Pe cine avea s\ „ard\” Crucea lui Ioan-P. Viziteu?

Rep.: (...) Numele dumnea-
]uit cu ur\ `mpotriva acestui
voastr\ a intrat `n istoria t\-
cut\ a personalit\]ilor cu ini-
]iative de anvergur\ a neamu-
lui rom=nesc. Mai exact, uni-
versitarul, omul de [tiin]\, in-
ventatorul [i poetul Ioan P.
Viziteu (cel care, practic, a
construit ceea ce azi se nume[te
S. C. Transelectrica Bac\u) a
demarat un proiect prin care
a vrut s\ `nal]e o Cruce a
Cre[tin\t\]ii pe Ceahl\ul str\-
mo[ilor no[tri, moment `n ca-
re ni[te oameni limita]i `n
g=ndire [i iubire s-au dezl\n-
mea siha[trilor”). Doi: cel pri-
proiect, atac=ndu-l la modul
cel mai m=r[av cu putin]\. Ce
ne pute]i spune despre felul `n
care a]i reu[it s\ trece]i prin
aceast\ `ncercare a vie]ii?
Ioan-Petru Viziteu: Am pro-
movat un proiect mai deosebit
plec=nd de la dou\ aspecte.
Unu: cel privind importan]a
spiritual\ a muntelui Ceahl\u,
considerat unul din cei trei
mun]i sfin]i ai Cre[tin\t\]ii - D.
Cantemir consemna `n Descri-
erea Moldovei c\ „fo[nesc p\-
durile Ceahl\ului de mul]i-
vind o gre[eal\ tehnic\ de con-
cep]ie a subsistemului energetic
al Moldovei (care este legat cu
cel al Transilvaniei printr-un
singur punct situat `n zona Bor-
ze[ti, neexist=nd niciun fel de
conexiune care s\ nu treac\ prin
acest nod energetic).
- Ce voia]i, de fapt?
Victor MUNTEANU
(Din interviul publicat `n Via]a b\c\uan\
nr. 428 din august 2007)
(Continuare `n pag. 11)

Via]a periodic de atitudine, cultur\ [i informa]ie

b\c\uan\
Anul XVI l Nr. 447
15 - 31 iulie 2010
lSerie nou\ l 12 pagini
C C
lLei: 2
M M
Y Director: Victor Munteanu Y
K „- Am avut experien]a unor prietenii foarte frumoase. Cele Ioan-Petru Viziteu K
IOAN-PETRU VIZITEU

mai solide s-au format la Liceul Internat, [i a[ numi aici

pe Iulian Anton, Costel Lasc\r, Nicolae Verga, So-
rin Antohi, regretatul Gelu Biciu[c\, Costel Chiri-
ac, mai apoi universitarii Gh. Hazi, Ioan Gheo- ARC
rghiu, Dumitru Ivas, Alexandru Miron, aca-
demicienii Lambert Pierrat (Fran]a) [i
Gleb Dr\gan, excep]ionalul profesionist [i Din Tine plec
om Ion Nedelcu (director general Tele-
trans Bucure[ti), a[ `ndr\zni s\ spun {i iar vin `n Tine,
I.P.S. Daniel [i P.S. Ioachim B\c\ua-
nul, arhimandri]ii Vichentie Amariei Suferin]\
(stare]ul M\n\stirii Secu) [i Bene- F\r\ de care
dict Sauciuc (stare]ul M\n\stirii Nu exista zbor!
Neam]), ieromonahii Lavrentie
(M\n\stirea Agapia), Ciprian
(M\n\stirea „{tefan cel Mare [i Sunt Arcul de Triumf
Sf=nt” de pe Ceahl\u), Cleopa de Al lupt\torilor
la Micl\u[eni, preo]ii Ciprian Care nu s-au mai `ntors.
Agavriloaiei (Parohia Cucova -
Ia[i) [i C\t\lin Urs\rescu (Parohia
Valea Lupului - Ia[i), pe Ion Cone-
cini (director general Patronate Ener- CHIP DE LUT
getica), Mihai Apetri (adjunct [ef Te-
letrans Bac\u), Eugen Huiban (manager
Telecomunica]ii Teletrans), Adrian ~mi pare c\ sensul a murit
S=rbu (inspector Dispecer Energetic Na- P\mântul [i cerul
]ional), Gheorghe Stoica (fost ministru
al Energiei Electrice), Sergiu Adam
Se-ntorc
(poet), Geo Popa (director al Centrului de ~n mormânt
Cultur\ [i Arte „George Apostu”), Dorel Timpu-[i-arunc\ eternul,
}anu (fost director al Aeroportului Bac\u), Se vrea muritor,
Stelian Gal (director general Transelectri- Stelele, visele,
ca Bucure[ti), medicii Adrian Cot=rle] (di- Bucuriile,
rector Spitalul Moine[ti), Nicolae Todose ([ef
sec]ie la Spitalul Jude]ean Bac\u), Florin Toate-ale lumii m\ dor
Exergean ([ef sec]ie la Spitalul „Bagdasar-Ar-
sene” din Bucure[ti), fra]ii [i p\rin]ii mei, iar, Dau s\ m\-nal]
cu permisiunea dumneavoastr\, Victor Nu mai am cer
Munteanu [i mul]i al]ii.” Vreau s\ m-afund,
(Din interviul publicat `n
Via]a b\c\uan\ nr. 428
P\mântul se trage `n el,
din august 2007) Spre nimeni [i spre
nic\ieri
Alearg\ toate `n mine.

Lutul ce nesfâr[it
~nvie [i moare
~mi curge prin vene.
(Din volumul
T\cerea de clopot,
Editura Funda]iei Culturale
In memoriam Cancicov, Bac\u, 2008)
Nr. 447 / 15 - 31 iulie 2010

Lansarea volumului Ioan P. Viziteu, laureat al celei de-a VI -a edi]ii a

{oapte la u[a templului- 2008
Festivalului-Concurs Na]ional de Poezie „Avangarda XXII“,
Bac\u, 22 - 23 septembrie 2006
Juriul celei de-a VI - a edi]ii a Festivalului-
Concurs Na]ional de Poezie „Avangarda
XXII“, alc\tuit din Gabriel Chifu (secretar al
Uniunii Scriitorilor din România [i redactor-[ef
al revistei „Ramuri“, Craiova - pre[edinte), Ion
Mure[an (director al revistei „Verso“ - Cluj-Na-
poca), Traian T. Co[ovei (Bucure[ti), Liviu
Gr\soiu (Bucure[ti) [i Victor Munteanu (Ba-
c\u) - membri, în urma deliber\rii, a acordat
Premiul Filialei Bac\u a Uniunii Scriitorilor
pentru cea mai bun\ carte de debut în volum (po-
ezie) a anului: {oapte la u[a Templului, de Ioan
Petru Viziteu, Editura Funda]iei Culturale
Cancicov, Bac\u, 2006.

