a Absecon) au 9}S9} 8p 02 yeoinejeceq STI e Ts ~ SPL - yeoinejeoeg 9110}sS| E g E E 8 3 £ a a . ie 3ditura Booklet Pent comona: 27-494, Bucurestl te:021 490.3008 ‘ww booklet.r0 ‘mall comensi@bocklet.0 al: 021 430.3095 wo: wav bookatro IONESCU, RAMONA Descrierea CIP a Bibiiotec Nationale a Roméo! rie: bacalaureat: teste / Ramona lonescu, Gabriel Ionescu. - Bucuresti : Bootle, Jedactor: Andreea Bulga ehnoredactor: Cristian Radu » Editura Booklet 201 Toate drepturile asupra lucrari apartin edi ® ‘mal nprimeria. lrg com Testu 1 SUBIECTULI zt 30:de puncto Cit cu atente, surseleistorice de mal jos: B. La atacurle turcesti asupra portulor cundrene, attra romana incepe s& raspunda dupa 26 La 9 mai 1877 Parlamentul prociama independenta. Guvernulia no! masur ‘onectorlor care exprima cauzalitatea si concuzi‘10Und 0F(zryouD9 18 pajpyezneD Rude ase so\oroeUCO B ood) WuEREes UO Lund ejeioqa@ wejuowNdse elueugied Bevejound 25) “wopoU UeLad; su00 B NGIAUO Ne "Ba-xix EOD Up efEUOHEUIEI o ‘oreinsg,sop ayunioe wevgo wo}uce Biewaye wena uO) "je-pzne ojo} W a1 6s 2s0ugwos neds UB ‘steluowuora w:0120 uuo\u09 woopy Sulsns axeo fesins eieorezundse100 pound 2 :eluyeo so}exeoreuLn fepundses ‘souo}s) asins ojseoe B| ep pujuog (Zg6t-99a1 ‘eupusoe ‘sunonssy) edu Jepiooe ne nu ¥¢ejuPSexd ew! uRdNOON 3) yo PDEBNLL YD! wore 160)» 1eo))pow a5u0 &> a eyULOD Ot") pdioj! we auop oe un $B )eeuosiod yuniun ee od id #§ equere6 Jopseind nyguIesuy (°° "Y #80) ow 9p sous} ejosuns 'eusye no ‘H:9 — Tanwosrans ‘aun op oF Tins L Ul P-AX fe BO AI Je oje008 uy oreun8eys9p ‘oseueWO! ints B 2,20 © wesevoluous 1¢ oseupWOS -u, pupa “ifeyUsepow rnimjeds woreoydus) ardsep ni asuoroere9 wi 21 9 18 npoy inna up ejeuoreuut Un Wied pop aewpeosde U1 “teoqeI ‘ontojos uy osouge SURES Oe spund y TRuDaTaNs redouna Ut 'B0)-XX fe nle095 uw jatessowop viuaro {XO} up aeaidxa 0 ro pu "oped eo 1016} woxoundw soW10)1 819pO% aD ound un “yJosINS ZEN 18 8 ¥ e1asins UI ez2AAd “emo Loyeanps Je un 8s nu Isany “orBoHRUNEp eas ap ejindhateo 8B sesns nuode ear eaALSSTaNS ‘a1 Jeane 105)toto acal ‘SUBIECTUL 20 de puncte oti ou atone, sursee istorce de mai jos: ‘Layton, Germania: Al Trellea Reich, 1999 1945) 8B. .Actonand cu o raptate deconcertanta car janie. Dizalvarea, Pornind de la aceste suse istorica, raspundet! urmatoarelor cern: 4. Numi lormafiunea poltica ia care se refera sursa A 2 puncte 2. Preciza, din eursa 8, 0 informatie ratertoare la Parlament, 2puncto la care se refer alt sursa A, cAt si sursa B. 6 puncte Eurepa, 4 puncto ‘SUBIECTUL al Moa 30.60 puncte ate in spatial romanese, in Evul Mediu; re vizeaza spatiul romaiesc, desfasurate in secolele al reprezentantul unel insti cocinte a acestel act Testul 3 suseoru) 30 pute in Flegulamentele Organice (..) a {Tara ‘i revedorior sale privind un (Gh. Platon,Istoria moderna a Romane!) acesto surse Istrice, rispundet! urmatoarelorcorinfe: fran conform cia statu rnin modem ‘seonkl a XKiva, (So puncteazd.perinota tupunonir borate rr cares nol parc levan respect conectot Care expr cauaitte sconce) Spine© "gou) eBy ‘siUOssnu muiOar Sp ouIclesuE flle;ndod ued wow Joun ReveUBdaPL 2 aieoN aHuc9 (") ezi0 ee svErS|sI0d ye;D9j |S BO "wuaUEULAd YUsJe O wIOsEryY SEINE 1g9 no “wiBos ep ynulgo insuesu09 Ipas yew eounlzopE ax0S9p 189 ‘undo 28 2x20 ("} eoyoeds unyesea equnue pURAE «nau In wouuney vscwoud pupARS wo InjwUEESe YeEase: jonexine v ap a12 9) Bjs00e amo od xjeaUet nee eacnse veveganu und es edocul oss und» -nipeyy jn7s u, URWO: ap aywnEeye0p on ‘ewound 9 eovewojdio aie ut sojuewor vaxzoyduy ‘ound 2 'y Bains up eyes9}9s josje-z2neD ‘round g “21u0v000 inuewiop up ejinquie Uud eze=pHOSUOD 88 imjuoyuwop veso;nd eo oullsns o1eo rosins eyeoIRzundseieD BIeMN NOLOG “» exaund 9 ‘QSINS UL oad “y WSINs W }BzDe1d Jo}ULNOD Un BIBO MUNN epund 2 1a 65s A940 9S 2129 B japund 2 Vy Bins Bi9j61 98 2120 e| ISoupWO YeAaIpOU yEIE YK“ ‘efuyeo sjezeoypuun fepundeg ‘eoyoys) exins eyse0e B| ep Pululod (qezes0q 0107 ‘nas201015 ‘N) joe nvaundns 9p s9p 180} © jwewwezordo, puyy Bo ayo; un op yeepEsuOD SECT {eu op evr fone fuer 9 ND pun ep 0B > nyse ‘pun ep OE erm INLOSTENS ‘round 29136 eneoes ase esnajeg epipoz acu ncapo sso mantost roape unani 1959 scare serveste de anducatoare din Europ {S. Berstein, P. Miz, storia Europe!) Porind de la aceasta surs®, raspundet) urmatoarelor corini: un spatiu storie precizat in sursa data 2 puncte 1 de ibuenirea celui de-al Doloa 2 puncte 6 puncte puncte a 4 puncte, istorc relevant, alrmatia conform csi existenta une ideotegi altare esto 0 ‘na dova jumatate a secolulul al XXlea, {Se puncteaza pertnenta argumontai elaborate psn uizarea unui fap strc relevant, respect, a conactorior care exprima cauzaltatoa si concuzia) to puncte SUBIECTUL al lea 30 de puncte labora, in aproximativ dou’ pagin, un eseu despre statu roman made si relia internationale din secoll al XIX gi prima jumatae a secollul XX, avand in aroa a doua faptoistorice destagurate In statu roman penu madernizarea aces Testul 5 SUBIECTUL | £30-de puncte Citi cu atonte sursele de mai jos ;ezentall alte douf acfunidiplomatice destagurate de rom, n Evul Mediu, n afara ‘color procizate tn suse. 6 puncte 77. Mentionatio aseménare intre dou confcte la care au pantcipat rom fn Evul Mediu, 4 puncte ‘SUBIECTUL al IMea 30 de puncteay (quezesd uy Buea prpuoyy foqzety eopod je B ap 183 ap 1odeun3 BuoIs) “o;nOg S08 "= einejso6ny 8 BIUEWOY “eIDEAO|SOYaD BD - a—aISHEIOOS Handel HWERO Bs EO aL“ falpec supa) ‘Bune Sp OF a ‘Bore ANLOSIANS ound 9} oF WAX 8 POE-AIK © 8}e}0008 Uy UEWOL JoLOHLOP oF BaNEWOAP UNDE BNOp KeILEZ—e “9 ‘suas see u alewioqy 0 pURIoOPS "BlEUOIYA Bs BOrepURX BoVOp eISM ‘exund ¢ einige wioJuC9 aiepen 9p jriguNd aullsns a1zo resins aveoypzundsaiea ea ‘ound g ‘wewWoIO InNuecuy| wep eeMUNUED g osINs BzEQ ‘emund y ound & pund ¢ 1 Bons eyo! es o1€D e| ICONS HeZDAId “L ‘euya9 soereorguun epundses ‘exe, e1¢900 vj op pulwog (upuio vodod e pseaus unis! ‘njuNUEISUOD WHO) (191 rew 91 éesnong ej op ened ap mere11) BML |S BSNY :HheseS ENOp 3420 104 208) En ‘EIDEIN EaLEH Ul BS BoIESAPA P| PND HL BU 8902 fe BURRS Us 39] 8808 Up ode ‘axeuna Ut n) eaxeSuen w| Yue "BAOPION UH apLINAEE NB. sae epuN BD NAY sso ew ap ejesuns ‘euote no “1D ‘apund sp 0 rs Tinioaiens 9 Inqso L ‘HoqueWo! wigyUeWo! ewe! TEPIOGE Ne BED uOIS JOP e eeu :eu0pon uy puRAE “yoyouors eounrz us Joqupwos Boje UEWOS oxdcop nos UN “wiGad pop AyouKo.de Ut "EIOqUI ‘pundep 0g ‘epund enunds Iep esins E29jou 05 e129 | 210d In ound z 10g, 1° u 0yD.,aG09 Je doos uN epundz "RED esIns ul prezoeud yond eoUTTEWO, :eluyeo sojeseoruun fepundses “esins gIseeTe Bap puOA (om oxmonese ouo1s) eunag ‘SoXke“U)ee Testut a te atat in sursa A, cat gn sursa B. 4 puncte sursei care susine planul de federalzare a Europel de punto susie adoptarea modell consul saat 6 puncte din sod al 34, numind to puncte SUBIECTUL | een SUBIECTUL a! 0 do pune mcr) Man at CEE SEE ; ; Coto ate, srs de mals: Eabora,n sprovima dou pain un es despre Roman inpul regi comunis, avn Invedere: precizaroa seco ‘comite comrist “Dobrogea formularea unui punct de vadere ‘evoltes omnis’ sustinorea 8B, ,Marelo singur stipanitr, din mite lui Dumnezeu domn, lo Roman voieved, siping Tara Moldovei de la munte pan la mare." ‘Mituatura ui Roman Pornind de a aceste texte, rispundel uimatoarslorcerinte: care se roforé sursa A, 2 puncto ‘cate se relera sursa B, 2 puncto in sursa A, respectv din su'saB, o Informatie retertoare a riginea ving 3 puncto domnului Moldovei 3 puncto 0 tulaturlepurtate de Mircea cel Batra. 6 puncte ice ale domnitarlor romani, in Evul Mediu si’ sau la Nationale.) cu Scopul de a instaura regimulul comunist, 22 decembrie 1989)a (e963 1enBne 12 up nasesneag ap ‘jexBodod puzo izeise ep aun) ul indeoucoeu op ais “-adoina weeded nuiued eae ape (0 8 Blwa8e6 axeU! 0 amsuod eeROISOYID UL BISIBOS UR] DU Ao\e9 Jojadry) BALepUNNER Y Beundepoe epund » er NLOSIENS pwd 6/¢0 sojo}20U09 w ‘nyoodses 1wenajas around 9 ‘und 9 fexund9 ep jissooud els129 yylod weap aulisns area jasins ereoezundso%09 bi ‘und y "@ Bsins 18 1g9 y Wsins YeIE BHOYa! Os e129 e| BUNS] ercund z pay 13 UL OUP Yep @uinU e Un y WsINS UIP ‘ezoa:4 2 ojsund 2 1g Bens HO}ed BS 0280 BRAS HMA “L sauyeo ey Yopunds! ‘aa as008 Bap PULIog (yay oou my mes seu av) jeqen ad suc s2 o1on0U 95 3p BIseO o peoree ap euedag, symvodod wore elusosid ro asepanop au ed (ize ‘Seugwin yonig “8904 voGOU) IX FE Inoeen jrandeauyecnp ewnu asguna 2p pioL ¥) ai¢ouy 98 gyeren eieyndod go emaypzuysins Baresnleid 9 of00d 98 BISBOWY UD 20} yo nu BoyEyBWOs eG Uy (") "PULOS 's snd oep imuawojo yo WeporD ES OANU WOnY? *y so[ eu Bp jasins ‘eure no “NO Tinroiens g Inqso 1 pupae ‘yes eqnrgsuco upwer rss exdoop noso un ‘Bed nop ANBUIKOIEe aed oo oe TAuoarEnS ‘ound o inmers (8 puny "ouesocuaqu09 ay ‘eround y epund 9 ‘nogaéneag nue e round ‘Bar meicep wud spew od prued un “g esins Up ‘opund © apund 6 _ somgsel 9p MeWOUr ‘efuueo sjeveoyeuun fopundg ‘7x 912008 oop PURLIOd 1a) BONE = AHO;peofice am ablinut mai mu Tndaplinind misiuni de racunoastore gi cooperare In vedere des! Ceausescu din baloonul CG al POR a fost pent a re 1 08 suntom Porrind dela aceete texte, rAspundat) urmatoarelor cern: 4. Numi un stat precizt n sursaB. 