CONCURSUL „Micul racoviţist” – Limba şi literatura română

2012

Citește cu atenție următoarele texte și răspunde corect tuturor cerințelor formulate în sarcinile de
lucru:

A. ”Bătrânul pescar se depărtă cu pași mari. Vălurea îl privi îngândurată. În găleată, peștele de
aur se zbătea din când în când, săltându-și capul. Gura lui se rotunjea ca pentru a glăsui și parcă ochii
săi căutau țintă spre fetiță.

Nu se auzea nimic, nicio șoaptă. Nici vântul nu mai foșnea. Deodată, peștele cu solzii de aur zvâcni în
sus și Vălurea auzi deslușit, dar slab, un glas care spunea:

„Fămi un bine, Vălurea,

Du-mă i-ar în apa mea,
Că nici eu nu te-oi uita.”

În dată, fetița luă găleata cu peștele și fugii cu ea spre țărmul Dunări. Era o zi de iunie, puternic
însorită și caldă. Lumina cădea pe lungile plete bălaie ale fetiței și scînteia în solzii de aur a-i peștelui.
Ajunsă la mal, Vălurea scoase Peștele de aur din găleată. El se răsuci ca un arc și, lunecândui din
mâini, făcu un salt și căzu ân apă.
10 greșeli

Valurile se închiseră clipocind peste trupul lui de aur. Vălurea se tot uită lung la apa gălbuie a
Dunării...Pe ici, pe colo, apa se încrețea ușor, dar Peștele năzdrăvan nu se mai zărea.

- Pește năzdrăvan! Unde ești? chemă fetița. Unde-ai plecat?

Nimeni nu răspunse. Fetița mai chemă odată, dar zadarnic...Atunci lacrimile începură să-i alunece pe
obraji și Vălurea suspină:

- Ce-o să mă fac? Ce-o să zică bunicul! Ce mă fac?

Începu să foșnească trestia cea bătrână:

- Șșșt! Nu mai plânge, Vălurea, draga mea.”

(Viorica Huber, Vălurea)

Cerințe:

1. Rescrie textul din chenar, corectând toate greșelile de ortografie.(1p.)

2. Transcrie primul subiect și ultimul predicat din primul enunț.(1p.)

3. Scrie o compunere de 10 – 15 rânduri, în care să descrii personajul numit Trestia cea

bătrână.(1p – 1-2 trăsături morale, 1p. – 1-2 trăsături fizice, 1p. respectarea părților compunerii =
3p.)
B.

Ordinea
corectă
- Da’ ce-ai uitat, dragul tatei, de ce te-ai întors înapoi? zise craiul cu mirare. 6

Care dintre voi se simte destoinic a împărăți peste o țară așa de mare și de bogată ca 3
aceea, are voie din partea mea să se ducă, ca să împlinească voința cea mai de pe
urmă a moșului vostru.

- Tată, eu cred că mie mi se cuvine această cinste, pentru că sunt cel mai mare 5
dintre frați; de aceea te rog să-mi dai bani de cheltuială, straie de primeneală, arme și
cal de călărie, ca să pornesc fără zăbavă […]

„Craiul, primind vestea, chemă pe tustrei feciorii înaintea sa și le zise: 1

Aista nu-i semn bun, după câte știu eu. 7

. Și...scăpând din labele lui, am găsit cu cale să mă întorc la dumneata acasă, decât să 9
fiu pradă fiarelor sălbatice.”
Atunci, feciorul cel mare își ia îndrăzneala și zice: 4

- De uitat, n-am uitat nimica, tată, dar ia, prin dreptul unui pod, mi-a ieșit în 8
cale un urs grozav, care m-a vârât în toți sperieții.

- Iacă ce-mi scrie fratele meu și moșul vostru. 2

(Ion Creangă, Povestea lui Harap Alb)

4. Reordonează enunțurile din textul dat, notând în rubrica din dreapta a tabelului cifra
corespunzătoare, astfel încât să obții fragmentul din „Povestea lui Harap Alb”(0,20/enunț ordonat
corect + 0,20 pentru ordonarea corectă a întregului text – total 2p.)

5. Scrieți câte un cuvânt cu sens asemănător pentru fiecare din cuvintele subliniate.(a domni,
repede, înspăimântător, unchiul – 0,5x4=2p.)

1 puncte se acordă din oficiu.

Total punctaj: 10 puncte

 CONCURSUL „Micul racoviţist” – Limba şi literatura română

.... mai 2010

• Toate subiectele sunt obligatorii.

• Timpul efectiv de lucru este de 1 oră. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Subiectul I (70 de puncte)

Citiţi cu atenţie textul dat. Scrieţi, pe foaia de concurs, răspunsul pentru fiecare dintre
cerinţele de mai jos:

„ Azi vă rog să vă-mbrăcaţi într-un timp record: am vreo zece invitaţii pentru Polul
Nord. Rugaţi toate mătuşile să vă caute mai repede căciulile, fularele şi mănuşile. Hai, lăsaţi
gălăgia şi jocurile, că pierdem acolo locurile. Că la pol ninge foarte tare şi

într-o clipă zăpada acoperă orice numerotare. Şi s-ar putea întâmpla să ne aşezăm cu un loc
mai jos ori mai sus, să ne scoale de pe el un urs.