Radu-George Serafim
S \ începem cu un volum de versuri
ap\rut anul trecut (2006, n.n.) la Ba-
c\u, la Editura Funda]iei Culturale
Cancicov - {oapte la u[a Templului de
Ioan P. Viziteu.
„Hermeneutica unor sintagme” a[
pune ca titlu pentru aceste note de lec-
tur\, îndemnat fie doar de majuscula-
rea „Templului” din titlul volumului
prefa]at amplu ([i, a[ ad\uga, cu o re-
al\ competen]\ de Petre Isachi), pe fa-
]\ ce acoper\ actul critic necesar, nu,
îns\, [i suficient, în opinia mea, pentru
c\ versurile trebuie receptate cu min-
tea [i cu sufletul, îns\ cu sufletul fiec\-
ruia dintre noi, cititorii… [i de-aici [i
acea hermeneutic\ a cuvintelor, a me-
taforelor folosite - a sensurilor ascun-
se - poate cu [tirea, cu voin]a autoru-
lui, poate doar atribuite de noi acestu-
ia, apar]inându-ne într-o orgolioas\
exclusivitate (la care personal renun]
tocmai prin punerea pe hârtie, alta de-
cât cea f\cut\ pe marginea metafore-
lor, a ideilor [i st\rilor poematice).
Templul lui Ioan P. Viziteu nu este
unul obi[nuit, nu este o metafor\, dup\
cum nu-i un loc concret, o cl\dire, o
alc\tuire ca atare. Este o stare sau poa-
te un concept cumulativ, orânduit du-
p\ sufletul poetului în care lirismul se
lupt\ cu un anume pragmatism obi[-
nuit nou\ din cotidianul în care sun-
tem obliga]i a exista. Exist\ o continu\
c\utare a nuan]elor care duce la ceea
ce s-ar putea cataloga a fi metafore as-
cunse, cum ar fi, spre pild\: „amurgu-i
ve[nic bun”, „sabia drept\]ii cu ascu-
]i[u-n [oapte” („{oapte la u[a Tem-
plului”, poem ce d\ [i titlul volumu-
lui).
Ioan P. Viziteu aude „b\t\i / Din in-
teriorul / Pietrei” („Destin”) ca trans-
figurare a unor voci, ambele fiind vi-
bra]ii ale [i întru un „ce” de neclintit.
Paradox sau doar o alt\ form\ de nu-
{oapte la u[a templului
an]are? În poemul urm\tor („Tre-
cere”) avem [i un posibil r\spuns:
„Spre-a reintra în piatra / Din care
am ie[it”. Pot fi [i piatra, mineralul,
materia primordial\ [i ve[nic\, îns\ pot
fi [i metaforele echilibrului. Cititorul
va opta sau, de ce nu, î[i va face o cu
totul [i totul alt\ interpretare.
„Tot ce vedem este trecut”, afirm\
Viziteu („Prezentul pur”), [i desci-
fr\m lipsa unei ambi]ii de a filozofa în
fel [i chip, de a face o pledoarie pentru
sintagma din titlul poemului, ca singur
n\sc\tor de viitor. Este, în opinia mea,
o stare, o rezultant\ a unei medita]ii cu
virtualit\]i alchimice, ezoterice, o ca-
muflare în registrul liric al gnozei în
care, dincolo de Divinitate, poetul î[i
g\se[te un spa]iu familiar, pe care-l
nume[te undeva (în „Festin”) „cina
luminii”, ferit\ de „lacrimi de-ntune-
ric” („Am vrut”) sau de „dureroase
siaje / Pe m\rile întunecate” (ibidem).
Aceast\ cunoa[tere (gnoz\) este, pen-
tru Viziteu, „Zid de nor, zeu f\r\ chip”
(„Somn”).
Desigur, genul acesta de medita]ie,
de confundare a sinelui cu subiectul
propus uneori pare a cunoa[te [i alte
transfigur\ri, hermeneutica lor subtil\
migrând din sfera abord\rilor marcate
de gravitate într-un umor, un ludic…
sentimental. „Dumnezeule! / Mi-e oa-
re / Fl\c\ul acesta / Bunic??!” („Bu-
nic”) sau „Ziua s-a smuls dintre mu-
ze” („Tranzi]ie”) sau „…toate-n ar-
monie / În tot ce iube[ti matale”
(„Cânt pentru ]\ran”) sunt doar câ-
teva exemple, gama abord\rilor dife-
rind de la poem la poem. Cineva ar
putea crede c\ avem în unele cazuri
simple jocuri de cuvinte: „În jurul ini-
mii inimii” („Orbit\”). Poate. Consi-
der, îns\, c\ educa]ia, spiritul pragma-
tic sunt cele care îl oblig\ într-un anu-
mit context pe Viziteu s\ explice, s\ se
explice mai bine în ceea ce pentru el
devine nu o concluzie la un ra]iona-
ment, ci o poart\, a templului poate, a
sinelui, cu certitudine, ori aceast\ tre-
cere îi confer\ echilibru, lini[te „Ste-
lele, somnu-l trimit / Ca s\-]i urce chi-
pu-n cer” („Izvorul somnului”), îns\
tot legat de a[tri în alt loc („Pastel”)
„Luna î[i întinde / La uscat / Stelele /
Pe sfoar\”. {i aceasta pentru c\, din-
colo de tot [i toate, poetul, cultivând
acela[i paradox al existen]ei în care
eul se confrunt\ cu eul c\reia îi cere
„S\ m\ iube[ti de dincolo de vre-
me”(„Desp\r]ire”), m\rturise[te cu
smerenie „Plâng ve[mântu-n / care nu
încap / c\-l înghesuie / Pe Dumnezeu
în mine”. („Prizonier”).
Cum lesne se va observa, am urmat,
aproape f\r\ salturi, traseul pe care po-
etul, ordonându-[i st\rile [i trecând din
sfera conceptelor în domeniul amplu
al sentimentelor sau, poate, în cel al
nostalgiilor. Cuvintele, st\rile, senza]i-
ile chiar, metafore sau simple enun]uri
directe, ascund îns\ un altceva, un
templu pe care poetul [i-l construie[te
cu materiale simple aflate la îndemâ-
n\, f\r\ excentricit\]i, f\r\ dorin]a de a
epata, mizând pe lector, un avizat, un
meticulos în descifrarea vârfurilor [i
mai ales, a melodicit\]ii, pentru c\ ce-
ea ce consider\ Viziteu a fi Templul
s\u este nu locul unor incanta]ii, nu
spa]iul sacru [i nici m\car cel sacrali-
zat prin poezie, ci loca[ al unor armo-
nii subtile, imponderabile c\rora citi-
torul li se al\tur\ în c\utarea propriei
sale [lefuiri. N-a[ vrea s\ ignor [i posi-
bila interpretare a unora care ar putea
vedea în poemele lui Ioan-Petru
Viziteu doar o transpunere riguroas\ a
unor st\ri simple: mirare, duio[ie, tan-
dre]e. Aici exist\ - în opinia mea, cheia
în care (personal desigur!) am citit eu
aceste poeme. Sensul ascuns al sinta-
gmelor la care în parte ne-am referit
poate c\ scap\ cititorului, îns\ ele, sin-
tagmele ca atare, ofer\ jaloanele unor
rim\ri, ale unor c\ut\ri, ale unor posi-
bile pretexte de medita]ie ce se sustrag
la un moment dat considera]iilor este-
tice, aprecierilor critice, devenind o
m\rturisire a poetului, o împ\rt\[ire a
sa cu cititorul într-un echilibru pe care
îl voi numi ([tiind c\ nuan]ele carac-
teristice acestuia sunt mult mai com-
plicate) fratern.

Pag. 2
 Nr. 447 / 15 - 31 iulie 2010

Lansarea volumului
T\cerea de clopot - 2008

T\cerea de clopot
Ioan P. Viziteu revine cu un nou vo-
lum de poezii, publicat la Editura
Funda]iei Culturale Cancicov. Ceea
ce ar trebui semnalat înc\ din start este
faptul c\ noua apari]ie se autopropune,
at=t prin format, c=t [i prin con]inut,
drept un canon con[tientizat [i, în ace-
la[i timp, m\rturisit.
De[i substantive precum „t\cere”,
„trecere” ne-ar putea arunca c\tre o
zon\ gre[it\ a interpret\rilor, autorul
r\m=ne un altruist prin excelen]\,
permi]=ndu-[i în prea pu]ine situa]ii
postura rebelului fa]\ de sine însu[i,
fa]\ de semenul s\u ori, de ce nu, fa]\
de Dumnezeu. Scrisul lui Ioan Petru
Viziteu e m\rturia unei intelectualit\]i
preocupate de a-[i reformula dup\ di-
verse formule, mai mult sau mai pu]in
alchimice, propria-i devenire, nere-
nun]=nd, îns\, pentru nicio clip\ la ma-
rea posibilitate a într-asem\n\rii. A[a-
dar, „T\cerea de clopot”, sintagma
din titlu, func]ioneaz\ mai mult drept o
metafor\ capcan\. Ar putea fi asemuit\
cu o poart\ ce îng\duie prezen]a celui-
lalt.
Aspect deloc de neglijat în construc-
]ia poetic\, certitudinile ori întreb\rile
„arostite” sunt organizate în geometrii
atent asumate. Modern prin form\, ro-
mantic prin c\ut\ri [i reflexivitate,
Ioan-Petru Viziteu situeaz\ la nivel
de cinste antiteza. Spa]ialitatea con-
denseaz\ mesaje ce se zbat între sus [i
jos, între prezent [i inocen]a compen-
satorie a amintirilor, între Orient [i Oc-
cident. Dinspre loca]ii fizice c\tre pre-
zen]e vital sim]ite, autorul ]inte[te c\-
tre „coloana t\cerii” ori c\tre locul un-
de î[i resimte „b\tr=ne]ea / str\puns\
de nadirul / unor cuvinte” („M\ duc
înspre copil\rie”). Dac\ i-am putea
repro[a tonul prea n\valnic din
„C=nt”, prezen]a nefericit\ a substan-
tivului în vocativ („Îmbrac\-te, lumi-
n\, în frunz\ / Tu, clorofil\, tainic se-
firot / În mireas\”) ori viziunea for]at\
(de tip hiperbol\) din „Arc” („Din Ti-
ne plec / [i iar revin în Tine, // Sufe-
rin]\ / F\r\ de care / Nu exist\ zbor !
// Sunt Arcul de Triumf / Al lupt\torilor
/ Care nu s-au mai întors”), nu avem
nimic a spune în fa]a discursului per-
fect echilibrat al poemelor ce compun
nucleul volumului. Într-o poezie pre-
cum „T=rziu”, Ioan-Petru Viziteu nu
se aventureaz\ c\tre zone ce ar fi tre-
buit înc\rcate de sensuri false ci, sim-
plu, autoreflexiv, roste[te: „De ce-ai
venit / A[a t=rziu / La mine, moarte? /
Am avut / Prea mult timp / Pentru în-
treb\ri / [i-aproape toate / Au devenit
p\cate”. În aceea[i linie curg „Via]a
mea trece f\r\ mine”, „M\ duc
înspre copil\rie”, „Z=mbet”, „Toate
sunt spuse”.
De[i volumul este alc\tuit din dou\
p\r]i ce se vor distincte, prima inven-
tariind „g=nduri profane”, a doua sur-
prinz=nd un „alergat de solsti]iu”, au-
torul îi asigur\ o structur\ unitar\ toc-
mai prin c=mpurile semantice dezvol-
tate de un substantiv ofertant precum
„lumin\”: „Am lovit în lumin\ / Cu în-
doieli, / La r\s\rit / zace lini[tea, / T\-
cerea îmi biciuie / Apusul” („Vin\”);
„Marginile toate vin / Înspre mine /
Lu=ndu-[i cu mine luminile / În c=nt
de culori, // A[ vrea s\ m-ascund / În
dosul ochilor mei, / Dar mi-e team\ /
C\ vor trece prin ei, // M\ vor g\si / în
rug\ciune / Încerc=nd s\ p\trund / În
f\r\demargini... / Nu m\ l\sa]i mai
singur / Dec=t sunt, / Nu-L omor=]i /
Pe Dumnezeu !...” („Din dosul privi-
rii”).
Poemele celei de-a doua p\r]i se a-
propie de multe ori at=t de forma, c=t
[i de mesajul Psalmilor. Cu riscul de a
suprima comentariul critic, consider
fericit\ transcrierea „T\cerii de clo-
pot”: „Sufl\, Doamne, / R\s\rit peste
mine, / Bl=nd [i senin, / Inima mea /
S\-]i fie Cetate / În]elepciune prelins\-
n / T\cere de clopot. // Curat [i
limpede ajungi / Prin c\dere. // Sunt
piatra / Devenit\ pietrar...”
Înspre sf=r[itul acestei prezent\ri,
sunt dator a v\ spune c\ poemele se
bucur\ de traducerile Florentinei Flo-
rin (francez\) [i Cristinei Ghiciu[c\
(englez\), pentru ca „rosturile” ce nu
au putut fi îngr\dite de cuvinte s\ fie
surprinse de grafica semnat\ Veronica
C\lin.
Marius MANTA