8 puncte 2. Mentionai!conducitorul precizat att in sursa A, ct i 8 puncte sursa A 3 puncte 44, Precizay, pe baza sursel A, scopul organiza gail “puncte textull cave custine ertcarea invazie In Cehoslovacia, tudiniostite fata do dde.cea amintta tn toxtle de mai sus S puncte ‘SUBIECTULal Hea 30 de puncte €laboraj in aproximatv dowd pagin, un eseu dsp stalnism s cisientd anticomunist in Romania, avand in vedere: Jove adecva, stuctuaren prezertai, ovidenerea relael caves Saborate Testul 9 ce al do go procum sou cheat it, atara de paméntul voievodului Litc care a i (Cronica pita de a Viena, secoll al XIV-iaa) 1. Numitun conductor la cara face 2. Procizatisecolul la SUBIECTUL al ea Citi, cu atom, textele da maljos: A. Rusia soviet avea neoie de cesar patra dezva rai yao parte din ord Le Sethi lege a np in 1989 eae in uel dou surapte anche a a ‘Sub denumirea de SALT1." en (ohn 8. Barber ia Europei moderne) 9iz (eo61 ‘ypu mys audsop ‘nasoynpe “areyun sono je (>) -neourd 98 axe e :S0l few 9p exes “over no “ttuD Sai FOS sacar ELSE ES precast voriTe TLOSIENS sound, sounds oinds foo pomtepecepsund uty poe cage ah aA'» re hens og rune vo und ae ooindy ember Vwi ere ed in Be} wpe Bs ainqay "eiuepuadapur eyeydeode y & us Tanwa3iens OL insse L rnpeso eoveypen 8 esuois aide © 1/2 years uyer® or 0fs05U00 B aedso) i euaugie luaseea)aoucis aveunGre ma opine WeAUezeNd BOIENDMS WHE OAS suo) wewntse ur-auyd ‘pound nun ee "anqeo0uep \é ed umidope 2 stusgesuao foun 2 yocjsod anye-oowep ounwsGas Bijoro e| 00} B:2P0h eosouans 20H teluenyur ® e129 qusunoop jnun e “uBedoAne .jsod yjiesoowep Bnjors yluenyu ne e189 equouituono BPP e 8p9n uy pugne "woyDaisod ‘epeoued uj eoyeioowep eoqyod june: axdsap nase un ‘tGed wrop AneupHOrde ut HELGE ‘und op 06 =eaSEEELEEEEES oveazerd $ ane o51anS er ‘ownouuoad » oreo yes un gound of i purport “e0) xx (e nnyeoes edna Ul YotBsooUep e HOISUEIDBIED © HERIEEEHd 9 _paropunsep" yuisns ne yoyainas e189 maUad jnajous‘y ossne wzEq ad “HEZ!AI 'S ueouawe-ojenos mmeyea yoraupul yrdoos "gyesuns ezeq od 'NEZO%d 9je-z089 | epund y ‘ound ‘efuyso sojreoyuun fepundses ‘orx oysoze P| oP PultOdregele Romaniei mentonat at 3, Menjonatl, pe baza sursei A, docum 44. Mentionati pe baza sursai A, un punct de vedere refertor la scopul masurilor uate de puncte rege, susinandus| cu o explicate din text 5, Mentional, pe baza sursei8, un puncte vedere referitr la oll pari ‘puncte do roge. 4 puncto 1. 5 puncte 8 une doologi total sial european care a promovat aceasta ideclogi. ‘din secolul al XX-4ea, aumind si un 10 puncte ‘SUBIECTUL al IILoa 0 de puncte labora In aproximativdouaipagii, un eseu despre Romana In peroada ,RAzboiuui Rece", avand rmentionatea a dua consecinte ale faptluistoric precizat pentru sta -jormularea unui punel de vedare cu privire la pozia Romani! fajé de Razboiul reco” si sustinerea 2 Testul 11 SUBIECTUL | : 830.de puncte Pornind do la aceste texte, rispundet umitoarolor cerinie: 1. Precizal secoll la care se rofra curea B 8 puncte 9fevadul roman amit att In sursa A, ct gin sus B, 8 puncto 8, Selecta din sursa A dou’ informati care demonstreaza relia cauza-ctect 4 puncte corespunzatoare sursoi care sustine punctl 1 lptat pontry vedere conform céruia § puncte fe, selectind 0 informae in aces! sens. ‘corespunzatoare sursel care combate punctu de vedere conform céruia § puncte 1 luptat pentru apérare,solectind dous informal fa acest sens. | medieval roménase,altale $0 punctese ‘apund 3p oe pound @ earKX ine aiapenaid 0 WeWezad "9 enund 9 nue ut einoened upwor is B79 a6 UOIUN'S opunds pupuijsns uy Bantody UGUOS nes 2 requ ni cate gp yound un -y suns ezeq 9d NCUONUOIN ‘und 9 oop ofa u eee “a BSIns Up HEU wee jaune 2 ‘q esine wy ReuowaW PON ad epeund & spund e "y esi opund ¢ ‘efuzeo sojereoreuun fopundse ‘etx} oj820e B| op PUNO 961-0961 ou SstzN IO}ZONPUOD, (eurapou jodoin3 evo) seqve "y Wer)Pomind dela aceste texte, apundol urmatoarelercernte: Te care se rotor sursa A puncte care sp rofora sursa B, 8 puncte poli la care face refeie sursa A 4 puncte fe baze suteo\ A, un punc\ de vedere eleftor la masule uate de comunist S puncte do vedere reterior la .drumul socialist 5 puncte suropene a secokiul XX, nurnind gi un st 10 puncte SUBIECTUL al labora in aproximativ doud pagin, un esau despre stan spall romnaso, in eacolcle al ‘avand in veder storie prin care -a reallzat Romina Mare si mentionarea unel conscnte & ‘a ovoltia staulu in spatul romanesc in seoolele 66 SUBIECTUL! Cit cu stent, textele de mal jos: ‘momenta fe Carol nea mal aut nu fusese pregata rAvgelbianu, Memork Pent ca do male. Amir cn vremea clord er) omind dela acest texte, raspundeh urmétoarslorcornfe: 3 puncte 3 puncte 3 puncte 4 puncte S puncte 6 puncte Ccerenia si perinnta argument eiborate pris Utlzarea und Tat sore tlevan fespectiv, a conectorilor care exprima cauzalitatea $i concluzia.) ae 6 puncte: 6Gait) (anseou ane uy Bud ayo Bj ac onupwe Buers ‘asabi0e9 PIA) ‘nu exeyzodep eitonenuop ‘n86UpLO: eood -jesePo BuO! Uy we RUEM ‘apund op oe ‘ound 9 4s9}90 BIE} Uy ‘nIpapY ing wy 1ORULOH ‘exund g ‘ayound g ‘ojound & exaund & ‘axsund 2 ‘und ¢ epund § ae oq a0} 26 189 jeoeS fez y :eluueo sojemeayeuun epundses ‘erxe e1So0e Bap pulNIod (upeanx 298 euswojo weurisuedyo op ong wavered wy sojue.es OY "onOyDazaY uRUe}2ue) fe op oe efuer no tg TanLsaTaNS around op OF pe [nyse L 99 1 18 9]9098 ut YrOgeI® WaPo UE :e9pan uy pUgAe eIoges +40) verezyeo ($ nSeupwios eonod eypo}aud eidsep nase Un "Bed enop ArewIROsde ‘apundep oe Sree Bermire TLOSIANS pound 9 20x Fe y0098 uy ecdoun Ut joie:DoWEP e ¥ONSHeIDELED OEWUOZONE “L ound ¢ "x81 UP indovp | soyioys 2.0900 9 Yound 18 mde ‘2teun uoduioa es Bo o1ngos 8 whueUOD 1 srumeren ‘9p so@seodod imidexp no wnoquod ‘esey MBWIED ‘Spund op 08Ist naaleureat teste 8. Represiunea care, In soviatzatl, 5-2 in polonae, 88 a lout din no in apreximativ ‘avin in vaca: 70 aceasta perioads, ava ch a ales lente din nttoaga Europa ‘exemplul Ungurosc g! 3 puncte a sodlaliom dinastc’, sustancl acteristic ale democratiel europane a secoluk al XXloa, so puncte 8 puto ou pag un esou desore Roma, dele staniam fa nafonal-comurism, ice in cave sa instaurat staliniemul In omnia gl monjionarea unel cauze a ‘afonal-comurism; . lu gal najional-comunismului Ta SUBIECTUL| _ tin sursa 8, un punet de vedere la roll domnitoruti roman, § puncte do vedere la rolul domniteruiu roman, punete sfagurate de romani, in perioada 1350-1598. 10 puncte iva progresist la un captasm dlscredt, (Andrew Gamble, Polict sides) n9 ic Ine] Tinoaiens hnmiuanose aud (oloes resoluepne "uRuoced eoremen ‘epeovad u erevojewewu ones 18 BuRWOY exdsep nese un YuDed pop AYeUUROIE Uy EIOGeS ‘apund 3p oe ‘Porm Te WLOaIENS ‘eaund oF -29;-xx [P njoaes edna Up owe ee MHISUeIIEIED enop NeWezai< "9 jexund § 1191 up seid ©-no ¢npupuns ‘welUnwod B| Joa} a19poR 9p UNA UN ‘a ESANS UP "RUOAOYN "S| ‘eyund § "OF Up tea ao ‘oWupeo 1jereoyguin apundses “etx 18078 FP Putte (ize Bupd oo6t #1 op Euesoduauog Bresson 3015 9p UBS) ‘iat INEEDRR LCIfo baclauroat- sto Pcnnd de la acosto toxto,rspundeti umatoarelo cern: 4, Precizai secolu a cara se refera sursa A. prozent 4 8 puncte 3 puncte 3 puncto 3 puncte 3 puncte S puncte 10 puncte {30 do puncto formularea unei punct de vedare rforitor I important luptelo antiotomane gi sustinerea acestula SUBIECTUL! Ct u stent, textele de mal jos: ____ 30 do puncte7 3p ane attuaye n> “RID ware MLDaINS 1 9p BUA atenys 0 Os TanLoaIans = yrese warespeou wound © ea) (ene ude ase sojeyanuco wa) coulid fe uaoes) saves aetna 2 ailopne “eezaa evens nose ay regan ease & ecBuN OS ON PupAR “OLRWOY UP RISUNWCONUE eluepISP axdsep nese un wuiBed Enop AREWHOIde U 'cIORESocalaweer taco Pomind de la aoesto texte, fspundey| umatoarelor cern: 1. Numi un stat precizat Tn sursa A 3 puncto 8 puncte 8 puncte 4, Precizal, pe baza sursei A, scopul organiza 4 puncte junct de vedere referitor Ia Indatoriile comunistuu ‘in ol etapa a Rat jextle do mal sus ‘SUBIECTUL al lea labora, n aproximatv dou’ pagi, un eseu despre Principatele Roméno si ,probloma orontal” 5 precizarea sia dovaproveder problema oriontla"; 2B Testul 3 9 ‘SUBIECTUL! J, eu atenfo,txtole do mal jos: 0 de puncte fone cu Adriano Marea Egee. In Turtucaia-Eotene. uurest a roprezentat un momont important al In care hota insennnate sunt luata do mile stato din sud-ect, fra amestecul ms ‘(eademia Romana, Isteria roménior, vol. VI puter 2 fe de international” Constantiniu, © istori sincera poporui roman) la Bucuresti a fost Porrind de la aceste text, rspunde urmatoarelor cents: secoul la care fac referire amble surse. 8 puncte ‘ambele surse. 