Acum până una-alta, eu o să sudiez harta. Să văd pe unde se ajunge la Polul Nord
într-un timp record. Am şi găsit (din orice încurcătură tot eu vă scap!): mergem cu tramvaiul
până la cap. Acolo căutăm o săniuţă, dacă se poate cu ataş, şi-nhămăm la ea doisprezece
iepuraşi. (De obicei ei nu trag la ham, dar după puţină reflecţie, vor face pentru noi o
excepţie).

Noi vom pocni o dată din biciuşcă şi iepuraşii vor porni ca din puşcă. A, va fi pentru ei
un fleac să străbată nouă păduri dese, să sară peste nouă munţi şi să ocolească un lac.”

(după Marin Sorescu – La Polul Nord)

A. Înţelegerea textului

1. Precizaţi în scris:

a. locul unde sunt invitaţi copiii

b. ce trebuie să caute mătuşile

c. pe unde vor trece iepuraşii

2. Transcrieţi din text secvenţa care explică de ce trebuie să se grăbească invitaţii.

3. Găsiţi în al doilea alineat două perechi de cuvinte care să rimeze. Scrieţi propoziţiile din
care fac parte sub formă de versuri.

4. Compuneţi un dialog alcătuit din şase enunţuri, pe tema textului-suport, între mătuşi şi
copii.

B. Limba română

1. Despărţiţi în silabe cuvintele: record, rugaţi, iepuraşii, tramvaiul.

2. Stabiliţi funcţiile sintactice (părţile de propoziţie) ale cuvintelor subliniate în text.

3. Alcătuiţi câte două propoziţii în care cuvintele următoare să aibă, pe rând, înţelesuri
diferite: cap, nouă, lac.

Subiectul al II-lea (20 de puncte)

Imaginaţi-vă că aţi ajuns la Polul Nord şi sunteţi spectatori la petrecerea promisă de

autor.

Scrieţi o compunere amuzantă, de 10-15 rânduri, în care să prezentaţi acest

eveniment neobişnuit.

Succes!
 CONCURSUL „Micul racoviţist” – Limba şi literatura română

28 mai 2009

• Toate subiectele sunt obligatorii.

• Timpul efectiv de lucru este de 1 oră. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Subiectul I (60 de puncte)

Citeşte cu atenţie textul dat. Scrie, pe foaia de concurs, răspunsul pentru fiecare dintre
cerinţele de mai jos:

Cu legănări abia simţite şi ritmice, încet-încet,

Pe pajiştea din faţa casei, caişii, zarzării şi prunii,

Înveşmântaţi în haine albe se clatină în faţa lunii,

Stând gata parcă să înceapă un pas uşor de menuet*.

Se cată ram cu ram, se-nclină, şi-n urmă iarăşi vin la loc,

Cochetării şi graţii albe, şi roze gesturi, dulci arome,

Împrăştie în aer danţul acesta ritmic de fantome,

Ce-aşteptă de un an de zile minuta asta de noroc.

Ce e de spumă, sus pe ramuri, se face jos de catifea,

Şi astfel umbrele căzute pe pajişte par mantii grele

Zvârlite de dănţuitorii ce au rămas numa-n dantele,

În parcul legendar în care s-a prefăcut grădina mea.[...]

(Dimitrie Anghel – Balul pomilor)

*menuet, subst. – dans vechi francez

A. Înţelegerea textului
1. Selectează câte un vers/ câte un grup de cuvinte care alcătuieşte o imagine artistică
adresată:

a. simţului vizual

b. simţului auditiv

c. simţului tactil (pipăitului).

2. Numeşte participanţii la dansul din grădină.

3. Explică (în 4-5 rânduri) de ce consideră poetul că balul pomilor seamănă cu un dans ritmic
de fantome.

4. Alege strofa care îţi place în mod special şi comentează (în 5-6 rânduri) înţelesurile ei.

B. Limba română

1. Desparte în silabe cuvintele: simţite, pajiştea, menuet, cochetării.

2. Stabileşte funcţiile sintactice (părţile de propoziţie) ale cuvintelor subliniate în text.

3. Rescrie enunţul de mai jos, corectând toate greşelile de ortografie:

Pomi din grădina mia au îmflorit aznoapte. Când mam trezit, m-i sa părut că a nins.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Imaginează-ţi că te afli în grădină şi eşti spectator la un bal în care dansatorii sunt

fructe şi legume.

Scrie o compunere amuzantă, de 10-15 rânduri, în care să descrii acest eveniment

neobişnuit.

Succes!