Ioan P. Viziteu - un pa[aport pentru Eternitate

Ieri diminea]\ (19 iulie
a.c.) am ajuns la fosta caban\
a lui Ceau[escu de la Pralea,
la noua edi]ie a taberei de
crea]ie...
Am l\sat bagajele `n buc\-
t\rie, am ie[it pe pridvor [i
privirile mi-au c\zut direct
pe c\su]a din lemn, din drep-
tul foi[orului unde, anul tre-
cut, exact la vremea asta,
Ioan Viziteu picta `nso]it `n
permanen]\ de prezen]a t\cu-
t\ a so]iei.
Am r\mas pentru c=teva
clipe cu un nod `n g=t: cum,
maestrul chiar nu mai este?!
Pag. 3
Adic\ nu-l voi mai vedea ni-
ciodat\ acolo, `n spatele [e-
valetului?
Seara, Daniel [i Estera Ni-
colescu au vorbit despre
{oapte la u[a templului [i
T\cerea de clopot.
Anul 2009 a fost cea mai
plin\ perioad\ pe care am pe-
trecut-o `mpreun\ cu so]iile.
De la Pralea, am plecat la
Dur\u. Aici mi-a povestit cu
detalii despre nevoin]ele [i
dramele prin care a trecut
pentru `n\l]area Crucii pe
Ceahl\u, care se voia o „re-
plic\” moldoveneasc\ la cea
de pe Cariaman. Mi-a fost
ru[ine s\ aud c\, printre cei
care s-au opus acestei ini]ia-
tive a fost [i primarul Dur\u-
lui, coleg de liceu al unui pri-
eten al meu din copil\rie, om
care, `n schimbul acestui gest
cre[tinesc, a preferat s\ ridice
o anten\ a Cosmote-ului.
Mi-a ar\tat sala din incinta
m\n\stirii unde a avut con-
vorbiri `ndelungi pe tema
proiectului cu ~. P. S. Daniel,
mitropolitul Moldovei pe a-
tunci, [i vorbea cu at=ta pasi-
une [i durere, `nc=t am zis c\
boala a pornit poate chiar de
la aceast\ c\dere a n\zuin]e-
lor sale.
~n septembrie, am fost am=n-
doi gazdele celei de-a IX - a e-
di]ii a Festivalului Interna-
]ional de Poezie „Avangar-
da XXII”, manifestare f\r\
precedent `n Bac\ul ultimilor
dou\ decenii...
Ne-am v\zut de c=teva ori
la Catedrala „~n\l]area
Domnului”, apoi la manifes-
tarea literar\ a lui Carmen
Voisei [i a Marei Paraschiv...
Apoi totul a `nceput c=t se
poate de brusc: tocmai orga-
nizase, la Bac\u, o nou\ `n-
t=lnire interna]ional\ a spe-
ciali[tilor din energetic\. A
pus totul la punct [i... m-a in-
vitat [i pe mine!
„- Ne g\sim diminea]\, la
Universitate... la ora...”
„- Bine!”, am zis.
Numai c\ Ioan P. Viziteu n-a
mai reu[it s\ ajung\ la mani-
festarea pe care o organizase
cu at=tea eforturi... {i asta
poate c\ n-ar fi cine [tie ce
pierdere, dar omul n-a mai
reu[it s\ ajung\ nici la nunta
propriei sale fiice, Maria.
F\r\ ca vineva s\ b\nuie,
intrase deja `n calvarul celor
opt luni de cancer osos, du-
blat de dializele zilnice pen-
tru rinichiul care nu mai
func]iona.
- De-acum, gata... „zeam\
de h=rle]”!, `ncerca el s\ glu-
measc\ de pe patul durerii.
Apoi l-am mai vizitat, `m-
preun\ cu p\rintele {tefan
Chelaru, la Spital [i acas\.
Ultima oar\ ne-a `nt=mpinat
`n picioare, `n mijlocul came-
rei, gata parc\ s\-[i ia pentru
ultima oar\ „r\mas bun” de
la noi.
Era alt om. ~[i l\sase mus-
t\]i, avea chipul palid, ochii
mai ad=nci]i `n orbite, iar sufe-
rin]a - pe care n-o spunea ni-
m\nui! - `i uscase tot trupul.
*
- Hai s\ facem, la Cimitir, o
alee cu scriitori [i intelectuali
b\c\uani, `mi spunea la tele-
fon. Seara, ne vom ridica din
morm=nt [i vom sta de vorb\
pe `ndelete...
A fost singurul meu prieten
din ultimii 12 ani!
Victor MUNTEANU
Nr. 447 / 15 - 31 iulie 2010

Portret `n c\rbune aprins:
Ioan Viziteu - 16. 08.2007
Ioan P. Viziteu: E greu s\ vorbe[ti despre tine. Nu îmi vine s\
cred c\ au trecut 50 de ani de când am fost adus pe „draga lume”,
cum zice mama.
Îmi este foarte drag s\ m\ aflu aici, s\ aud c\ sunt un om norocos.
Da, mi-a dat Dumnezeu un noroc imens; nici nu [tiu cum s\-I
mul]umesc pentru asta, doar s\-L rog, cum o face Psalmistul, s\ îmi
dea „inim\ curat\“ [i duhul drept „s\ `nnoiasc\ cele dinluntru ale
mele“.
Sunt norocos fiindc\ am o familie grozav\: o familie din care m\
trag, o familie pe care am încercat s\ o construiesc [i eu, pu]in câte
pu]in, precum [i ni[te familii mai mari...
Este vorba de Facultatea de Energetic\ de la Bac\u, pe care am
încercat s\ o `nfiin]ez aici ca pe o institu]ie de sine st\t\toare. Am
încercat, de asemenea, s\ alc\tuiesc o familie la Transelectrica,
împreun\ cu al]i oameni extraordinari, cum este inginerul {tefan
Fr\]il\, primul director al firmei [i doamna Rodica Ciubotaru care,
împreun\ cu contribu]ia mea modest\, am pus temelia Transelec-
tricii de azi. Este vorba, de asemenea, [i de o familie numit\ Tele-
trans, al c\rei conduc\tor sun `n prezent.
Am o poezie care ar ilustra un fel de bilan] al vie]ii mele: „ Am
fost adânc în pietre / [i-mi pare c-am ie[it /În flac\ra din vetre / În
gândul lini[tit / În zborul de albine / În floarea cea de m\r / În veri de
roade pline / În miez de adev\r / În [oapta de iubire / În lemnul de
sicriu / În sursa de împlinire / În oaza din pustiu / În pruncul ce se
na[te / În mo[ul muribund / În pacea de la Pa[te / În somnul cel pro-
fund / În st=lpu-n-]elepciunii / ~n for]a din cuvânt / În frumuse]ea
lumii / În spaima de mormânt / În toate câte fi-vor / [i tot ce-i neîm-
plinit / Spre a reintra în piatra / Din care am ie[it“.