3 puncto 8, Precizal, po baza sursei B, o informatie re ‘ertoara la Cadelater, 4 puncte f, pe baza aursei A, un punct do vedore refers la pacea inchelata in 1913, S puncte ‘pavea inchelata in 191, S puncte special po ool ale calor mai tin (Joan Jaoques Soule, Istoria comparata a slatelor comuniste din 1945 pana In zilele noastra) 79ig (aupwoy u prunweo voseove,,wusejeq 21440q) ‘snl Up 2109 Reepup6 as 1 "Enoosory w sp IZ ep Ieldadge Me 8 rr ‘pune 8p OF Bere WALDEIANS epund or (eenuco (8 waenezneo pwdKa 2120 1quo}2euce w aoedsar ‘UBRa;e QUO}, i In ealezy wd aesoqe@ 1eIwownd/e Elueuised 18 e]vo1000 Pzve}0UNG 25) epund ¢ eauoju enop pu 'ynugo wHo}U09 01 jawoqu enop puR|D—as ‘eOWSEd BIE oF yea) B.S UPWI IRENE eaLBIAWARLL aug wio}u0 B1apaR 9p ryaund aulsns sins e1eojpzundsai09 wo vads tous} md eeu 2p 80 Pw op oom} ‘uot no nt gs OS Sec SET, LETC TnLosrEns ov Inqso L og pSeURWO! afenaypeUL sone wavojeUIEW Ye .9pON Ul PURAD “LAX AX 1008 U2 renaipeus yniteds uip ereauos ewyingsut axdsop nose un ‘Bed enop ATeWIKOIGE Ul ‘und op OF ‘wore INLOaIENS ‘und 9 ‘gzvenouioyd 0 2129 usedoino nets 1 pujuinu “euesodwenuoa eoda up eye) }8O}o9p) Jeune FoNSUeIOEAED @ NPILOzD "9 epund g "¥} up aayexa 0 NO pu epund g sjound 9 ejound y epund » "y Bains ojos 8 2129 [jones ezCONS “L ‘euyeo sjaveorguun gpundses ‘ep esooe & 9p puRLOd euudes Ba as@io}ounw (eis fe 5 SOBL UP a1¢9 ‘1NesIOq MPHNEA BP ELEstorie -calaroal este inca ipinare care a uimit lara $i prin teroare, prin min ‘puncte 4 puncte puncte re exphimal in surea A reteitora alagent, sustinandu ca in punct de vedere exprimat fn sursa A, rl le ecaeea alegori, sustinandus cu 6, Prozentai dou caractritic ale democratiel In Europa secobll al 0 SUBIECTUL al IHiea 20 de puncte in aproxmaty dou pag un epou despre ttle meiovale dn spa rmAnese gpmatoo dn secs XWXV, avn vedere 82 Testul 41 SUBIECTUL | rea silva i prea viteazul conducttor de ost impotiva ausmaniorcrestinata) Porn de la aceste texte, spundel uimstoarelorcernje: 7. Prezentai coud actiuni ciplomatice care vizau spatiul romanesc, dn secolu al XVea, 8 puncte ‘SUBIECTUL al Ihlea 20 do puncte Cit, ev atonto, textele do mat js:59 e350) snout “euores epundep0e TEER oound of (-enjou00 8 eapeipezneo punudeo axeo suo;zeuco & ycedse) ‘weAeI! ‘opund g ‘und 9 epunde —_jeuwes & uewo! Nponeion enue afabs Mo “y BsINs epunde ‘ae exund Vy Wsins Brajal as 8160 | joo@s NeRPaIS ‘eluyeo sojeseeiguun fepundse ‘ets} e3860e e| ep puliog (9601 onqwenm op punwsibis 1 uenes 0 e3anyy anu mHeIeL) (oupwoy euorsy weeeq suLeG ‘nasoyeRsRR IeUNA) ;gunvoio punevecko op rosvoupuny vt 2 eeu 2g Je BEDI Gns EoseoURWoY Bie 380) & EuEWOIO BaUTYSUEUKO ap FIElUL-aU :80) few 9p e166 (avd nso 18% 9“ Tinioaians ytce voufns pou uw aE nan 4A 2 BBP = ee pisuod e elujgesuco jaun Be “ome noe vrayeo wo ut ‘0 oe “iepralupea Hos ore " ‘twsopow UBWOS [NyRIS Eze B-S GID 1 onjod yootoid Bop wopow uywos eis oud sq veins (2 1g9"Y WSINS ELE ABI! aS 2120) J}o098 Ez-AOAK “L ‘etuueo sojeseojguun dopundse ‘anay 218608 B] 9p Pulsog, rovers en Ce ee ‘yoo jocioqun jon uid ue aides (20098 ‘sjuniwo> mjx0uN ‘sterpU so|Ue}EIBD ourum easediowied ad eysisusere bacalowroa ste lusmarnoase a acestora, dusa tn scopul de a submina ‘de demozratie popular.” area Direc Generale a Securtai Poporut, 1951) spunem ca nu im dugmanul s@ loveasca mai depare in regimul jul din fara noastr.” (Teoher Georgescu, Cuvant de incheier, 1950) rind do la noes text, raspundet urmatoarelorcornt: 4. Nomi un stat amin in sursa A. 3 puncta 3 puncte 4 puncte "5 puncte oir ‘din * Spunce Carectontea @ une dorecab in Eulopa secolUul al Xa, proizand i 10 puncte 90 de puncte Nola Se puncteac8 lot auetnorea preczale 86 Testul 4 3 SUBIECTULI ___90.de puncte imineata batalla a fost irvadatoare si a le ozorganiza [Florin Constants, Ostere sincera @ poporuly roman) S puncte puncte 4 puncte S puncte 5 puncte ‘mponent a relator internationale la sférgtul Evulul Mediu (Se puncieaza cosrenta si pertinenta argument elaborate ‘ri tizarea unl apt isto relevant, respectiv, a conectorio care expr cauzalaiea ‘/concivzia) so puncte SUBIECTUL al Ihloa 20 do puncte ighu-De), Ana Pauker, URSS ~ Forfa conoucitoare a lagarulul democrat si ‘socalsmul, 1948)ae ‘aesoowep exdsaq ‘nueaipo9 97 myeu09) ‘und of ‘you 9p Be] aURWOY YluapusdepuY PosoUtgo B|aseCWHE}as SouOI| edd) BN pund 9 ‘epund » epund » 12180 878 Uy ‘9G84 UP sue 2p nme of avEyeUL! ‘ep0und 9. “sjeyyezneo op you01 Boj vier oreo ony HHewuopy BoD ‘luo sojareoyguun fepuncams easeuojuew € mpavt nag Ut" “ingen ing u eesnbeyseo ‘osougWos ujueB9re Jou op wpenue6.0 pov yg ut ‘OseuRWoH neds uy ere tun m9 poe op RoR 2 YEMUBTIE e“sUseLX3 OD 0,099 uy pupA® ‘sat "BASeIBe ojjzod 018n|B uEWO}O MLeRNE Jeo) "yaéesB ayes so} IdoId BION OS 18 ripoyy inn u youuued 6 ofewojdlp exdsop noso un ‘BEd ENOP Ay arin WLDSIENS pound oF 120/30 8 nmloaes w evadaine lafessowNp ofe aNsUeIZEIeO Enop HewuEzald “9 epaunds “2921008 oN6d ryNpIUEN nj E 2 ‘ound ;roupuisns ‘2aj0d mnnpazed nos ‘apund » epund ¢ spuds ‘geens ure wo 'y eens :aluyeo ofseorguun ej fopundsps ‘eixeaisece wep puod PPL inse L |sori bacalaurat ‘ste fondat pedal termeni ce ieloge garantia are ‘Ee supune unor lagi natura ie don fea economica, porrind doa cost texte, spun rmatoarelar cre sok i care so rofrd at sursa A, At st ssa 8 2 puncte 0 poltic amintit tn sursa A. ‘puncte spe baza eee C, un i de Hbrtalecoteneasc8 ‘puncte yea eare dernonstreaza punctl de vedere, COMO jor cemocralice, selectand dove 5 puncte ac eeatoare suri caro combate punt de vadere omer a corespunzsoa conform prncpior camocratice, select olor 3 puncta atl ois rsa 8, un punct de vedere sropene a cola al xXea, numind si Un 0. Statin care 6a aplict. ‘SUBIECTUL al lea _ labora, tn aproximativ dou pagin, un eseu dese regimul stanistin Romania, van in vedere: i aru intaurdr statism Tn Remina t menjonaron « OUR C375 ale aces cs destaguat n proada saris Tn Romania si menionarea Une satul roman sz OME an inaraiona. a care paricpa Roma In rp in Roménia gl sustnerea acest Testul 45 SUBIECTUL! ae} a ost o parte a Rvokil europene ga roprezenta 3. evareascar a volua spre rObl de prim-pan pe Cae 2 Sonata odala cu Razboul Crimel. Revokia @ contr bine con poltica a loptel nationale. 8, .Corvenia de a Bala-Liman, ‘orc {K-Fitehine, Romani. 1774-1868) | ornnd de la acoso texte, raspundli vmtoarelor ere la care se refers sursa A 3 puncte 2. Nut B, categoria soca puncte 3, Mentlonat, pe baza sursei A, conf tr aint 4 puncte institute a 3 puncte ‘dav informati aati relat Tpuncie Conventia de la 5 puncte la revolutia romana, puncte 0 de puncte monarul domnaesto dar sursa| ‘conti ric, in Tanle de Jos, Scardinav SE mtngion, Ordinea politic a socitsiar im srimbare) oppund 9 und « ‘round 2 ‘und & ‘round ¢ ‘ound 2 ‘a veine u i6 Wo 'y veins UL gesins uy 'y Bsns Biajel 28 8129 B| SE10 UN MUN ‘eluyoo sojorearpuun opundses ‘aye o35008 Yep PURO (es61-Paz1/r£21 sowewo! e eusepou! eos 1651 32:091N) TanLoaians 9 v Inyo L 6 cope oui niegy Warez Z236UNG 9S [ON ‘vos woune usted teiiseae eozeusfon 18 aaqeqisod YUPWOY winjona | ou;NAd nD euapEA ap BUN nun BaIEINALO, ysod Bur oH yu jeuDteuse) Jopen ut pugne ‘posed BURWOY aidsap nBse Un ‘wIOed Enop ajeUIpoide Uy OqeTS ‘send ep oe TH ound 9. ——_"wuesodweuo9 edomng wp und s “ynevous 1 lp eieaydxo 0 no npn OHS "x01 up eayc@ erop no -npuRuSNS jos o1open ap yaund un “g wsNS wzeG ad e ‘epund s “unoBos outngure & ‘ound » spund e und & "6 Wud Pavoxe 0 e129 rye: RIPIUpe:=UI else granND—x eaLeing ‘Ze NY 202189 10400, 21 ore 1)Pornind de la aoost toxto, raspundet! urmatearelor coins cae so rtera sursa A, ursa B, sursa A, 5 Meniional, cin sursa 8, un punct de vedere ajungeau la putera,sustnandu eu 0 iniormat ‘0 caracterisied a totaltarismulu, respect, a democrat, n Europa, wea ‘Ao puncte 80.de puncte in apreximatv dou pain un eseu despre inplcareaitoricorn abordarea romana ‘vand In vedere: sori care au aordat problema romani roméior si precizrea unui socal fn 94 suBIECTUL! 30d puncte Ct cu ater, textete de mal js: ‘A. SA sli, Maria Ta, c& am calcat pacea [ou tu \Varind el ceea ce ar i ie si certurile pe cat sin toate fara Romaneasca si binevolese sa te bal (.) Pentru 8, jam In drum ce am Tncepu, cs ducem luctl a capa, (.) deoarece nu ‘em sa fugim inaintea salbatice lor. (Sonsoarea ul Ved Tepes eat ragelo Mate! Corvin, 1462) fare de uerd cu oameri 1.2.) ne vo lypta pe [pe mare § pe usoa.” (Serisoarea lu Stefan cel Mare cite princi crestin, 1475) 2 puncte ain sursa B, a 08 spatulroménesc ajunge unica iotoman, gelaetind davd informal lato In role cauza-efoct. 5 puncte 5. Seri tera cocespunzatoare sursei care combate ideea c& spalul romanesc ajunge ‘nia zona oe cont! antiateman,selaciznd doua informap aflale in elaie eavze-ofec, § puncte jlomatice la care au paticipatroméni in Evul Mediu, in 8 puncte 4 puncte 95"Bor xX (P — BOF XD I ele}o008 UL IUPLUOY excep nase UN apund 9p 06 ound 9 ound g ‘epund g eround 9 ueWOY tnd f e6fes0U no 1pUED ae ound 19090 wip Sew bey 8208 e1b0} ro ep ‘oseld © }4yoo sojazeoyguuniopundse) ‘o}o} ojs00% wep puto 30[eW 9p ope ofUeHE NO “AND (ts01 Youpwor yds op gunong 96 os ap wie} woudINe juns sBeOH BND 'S ‘pund 6p 08 Tanbosians {$ unxeiou sojeung ‘2oxqnd loupe sabuye aonpe mu eaverliae da Dini vocal le WVAGEE QV nyse] set ‘sof ew ep en. “ote no ‘pund ep 08 Borie WALD: ‘jot womneese9 20H)1dde la acoste texte, rAspundey| vimatoarelor cerns: preciza in sursaB. preczata 98 3 puncte 3 puncte 4 puncto Spunce 7 puncte utindndteu S puncte Jct a democrati europene a socollu al XXea, numind gun 5 puncte 30.6 puncte statulul rom, avénd in vedere: je lomanie si prezentarea unei asemanl Inte Testut 49 SUBIECTUL! 20 do punet | Citit, cu atentie, textul de mai jos: (S.Berstein,P.Miza,Itoria Europol vol. V) 9On yotoe Banas ny “SENS psEYORL) Ing you 0}00 PoUEd Up 190 WADE UN BE HUEPHOS fe ds un BoALEWE | YrgUIE 08 TTONS ‘cesi-09e1 epvoued ‘ound 9} uy upWoU ap oyernde}sap conewoldp sumoe Prop onU uRUEWIESE nop ‘und g ‘und g “FURAISUELL IMPOKAIOA pay nu HO Inyised yor 'y sins ezeq od ‘ez TaALoaIEns 0 G Inyso L russes pun y euoiewor ued ed“euRwoY op one 62 : ¥ incur URWOH UL WNs~ISEp ‘aun op 0 epundg © eye}ewn| enop © ul "edoung UP pund g. sieoyanpuod ese" B pund 2 "payo-ganeo aie epund € sound ¢ opund ¢Testul 51 8, Numi un ogim polite totaltar amin in sursa 8. il B, un punct de vedere rat ‘SUBIECTUL! 