cauzele respiraţiei profunde şi lente (stenotice) ?

a) *obturarea căilor aeroconductorii superioare
b) spasmul căilor aeroconductorii inferioare
c) edemul epiteliului bronhiolelor
d) *edemul laringelui
e) astmul bronşic

108. Care este cauza respiraţiei profunde şi lente (stenotice)?

a) *obturarea căilor aeroconductorii superioare
b) spasmul căilor aeroconductorii inferioare
c) edemul epiteliului bronhiolelor
d) tromboza vaselor pulmonare
e) astmul bronşic

108. Care sunt cauzele respiraţiei profunde şi lente (stenotice) ?

a) tromboza vaselor pulmonare
b) spasmul căilor aeroconductorii inferioare
c) *compresia căilor aeroconductorii superioare
d) edemul epiteliului bronhiolelor
e) astmul bronşic

108. Care sunt cauzele respiraţiei profunde şi lente (stenotice)?

a) tromboza vaselor pulmonare
b) spasmul căilor aeroconductorii inferioare
c) edemul epiteliului bronhiolelor
d) *edemul laringelui
e) astmul bronşic
109. Prin ce metodă a fost modelată respiraţia stenotică la iepure ?
a) prin compresia cutiei toracice
b) *prin închiderea unei nare la iepure
c) prin inspirarea dioxidului de carbon
d) prin închiderea ambelor nări ale iepurelui
e) Prin inspirarea oxigenului

110. Care sunt mecanismele respiraţiei stenotice ?

a) scurtarea timpului reflexului Hering-Breuer
b) *intărzierea timpului de apariţie al reflexului Hering-Breuer
c) *mărirea rezistenţei în caile aeroconductorii superioare
d) inhibiţia centului respirator
e) *respiraţie forţată

110. Care sunt mecanismele respiraţiei stenotice ?

a) scurtarea timpului reflexului Hering-Breuer
b) intărzierea timpului reflexului Kratschmer
c) *mărirea rezistenţei în caile aeroconductorii superioare
d) inhibiţia centului respirator
e) * respiraţie forţată

110. Care sunt mecanismele respiraţiei stenotice ?

a) scurtarea timpului reflexului Hering-Breuer
b) *intărzierea timpului reflexului Hering-Breuer
c) intărzierea timpului reflexului Kratschmer
d) inhibiţia centului respirator
e) * respiraţie forţată

110. Care sunt mecanismele respiraţiei stenotice ?

a) scurtarea timpului reflexului Hering-Breuer
b) *intărzierea timpului reflexului Hering-Breuer
c) *mărirea rezistenţei în caile aeroconductorii superioare
d) inhibiţia centului respirator
e) intărzierea timpului reflexului Kratschmer

110. Care este mecanismul respiraţiei stenotice ?

a) scurtarea timpului reflexului Hering-Breuer
b) * intărzierea timpului de apariţie al reflexului Hering-Breuer
c) intărzierea timpului reflexului Kratschmer
d) inhibiţia centului respirator
e) stimularea reflexului Kratschmer

110. Care sunt mecanismele respiraţiei stenotice ?

a) scurtarea timpului reflexului Hering-Breuer
b) stimularea reflexului Kratschmer
c) *mărirea rezistenţei în caile aeroconductorii superioare
d) inhibiţia centului respirator
e) intărzierea timpului reflexului Kratschmer

111. Ce este reflexul respirator Kratschmer?

a) reflex de preintămpinarea edemului plămănilor
b) *reflex de apărare la inspiraţia substanţelor toxice
c) reflex ce determină stimularea diafragmului
d) reflex de apărare pentru limitarea perfuziei plămănilor
e) reflex ce determină trecerea inspiraţiei în expiraţie
112. Ce stimul provoacă reflexul de protecţie Kreichimer ?
a) inspiraţia aerului ce conţine multe antigene
b) inspiraţia aerului ce conţine SiO2
c) *inspiraţia aerului ce conţine substanţe cu miros înţepător
d) inspiraţia aerului ce conţine vapori de H2O
e) inspiraţia aerului ce conţine microorganisme