Geo POPA: Un om pe care `l pre]ui]i, un
om care din moment face istorie. Este vorba
de un suflet c=t o ]ar\ `ntreag\, de un poet, de
un prieten, de un cet\]ean important al acestei
urbe, adic\ un om care se str\duie[te s\ adune
energii creatoare nu numai prin ceea ce face
`n calitatea domniei sale de profesor universi-
tar sau `n celelalte domenii `n care lucreaz\.
Cu fiecare gest le adun\ energiile, le a[eaz\ [i
le d\ruie[te. Un om care d\ruie[te. ~ntr-o lume
a[a de zbuciumat\, c=nd to]i se arunc\ s\ ia, el
d\ruie[te”.
* trebuie s\ cre\m, oameni f\r\ complexe [i
Petre ISACHI: M\ tot întrebam de ce face
poetul Victor Munteanu aceste „portrete în
c\rbune aprins”. Le face pentru c\ ofer\ mo-
dele Bac\ului. Prin aceste modele se d\ o
identitate jude]ului nostru [i este un act de toa-
t\ frumuse]ea pe care coordonatorul „A-
vangardei“ continu\ s\-l fac\ cu o perseveren-
]\ de admirat.
Cred c\ Ioan P. Viziteu e un om cu noroc
pentru c\ în mâna stâng\ a sufletului s\u
poart\ Ra]iunea, iar în mâna dreapt\ a su-
fletului s\u - Credin]a. Este norocos pentru
c\ s-a n\scut într-un sat din centrul Moldo-
vei, la Strunga, de la care a luat bunul sim]
atât de necesar prezentului, de la care a îm-
prumutat [i s-a p\truns de sentimentul natu-
rii [i de la care a înv\]at respectul pentru ce-
l\lalt, respectul pentru Dumnezeu. Prima
institu]ie a unei comunit\]i este familia. {i
\sta este un noroc: s\ te na[ti într-o familie
care s\ î]i orienteze destinul. Este norocos [i
pentru c\ a urmat un liceu de prestigiu, Li-
ceul Internat „C. Negruzzi”, din Ia[i, cu
profesori de prestigiu [i de la care a înv\]at
spiritul competitiv, disciplina muncii, mo-
dul exemplar de a fi un elev adev\rat. Este
un norocos pentru c\ a urmat politehnica,
Universitatea Tehnic\ „Gh. Asachi” din
Ia[i, unde, de asemenea, a avut norocul s\
aib\ colegi [i profesori minuna]i.
Ce mi se pare revelator în personalitatea
domnului prof. univ. dr. ing. este acest echi-
libru între omul de [tiin]\: 84 lucr\ri [tiin]i-
fice, dou\ c\r]i publicate în str\in\tate,
patru c\r]i în România. Este un spirit enci-
clopedic. În plin secol XXI, iat\ c\ mai
exist\ oameni cu voca]ie renascentist\, oa-
meni pentru care [tiin]a nu împiedic\ in-
trarea în poezie. În domnia sa locuie[te con-
fortabil, în primul rând, un artist. Îndr\z-
nesc s\ cred c\ succesele din domeniul [ti-
in]ei, remarcabile, se datoreaz\ acelui spirit,
artistului din Ioan P. Viziteu, poetului. Iat\
de ce îl consider eu norocos.
Nu întâmpl\tor juriul celei de-a VI - a edi]ii
a Festivalului-Concurs Na]ional de Poezie
„Avangarda XXII“ i-a premiat volumul de
debut {oapte la u[a templului. Nu [tiu dac\
Bac\ul face tot ce trebuie pentru asemenea
personalit\]i pentru a le prezenta a[a cum tre-
buie întregii ]\ri.
Insist pe func]ia de model a unei asemenea
personalit\]i [i cred c\ studen]ii domniei sale
sunt încânta]i [i ferici]i. Este un noroc s\ ai un
profesor cu asemenea experien]\, cu deschi-
dere european\. Importante mi s-au p\rut, [o-
cante [i frapante, c\l\toriile sale de documen-
tare. „O c\l\torie este o universitate”, spu-
nea Nicolae Iorga. S\ vezi [i s\ reu[e[ti s\ te
sincronizezi cu puncte de vedere din Statele
Unite, Canada, Fran]a, Italia, Suedia, Austria,
Australia nu este de ici, de colo. Asta înseam-
n\ deschidere european\. Asemenea oameni
pentru asta îl consider eu un om norocos, pen-
tru c\ a reu[it mai înt=i s\ se înving\ pe sine:
„Cine se învinge pe sine învinge lumea”.
* tem f\cu]i din „pulbere de stele”, noi, oame-
Petru SCUTELNICU: Poetul Ioan P.
Viziteu confer\ noi conota]ii cuvântului,
scrie o poezie dens\ care surprinde mereu
prin profunzime [i originalitate. Volumul de
debut {oapte la u[a templului, la Editura
Funda]iei Culturale Cancicov, Bac\u, 2006,
ne înf\]i[eaz\ o nou\ hermeneutic\ liric\. El
tinde la „conversiunea în poezie a tot ceea
ce este dintotdeauna divin în noi: credin]\,
dragoste total\, încredere în cel\lalt, unici-
tate, revela]ie, identitatea fiin]ei finite [i in-
finite, redescoperirea originilor nelume[ti
ale culturii, artei, respingerea absurdului,
incertitudinea interioar\, ascultarea, per-
ceperea unitar\ a contrariilor”, afirm\
Petre Isachi. Se remarc\ naturale]ea limbaju-
lui, deosebita capacitate de concizie [i foca-
lizare. Poetul este discret [i contemplativ, vo-
cea sa liric\ descinde din Vasile Voiculescu,
Lucian Blaga, Tudor Arghezi.
Expresivitatea [i bog\]ia discursului liric,
incursiunile discrete livresc incit\ cititorul s\
p\trund\ în taina cuvântului. Poetul st\pâne[-
te mijloace, registre lirice diverse, fiorul me-
tafizic se reg\se[te în poem. Autorul {oapte-
lor... are har poetic, surprinde armonia lumii
în poem cu o tent\ elegiac\, impresioneaz\
prin profunzimea discursului liric.
* Nu arunc cuvinte mari, dar I. Viziteu este
Daniel NICOLESCU: România are multe
repere; nu le cunoa[tem [i Ioan Viziteu este
un asemenea reper de care neamul are nevoie.
Este o [ans\ pentru mine c\ am cunoscut un
asemenea om. Un om de o vast\ cultur\, o
cultur\ complementar\. Chiar dac\ are mari
realiz\ri în domeniul [tiin]ei, nu poate tr\i f\-
r\ revan[a visului, f\r\ revan[a simbolului.
Crea]iile sale în domeniul [tiin]ei sunt tot po-
ezie; sunt ie[ire din izola]iune fantezist\, din-
tr-o transfigurare a realit\]ii. De câte ori m\
gândesc la personalitatea domniei sale, îmi
vin în minte cuvintele Psalmistului, c\ nu po]i
s\ nu te întrebi de ce „[oapte la u[a templu-
lui”, templul, ca arhetip al divinit\]ii. El este
omul pe care Dumnezeu îl iube[te [i orice lu-
cru începe, `l duce la bun sfâr[it. Acesta este
Ioan-Petru Viziteu. Am fost împreun\ la
multe manifest\ri organizate de „Avangarda
XXII“, am colindat jude]ul, l-am avut deseori
al\turi; rareori mi-a fost dat s\ v\d un om `n-
zestrat cu atâta modestie.
*
Carmen MIHALACHE: Are un vers fru-
mos, este un om de o discre]ie [i o decen]\ ex-
traordinar\, de o modestie [i generozitate
aparte. Nu este tipul de personalitate care
a[teapt\ s\ se fac\ ceva pentru ea. Are un vers
ce spune: „Din cer suntem trimi[i unii oa-
meni!” [i m-am gândit imediat la Shake-
speare, care spunea la un moment dat c\ sun-
nii. Ei bine, Ionic\ p\streaz\ pulberea aceea
de stele [i este un om care totdeauna transmi-
te calmul, senin\tatea, un echilibru l\untric, o
bun\tate fa]\ de atâtea persoane din lumea as-
ta care sunt opace, refractare. Ionic\ este un
licurici, are lumin\.
*
Sergiu ADAM: Ioan Viziteu este un om
de mare caracter, un intelectual autentic, un
poet talentat în care am toat\ încrederea. ~l
rog s\ nu se gr\beasc\ cu apari]ia unui alt vo-
lum de poezie, pentru c\, în timp ce unii au-
tori au publicat mai multe c\r]i decât au citit,
el are timp s\ scoat\ doar câteva c\r]i, dar
foarte bune. ~i urez, la cei 50 ani, s\n\tate, bu-
curie, mul]i ani [i mul]i bani.
*
Ioan MITREA: Pentru mine, Ioan Viziteu
este un mare inginer în domeniul în care s-a
format. De obicei, noi cunoa[tem urma[ii ple-
când de la p\rin]i. La mine s-a întâmplat in-
vers. Am cunoscut, din cele trei fete, pe Ioana
[i Maria Viziteu, dou\ eleve excep]ionale [i,
curios a fost s\-i cunosc p\rin]ii. L-am cunos-
cut înt=i în calitatea lui de mare specialist în
energetic\.
un savant. A fost un student model [i este un
reper pentru colegii lui.
*
Iulian ANTON: Sunt greu de g\sit cuvin-
tele acum, la acest portret. Ne cunoa[tem de
35 ani. Are o familie deosebit\. Am ni[te re-
grete cu privire la prietenia noastr\: nu am
fost destul de aproape în momentele mai difi-
cile din ultimii ani [i nu am acceptat ni[te pro-
voc\ri pe care domnia sa mi le-a deschis.
Înc\ o dat\: La mul]i ani, prietene de o
via]\!
A consemnat,
Alina MUNTEANU