30.de puncte Citi cu ato, textolo de mal jos: hnutnirea a dova mat auten din Europa, In prima jumatate a seco fore, ain ima jumatate a socoliui al X in Europa ¢ mantionarea a el consecine al 1 bulgan. Dupa eaderea Bucu Ween Berenger, Istria Imporuii Habsburgio, 127 puncte Ss puncte 4 puncte S puncte 6. Prezentatpe scun Marea SUBIECTULales 30 6o puncto rangois Lebrun, Istria Europe) 9103(vend pas evn wozny ere 6987 open mc Yano Ses Ue) ‘putin dienes eusi sopeoey IusIuOOK TepElT eHEA ep WlueNDD ean :20{ 8u 9p Hy “UEP MID oud oc ie Pore WALOaIONS epund ¢ ripayt in ut ueWwor ap ovenseISap aren YNHoe BNE opund } {081-0601 BPEOLEd up soqURWO: je BaNeWO}CP LuNjoe gnop eLOUEHN "9 opund § 1, a}ouso;y 0 px sossospod sveoyeuewase eonyod 0 snp igo woquco aieper ap imund erequl09 a,eo wssns exeojezundse:09 apund 1 mewoy enop pupioes ‘njuosesepaud exeo}euEWASE eonjod o snp InARD WOJUGD arApAA Ap FAURE auySNS a1B9 Yesune asojezundse:cD OI OLDS "y epund ¢ nnaoSera apn eneo ap jnruoyLuop einoe) eaxaunsep 'g suns BzER ad ez_DeIC *E pound z ‘pund ¢ 2nd y 108 ‘eevoBupu ‘9p Baredjone \sej008 od Tinioaians ZS nase boi rrupeo uy wesoqeye jevoriowa "2unbe wISeaDE LeINSEjSep E-S B10 Ul MAU njpyooes wavezpo1d &etueyo 200" rapeD wy BLEWOY YOUEd arED une jaun BareLUOzeDS ~ ‘9uep@A Ul pUpAB .pleU9YO Ezuo" 16 eEWOY axdsep nese UN YuBEd Enop aeUpRHAE Uy "EI0qeTS oporaid enop w 9 ,oren4—H0 ‘apund'ep 08 Bere ALOSIENS eeunds ‘preanowoid 0 e100 ueadosne ies 16 ‘jound » around ¢ foju © pusaro ‘9p injaund uljens ove9 josins exeowgzundsox jewrow prop pups ‘eseanusezap ayonja yal & voqiouoos e2 jesins axeojgzundsaioa ound g “suas ts098 ‘ynupe woyueD a:2pO% op noun ound » “douou099 167 und ¢ vy esis uy ean taund 6 ‘a was /6 199 "y BSIstor bacaturoat esto ‘ony Jud, Europa postbelica,O istorie a Europe’ dupa 1945) S puncte 3 puncte 4 puncte cute luato de comunisb, 5 puncte la itengile ui Stalin, sustinndu‘ cu o exph S puncte 6. Prazontaio caracterstic8 a democratil outopene in secoul al XXea, AOpunce SUBIECTUL al 30,do puncto labora in apeoximatv dou pagin, un eseu despre Rominia, do la stalinsm la najonal-comunisn, avind in vedoro: precizarea epoclistrice in care sa instaur Aacestul apt stor rtarea nui faptistorc, desfasuret in plan extorn a caro participa Romanian tng regimului jn Romania g! mentionarea une! cauze a re stalnism gi navonal-comunism; stalnismului gal national-comunismul ‘Nol Se punctoaza si ulizarea fmbelulu iste adocva,stuctrare prozrtri, eviéenfara relat cauzi iments torce (erent pernonta 106 Testul 5 3 SUBIECTUL! 30 do puncto Coty cu stent, textul de mal jos: Jn vieme oe in partes apuseana a Europel C se dosfégoar& Razboiul de 80 de ani, in (Academia Roman, storia romano, vol. V) Prin do la acost txt, spundofi urmatoarolor corinto: 4. Numij everimentul potion: toxt 8 puncte 2. Nenonati ate doud doud state mesievale romAnest amintte fn omaneasca 4 puncte 4 puncte S puncte puncte Coorenta s pertnenia argumentarl elaborate prin utilzarea un respect, a conectoroy care exprina cauzaltatea si concluzi.) puncte SUBIECTUL al ILiea 30:do puncte to monarhiste, Trdnimea parea sf fi utatdramatica exporiont cin 1907 {de coroana, Oroforma agrara oparuna a asiguat pacea cecal. Muncitorimoa segor (enseou a1972 w eued wyO0 ef 3p soyupwior euors *9S661089 pen) nn wu ovouens aUyWOY rHUEd Jo4njSUOD BfEOyALES e] exni NO O:0pEN 9p ound InN BeNE id fe o109 nad issuog Boop 229 aLlU eyouN wweAdope v eluDeSuED JoUN LorKU au0poA uy puRAE ‘eupwot raved soyingeueo teoyuues exdsep nese un ‘wided znop nrewpeorde uy “iesOqera ‘Spund 8p OF 7 je Inogiens :30f ew ep spe ‘eae ro "Ia eh 9130¢f nNE093 mearnln oe — — Daas ‘doing uy Yoecowep v Aodsos "UISHENEIO! e EONSUEIZEIED 0 HED NEWEZDId ound 1ooje-ezneo eto epunds “euewo4 Up epOs mEUHO ‘ound 6 ‘und > wo, u gue ‘reuese)o4-o50s aN0H=IED 0 eULeH und 6} i0}01 08 e169 B $ooDSHe=zO—NC "E ‘oluye0 zjeseerguun purses “x9 8008 B Op PU pues IEE Que, M MBO “08 jBeznong &| 99 29;usGAN Bade EivOU fey re0ipe) au} 0Gzes dnp op bS nsoleone bacaburea ese ane de persoane au fost Porrind dela acest tex, raspundeurmétoarelor cern: la care face reerre sursa data Ursa, 2. Precza), pe Baza textuli dat, doua caractorstic ale regimulltotatar comunist. 44. Selecta cin sursa dat, doud informa zat in relaie cauza-efec. Un punet de vedere referitor la smiscarea comurista’, Invader: in caro ea dostigurat .AAzboil rece"; instaurarea unul nou regim 110 Testut 5 5 SUBIECTULI 30 do puncto Cj, eu tent, txtole do mal jos: ‘Ain vara anului 1840, ote 26 iunie si 7 septembrie, Usiunea Sovietic’, Ungaia si Bulgaria au ‘ordul Bucovinel§ nut Partea a doua a ‘USS da un Mina. Generalulon Antonescu instaleaza un regim auiortar, in care rmala colaboreaza cue sn Tanase, Clentitu'tant Varvara, Ison clandestine) ambelo surse date. 4 puncte 2 puncte ‘sursa A, dowd cauza-ofect 7 puncte din sursa , doua cauzé-etect 7 puncte provedere a unei constitu adoptata de stalul mn Tn a dous jumdtate a socokiti al XXlea, to puncte Ct cu atone, toxtul de mai jos: \Basarabia se separase de Rusia 28 octombrie 1920, a fost semnat, care recunostea racuperarea Baserabie si invita Psi m118 Bleoowep einsew! eh9} gop 9p ‘aun Sp OE epund 9 ejound ¢ pound ¢ (Younes va neyoq suvea noronaee ‘puBSquRSEY |S esUeD Edaun3 Up 00) [nt Yon Yonupwo evorsy‘pugwoN emepery) ‘9p eo1gung 22d 2s-npupinéejsep auebun exdnse 925) 80 ow op ojxes ‘xu m9 ‘Hn10 mH sjupecuos oun wasoyuazond ‘oupwion le20p0A U PUPAE "BAUEON Ut apa oe Tinian 9 G Inqso L snuoaians ound 6p OE e7ound 0} ‘BOEKX 1e snInoo8s BdoINg UIP loleiBoWAp Oe * around 2 so}D19 10S siaund g ep inyoen ‘ersund » ‘axsund 2 ‘und 2tradijonale, cat $1 cadrele superioare (nati peotare dort de coa do = Evol lr contemporat joer se pomeneste stacata comunicts. media dupa rézbol, comunismul pare afipe Fevolutionar sufara de pe urma divzanlor in do mig aut sustinute mal ales Tn trite ira eco Porrind de la acest toxto,rispundeti urmatoareor ceri feat In sutea A, ct gn sursa 4 puncte ut Moldova gi unui nat regim patton Shares sear ecloge ol «4. eon dus pect pace ar, preci ale ucpenencareaosion tutes plea pune ea codepince | oxime dou pag un osu despro constia stad rom avin vse: rent acai dr consti Romane sl reentarea noi atemar tora oud legl fundamental; 2a doua {edete color cou cons monfonarea a cate unei consocinfe a adopt fiecarela cre Fras uu pune! de wedere ou privire la necestatea adopt uno lel fundamer un argument istorc Pornind dela acest taxa, raspundel urmatoarelor cor soo oe a Gin text. a tat CSN catniet tpt aes tae teases eament eed "4 15a round s neti jound y und y und y ‘uso soereorguun fpundess ‘oy oo e| op puso *gupwoy ewopeoy) TInLsIENS Q G nso ou 1 exyod sopo01010 Binge "poy o1uewoe 18 pop oreuoy warewH0} B YNaILO e O19 !e1s60e op ai ‘poyAX fe 21009 U YIOGEIE WAPOU UEWOS HES "Pel hop & vasoUOJOW Ba uejo) hod yoatosd nun eaxe2;aId ‘aaund 6p oe wWinkoarans ound oF "ear xx [2 jninjosss dong UP ‘pund g ‘oyenoword # areo upadioano ws un 6 pueuatiuew no -nouguisns “uE2poUe e 41U0)61 91000 ‘,puoasnde eawiny’ 2 tunoe asiuanop axezjeas rug #18 elepOOIU EH 3 nes (Bou Ne "jUROUOWE [e9dS20.de puncte este aceia ul stalin jinul si fle? Bataia, supuneroa la neinchipute i) ottanta cin popula redusd a tacoro | supunere fxn toroare primitive i inocuaroa. sociale) {Adtian Neculau, Manipularea contoxtu controll reprezen acest text, raspundel| urmatoareor cern: 3 puncto 4 puncte 3 puncte 7 puncte S puncte 8 puncte SUBIECTUL al 30 de puncte tn eseu despre romanitatoa romani in viziunea istorctor, ie din tox, ‘a democtatiei eurepene a covoluiui al XX-lea, numind si un aproximativ dou’ pagin, fre: ‘unui socol in care lost abordaté ideea romani rom: area romania 18 FH Testul 5 9 SuBIECTUL) 80 de puncte tan toxtole de mal 1 Sigismund (do L ‘Tara (Feméineasc, spaliul mecioval romanese. (Se puncteara Coerenia Si pertinenta argumentar elaborate prin uilzarea unui faptistorcrolovant, ‘respect, a conectonlor care expr cauzaltatea gi concluzia.) imu aiac o8 venise de departo (..) i cavalo! si domnls ostagl 2 puncte 2 puncte 8 puncte 8 puncte S puncte S puncte 8 puncte 4 puncte 119ae und » sound 9 ejound ¢ ‘ouewojo-oupwos round ¢ “eueworo-oupun ejound ¢ rye wp 'y veins tu SO!BY Mog CaUI}p 0 6100 od oun} HB201d un-nuyd msa0e eareulsns 18 e9r% sound ¢ ‘9 beuns u 129g Bens UL YI HeUerIuEU FanopIONY wIESIOr up aeunteus or uj Upu nels BOULASe2 jound 2 | | oun wereuouous 16 ear f niyooes jrindoou S184 ned In} eiwoaide 09 wsiNs UP "WezDaE 2 | around 2 ‘01 ¥ ej98ins waja1 98 alB0 B o09s N2!DaAE “| puny boseungunti Be ‘olupeo sjereorguun epundsps ‘ary e998 & 9p pUILIOg “B00 [emyr}oo9s mINdeDU BS BO-XIK e NNIOONS w even! EEE ines eidsop nese un "Ged enop atewpra.de uy exoqe ‘or INLOSIENS 1 gnop no npupusns ‘erund oF ins un renee AE "yoswaighuy 95 89 101m} 1upOR BOJEIgURSOND Lino YSU Wopen winoy" (Cavey neg “wpeuoust 9) jeoeou es eooe vo puDUd up “ejouue 1 easoInd no yniesed eundrs ew as nu ws pug Usd EIS ES 9 sds [$0124 ruled] enOpIOP INPCABIOA Tiarsaiens 09 Inyo Letre haloes ste 30 do puncte 3 puncte 4 puncte 3 puncte 5 puncte 7 puncte 8 puncte SUBIECTUL al llloa 30.do puncte Etaborat,n aproximat dou pagini un eseu despre evoluia statu roman in epoca medema si ccortemporana, avand In vedere: ramén modern, respectv, Romania Mare roman modern: joaza Romania Maro; ‘statu roman modern s| a Romani mularea. unui punct de ve¢ ‘ontemporana si sustinerea acestuia prin-un argument istorc preceata m2 Testul 61 SUBIECTUL! Cit cu ater Procum stu 7 30 do puncto turoi nu tnceteazit a une Impotriva eradnge eretine (.) 