113. Care este semnificaţia reflexului de protecţie Kratschmer?

a) *întreruperea bruscă a pătrunderii substanţelor toxice în căile respiratorii
b) întreruperea bruscă a expiraţiei
c) întreruperea bruscă a afluxului de sunge în capilarele pulmonare
d) întreruperea bruscă a refluxului de sănge prin venele pulmonare
e) întreruperea bruscă a perfuziei pulmonare

114. Cum s-a demonstrat reflexul de protecţie Kratschmer la iepure ?

a) prin astuparea ambelor nări ale iepurelui
b) prinn inhalarea de dioxid de carbon
c) *prin inhalarea de amoniac
d) prin inhalarea de monoxid de carbon
e) prin astuparea unei nări a iepurelui

115. Care sunt mecanismele reflexului Kreicmer ?

a) *stimularea receptorilor din căile respiratorii superioare
b) stimularea receptorilor din căile respiratorii inferioare
c) *aferentaţia puternică prin n. olfactiv
d) *inhibiţia centrului inspirator
e) eferentaţia puternică prin ramurile n. diafragmal

116. Ce numim asfixie ?

a) micșorarea elasticității plămănilor
b) *dereglarea acută a aprovizionării organismului cu O2 şi
eliminării de CO2
c) ingustarea cailor aeroconductorii inferioare
d) ingustarea cailor aeroconductorii superioare
e) acumularea de aer în cavitatea toracală

117.. Prin ce metodă s-a modelat asfixia la epure ?

a) prin inhalarea de amoniac
b) *prin închiderea ambelor nări
c) prin inhalarea de dioxid de carbon
d) prin inhalarea de monoxid de carbon
e) prin închiderea unei nări a iepurelui

118. Care sunt stadiile asfixiei ?

a) de inițiere
b) de alarmă
c) *de exitație a SNC
d) *de înhibiție a SNC
e) *de paralizie a SNC
119.Cum se modifică pneumograma în perioada I a asfixiei experimentale ?
a) apare dispneea inspiratorie
b) apare dispneea expiratorie
c) apare apneizisul
d) *apare dispneea inspiratorie cu perioade de apnezis
e) apare dispneea expiratorie cu perioade de apnezis

120. Cum se modifică pneumograma în perioada II a asfixiei experimentale ?

a) apare dispneea inspiratorie
b) apare dispneea expiratorie
c) apare apneizisul
d) apare dispneea inspiratorie cu perioade de apnezis
e) *apare dispneea epiratorie cu perioade de apnezis

121. Cum se modifică pneumograma în perioada III a asfixiei experimentale ?

a) apare dispneea inspiratorie
b) apare dispneea expiratorie
c) apare dispneea inspiratorie cu apnezis
d) *apare respiraţie terminală şi apneizis
e) apare dispneea expiratorie cu apnezis

122. Cum a fost modelată autointoxicaţia intestinală la şoricel?

a) prin administarea conţinutului intestinului subţire
b) *prin administrarea conţinutului intestinului gros
c) prin administrarea conţinutului gastric
d) prin administarea bilei
e) prin administarea sucului pancreatic

123. Cum se modifică comportamentul şoricelului la administararea parenterală a sucului gastric?

a) somnolenţă
b) ajitaţie
c) *nu se modifică
d) convulsii
e) adinamie

124. Cum se modifică comportamentul şoricelului la administararea parenterală a continutului

intestinului subtire?
a) *somnolenţă
b) convulsii
c) nu se modifică
d) excitaţie motorie
e) *inhibiţie motorie