Via]a b\c\uan\ Pag. 4


Cuvinte [i mesaje de desp\r]ire ale so]iei [i ale fiicelor
„Mul]umesc pentru to]i cei 30 de ani -
c=t Domnezeu a `ng\duit s\ mergem
GeorgetaViziteu (so]ia)
„Se leag\n\ o frunz\ pe uscat.../ La
Dun\re cire[ii dau `n floare!/ Un Vo-
ievod pe calul `nspumat/ Alearg\ `ntre
P\m=nt [i Soare! /.../ S\ cear\ dezle-
gare de la Soare...”
Soarele d\ dezlegare, acum 30 de
ani, de fapt, acum o clip\, [i pornim pe
drumul iubirii ocroti]i de Bunul Dum-
nezeu. Ne desc=nt\m cu „melc n\-
t=ng... melc n\t=ng”... Tot Ia[iul - cu
voievozii, cu amfiteatrele, cu gr\dina
botanic\, cu Palatul Culturii, cu teiul
lui Eminescu - s\rb\tore[te cu noi…
Florile de tei ne m=ng=ie [i noi m=n-
g=iem florile de tei.. Taina minunat\ a
dragostei ne `nv\luie. Tr\im, ne iubim,
suntem vii [i clipa se tope[te `n infinit.
Voievodul Viteaz construie[te din lu-
min\ eternitatea cu mare grij\, „s\ nu
striveasc\ corola de minuni a lumii”.
Dumnezeu ne d\ruie[te trei flori - Ioa-
na, Maria, Elena - bucuria [i m=ndria
noastr\. Mereu cu inima `n fl\c\ri, Vi-
teazul Voievod zboar\, zide[te, se zba-
te, se tope[te, ne ocrote[te! Doamne,
cu c=t\ ging\[ie ne `mpodobe[te cu iu-
bire, cu m=ng=iere, cu fericire, cu vise
`mplinite, cu multe vise `mplinite!!!
D\ruie[te cu generozitate, `n]elepciu-
ne, armonie [i sensibilitate bucuria de
a tr\i, r=sul vesel, bun\tatea p=inii,
h\rnicia albinei, responsabilitatea o-
mului matur, frumuse]ea florilor, c=n-
tecul p\s\rilor, dorin]a de `nalt [i de tot
ce Dumnezeu a l\sat drept [i bun.
Timpul curge… „{i mi te-am dus / Pe
timp `n sus / Copila mea / Iubita
mea.” ~n drumul vie]ii apar pietre:
„Pietre sunt [i iar\[i pietre, pe c\ra-
rea mea de dor. / Greu se-nal]\, greu
se-nal]\... / Duritatea pietrelor”...
Apoi clipa `mpietre[te [i c\rarea de
dor se contope[te cu cerul. Ce tare
doare [i ce fluviu de lacrimi curge,
curge... Pe cine mai a[tept [i c\tre cine
mai alerg? Acum c=teva zile `mi d\-
ruia-i din lini[tea sufletului t\u mare
„Fur Elise” [i „Dragostea e tot ce r\-
m=ne”!... Abia a[tept s\ m\ prime[ti `n
necuprins, s\ continu\m drumul nos-
tru etern! Te v\d `mbr\cat `ntr-o ele-
gant\ ]inut\ alb\, `nconjurat de bunii
`ngeri [i ]in=nd o academic\ prelegere
`n ]inutul cu mult\ verdea]\.
Mul]umesc pentru to]i cei 30 de ani -
clip\ infinit\ - c=t Dumnezeu a `ng\-
duit s\ mergem pe c\rarea iubirii!
Dragostea e tot ce r\m=ne! Mul]umesc
pentru cele trei flori! A[a cum `mi
spui: „Copila mea cu visul tem\tor /
S\ m\ iube[ti dincolo de vreme!”
Dragul meu, Omul meu, Iubitul
meu! Te voi iubi dincolo de vreme!
~ngerii s\ te p\zeasc\!
Dumnezeu s\ te ierte!
(Postat la 22 iulie, 2010)
Pag. 5
pe c\rarea iubirii!”
* tage. Te-am rugat s\ mi-l desenezi. Nu
Ioana Viziteu (fiica mare)
„~n templul luminii / Un soare-a
apus”.
Ai fost soarele pentru noi, tat\! Pus-
tiu e acum... neputin]\ [i `ntuneric...
Ani mi-au trebuit s\ m\ obi[nuiesc, s\
accept g=ndul c\ se pot termina lucru-
rile [i a[a... Dar ceva din mine nu poa-
te s\ cread\, s\ realizeze... O amor]ire
[i o `mpietrire... Acum c=teva zile
eram la „Parcul Trandafirilor” [i r=-
deai a[a juc\u[... a[a simpatic... Eram
din ce `n ce mai convin[i cu to]ii c\
pericolul a trecut... nu [tiu ce a fost...
nu [tiu de ce totul a devenit sec [i
gol...
Eu pe tine, tat\, te-am cunoscut ca
pe un om dur, autoritar, drept, exigent,
b\rbat puternic [i bun. Apoi, `n ulti-
mul timp, suferin]a te-a mai n\scut o
dat\ [i te-am v\zut de o inocen]\ f\r\
margini, fragil...
Te c\utam, tat\! Eu te caut [i [tiu c\
te voi reg\si... S\ nu ne ui]i! Noi nu te
vom uita niciodat\! Iar atunci c=nd te
vei duce s\ cl\de[ti alt\ lume, s\ ne
chemi ca `n poezie „vom reface lu-
mea cum a fost c=ndva / Dintr-un vis
de s\nii [i de clopo]ei...”. Mi-ai ar\tat
o latur\ a vie]ii pe care nimeni cred nu
mi-a mai ar\tat-o, singura care `mi d\
sentimentul rostului, al sensului... La-
tura aceea care are cel mai mult leg\-
tur\ cu inima, cu dragostea, cu sensi-
bilitatea, latura aceea care se oglinde[-
te `n gesturi de o rar\ ging\[ie sufle-
teasc\... Trebuia s\ plec de acas\, `mi
iau bagajul [i tot ceea ce `mi trebuie,
ne lu\m la revedere [i la plecare tu `i
spui mamei s\ `mi dea [i ni[te iaso-
mie... s\ iau adic\ [i frumuse]e [i ar-
monie de acas\... Un gest care m-a
emo]ionat mult, care m-a f\cut s\ `n-
]eleg de ce suntem tat\ [i fiic\... Din-
colo de s=nge, leg\tura dintre noi este
sufleteasc\, spiritual\...
Mai sunt at=t de multe de spus [i de
f\cut... Timpul din clepsidr\ a fost
prea zg=rcit cu noi. Trebuie s\ mai
avem o [ans\ de a tr\i mai deplin, s\
comunic\m mai bine, s\ facem totul
mai temeinic, mai atent! Trebuie!
(Postat la 2 iulie 2010)
* {tiam c\ va fi dureros, dar nu m\ a[-
Maria Stanciu-Viziteu
(fiica mijlocie)
Drag\ tati,
Drag\ tati, eu te iubesc mult [i a[tept
s\ ne mai întâlnim. A[ fi vrut s\ pe-
trecem mai mult timp împreun\ [i îmi
pare tare r\u c\ nu m-ai mai a[teptat
pu]in, poate te r\zgândeai. M\ gânde-
sc cu mult drag la timpul pe care l-
am petrecut împreun\ când eram mai
mic\. Erai bolnav [i trebuia s\ dormi
14 ore pe zi. Iar eu veneam [i s\ream
coarda în sufragerie. Niciodat\ nu m-
ai certat, niciodat\ nu mi-ai zis s\ m\
opresc c\ trebuia s\ te odihne[ti. Într-o
zi te durea tare capul [i ]i-am legat
varz\ în jurul lui. M\ uitam pe albume
[i l-am v\zut pe Napoleon în Hermi-
Nr. 447 / 15 - 31 iulie 2010
Mesajele familiei
]i-ai g\sit scuze. L-ai desenat [i era
mai frumos ca originalul. Acum câte-
va s\pt\mâni am avut o viziune cu tine
[i cu mama, mai era o oi]\ [i un leu alb
[i era]i una amândoi. Era]i în livad\ la
Filioru. ~mi lipse[ti nespus.
O s\ avem grij\ de mama.
Te iubim mult [i pentru totdeauna!
P.S. Cele mai multe comportamente
`n natur\ evolueaz\ `ntr-un mod cu-
noscut [i controlabil datorit\ unor legi
care le guverneaz\ [i care, `n mare
parte, sunt cunoscute [tiin]ific. C=teo-
dat\, `ns\ exist\ parametri care ating
puncte critice dincolo de care `ncep s\
guverneze alte legi, instabile, greu de
descris [i de explicat. Ca inginer ener-
getician, Ioan P. Viziteu a evoluat `n-
tr-un domeniu critic pentru siguran]a
unei societ\]i, domeniu pe care l-a `n-
]eles [i c\ruia i s-a d\ruit cu toat\ for]a
sa creatoare pentru a cl\di [i consoli-
da. A profesat `ntr-o ]ar\ care se zbate
`ntre comunism [i capitalism [i se afl\
aproape de marginea unui t=n\r impe-
riu. A prins o istorie `ntr-un punct cri-
tic, aproape de vortexuri, care au alte
sisteme de valori. Eu cred c\ a iubit
at=t via]a, c=t [i meseria, Moldova, ]a-
ra [i oamenii [i c\ a vrut s\ ia `n sine
toate evolu]iile tranzitorii, toate vor-
texurile [i s\ le topeasc\, pentru ca is-
toria s\ devin\ mai bl=nd\, legile [i
sistemele de valori s\ fie clare, simple,
prietenoase [i s\ se bazeze pe repere
universale. G=ndindu-m\ la el, `mi vi-
ne `n minte un citat, `nv\]at de mult,
despre un poet drag nou\. Aici, cred c\
ar evoca mai degrab\ lumina dintr-un
OM: „Ape vor seca `n albie [i peste
locul `ngrop\rii sale va r\s\ri p\dure
sau cetate, [i c=te o stea se va vesteji
pe cer `n dep\rt\ri, p=n\ c=nd acest
p\m=nt s\ `[i trag\ toate sevele [i s\ le
ridice `n ]eava fin\ a unui crin de t\ria
parfumurilor sale.”
(Postat la 14 iulie, 2010)
*
Elena Viziteu
(fiica mezin\)
Nu-mi vine s\ cred c\ tat\l meu nu
mai este...
teptam ca aceast\ durere s\ fie chiar at=t
de grea.
~n ultimul an l-am v\zut de trei ori; iar
ultima oar\ c=nd am vorbit cu el la tele-
fon (s=mb\t\ 26 iunie) a `nceput s\ pl=ng\.
Mi-e at=t de dor de el!
Nici m\car n-am putut fi acolo, s\-l
conduc pe ultimul drum...
C=t de mult a[ vrea s\ dau timpul `na-
poi... E nedrept c\ s-a `nt=mplat a[a. ~[i
dorea s\ fie b\tr=n, s\ stea cu nepo]eii,
s\-i `nve]e poezii, s\ le spun\ pove[ti.
M\ tot `ntreb: DE CE?...
{i nu g\sesc niciun r\spuns.
T\ticule drag, ]i-am aprins o mic\ lu-
mini]\ la marginea oceanului...
Te rog s\ m\ ier]i c\ nu am fost aco-
lo... tu [tii c\ o s\ ne re`nt=lnim c=ndva.
(Postat din Townsville, Australia, la 2
iulie, 2010)
Via]a b\c\uan\
 Nr. 447 / 15 - 31 iulie 2010

RO
RO

UNIUNEA
UNIUNEAEUROPEANÃ
EUROPEANÃ GUVERNUL
GUVERNUL ROMÂNIEI
ROMÂNIEI Fondul Social
Fondul Social European
European InstrumenteStructurale
Instrumente Structurale CCNNDDI PI PT T
MINISTERUL
MINISTERUL MUNCII,
MUNCII, FAMILIEI
FAMILIEI POSDRU 2007-2013
POSDRU 2007-2013 2007-2013
2007-2013 OOI PI POOS SD DRU
RU
ªª II PROTECÞIEI
PROTECÞIEI SOCIALE
SOCIALE
AMPOSDRU
AMPOSDRU

Proiect POSDRU ID - 19046

„PREG|TIRE PRACTIC| PENTRU PIA}A MUNCII”