5} volevod gia st Alluple in armata pregatté de Stefan insus” (Anelu papel Sita 1¥-ea cate princpl restn, 18 ianuavio 1477) coll la care se retera sursa A. la care so roteré cursa . tt din sursa A, ct din sursa 8, communitatearoligioa la apararoa careia S puncte S puncte 4 puncte 13Bare TALDSIENS (ncuco esryezn9 puta est ponoica& edses ‘rep wsyns wos 9s o1ea B|ryooeS e914 veo ojereoygunfapundses "x81 8998 BO puto, TaALoaIaNS CO pve] ve upuioy ered 256 w eIEHOUO FIO" IPED eUoHO ezs ‘p90 Ul puBAE B91 TE sjeuogewqu oes v ojveWoN BeseO4Cus exdsOp nase ‘aaund ap oe opund o} “201 xX fe 10098 uy euedoin emund 2 "eje"e2neo eieed Ut Sie opund e ound y ound ¢ ound y jupoo soeveoyeuun fapundsys x0 18900 e| OP PuNLIog (6961 u eved onjod lcnp ap eoreeqo erp edepe oo eee 16 uomnoo ron ye aeodey ros 8c)bacalewest-tosto Porrnd de la aceste texto, rspundeti urmatoarelor cent: 4 puncte 8 puncto 4 puncte S puncte S puncte 40 puncte Hea 30 de puncte labora in aproximatv dour pagi, un eseu despre regimul comunistn Romania, avandn vedere: precizarea epoctistrice In care sa instaurat comunismul in Romania SUBIECTUL. 126 Testul 6 5 ‘SUBIECTUL! Citi, cu ateni,textul de mai jo: (Academia Romana, Istaria roméritr, vol. V) Pring de la acest txt, spundet| umatoaretor corinje: in Evul Mociu, In afara color 40 puncte ‘SUBIECTUL al Hea 30 de puncte | iti, cv tent, textele do ma os: 15 noiomire 1987 organcle (Danial tere, Brago, 16 noiembrie 1987) 427gz 1uganp 18 puetiodord 16 [puponpued 16 wuioWo29 seudepoe SSS pound of aypun| eud uy upwiO res a | reppuopy 1 nsoseigW e} op exdny 01 0-9 0709 Und Jexguoy earspyosuos /eour ‘Bund 9p 06 TanoaIEnS v9 Inyo Lleer -bacatawreat Pormind do la aoseto tote, rSspundef urmatoareorcorijo: Ti ‘i A estul 65 SUBIECTUL!12 8 y a10sins w oreuouaw jound eurjsns area yasins sueeyezunds2300 Bi ‘9huvoo sjorecreuun epundses ‘era ose0e ‘of Feu OP one ‘aueyE nd "IVD epundepoe aund 9 ‘uy ueedeuna ny around g iewunwon, enund g ‘round ¢ ‘eyound & ‘aun 2 (ese ‘ewes e190 ne ‘uadome ates ob 8 epeueD requ oezweti0 MOLYN) PION 2 MON ‘ise peameaea escatl dooaroo Coaugosc nea st psa o anu surance cam aseas i ort ae Eodan Macae, Memorie repos police dn pooada comunst) Porn do i acest tox, raspunde umtoareior crite: personaliatesIstoricsaminilain text. 3 puncte tut in anu 1964 la care face refeie text 4 puncto 3 puncte In ralatie cav2e-stec. puncte de vedere rofotitor la ymecanismul 5 puncte 8 puncte aproximativ dour paginl, un eseu despre actele consttujonale rom&nost, avand th rea unol cauze caro a dus la adoptarea une! constitu a Romani; ia ragimlti polis, instaurat prin aceasta Const prevederile a daua acte co Not ge punters ba Testul 67 SUBIECTUL | Cit, cu angi, toxtul de mat jos: noastre ia obtinerea victoria" (Sorin Grstescu, Carol! poitica Roméniel, 1878-1912) Pornind de la acest tex, raspund!utmatoarelorcernte: puncte S puncte S puncte 28-ofect, puncte independenta Romaniei, S puncte tal o prevedere a unei constitu adoptaté de statul roman In prima jumatate a oe 10 puncte SUBIECTUL al lea a eparte (Wean Sévilia, Corectitudinea istorica) 135‘VLLL-2064 epRoUeE up 1qpUPWOS oe eoneWoIP noe BNO © no -ouuisns‘tuwop 1 ,04ey61 e19p9n ep ound un ‘g esuns wzeq ‘spundep oe 8 9 nase Tanisa1ans of peu e101 100108 & sua area vinous nized ‘jeoqep wmvounbieelusuived (euaroeD) oye oweundz ‘anes fea Belalvopisa iwewereid eresNIS Teoape apo} nnleauy eazEzHIN ezeEBUNG 1 edoung up veind oprew |S eugUOY Agu ayer BOWE}! 18pON 9p YOUN ‘eymeae Paludosuod feu B=seUOHUoU 18 PAPA IE ‘oyun! wnop # uy uous Ue 9 URE BEDI am aI UT 28 # ae! eu ‘861 jeaneTOeR oF)Germania gi tre care ‘2 federatio europeana (Robert Schuman, 9 mai 1950) puncte puncte in telae cauz-ofect. puncte ior la consecinjole puneri tn practca 5 puncte S puncte 8 puncte oe 30-de puncte aproximativ doua pagin, un eseu despre natonal-comunism gi dsidenta anticommunist ia postbolea, avand in vedere: area a dova aciuni desta in omnia, prin care se consoldeaza regi national tare participa: Romania, In timpul regimului el preraea une corse na : formularea i punct de vedere referitor la rolul regimulul najional-comunist in Romania si Ssnara acestla pun argument store 138 Testul 6 9 ‘SUBIECTULI 0 do puncte Cit, cu atenta, textele de mal jos: ‘A. Ail. 1, Din marea nogstra milostvre, nol consimtim ca pencipatul Valahio, de cur supus prin forja noasta invncbla, 63 se guvemeza dupa prope sala lglg ca omni Vale 5. a Dutere de a fava raznol si pace cu vecini sl sida a Inchaia alate de Stapan pesto viaja supusior sa de care Miropot si da caro olor Gintre dornitonu| Mircea cal Bran si sutanul Balazid 1991) ®. Nici gin pertea voievodului Moldovei sau @ neamului mokiovean si nu se prcinizsca pagube > regeul [Polonia], iar dacd se adv stricdoiun| ele ‘dupa ca se vor dovedi. De asemenea, daca si din pat tre sutanul Mefmed al i-ea sf Sigismund, regele Polonel, 1598) Pornind dela acest text, rspundel urmatoarelor cern: a care co roferd curse A, puncte a Insusa A, 3 puncte PPoloniel, menonat fn sursa B, 4 puncte onal, din sus A, un punct de vedere refer la droptul statelorreméne la pots stint cu 9 expicatia cn txt S puncte ‘in sursa‘ ata domnitoruui cu Polonia, Ivo en 5 puncte cou confruntrimiltare destasurate de rom fa perloada Evulu’ Mec. 10 puncte SUBIECTUL al IMloa 30 de puncte (ohn F. Barber, Istaria Europe’ macern 8. La starsitul anor 60, economia industial invechia a Angie! a continuat SA rman in utma continental. (..) Guvemus a redus imei nafonal ga micgorat hele destinats reser vet de soldat ou 0 carecare imibunétajie @sivajel economics,” (ohn A Barber, Istria Eure mode)cy {) soso 901 up eo }20puIs inns ‘sund ep 06 1 pound y UL wupWo! edpLied 19 2 sxe URe EROp 21 ejound 9 Te = Baan fe a9}0008 Ut up ound 1 fa esins up are epund ¢ nea ajqezIO08S PpeOUA U, URLOS YdoqUEd Me O19 BL ace BLM cs ap nav feu 89 wy 99 up pu olde) ep ayeaanoud tou 180) ‘Sept euxwoides | 9) yay ‘Sis yew BTeuUDU TO}aAqDaIMO asOBUNE doDe ‘uojog ¢ eueBuN wood is 9 UeeAOpIOW mjEAS neu a en0pION SLL avenue} ueencpOW INF asaGupyut dnp joys “P9p fe PawYayL UEHNE IBEIEoE uvyoig 9p gore ey eww Yen redoing rinuee eds sojouny easuojo ue ep 01 sdeoxde nauad judo Exeopauniy ap ADU op pasBog 8 ernago BuojaA 0 Buy no Bs-NouRzREUY ajadn ‘njpeBeR weserECE AIRED B wseoy "EAbpAUNH ep roUE| ‘oIUENSuE!| MPOABION Bp BSNpUED “PUSEID GrVSUA}ORIOD OOSH! Ul bb qezuebio es 2uEWO. 80 enstod inpes0}ea vsono ¥ ap indoos no "edouns uy easuoyO EnOU O ‘ywod e 8 pouya yRuB|NS "egpt Ul WOLD ane ap myryodouRUEYsUOD ‘reung 9p ons up 929 u, easebe 1S0)» 012 sae BoxewuN “YEpred 8 SOB pupDOAO HOSEA: ‘sede DarA ‘zor reluepuedopu yewoldp rongioa ‘Bouswase oq “auroAe ojo9 16 slsapow yéauELIO! oyeue onpas ve ‘luspuedepur ep 20) ‘sjenDppou! so}eeis B eIBpyesuCD ap wpROUEE so}UBLIO! BuO! U ayuepous ejunyrdaau 2 ap 18 pew ng up efeuoreviewy aytejes Uy asouRWO nyngeds PareOHCLL| epund ep 06 61 us. 9p vomod vo guEWAD Uw ynIS \wiG01 v9 sndus)jusiose} 180) ne WaxX (E NYOOS 45 nv Ir.a¢I0q Boyo9 .9]NED, 2} 20 so9sso0id njooupeds uid euusjno © wereweip 1125 6 ojndod eBeoaU! no.BoId IDO; vase ‘ye0I01 9 SS¥sN U IdoOU)v OPS: Uy" seaNY0d oluaIroucD BazeUN ye0400 vz0g od ‘asouBou nespresus.de loge, Apararea siaplicarea SUBIECTUL al blew 30 de puncto n elaile Internationale, contra dn spatul omnes ‘in sacoele XIV-XVI soria tomanior perioada do consolidae a statelor mecievale ‘de independenta ful romnesc a vt leon-un med olapzat durand cateva seco 5 meciovale In spa romanese fost Crucieda do la sreu de Hunedoara uma, din cauza nor rego pl Cat despre initatwele diplomatice roman ‘tela oo Mare (1457-1504). Dup vitria dela 2 inca cu ragele loan Abort na cove, Sloth pin eare comnul Moldova renunja la su ‘spin reciproc Impotrva dusmanior inal fo acordare a ajtcruImpotiva tc. perioada sect lator baclawroat- teste TESTULS SUBIECTULI 4. Proclamatia def Istaz; 2. alegerea li Cara (..) ca dom al Romario’ 30 de puncte Dupaisbuet "Romani! + fat cola da tre usta ajutoru mi 9,2 alaro, aoaasia a paricipat la luptoleanttomana de a sud de Ounare, In urma aces cont Romania a obit recunoastorea independonja, in cadrul Cangrosull dela Borin cin 1878. 30» epund 9p 06 ranuoatans ernisaL ‘5861 epauia0sp unas ide "eIURWIOL Up sepeIOL MLYOO! 60 unenge suntso9jnjuiou oe unznge sojeseoreuny endo &9 ehendod oc Ue eereepOus ewezaida Phoisey 183 ap pdaun JON onze B3J0U Fe ECP Op EBeOLE| re Popa eINLOBIEAS ‘opund op 08 1yuoo no 0} Ne én|o| “Buuwop aufuoU! ee eapdwo (8 njUad weg op yoW OURS a0 emeqeceA aUcomunist, dupa everimantoia din 1969, SUBIECTUL! 