125. Cum se modifică comportamentul şoricelului la administararea parenterală a conţinutului

intestinului gros?
a) excitaţie motorie
b) inhibitie motorie
c) somnolenţă
d) *convulsii
e) *comă
126 .Cum a fost modelată autointoxicaţia intestinală la şoricel?
a) prin administarea conţinutului intestinului subţire
b) *prin administrarea conţinutului intestinului gros
c) prin administrarea conţinutului gastric
d) prin administarea bilei
e) prin administarea sucului pancreatic

127. Cum se modelează colemia la broscută?

a) *prin administrarea bilei în sacul limfatic spinal
b) prin injectarea suspenziei uleioase în cord
c) prin administrarea intraperitoneală a HCl
d) prin administrarea acizilor biliari în sacul limfatic spinal
e) prin administrarea a colesterolului în sacul limfatic spinal

128. Cum se modifică activitatea cardiacă a broscuţei în sindromul colemic experimental?

a) apare tahicardie
b) * apare bradicardie
c) nu se modifică
d) apare extrasistolie
e) * apare stop cardiac

128. Cum se modifică activitatea cardiacă a broscuţei în sindromul colemic experimental?

a) apare tahicardie
b) * apare bradicardie
c) nu se modifică
d) apare extrasistolie
e) apare fibrilaţie

128. Cum se modifică activitatea cardiacă a broscuţei în sindromul colemic experimental?

a) apare tahicardie
b) apare fibrilaţie
c) nu se modifică
d) apare extrasistolie
e) * apare stop cardiac

129.Care compusi ai bilei determină modificările activităţii cardiace în colemie la broscuţă ?

a) colesterol
b) *acizii biliari
c) fosfolipide
d) glicoproteide
e) pigmenţii biliari

130. Ce procese sunt caracteristice pentru patogenia colemiei experimentale ?

a) *inhibitia centrilor vitali a SNC
b) excitaţia creierului
c) *inhibitia neuronilor din măduva spinării
d) excitaţia măduvei spinării
e) scăderea vitezei de depolarizare lentă spontană a nodulului sinusal
131. Cum se modifică respiraţia la broscută în sindromul colemic experimental ?
a) frecvenţa respiraţiei creşte
b) *frecvenţa respiraţiei scade
c) amplitudinea respiraţiei creşte
d) *amplitudinea respiraţiei scade
e) amplitudinea si frecvenţa respiraţiei nu se modifică

132. Care sunt mecanismele modificării respiraţiei în colemia experimentală la broscută?

a) excitarea centrului respirator de către acizii biliari
b) *inhibiţia centrului respirator de către acizii biliari
c) creşterea presiunei CO2 în sănge
d) micşorarea presiunei O2 în sănge
e) creşterea presiunei O2 în sănge

133. Cum se modifică reflexele spinale motorii la broscută în colemia experimentală?

a) *timpul de apariţie a reflexelor va creste
b) viteza reflexelor creşte
c) reflexele motorii spinale nu se modifică
d) *scade sensibilitatea la stimuli dureroşi
e) creşte sensibilitatea la stimuli dureroşi

133. Cum se modifică reflexele spinale motorii la broscută în colemia experimentală?

a) * timpul de apariţie a reflexelor va creste
b) viteza reflexelor creşte
c) reflexele motorii spinale nu se modifică
d) sensibilitatea la stimuli dureroşi nu se schimbă
e) creşte sensibilitatea la stimuli dureroşi

133. Cum se modifică reflexele spinale motorii la broscută în colemia experimentală?

a) sensibilitatea la stimuli dureroşi nu se schimbă
b) viteza reflexelor creşte
c) reflexele motorii spinale nu se modifică
d) *scade sensibilitatea la stimuli dureroşi
e) creşte sensibilitatea la stimuli dureroşi

134. Care sunt mecanismele dereglării activităţii motorii la broscuţă în colemia experimentală?
a) *inhibiţia motoneuronilor spinali
b) excitarea centrilor nervoşi spinali
c) creşterea sensibilităţii receptorilor
d) scăderea sensibilităţii receptorilor
e) blocul joncţiunii neuromusculare