Beneficiar: UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BAC|U, FACULTATEA DE {TIIN}E ECONOMICE
Colectivul de exper]i pe termen lung din cadrul Proiec- un demers teoretic [i aplicativ al
tului POSDRU ID - 19046 - „Preg\tire practic\ pen- unui grup de exper]i - cadre di-
tru pia]a muncii”, sub coordonarea managerului de dactice universitare, menit s\ a-
proiect, Prof. univ. dr. Mihai DEJU, a realizat `n primul sigure cre[terea contribu]iei cer-
an de implementare dou\ lucr\ri cu caracter [tiin]ific pu- cet\rii [tiin]ifice din domeniu la
blicate la Editura „Alma Mater” din Bac\u, respectiv: ra]ionalizarea deciziilor econo-
nLucrarea Contabilitate General\. Concepte. Aplica]ii mice [i `n mod special a decizi-
[i studii de caz. Caiet de practic\, prin structura [i con- ilor strategice [i tactice de mar-
]inutul s\u, constituie un demers teoretic [i aplicativ al keting, la consolidarea imaginii
unui grup de exper]i - cadre didactice universitare, menit organiza]iei [i a pozi]iei sale pe
C s\ asigure cre[terea contribu]iei cercet\rii [tiin]ifice din pia]\, a cre[terii performan]ei C
M domeniu, la ra]ionalizarea deciziilor economice, la `nt\- acesteia. M
Y rirea disciplinei [i sim]ului de responsabilitate `n gesti- Autorii [i-au propus, de asemenea, s\ elaboreze o lucra- Y
K unea resurselor [i, `n cele din urm\, la consolidarea pozi- re [tiin]ific\ av=nd menirea de a contribui la cre[terea re- K
]iei financiare a entit\]ilor [i cre[terii performan]ei aces- levan]ei educa]iei `n dob=ndirea de c\tre studen]ii pro-
tora. gramului de licen]\, specializarea „Marketing”, a com-
Autorii, exper]i `n cadrul Proiectului POSDRU „Pre- peten]elor necesare integr\rii [i men]inerii pe pia]a mun-
g\tire practic\ peutru pia]a muncii”, [i-au propus [i au cii, precum [i la dezvoltarea aptitudinilor profesionale
reu[it s\ elaboreze o lucrare [tiin]ific\ av=nd menirea de ale acestora.
a contribui la cre[terea relevan]ei educa]iei `n dob=ndirea Prin acurate]ea con]inutului tematic, lucrarea se adre-
de c\tre studen]ii programului de studiu Contabilitate [i seaz\ `n aceea[i m\sur\ studen]ilor, speciali[tilor si prac-
Informatic\ de Gestiune a competen]elor necesare inte- ticienilor `n domeniul marketing, c=t [i managerilor, `n-
gr\rii [i men]inerii pe pia]a muncii, precum [i la dezvol- treprinz\torilor [i tuturor celor interesa]i de utilizarea
tarea aptitudinilor profesionale ale acestora. marketingului pentru asigurarea unui management per-
Prin acurate]ea con]inutului tematic, lucrarea se adre- formant.
seaz\ `n aceea[i m\sur\ studen]ilor, speciali[tilor [i prac- Autorii nu au preten]ia de a fi abordat exhaustiv toate
ticienilor `n domeniul financiar - aspectele specifice domeniului, dar `[i
contabil, c=t si managerilor, `ntre- rezerv\ dreptul de a `mbun\t\]i con]i-
prinz\torilor [i tuturor celor interesa]i nutul lucr\rii `ntr-o edi]ie urm\toare,
de utilizarea contabilit\]ii ca ins- la care vor ]ine cont [i de eventualele
trument al unui management per- sugestii [i recomand\ri ale utilizato-
formant. rilor, studen]i sau speciali[ti `n dome-
niu [i nu numai.
nMarketing. Concepte. Aplica]ii [i
studii de caz. Caiet de practic\ este, Director Proiect,
de asemenea, o lucrare care, prin Prof. univ. dr. Mihai DEJU
structura [i con]inutul s\u, constituie

http:/www.ub.ro, http://fsec.ub.ro

Investe[te în OAMENI!
Proiect cofinan]at din Fondul Social European prin Programul Opera]ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007 - 2013, Axa prioritar\ 2 „Corelarea înv\]\rii pe tot parcursul vie]ii cu pia]a muncii”, Domeniul
Major de interven]ie 2.1 „Tranzi]ia de la [coal\ la via]a activ\”

Via]a b\c\uan\ Pag. 6

 Nr. 447 / 15 - 31 iulie 2010

Festivalul de Poezie „Avangarda XXII” -

Bac\u, 18 - 19 septembrie 2009
Dintre ultimile apari]ii publice ale lui
Ioan Viziteu
La `nm=narea Premiului

De la st=nga la dreapta: Ioan P. Viziteu, Nicolae Dabija (Chi[in\u), Virgil Guga (Sibiu), Corneliu Antoniu
(Gala]i), Ion Cozmei (Suceava), Ileana M\l\ncioiu (Bucure[ti), Sterian Vicol (Gala]i), Vasile Spiridon (P. Neam]),
Vasile T\r=]eanu (Cern\u]i), pr. Cornel Paiu (Roman), Carolina Ilica (Bucure[ti), Carmen-Raluca {erban (P.
Neam]), Mihai Cimpoi (Chi[in\u)

Premiul de Excelen]\ pentru cea mai bun\ carte de poezie a anului 2008:
~mpreun\ cu Vasile T\r=]eanu, Mihai Cimpoi
[i Arcadie Opai] la Casa „George Enescu”

T\cerea de clopot, de Ioan P. Viziteu

~n cadrul celei de-a IX - a edi]ii a
Festivalului-Concurs Interna]io-
nal de Poeezie „Avangarda XXII”
(la care au participat cei mai impor-
tan]i scriitori rom=ni contemporani)
au fost decernate Premiile Anuale
ale Funda]iei Culturale „Georgeta
C [i Mircea Cancicov”.
M Juriul, format din scriitorii Victor
Munteanu - pre[edinte, Doru Kal-
Y muski, Daniel Nicolescu, plasticia-
K nul Vasile-Cr\i]\ M=ndr\ [i univer-
sitarul Mircea Muntean, a acordat
urm\toarele distinc]ii:
lPremiul de Excelen]\ pentru cea
mai bun\ carte de poezie a anului
2008:
T\cerea de clopot,
de Ioan P. Vziteu, Editura
Funda]iei Culturale Cancicov,
Bac\u, 2008
lPremiul de Excelen]\ pentru cea
mai bun\ carte de proz\ a anului
2008: Str\luciri diamantine `n
Israel, de Doru Ciucescu,
Ed. Didactic\ [i Pedagogic\,
Bucure[ti, 2008
lPremiul de Excelen]\ pentru cea
mai bun\ traducere de poezie a
anului 2008:
antologia 33 de poe]i greci Ioan Viziteu, Arcadie Opai] [i Dan Per[a
contemporani, traducere, selec]ie
[i note de Sorina Munteanu,
Editura Funda]iei Culturale C
Cancicov, Bac\u, 2008 M
lPremiul de Excelen]\ pentru cel
mai bun plastician al anului 2008: Y
Ioan L\zureanu, membru al K
Uniunii Arti[tilor Plastici din
Rom=nia - Filiala Bac\u
lPremiul de Excelen]\ pentru cea
~mpreun\ cu Carmen-Raluca {erban
mai bun\ carte de [tiin]\ a anului
[i Liliana Ursu
2008:
Contabilitate aprofundat\.
Concepte, modele, studii de caz,
de Mihai Deju,
Ed. „Alma Mater”, Bac\u, 2008

Festivitatea de premiere - care a

avut loc la statuia lui Vasile Alecsan-
dri din Centrul Bac\ului - a benefi-
ciat nu numai de interven]iile fiec\-
rui invitat al Festivalului, ci [i de un
program artistic pe m\sur\ realizat Cu Sorina
de Ansamblul Folcloric „Privighe- Munteanu
torile Zeletinului” (dirijor, Nicolae
Popa) [i de solistele Oana-Maria
Stroia, Georgiana P\duraru [i Ni-
coleta Lela de la Liceul de Art\
„George Apostu”. (A. M.)