4. seoalul al francez dn punct de ales prin vot univers roman a realzat mai mult referme in ‘reocupst pent integratea Romania tonatva la rogmutle comuniste poltioa pentru fostle state TESTUL10 80d puncte iXlea; ‘stro -bacalaweat- teste pedeapea capital ‘SUBIECTUL al lea Romanian perioada .Rézboiulul Reco" ‘problema impus de Moscova fate (cu 80 do puncte In primo an, 159ior oot ‘URpIPS "BUnajd "BADUeY “EAL 2p eupea' Eecrmnie 0) 1810028 "1 ‘9p MPG s9) e BUEWOY }0}.82)uayvadsa) 25 ‘epund 6p o€ ori e IMLOIENS Wouowelso4e-s wens-ou ‘enopioy eosvospied vs ontooe od fedejsveae no elayouse euro} ‘evo. eyonyeus © euao '6yeU-Mpog yuu ypae) w CIN} 8d ROERE 4 UE|AS (ESUOP Bleed) Bueog eee ‘s9p9jS0UNe aiuoD ep puiyosd'SePL suerURl OL ©1 (000 Or AP IwaroproUL 18 &P 000 aiquaoep uo (1 op neeunds aie osasaye y uejaig ares ad (n90| Ul aseA Ie BUBOAODIOU EIELIE ‘Sezone wey oy amujod op aioe 9p 16 (9201) eveng 8 (591) euvossyo}|-2Us0g up eURUIDUe eeOos= 9p Buoy Bo “xh (e995 nsINB9p uP ofeWaVO HN eiseeay ‘puRUoyD eajauiese2ns B| wan ‘u1x9 piso bcos 990} 3940" P ade ae oun wweinsgjsep yxequoo Ut yz Bs gsourwor ae (01-8 8p GIeu-npo) ASE m AP Exdn| 9p yrewezaida, oIs0 P ‘atgung 2p prs 2 Sani ore w Pun up ojo L waiaBexe 20) DET sane lod soel pueooAON goseaainy we, woE Sod9 |. PEA 'Z9P] OLN |-9| 9p POID2OU LA ejs808 uy PUEWID BaysB0 szs}owoj Be YE OSENIL.BY Bs pURIooNd "eaLAGeD leh oEETes ayia Op WaysUCD "Badal, YA zp IMU IR ryndBDULe 9) O28 e229 "ULM rIICTALOD E ‘sysdopad ap eumoe o apurdonu| ax inusyns wfoeO! B20r0N! 2 23P1- 1 OIE Bul Up UNDE OU EU "P9p E PaWIEYOP\ MNUEMNS BUBU FURS © GSH} UL Od IeeA He ew OP ins arias ‘Sede per, "SOUR WEL nnuwuop eouniioe 30) ¥ EluepLaCApu Nauad lidny wi eydope 8-9) o1ea ed ejounojs IBeojooe aaiebae 9 an 1 uwop 8 ap aUBOSIOd Wr ound ru 01 yuaauog inva ae BIeU aun ap puEAyox “oIHOK ‘reunpe 0 18 ula0nB un sojuulop un ayes Bse20y Pale Iss NEIngod e109 ‘ajedeuns Erop 10180 ' pedo) own y-tioy 2-2 wy “cdg H 9p otuaUEg B:zER0 no ‘EBL wey eiunsouno 3042 2044 (eee !BOrAX Te 1N0025 ‘ound 6p 0€ Hnugigns seanusaL Inuimup e1uosop w yoqzes ysooe “gga up sued 2] 9p ened op jnsesBu09 no fad ejsny f‘oyed 0:99 od oun, aay “wow esquonge ud euoteu inpyeepy eore2}01nuod 1owauoye woze9y ‘8 oye1punl wnop eu; PaevouPUIO! woMjod eEI> 9p eTPseIBEILt 2 BIEWHO BZU" 16 BUEWON ‘raund op 08 ort UDaIENS n.o}sets woreiolew ezzozyareIED 16 sep "worsa00 ue "enipe BuPWoY ‘SMELL “Joluopuedepur edeio ej 'Ssun © EoD No YUla)Xa POnled |Se=eae Je 670 u sis edete P| ap Zedeia oyu ou ynasouna @ ez61) eunwog ele na se}eUo/YinpUC4 e} eIUeOY vasesEpe “euadaire-tsan jue) no BDL0U0d® aI 13 eUIBDO ajeD.aUN00 JOINED jeo1 no-s (6/61) pod pIeIaD IN BueUONY suBoLAUs ‘SoVoYD "Bluey ojeiuposoid iWupasand e eUPWoY UL a ep eanq ia ued § gtzno "eueuuaD Uy ade3825 ‘SSH GOD “OAYN 'YoFIO BUN) 20 ud eae uuodweo Biquiow B19 BUEWOY S69) aon} ul B 1S BDBAO|SOH}9 UI EIAOSIBA Bap mimERE1| TO}odn, eI001N “ueInd Barenyaid Bop woul eroKowoid Sgun 9p ‘981 feamewONG BpFomine de Tila ‘u care fara noasira a semnal un Yalal Ge alanta In ‘8a Independent s pol la afirmacea Flom juea! de aceasta in cadrt Tn Peninsula Baicaniea, faptconfirmat gi de rol ‘zboaielor baloanioe Gn 1912 1 1913 TESTUL 2 SUBIECTUL! 1. Basarabia, 30:de puncte lative) de asemenea, regele numea un numér ‘mare de senators putea convoca, inchide sau Gizolva una sau ambele Camore ale Parlamentu. jain 1998 aramas in vigoare pan la instaurarea dctaturil antonesciane, in laruarie 1841 20 decombrie [1937] rl ‘supra clr gi mijoacelor necesare a salvgarca democrat 7. Regimul comurist a avut in vedere, la fel ca goo ‘etaltare, concentrarea puri s tatu I URS, to 5-0 manfosiat, pint alfeo, prin 90 de puncte 162 ator acalauroa 1873), Roménia a fost cooptat, in anul 1889, To Tripla Al Gormania Dupa obtinerea independen 934). Acesto elorurl nu au fost sulciente pe mania. plordut tert mportante: Basar fostintegt Jn 1949 Romania a aderat fa CAER, iar fn 1955, Tratall de somnarea de tratale economize cu fale vesteuropene, adorarea Rom I Banca Mondial verirea la democrat, Romania $a inde la NATO si UE. Dupa poricadsle de negacier, tara noasta a fost rn Uniunea Europeana gin 2007 femonstrat_de exemplu si ce instaurarea comumsmulu! CU fot pul cali de-al Dollea Razbo| Mansa SUBIECTUL| 30 de puncte 4. partic conservator gi cel 163‘eseineisu; punBoneidns p fed 18 yet ene uD jeld 6ze1e0e11U00 Ys BBsEULAN UBOAODIOU ALLOA 1 Brasasny ase ( ord 2 penogued Bud} 0 o's gleune BiDeunsut- Oy ROseaNERA BS Isv00" Ud “20? Hanoarans neeanpuo 9 9 06 Up eleMLO} 8610 ap |S yqWeW 2 ‘ae Hnqure Bene otedou ‘209 0) 104916 9 29 Se004d UN sO} MBO AAD UY MpWOS EL Op Hidare eqn up Upp aun‘sore -hacalewreat sto 2007 jaa nasi ‘Asadar, Romania postbela a cunoscut trecerea cs la demos a totaltarism, prin prociamarea reulblct popuiare pe 30 decemiio 1947, precum gi evanirea nacasara la staal de rept sia valle ddemocrate' In urma prabusiel regimulul comunist In 1989, : TESTUL 15 SUBIECTUL! 80 do puncte 4. 800, al XV-lea; ar 5 orie autor ii vel 6. 0 caracteristiea a acti reprezentata de i puletile cresine eurapens Talo acoeto actiun, 1989 co va duce la prabusrea rogimulul comunit TESTUL 16 SUBIECTUL al ea 80 de puncte SUBIECTUL| 30 de puncte Populara Romans; re Romane’: 4 cauza (sursa A): omanciperea Tari Romanogt do cub tt i angovin*,ofect(sursa 8: Jun drept suveran {Gea dint revolta impottiva Regatulul angavn”realzaté de localnic din Moldova: 1670"PS) ‘jeg B nquoe vane 2180 ‘uBorOp|OU ound as29 "aguenuer i 89 frleseo op a) resua9 e180 :ul Bnop 10j89 BurUOD inyysu ENOp 1UeS904 e| BEI "aIeIeN ‘woqs002 B nov09e wud youn jupeo "ys03e 10} © Bop IX Fe n}oO9E UL WOPOW UBIO! ‘wepow URW FIIs pound ep o€ Porte InLoaIANS nysu09 ur usrede nved 2209 aynzeraad aone:cowiep auido neqeoUy RUNaICU €:29 ‘s0pH tun ap yewuewnasu ped ik up aysunwo | 9 fee stoueu) enuID jeOun wauedIson baeaiurea ast sa de exterminare, Asemanea | pandelor democratioe PNL si ‘Marv, lon Minaiache, Gheorghe Brainy) 30 de puncte ‘alamente au cunoscut oameni poll PNT, dupa venir la conducore a comur SUBIECTUL alI-loa Fesimurilettaltare in perioada interbolcd Pimul Razboi Monclal a avuto serie de consacinje do natura economic, poica gi social, care le democratice. ‘au creat 1027 sub rum parte a inoloctu ‘de Legiunes. Arhangh i 31 de tarani. Bazindu-se 4 puterea Tn 1837, cind s-au ‘septambrie 1940 au ajuns TESTUL18 ‘SUBIECTUL! 4. J sudul Dunati; 30d puncte ‘Viteazul primeste ,confimarea tn domnie dn partea Poti"; ‘cauza: ,domnia iui Mba raménea ameninjata” de un principe venta, @trecul muni gia zdrobt oastea lui Andrei Bato tect: Mina a recurs la 0 ‘natal de la Selim” in Tara Romaneascd in 1395 (sab) 1994-desi mal nou s® pare cf ‘expeait ‘api ‘aut loc asfal de 1994, cAt sn 1995), confruntarea cu Mircaa cal Batran avand foo la ovine in urma sullanul es 18 Constantin Br2ncoveany (1688-1714) a transtormat Tera tr ac Tn plan europe il Sale diplomats find cavtate in epoca. ‘in zona ale putetlor europana vecina \Imporil rus $i cel ‘cu puterea suzerand, cea otomana ‘sale cu Habsburgil au ost Incordat, uiteror Brancovaanu @ perilui Romano-Garman, ‘ranstormarea jar sale ‘in teatru de lupta sav anexarea sa la impetiul Habsbutgic. Pentny a gas\ @ contraponcore ine ‘ameninlarea lured si cea ausbiacd, Brancaveanu a intensiicat logaturle cu Rusia, prin echimbul de corespondentd. De asemenea, destisura rela strnse cu principalale captale europene: - Pars, Roma, Mescova, Cracovia, Constaninopdl, cazvitané la Bucuresti un adavaat cadet n care s-au remarca stlnicul Constantin Cantacizina ei Anton Maria del Charo, SUBIECTUL al ea 80 do puncte 4. sacolul al Xx-loa; 2 raginul paramentar 3, domeeraia nu este constuctva- .Demacratia este incapatila de continua in elon 4. Statura pos duce la deciensarea unorrevole sau tézboale - .Dicatura este regimul in care se ja.sau rizbou«li jeunng upiaans pao fe su9s ‘un Bwazada) pound op o¢ oy fe TNLOaIANS ‘$516 jsu0qy mosoUL" unoa.d sezueSs0 u eHUOUBoLUL IS} & yO:0U 1 "jane0 qas snd iso} € JojeWeO E PURO OIE op jnpOU! Eluenju! Eaynd 20 eee 301 sjeqq20D ‘9p snpuoo ‘lepueBedos runs #9 wnzen ex 3180) ua 2p esod "rue op osodo a peund op o€ ore INLORINS ‘ets wuopuadopur d quod ezansed vs pusnas Jeopty Upp goseeueb ew gs wou jo Bou (~) efon 6 nena wISeOCE MH {We ng” Zplevorsuo} Gun S0 weUUeE-oURWO! ryEIEC 16 UPL \mzeeun RUIN ‘orn ioo8s “E und 6p o¢ Mnuoaiens: os tnusa, "3A #8 OWN onse0u we) men eyENa: BzBaxELOWED o wD JBuoy0 nes aurvan, ‘arjeio0uap v| 2p Be,e00n jeuwesu!® sDyoqisod joMEwoH eHNIOr up Fuyal pe pistou Belvo unineme euaETaD UO 4 usd ‘6961 ULemiE LY BUPLOE 00 264 BoD loNeuINe” BexENEEU Ul BUEWOW Boj) B ap noses iminiogzey indus up uEWO meIS Nauod augascep elupEsUOS MO 5) geouOWOU 28 IEEUOSIed jm BAOWOIN exe9 noseANeoO Inv ue, ep Bs20070 OH) YeUUO|SIEA Imsiee exes uuouoss eeleayiue|d 16 Basez|euolfeu "4e0u {un npqUed re weno nes Tog myBioayp oyBio0u op wenpu upqe ut 2094s inryoazey Indust u 1586 w-s enseoU BIE] "e004 ¥ 12 'e9-xx.(@'098 8 aed Enop € UI HLeyRoMed inasoUnD me veNne BUEN No OWPWON eI ‘ojlecisod ppeoyed u) BURWOY ‘ound 69 oF 2x80 nprved “ueWIAD Meg) aEL0} nude ne eiepoi04 9seueNe| ‘180 -jwanae049 9901)storie bacatauraet-aste SUBIECTUL | 1. secoll al XVI 2 Imperiul Otoman; Tn Gcursul celal de-a doua malt 3" reprazeniaté de boierimea autohiond, usese asupra Principatlor, 2 6) sub suzerantate otomand, iar la 1858 Principatelo a 1859, cand vorrealza, penn act ee cu SUBIECTUL al IHloa vote: ‘in Parlament era formata de unul an cele doua partie de guvemamant care veneau ater teonduearea far 5. democraia necesita muliban i poate lunge, asl, un sisiem corupt-Demacrata este sujoa ‘SUBIECTUL! 