De la st=nga la dreapta (primul r=nd): Victor Munteanu, Liliana Ursu, Violeta Pintea, Ioan Pintea, Ileana M\l\ncioiu, Leo Butnaru, Dumitru M. Ion, Ioan
P. Viziteu, Carmen Raluca {erban, Ozana Kalmuski-Zarea, Vasile T\r=]eanu, Daniel Nicolescu, Mihai Cimpoi, Arcadie Opai]. (R=ndul al doilea): George Vul-
turescu, Cornel Paiu, Dan Per[a, Dumitru Augustin Doman, Valeria Manta T\icu]u, Emilian Marcu, Nicolae B\ciu], Ion Cozmei, Gheorghe Izb\[escu, Rodi-
ca Neagu (R=ndul al treilea): Ioan Radu V\c\rescu, Dan Petru[c\, Cornel Galben, Vali Boncu Constantin, Emil Buruian\, Gheorghe Glodeanu, Virgil Guga,
Daniel S\uca, Gheorghe Neagu
Pag. 7 Via]a b\c\uan\
Nr. 447 / 15 - 31 iulie 2010
Festivalul de Poezie „Avangarda XXII” -
Bac\u, 5 - 6 octombrie 2007
Mesaje pentru ultimul drum
Victor,
Nu-mi vine s\ cred c\ nu mai este aici,
cu noi... M\ doare at=t de mult... abia asta
`mi d\ certitudinea c\ a plecat cu adev\-
rat. Mare onoare mi-ai f\cut invit=ndu-m\
s\ citesc la portretul s\u `n c\rbune a-
prins...
Poate c\ nu ar fi r\u, la nivel de Consi-
liu Local, s\ se ia ini]iativa post\rii unor
pl\cu]e de marmur\ - in memoriam - pe
imobilele `n care au tr\it astfel de oameni
(cu portrete `n c\rbune aprins) care,
av=nd parte de discre]ie at=t `n via]\, c=t
[i la plecare, merit\ mai mult din partea
celor r\ma[i.
O astfel de pl\cu]\ nu este o avere...
„Portret `n c\rbune aprins” este, de
regul\, o celebrare `n via]\, g=nde[te-te [i
la portretele „`n sepia” ale celor `ntor[i la
ceruri.
Cu drag, cu iubire,
Silvia MILER
* c\r]i de autor sau coautor, cele peste 100
~mi exprim durerea [i regretul pentru
aceast\ desp\r]ire, zic eu, prematur\, de
cel care a fost [i r\m=ne un prieten drag
sufletului meu. Dar a[a a fost voia lui
Dumnezeu… Ce pot s\ spun despre dis-
tinsul Ioan Viziteu? ~n primul r=nd, a fost
un om de caracter, cu un comportament
ales `n familie [i `n societate. ~n al doilea
r=nd, a fost cre[tin ortodox devotat Bise-
ricii `n cadrul c\reia s-a n\scut [i a fost
botezat. De fapt, provine dintr-o familie
cre[tin\ deosebit de evlavioas\, av=nd do-
u\ surori `nchinate la una dintre cele mai
vestite m\n\stiri ortodoxe. ~mi aduc a-
minte c\ erau duminici [i s\rb\tori c=nd
era nelipsit de la Sf=nta Liturghie [i ascul-
ta cu mult\ aten]ie predica. De asemenea,
la `nt=lnirile din cadrul cenaclurilor lite-
rare conduse de Victor Munteanu [i Petru
Scutelnicu a fost nelipsit, sus]in=nd chiar
prelegeri pe tema poeziei cre[tine la ro-
m=ni.
A fost un om [i un profesor erudit, de-
monstr=nd c\ nu se poate credin]\ f\r\ [ti-
in]\ [i nici [tiin]\ f\r\ credin]\. Ne
rug\m,ca Bunul Dumnezeu s\-i fi d\ruit
bucuria `nt=lnirii cu Hristos [i toate tem-
merile existen]ei s\-i fi fost deslu[ite `n
lumina `nvierii [i a energiilor divine.
Pr. prof. dr. Constantin LEONTE
* {i-a[tept\m ultima [oapt\,
„Cei vii pomenesc pe cei mor]i. E o
datorie pe care muritorii [i-au stator-
nicit-o dintru `nsu[i `nceputul g=ndu-
rilor despre moarte” - spunea savantul
V. P=rvan.
Cine ar fi g=ndit c\, `ncep=nd din ziua
„Sfin]ilor Apostoli Petru [i Pavel”, vom
vorbi despre Ioan-Petru Viziteu la tre-
La Centrul de Cultur\ „Rosetti-Tescanu - George Enescu”, Tescani
De la st=nga la dreapta: Camil Vicol - Gala]i, Dumitru Augustin Doman - Pite[ti, Ion Tudor
Iovian - Buhu[i, Petru Scutelnicu - Bac\u, Victor Munteanu - Bac\u, Tudorel Urian -
Bucure[ti, Sterian Vicol - Gala]i, Ioan Viziteu - Bac\u, Georgeta Popovici - Bac\u, Nicoleta
Via]a b\c\uan\
cut? Iat\ c\, `n pofida speran]elor sale, ale
familiei [i prietenilor, inevitabilul s-a pro-
dus. Inima unui mare sufletist a `ncetat
subit s\ mai bat\ doar dup\ aproape 53 de
ani de via]\, c=nd se afla la v=rful carierei
sale pe care [i-a construit-o cu mare grij\
[i responsabilitate. Trista veste a umplut
de jale familia, toate rubedeniile [i to]i
prietenii [i cunoscu]ii, c\ci to]i `l iubeau
ca pe un om deosebit, un model de om.
N\scut `ntr-o familie de oameni gospo-
dari cu mul]i copii, Ioan-Petru Viziteu a
avut o via]\ exemplar\, zidit\ pe munc\
cinstit\. Din anii de liceu [i facultate, pre-
cum [i `n anii de munc\ `n profesia de
energetician a fost p\truns de un profund
cult al muncii [i un exemplar cult al pri-
eteniei. C=nd a fost s\-[i aleag\ profesia,
`n romantic\ `ndr\zneal\ s-a `ndreptat
spre o [tiin]\ de pionierat pe atunci, `n
]ara noastr\, spre energetic\, domeniu `n
care a devenit un specialist de referin]\,
recunoscut pe plan na]ional [i interna]i-
onal. Stau m\rturie `n acest sens cele 10
de studii [i articole publicate `n ]ar\ [i
str\in\tate (la Paris, Shanghay, Barcelo-
na, Vancouver etc.), numeroasele inven]ii
[i inova]ii `n specialitate, titlul de doctor
`n [tiin]a energeticii - cu o tem\ `n pre-
mier\ `n ]ara noastr\, dar [i managemen-
tul modern al unor institu]ii din domeniul
energeticii, stagiile de specializare `n
Fran]a [i S.U.A., munca la catedra uni-
versitar\, cursurile elaborate, [i nu `n ulti-
mul r=nd, formarea unei cohorte de ener-
geticieni.
Dedicat unei [tiin]e foarte exacte, baza-
t\ pe calcule reci, Ioan-Petru Viziteu era
un om cu larg orizont cultural, iubind ar-
ta, istoria, dar [i literatura, domeniu `n ca-
re s-a `nscris cu o crea]ie original\ cu-
prins\ `n volumele sale de poezie.
Ioan-Petru Viziteu ne-a p\r\sit c=nd
`nc\ mai avea multe de spus [i `nf\ptuit.
Ar fi putut d\rui `nc\ mult [tiin]ei [i cul-
turii rom=ne[ti. Ne-a l\sat o bogat\ mo[-
tenire [tiin]ific\ [i cultural\. A fost un om
de ac]iune care s-a d\ruit p=n\ la sacrifi-
ciu [tiin]ei [i culturii. R\m=ne un exemplu
de munc\ creatoare, con[tiinciozitate,
punctualitate, modestie [i respect. Perso-
nalitate remarcabil\ a zilelor noastre, a
fost un om deosebit fa]\ de care avem da-
toria cre[tineasc\ s\ nu-l uit\m.
Prof. dr. Ioan MITREA
*
O `nsorit\ zi din toamna anului 2009
(luna septembrie), una din cele dou\
ale Festivalului Interna]ional de Poe-
zie „Avangarda XXII”, mi-a oferit
[ansa ultimei `nt=lniri cu domnul Ioan
Viziteu. ~nt=lnirile noastre, ce-i drept,
au fost pu]ine, dar de neuitat.
Pe aleile din jurul conacului de la
Tescani, `n senin\tatea dup\-amiezii,
cu pu]in timp `nainte de manifestarea
care urma s-o aib\ `n prim plan pe
Ileana M\l\ncioiu, am schimbat im-
presii [i g=nduri despre tot felul de
subiecte - Festivalul care tocmai se
desf\[ura [i de al c\rui bun mers r\s-
pundea `n calitate de director artistic,
monumentul `n\l]at de comuni[ti lui
George Enescu chiar `n curtea conacu-
lui, cele mai recente proiecte ale mele,
care `i suscitau un sincer interes. Ni-
mic nu d\dea de `n]eles ce-avea s\ se
`nt=mple dup\ doar o lun\. ~n fa]a mea
se afla un om sur=z\tor, `n plin\ for]\
creatoare, un om plin de voie bun\ [i
de o energie cople[itoare, care nu `n-
ceta s\-i impresioneze pe cei din jur.
F\r\ s\ ne treac\ nicio clip\ prin
minte c\ era ultima noastr\ convorbi-
re, am „imortalizat” acea dup\ amiaz\
de septembrie `ntr-o fotografie, cea
din urm\ amintire. Dar, pentru mine,
aceast\ amintire nu poate fi dec=t un
prilej de mare bucurie. ~ntruc=t orice
bun r\mas e doar arvuna unei reve-
deri; desp\r]irea vremelnic\ de cei ple-
ca]i `n ve[nicie nu va face, c=ndva, de-
c=t s\ sporeasc\ bucuria revederii, ne-
umbrite de vreo alt\ desp\r]ire.
A[adar, drum bun [i la `nc\ [i mai
bun\ vedere, domnule Ioan Viziteu...
Sorina MUNTEANU
*
Vino, Doamne
Doamne-atot St\pân al lumii
Peste timp [i peste via]\,
Ce ne-ai scos din colbul humii,
Dând la to]i câte-o pova]\,
Vino azi, în clipa tristã,
S\ ne vezi pe to]i plângând,
Scuturându-ne-n batist\
Lacrima de dor din gând,
Vino, Doamne, [i pogoar\
Bun\tatea Ta deplin\
Peste to]i ce-l înconjoarã
Pe Profesor [i suspin\,
Vino, Doamne, c\tre noi,
Iertând lui fiece fapt\,
C\ci suntem cu to]ii goi
Vino, Doamne, peste toate,
Alungându-ne durerea,
C\ci [i dincolo de moarte
Fi-vom to]i, cum }i-este vrerea!
Cornel GALBEN
Pag. 8