100. al X1K leas proietola do TESTUL21 pallor o forma de organizate definitva’; ‘unit Reprezenianja Nationala - avea un ral slave): de asomenea, fe, puter spune ca ele pastreaza ca forma de guvernara monart poli, oricum art el, mentoneaza totodata, ele au in 1923 legilera nou statut polticatertarial survent dupa realizarea Mari Uni din 1918, La fel ca si precedenta con ste, care des a fost una autoriara, tata avut 0 de puncte sub suzeranitalo otomana: Je-au lsat sub euzeranitateotomand m5© unio yn 2 -Bauuepns € woreyEMpreIUr “| sMewuo} aisaay "28645 JORMA el eyepo}e0 jazeo w 8 eo ‘erowoWU ‘ueaBAIGOD kD Is} OseUEWIO: PADPUL I jsn2 [6 jvewoIo ‘BRN :e2ned “9 esINs"y feuwarsuesy re yoo0s 2 wean "b Hauoatens: 88 veind ap enge as ‘purdho ave ‘upwor seyun jeuoieu mimeIS eaxSsBABSED "2261, Up ear lou Joun voreidope uud #8 wndexd ‘ueyy jauguioy fe (Ger wo “Bue “e/es JOS e Ie 1M, ©"2z61 euquio;co ¢} ed "ey ye51 BrON, Upwey no legesesea EovUN ea\Souros, 9s exko Ud IMeIes| eULias B= Ost aLquIOIIO RIgWCY no IUEAISUBAL eS ryeUea BayUN Po}SOUNDD! AS AleD Wd BUN ND WOU, WEL Yeu ® BRIEUIOY DZBt Btn) ‘rep EUWOU BL6L 109 Ul 1§ “eIUEAISUBIL 18 BUlACONE "eIAeTESEA LAP JOB 3161 uLuosi mespoojy uesueue ajupotaid op yezlwal en are idoip BaseUso0Kd ap § selesnoU 80} Me O}eIUEIG PIE UP ORIGLO 9 ‘01 eaneeoHe ancy "BueWoy rowun einozays BION BIEL eUaUNeCeD | UPN "BURUIOY no Basu spepe punncoNg |e IBUeD NSeiDUO9 ‘eUAUAIDU U ‘ue SHEE y “uELreuTEd ND aun aie enews 7z op een UI rEIOYe uel EIS ‘aeuezaido nes UEGIO Und GEIESEE SY ‘eueUOU no ‘pubs ed pups yeweyooud ne gus exuedeis ans eyEye NSoURWO: youoxd 1 660 ‘eeu Joyjedw eoxe:queuzeo 18 cjeye eauud teuusolep e 9129 mjpogzes ynsceU UI “BLGL Vid BEY 2429 Bp B16) UP VN Iaey Bavaiseounaes reBUAL BIBCEL Ul Injwoazes (YSIS El YSLO ES eURWOH 21 unququos © exo ice x ued 9p oqce! uy euEWoH Bove qu) y}ooDeU Ne EIEIUY SIO ‘epat uy weteuou 129 e000: $90) pst isnDne Ue ieanau 9p eun ‘ew ng ueo} nupuexary im 8 e4eC9VeeIQnp uud BrezyeaL ‘egB} Up eayUN e| snp me 219 aunsiaWep un euodeu inmeis 2 eyeied wasezyea) ySna) Ae OIH/Od BWaLNeD "eZe) PUIUS O-nu) 15 luepuadapur ramebyee00) ‘WapoN Up ;9¥09 8-8 18D “gIuapUBDSE BUN TSO} B XX-XIX 286 Ul ew rowpwou woveziwon 00nd op 06 ‘ftesoowop naved ojeuaso une JoyBay was ' vonspoioeiea visea0y ‘daip 9p ines uy Ho) ee reidon tlunuase yonawog veunwunt tun yu 0 weugBr729 &| 99 eich 9p Rietuazascos Yeo} J0pur0s © ie ‘rey [29 UeAIg 1] oF Bouess op ote PuBNsuSWIep Z971 euqwecep UP wea L} ap ‘roBups}u © n> BS DIOS B-s EAOPIOYY UL W/OD oTEH OP BiBz}E04 ehpadx esecpaUNH OP NOUE| 12/0 ESN feb UP BRE Zap Batu |$ lueguedepu nivadie aru 2 foal Imparatul Tran, incepand eu sec. al XV 2 vant in pata renrezertantor Sol AD Xen op ‘Teoria il Roeser. Siu care au vor de onines romana a comin: a fst a care sugerau ascendenta Joa). Pe lang numoraasole elemento comune al j nord dundroni a une romani A land a constiit fundamertul dstorsonarlorpoltizate alo ideil de cont vache loporimie dacic arf dsparut tocmal din cauza acesto\ exter i relertoare la descendenta lor dnt nani precum Grigore Ureche, Miron Co: cole mai cunoscuta | CombatUt da . Xenops Bogdan Periceicu Hasdeu. utr au pardsit Dacia In timpul Tm Tomanlor in Dacia Traland” (1884) gi ecestoa rau arhoologice, de prozenis ‘storie -cataureat TESTUL 23 SUBIECTUL! 20 de puncte 1. socoll al XVIIea 2. Moldova: 3. Vera; 4, Stalutl politico uric al Principatelors cctre Poarta au crescu it singure persoane - Nil un grup si nicl o perscan nu ‘SUBIECTUL al I-oa 90 de puncte Regimunie police totaltare cin prioada postboica La slarsitl celui de-al Ooilea Razboi Mondial, centr i rstitul Europei au infuenta a URSS. In stora de rea armatelor Precum ‘populare™ ropa nua fost singurul continent care a cunoscut extremism de stinga, intruct acesta a ajuns sin fan precum China, Coreoa da Nord, Cuba, Vietnam, Angola otc. 79ndoos esuy sand sp © 29 2990 ‘{199}) t9 Bs 29 ws vasewseo0 J} 20aUN TRIEIOU ®-S DIY “Sue 2 0 I "qulsounoe| Sng muon ‘auun ap euueun azeetoy Seesde ey Gunle“zgeL v1 Huns IS Baap Up 04-32 zoMBunpe jrypouve.y Ul YezHEe E-S muon sBoy “evn op es luuop | KAN ne ao ood qunoe soun jueyza! ISO} BeF-XIX fe'99S Uw WiePOU! LEO! IojNENS BOVE wepow Ugo! MEI opund op o€ yeuwepu0e © yosBaupwos vos9onpUog-ssUN B eISUOIZEA Ws Booed raed Sree jonos sojadns were) sound 2p o¢ aye ALOaIENS ‘ray ware -eyeOun exeo ep ewidanul ui gou T2091 sp eosteu0d wud ipower eoseebse) 2s puze = seBun fate 1 falco Ul Yes Ne TU "900 rez vevmusay ‘aygnqed B conp 2A 29 6961-0861 Bpeoued wp ez}O | nquILCO 40K vOHDE NE IS JEP "eaIsaoe 21201220) yefouaWOU foun ose! HEHEUOSIOd Fuyjno erowoAd exeD “nosesTE—D In| e ny upwseAnD toqwy ued oye Bae Le IMPIUHL UB 1S GyG) NO puRdacLL YaVO Up sued now B HURWOE 'huID9eUOD L "eRoDSON | 9p O1u9R Jojentpauip © Bjepy BaxeuN Wud jexyejeseD Bs EIsUyeIS epLaUed "UBS Ueld Up "wnyroube wy) eaxez¢o2\00 90) o12 296 -6r6) uoe}g widnse 6 wun wads ijryonnJoo unwHs}00 es ‘a9 00 39; ‘eoveunsejs90 16 180) & jonSLae.e dap ye w pussunuos 'edeaIp 2pcu panama, aoe! an, n noembie, Congresul larinTranslvani Marea Adunare dela Absa dn 1 docembve 1918 a votat Rezaya unl oy Rema, Toate aceste acini ale romantor a SUBIECTUL | 1. Secoll al X-loa ‘germaniior - Timp de resus de orice laud vez Integrates ca Talo Romine Sitncorerare in imperid Clan au dover tol mal aerate acest context a vet be inscaunates i ad fA ca orm Tat Romane (7381-188) Aosta pra Chea ranaut tute cu 1. secoll al XX 2. Gormani 8, democratia parlamontar (C- cauzét pled jc", sursa B-efec..Ordinea publica ¢ 8 comunit poa eu fu impr ct pee Toman lec In ox punénd bars ine pesiinsedaspre romans, cn care ca pa ‘Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen lonescu, Emil Palade. is sees wing SUBIECTUL al Hien 20.60 puncte ‘Comunism gi reziston anticommunist in omnia. 1944, cand sub mul gavin contolat de comunists conds de cs, 0 nat asticare legen nomi on one nt arg ceca Be ir Duma manpuar dco 8, coming avec area econ Si condanarealseriarprinipalelor Parga palic, care se opureau noull regen pus Hascova ste vorba de onmen pice lus Man on inal sau Gh Beaton 182 store acafaueat este Romaniei mal ramasese monarhia. In consecinta, regele ‘De, a dbdicat a 30 decemrie 1947, iar Romania a fost proclamala republica populara. ‘Comunisml s-aimous in Romania Munotoresc oman, precum si dest impue cont ‘comuniste sau roprietatoa stalls, caro a Incorporat CAP-Uri itreprinder agricola de sat) impune aceete masuri lvato meciat dupa praluaren putes ‘Generala a Securititi Poporuui (OG ule represiva avea ca scop principal 5, proeste ale riste,rezistenta armata in mun. De exemplu, sunt cunoscute ‘asemanea grupur de lupttanticomu ‘Avram Tancu, or ‘ondus 62 on Gavilé-Onoranu ete. Majoietea membrior acestor grupari a fest prns i exect munca fort ja amicomunista din Romania nu estat Teulstenja anicomunistt sa facut sim ‘aceasta perioad’ si care s-au mani rmembri ai conduceri 30 de puncte 3.ALI. Cura, 4. alagerea dam 5. Secredea cd par ales in Moldova” ‘conservatoare va avea stig de cauza intucdt.avea © majoritate de catova al Valehie, fect: prntl Alexandru loan | ‘bru 4 in 1821, dupa mare sice2s al otamailor dela Beigrad, subordonarea pote a Tarlor Roméne Slincorparares lar in Imperial Otoman a devert tot mal amenintatoare. In acest context avut ioc insedunarea lui Petru Rares, domn al Moldovel (1827-1538, 1941-1949) ‘component a list de velevodul maKdavean a fost amestacu!sBv in valitatea cine loan principal 31 Ferdinand de Habsburg, imparatul romano-german, cara is) nie 1528 Invingeostle lui Ferdinand de Habsburg la Feldioar= ighsoara_ Actunile lui Pettu Rares au ngriratImperul Otoman, care @ vada Foldova in 1538, fant lerminai cu refugievea domnuiui motdovean in Trensivania gi cuparea de car tues a Tighine,transtocmata in ala turceasca. 183,JoIWeWO! # RRRUOHEU BaTEHLN BYES iroR® 6 YoUeBUN-cHIy BUEOS YogoDed ey HSIN p | ‘Joue0un-ousny 2386 aa | LUGO equy ‘6961 P 92 0p ny OX NEDSS |S winoexd 6961 auquiesep 22 9p wz B1e9s u) elu 'ajeuoHEN, igpentep ot ‘nuoaiens ean sssonpee ap ajoussio ‘8861 eucodep gz ad “Iso. 2, \ue| waveorpuoo wap rasagnea nino re ez uy "aSainong ‘feourepuny io} 1s008 je} uy esuSU pul URWIO! EIS EIEN Up eyetUEse LeaYpoW eyou plo ee juese6 neouanap eilmsuoD onsy. ind ndovp we1e}odso: “ion, 1 e108 sues 28 oy jluauure esd neuodns 1s 14 ) nosesneag aejco yod mnuziss ee 1 pupdady! s0}>2%708 ey "183 9p 8 pequeg edowng Ooo pong ‘aueig vasopy ‘yn Saulay preuzeyy uyep 29) ve ea Iu 8p BAYoe BeBe inasjuR-uN stud a0 warp BaDe) a 81> 1d Buon ‘enue wo} 'Beqion 98 j2GUNe Ul 29 |nkde BAiosgo-3e “PULA eOANA 6 Toney ‘mgasoep 18 sep "ueuewase eypuu eur NeaAe EZEL UIp Bed #169 9981 UP EAMIISUO™ rely rede @p veusyu09 1, ‘unnuise!e-s aoqyod euoinnsuy weet jauaisis vauntie gris jae oIon S eESeoURUOY Be fo! un von son 89 eNO, spund ep o¢ ee WWoo ne sulle ep ajoude jars Bore04 "9 ‘bums eye eBeo,u Bre |™g wsins “¢ ‘ound 99 o€‘campanii aniiotomana. Cunoscut SUBIECTUL al Hea 1. seco! al 0X Trane ast, au ‘au rodeschis iganizate noi aleger pen ‘a condus Romania pat ~ .avind dept scop ‘cu Transinvania - ,Romanit doreau alipires ca s1 alte stata europene, cu miscat si leolantisemite romanest cu atiudine in, excluderea avocatlor munca din URS. Polonia, Ungatia, REG fa schimbul nor suma de bani facagilueru ea Tn cova coi priveste pe sedentarizare si de asia, SUBIECTUL al tHea 30 de puncte Statole mediovale n spatul romanese |, guvemele comuniste eu supus pe acestia unui program de ansivani, a crelInohogare Asti, formarea Transivaniei a avutloc in doue elape: etapa vo ‘Inaintan maghiaor In 2008 (see. nil au fost cuprinee in structure regal {de margine continua £8 enista autonome romans eub forma important in intemeierea 14 etapa a fost 1 & consat in consolidareasa insttufonala fn ae Alexancru (1952-1964), Vagslav Viaicu (1964-1977), Fad | 187~ bar nupuexaty ‘veces “nasauph nyeuL09) ,ase8 2189 va,POS15" 696) MEL 2 jpobaid e> pol njdeyp eexoGueuisa wy rLeINPUGD ' jnusjunuos-jeuoteu ‘sa6t ou ‘BuRwoL UL ound ep 08 auepsoucwe wpusonn6 w ‘uwop dun u/en} 780) ne aqojouK% unsyur BaYSEAp EUs 3}0Q OY 80) eameece9 aba arenujuco wy seu ne aus MIB posuestued Bs SOFEME HEWOUTN MUP mun EL BAN S80 2-5 EoD woIeysranpp £7 “(allandod Up %1'e2) nasa e nuonn6 ezeauuosop oluesy Isom i taeda y ‘sompwou misveees Boxandet ‘@ound 99 oF 1 nave} ‘eueworo (yp auew 22) uy aes soyountod e1eynose ep Bs ("~) Basne at 13670 JoxOpION BUWOP Yep WA (~) MuBYDg-P2N20 "S ‘eUWOp 2 sen00}0y1" ‘round 8p o€ ‘Hinuoziens: rip rns 2) anoeaeg 2V015)aera bacalaurea oslo TESTUL30 SUBIECTUL | 1, Secoll al XV4ea: 2 volvo al Moldova 3. Sursa A- Tara Romainensca; sursa B-Moldova: merge cu dansul, de asemenea, nol insne Impotva acelora, cu toala ositea, cu oam cu toata puterea noasia" prin Tara Roméneasca”; toata putorea Impreuna cd important in organizarea poltica, econamica, administra s major in conducerea Tair Romane sau Moldova gi Tara Ramanezsca) gi, respect, principal (in Transivania) Principatul a const otomane in 1541, ‘dazasinuoasa, alectand popula - economics dezasirunasa - care adusese populaja Into stualie de mizere $i sarace lucie" 7.0 pracicaadorecrael est reprozona do repecasa cpu bata ears, Daca i comunismul, ntresul stat roman era ma presus Gecdt ce al cetafeilr sal -ce ais Gerad poltca sa 30 do puncto ta Primal Razboi Mondial gireaizarea Mail Uni a doterminat erosteroa prostigull international al Romi, caro ruso-ture de laterite testo wuqust 1914 a hot dori respactarea su, Ferdinand, a of cu Anianta. Act Tncepand cu anul i Bucovine Pe 14 august 1916 Roménia a dectarat bo! Austro‘Ungatis; armata de localta Pe septembvi 1916, a Turtucaia, aval Din pacata, jesiraa Rush ie cea a Romani ‘in r2zbo), care In 1918 a semnat cacea cu Trp A a7 mal ‘de pace de la ‘8 Pace dla Paris, in 3. pe 15 aclombrie 1923, a constitu cea din 1925, ‘SUBIECTULI 'do a-i apa zonele ‘maghiar Bela al 1V-lea dul 191und ep of ‘euojag ro nuaueo azapiuys Be 6 uewoyO Porte IALOBIGNS 6 ouedun of exeoqeuNWOP 108 9p UBS O oF ‘BupwioY exe9 nnuad Wey "eluapuEdepul a ‘828 1-LL0 te est inpogrR: Bl oRewoY voredopEg Pere INLOBIENS “onBio0Wop injnuo}is eeseuojoun wunBise ezewsAn6 B)eluew ‘29 peu [20 ewuzerdos 0} a180 vjzoe ed ef9p@ op voqeanasad Jojueteieo ezEove: oon 04 Yeu Plve}s»e “ono |rwwsyeanid Yulzexdes © eonesDOUW sO]UrUIBEA B BINIESEA BNE O “L und 9p 08 y esine 1899 9p Epeion.o" = g esine ‘nopenay 8 ‘epopus 2 ‘Ssun"b reanioaians 1s nou ‘nolvy 9p ods 1012) EMD. "BIEIYBEW Be 69 Inyuelunep Up eiNzay ino BB (aun i eavaqun uel jsreoun njpazoru ajeze eund ‘op Seie0e4 up pet Uvederebe 129 TES 9 3y8eu BeIIUEIaENS op EpULdsOp 98 ¥9 L121 UL 32) AOI NBOABION “URES 9p Injueg IMPoWLo; LUE ‘201 aire Ue1578 ar coe ce a et ‘SUBIECTUL 1. secolul al Xbclea: 2.1098; ma, ununat toate aceste deme TESTULS3 ‘Stat in spatil roménesc tn secoole XVILXX modeme, societatea romaneasca s-a canalizat fort ia paina-mama. Consecintaimediata a Marl Uri fost crestarea popula ‘avut o urmare freasca prin obtnerea indepandentel stata ‘fost realizarea Mari Unie din 1818, prin care Basarabia, Bucovina conjugat 90.do puncte __fegimubi anaro, revizurea tabu junde tem: Istorie-bacolauet toto ‘50 poate provala de deasobire indi singe lea, demersunlepotice ramsnest ¢-auconcretza prin ma multe inte acestea a fost reprazontta de revolia i Tudor Vacmioecu (toman; acesta'doleanye au fost echtato Demersunia in acest sens incepute Ine din primole doc dela ta4a 495fe) BObIeA Bop nIpeg JOSE Ele 1 evG1 pugdeaul yIVD wip sued jnow) B EIUBWOY "YuIDA=LOD jouupuoy © gown ,ewwoI¥aNPUCD eLLOr EOUOAEP UN nwo rGnyau0D grap 1oj80 eereidope Ud IepIOSUCS esounduy ‘su aued vaae, ‘WonnB inpuuud eas qunusoo (wuxB94°2 “9591 wean OEG - oU0H5) ‘jst ounsew oe} ® 8/89 m10n| "Ne 8 Ne '99He:20UN sIeuoIYPeN pI fe JeILeze:de! UN I 961 091-6681) xSeuewoH UBL nuwon nzeNA fe i ‘ued 28) eorsooe enuig “ejeuue Bjajucd BseosowY Uo pee eat Me-s SURLY ase -B edoura up JojunnD ‘ose0unye nquod epur "8 unuerd soun eee up {9p avai osuvé oreoo1%0 no impeo ued “edoung e6z0nu pxdes So19 & FleuWesuI BUOINA 150) BEI ‘emeopaunys 20 rue 2 12OF AX Fe [yo098 ‘xpund 6p oF Hnuoziens: BeseUwio} 910098 op mmesoprzep Bamezyea ‘eqsisevGord june ‘sepesy 1 Bpeoed Lp e1es02 B20 8 GL Up weI0}29) BULO}O exo jeyoqze dust Up eu put ‘9j0Ba) ap esiuiod “e1eoyouy, usojes oun ease lMUBlop © WEY JALEWIOY RaseayE "2524 (499A 99 yun nes BueAIsUE| (¢ BUINOON eeaeseG NeoUE Wo uh ‘euguienep 4b] indaad njnjoe BareiSeounges lao v BUEWON ‘suey, “6161 Ut ‘ateie 29 uoworeBUY, eegE) up o\ed puRDE) inipIoaze) fxodno94 ap Puy Bweavou! ‘9.6, wy uUBLAY op Ue eich epjod uy wuupwoys‘se.puoU eesBeyuod wud ad ‘aseou 160189 vs vosswepoid ‘21 ohuope "ety wareydope op ewsayuo9 ion) “uopuedse a sojtedoul ¥ suidep une | ‘oina soqeyy eeued up ‘inugo e aio 1 Up ‘ang Io uuop jad u/opOw & 9.69 {9981-65 nsew und JoU4N BIepHOSUOD Iso} B EGO} eI 9p ouUNeISeSAy, 2 pubUnd 6 aun BrEIeNepe O WEIS) BAP ‘aewuozeuda) aseuroe ‘etechouud nop oj e yeo) een 2871 ehulSouno B snpe rion “ejun ap yuueUN expzeo4 weBddE B Bunle “259 ‘UOIUNW 1 EXapION UP SOU- pe sAUEUNER IPED; dud EzyoRN B.S Mlo YO a umd ro ereinsuoo oy es ebeindod 1 vain JO}EYI B RADD|EO uEAeS ns sane a ojoye enue iaz04 es Eoseaupwi euaigand ExdsOp 1eINDsp Bs "uropoUs Ueulos‘transforma it. ataoare de erie area unoi nomenclature; toate acestoa, dar 1989.69 va duce la prabusitea rain mut preum si de menfin 2c fe Incarcer Impotiva dusmanilor suzeranului siu-se obfg tn s ‘dusmani de i Transhani, sianume lunoa s-a desfisura la sud ava le Ia Nicopa rita, ervciaca smear eniiolomane la care au parleipat Mircea cal Batra gi lancu do Hunedoara ‘Semorstteaza roll activ Stina de roman tn 09 cruciada antotomana. ‘SUBIECTUL at ILtoa 198 SUBIECTUL, 1. secolul al 2. Tara Feat 3. 00 anal Impara Croman ds la docanguca a cea co “ocol al XVisoa. In eau acoettEES ‘young morcqzeu eluoue aueyqoa nse ereo0200 0 “goropronte uuopnozouung 1 By UP “PORDOA Wj sucahiu ni on ‘BBE-AX IP 98S "b Hinioatans: we vrusaL, redouna ruwuan enzo yseouny yurisuedxe wopeD wr MteUNsI.D| (ou B99 a100 op eed uy EoscougWOY wo] DULO;SUDA & iseeay ‘e624 weuis ap aanpu0® ‘op pyeund ‘seg up oz BUDO WUD Op Ov edeaude nLed vu EB9paunyy 2p nous) ap peidioa 2} einuige eu, arobupiqu n> eid ninpeiojog aserede 1eauet0 & elSeay “BseopoUMH OP Not "RUBS SP KIgUO! Wo}AROD dn peo uy 1S Bounnsuoo nujued zedncooid v-2 v3 “(ave e60 worseo" uy '8 BaUNEIOg Bo Ap unere puyAR ue} BazEIRCR Uy nes sues undo, vey“ ebes iyrqupwp EOE, iesinazed ad ‘ejeybo1u iede e op sojuewis woseueioy PSIRIEUOON 2p AKA Le eu Ul june o¢-nputzoe suas Is0o8 ut STeroypouw sjo1es & orep|OsUOD ep EneouE IWXAX #1010008 Uy pWOLsoFZONaIONB RUELIOOAUE LOR ‘und ep oe orl TNL.O3IENs ung niued wou enb aus it}puce neo} eaveyseds é vaveutueL ene EUBLOY AISNE ‘pun 9 ular Bouweey 9s 8 Bzpouao09 ai eau " fed 28 Roald woreing \wziedes Bareoodsai pasvelzese (doxp ‘und 9p 08 Souza oyoupaid am 21 jeanaaaee‘ore -bacalauroa testo aga (.) 68a "rt incodaa, cove ob ace ca .opozie boereasi” 28 fo ato In apocd. jy puterea suzorand, coa oiomand. ‘ce recunostea independent vata surt timp dupa pulung si Bucuresti; cu spinal 1690. ‘tu Pelonia, darn a rousit acest ru din cauza sn a incereat 0 apropiere de alt putere zonala, catia |s-a Gatorat si mazilrea sa uteioar8 {80 de puncte 974 a tnaeput s& nispreasen masuni ta din timpul sau a fost Ie area ei ca fort conducsoaro a coca Patunderea tupelor cele cn! Yr coo sausess ps Chstia 7, Cehostovac ie 0 mare greseala si o primey i can ar bores Core, Mhal Baer kinase ie eae $F Dopa al Ooiea Ravbo! Mandl, Romania @ facut pare di rare, morn alaturandu-se astfel taberei comuniste di ie ‘ures sa emigroze. "70a fost Comite Cr (gaverului de la Budap ‘june in URSS, unde au fost condam SUBIECTUL al lion Principatelo Romane gi ,ablema orientala" din secolul al XDGlea roman, care au reusit n aceasta 80 de puncte ia asuora abr oblemel oriontale pin izbucnivea Pent combaterea dlzldenfei, Securtaiea a actonat cu brutaliae, recuigand la arestar, : “1@56), putt do Im Franja pe de para, s| Rusia pe rogimului comunis, supravegherea acestara eu Congresul do pace de la Pais dn 1856, acest rzbol a deschis drumul iatul de Pace inchelal dupa terminarea razbol rusia, Regetul Sardinia, Rusa si Tura) se mention a de sup protectru uss 9 use Su a oma forme de egimul totatar din Romania, fapt oust in decembre 1989, Terma ss eee a Fe Rp gard nb 1 Acar ea pn anata Sata conc Sores ae Eine ca 2 Ortmann 3 : '§sleaga focae cate un damnitor, un quvemn so adunarereprezentatva. De asemenes souniouincadaecve temsgaunetnra | fasmumatuimgcoarena dv eonescewa crue a re a prog! inane aol sin santa areal reer aac pare Gana er posal ied roe