Mesaje pe internet pentru ultimul drum
* face naveta `ntre P\m=nt [i Cer, c\ci, cu
Acum am sosit de la `nmorm=ntarea
profesorului, directorului, mentorului [i,
nu `n ultimul r=nd, al bunului meu prieten
Ioan-Petru Viziteu. Mult\ lume l-a iubit
[i multe lacrimi au curs. Este tare grea
desp\r]irea de un a[a OM.
V-a r\m=ne ve[nic `n amintirea celor
care l-au iubit. M\ rog Bunului Dum-
nezeu s\-i implineasc\ un vis nerealizat,
[i anume s\ se `nal]e CRUCEA de pe
Ceahl\u.
Dumnezeu s\-l odihneasc\ `n pace!
(Postat de Maria Comora[u la 1 iulie, 2010)
* T\cerea de clopot. „De ce-ai venit / A[a
Dup\ o lung\ [i grea suferin]\, scumpu-
lui nostru frate a `ncetat s\ `i mai bat\
inima `n noaptea Sfin]ilor Apostoli Pe-
tru [i Pavel, l\s=nd `n urm\ lacrimi, du-
rere [i suferin]\!
Nu `l vom uita niciodat\!
(Postat de Maica Sofia de la M\n\stirea
Agapia, sor\ dup\ trup cu Ioan P. Viziteu,
la 3 iulie, 2010)
* Jeni & Lambert Pierrat
Drag\ Ionel,
Am avut norocul s\-]i fiu nu numai un
frate mai mic, ci [i un prieten care te-a
privit `ntotdeauna cu admira]ie [i cu spe-
ran]\. M-ai `nv\]at mai `nt=i alfabetul, iar,
mai t=rziu, `n s\lile de medita]ie ale Lice-
ului Internat din Ia[i, mi l-ai adus aproape
pe Eminescu [i mi-ai deschis apetitul
pentru matematic\ [i fizic\. Am c\l\torit
prin lungile noastre discu]ii `n multe lo-
curi de pe P\m=nt [i din Cosmos, iar c\r-
]ile ne-au stat mereu al\turi. Aveai o mare
`ncredere `n for]ele tale [i m-ai sf\tuit,
c=nd mi-a fost greu, s\ nu renun], s\ mun-
cesc [i s\ am r\bdare. La temelia a ceea
ce sunt eu ast\zi stau numeroase pietre
a[ezate acolo de tine. Nu mai vorbesc de
faptul c\ m-ai readus la via]\ dup\ ce am
c\zut de pe un cal `n plin galop. Tu aveai
`ntotdeauna ceva special, erai altfel. Ai
fost mereu primul. Te-ai gr\bit chiar s\
vii pe lume c=nd mama noastr\ avea doar
pu]in peste 16 ani. La fel cum pare a te fi
hot\r=t s\ fii primul [i la plecarea la Dom-
nul. Ai dorit mereu s\ la[i `n urm\ c=te
ceva [i te asigur c\ ai reu[it, Nelu]ule.
Personalitatea ta puternic\ `mi insufla
mereu autoritate, siguran]\, seriozitate [i
altruism. Abia acum, c=nd nu mai r\spun-
zi la telefon, realizez c=t de mare este
pierderea mea, scump frate, dar [i a
`ntregii noastre familii. Iar c=nd voi n\zui
a mai `nf\ptui c=te ceva, voi bate drum
c=t de anevoios p=n\ la tine. S\-]i aflu
g=ndul, s\-]i cunosc p\rerea. Adic\ voi
Pag. 9
siguran]\, de printre stele, m\ vei `ndru-
ma s\ fac ceea ce e mai bine.
Cu lacrimi `n ochi,
Gelu
(Postat de Gelu Vezeteu din Vaslui, la
13 iulie, 2010 )
* de c=nd ne-am cunoscut [i devenit pri-
Moartea scumpului nostru frate... Nu
sunt cuvinte spre a exprima durerea
imens\ din inimile [i sufletele noastre.
Dar tu, frate, ne-ai preg\tit de mult pentru
aceast\ desp\r]ire prin volumul de poezii
t=rziu / La mine moarte? / Am avut / Prea
mult timp / Pentru `ntreb\ri / {i-aproape
toate / Au devenit p\cate”. T=rziu pentru
tine, [i, totu[i, mult prea devreme! Preg\-
te[te-ne, te rug\m, frate, [i un loc dinco-
lo, pentru c\ f\r' de tine va fi tare greu!
(Postat de un frate `n Hristos din Bac\u la 3
iulie, 2010)
* [i bl=nde]e.
Drag prieten,
l Cuv=nt rostit la slujba de
`nhumare
Mi-am dorit din suflet s\ fiu cu tine
[i cu cei care ]i-au fost al\turi `n ulti-
ma ta plimbare prin ora[ul `n care ai
tr\it, iubit [i muncit at=]ia ani. Nu am
putut s\ ajung, [i tu, acolo unde e[ti,
m\ vei `n]elege.
Noi am fost colegi, am fost prieteni.
Al\turi de tine, orice om `]i devenea
prieten. Al\turi de tine, totul c\p\ta o
alt\ dimensiune. Zilele `n care ne
`nt=lneam, discu]iile pe care le purtam
nu au fost ieri, sunt ast\zi, vor fi [i
m=ine [i at=ta timp c=t cei care te-au
cunoscut vor tr\i. Tu nu ai plecat de
aici, tu e[ti [i vei fi mereu `n noi. Am
`n fa]a mea cartea unui poet numit
Ioan-Petru Viziteu [i citesc: „Tot ce
vedem este trecut. / Doar `n noi / {i-
n iubirea noastr\ / Tr\ie[te Prezentul
Pur.”
Pentru noi, cei ce te-am iubit, vei fi
mereu Prezentul Pur.
Prietenul t\u, Dan.
P.S.: Nu vom r\m=ne doar cu amin-
tirea, cu poeziile [i vorbele de frumoa-
s\ pomenire ce se vor rosti cu diverse
ocazii. Suntem convin[i c\ de acolo,
de sus, dintr-o stea, va ve-ghea ca tot
ce este frumos, drept [i sf=nt s\ r\m=-
n\ valorile noastre, ale celor care l-au
cunoscut [i apreciat, [i, mai mult, s\ le
`mp\rt\[im [i altora, r\m=n=nd cu ini-
ma [i sufletul deschis pentru lucrul [i
Nr. 447 / 15 - 31 iulie 2010
Mesajele familiei
fapta cea bun\, a[a cum obi[nuiam s\
ne spunem, „facem ascultare”.
Dumnezeu s\ te ierte [i s\ te odih-
neasc\ `n pace!
*
Dragul nostru Leu din Carpa]i, parc\
era ieri [i au trecut, totu[i, aproape 13 ani
eteni `n modul cel mai natural cu putin]\,
`n ciuda distan]ei care ne desp\r]ea. Parc\
te vedem `mbr\]i[=ndu-ne cu o imens\
tandre]e [i bucurie de fiecare dat\ c=nd ne
revedeam [i nu putem uita momentele
deosebit de `nc=nt\toare pe care le petre-
ceam `mpreun\ c=nd vorbeam de c=te `n
lun\ [i `n stele. Nu mai departe dec=t
exact acum un an, eram `mpreun\ plim-
b=ndu-ne pe meleagurile moldave de care
erai at=t de m=ndru [i pe care le iubeai
din tot sufletul, m=nc=nd delicioasele
specialit\]i moldovene[ti, bucur=ndu-ne
de via]\ [i de natur\. De[i ne-ai p\r\sit fi-
zic prea devreme, [tim c\, din Templul la
a c\rui u[a ai b\tut pentru `nt=lnirea cu
tine `nsu]i, ne prive[ti cu mult\ prietenie
(Postat din Grenoble, la 10 iulie,
2010)
*
Ne-am cunoscut `n spitalul Col]ea, un-
de f\cea tratament. Pacien]ii `i spuneau
„domnul Profesor”'. Rar am v\zut o per-
soan\ at=t de modest\, decent\. ~n ciuda
suferin]ei discrete, dar intense, era foarte
senin. Un cre[tin adev\rat, care cuno[tea
menirea noastr\ efemer\ aici. Neobosit,
lucra [i pe patul de spital. Era apropiat de
to]i cei care sufereau `mpreun\ cu el. {i
nu era `ngrijorat sau `nsp\im=ntat de boa-
l\, tr\ia con[tient de menirea pe care a
avut-o aici. Din modestie, nu mi-a vorbit
prea multe despre realiz\rile sale. La o
simpl\ c\utare pe net, am aflat c\ era un
savant. Regret enorm c\ nu l-am cunos-
cut mai mult. So]ia sa `l urma pretutin-
deni [i e un exemplu de femeie iubitoare
si credincioas\ so]ului s\u. Deseori dor-
mea pe un scaun, l=ng\ patul din salon
sau `n c=te un pat liber, dac\ se g\sea. A
tr\it [i a luptat `n ultimii ani `mpotriva bo-
lii, [tiind, indiferent de deznod\m=nt, c\
el va `nvinge! Dumnezeu s\-l primeasc\
`n loca[ul drep]ilor, iar, dac\ de acolo va
avea trecere `naintea Ziditorului, s\ ne
mijloceasc\ [i pe noi prin rug\ciunile sa-
le!
(Postat de Victor Cristescu la 18 iulie,
2010)
Via]a b\c\uan\
Nr. 447 / 15 - 31 iulie 2010
Mesaje de desp\r]ire pe internet
* ile noastre.
Mesaje pe ultimul drum! Pentru c\ fratele meu a vrut s\ ridice
pe Muntele Ceahl\u m\rea]a cruce, a
pl\tit cu func]ia sa de director al Trans-
electrica Bac\u.
{i c=t a mai suferit atunci c=nd oa-
meni ce ar fi trebuit s\-l sprijine pentru
`nf\ptuirea acestei lucr\ri binepl\cute
lui Dumnezeu, l-au p\r\sit!
Dar tot nu s-a l\sat `nvins [i, cu spri-
jinul familiei, al p\rin]ilor, fra]ilor [i su-
rorilor a `n\l]at, la intrarea `n Strunga -
Cucova, satul natal, pe [oseua B\cau -
Ia[i, o minunata troi]\, poate cea mai
mare [i mai frumoas\ din Moldova!
(Petru Vezeteu, Bac\u)
* îndurerând pe to]i cei ce lucreaz\ în dome-
Este dureros [i o pierdere enorm\ pentru
mine, deoarece Ionel a fost un prieten drag
[i, `n acela[i timp, un st=lp al Bisericii din
satul s\u natal. Pierderea sa `nseamn\
enorm, pentru c\ acest Om, Fiu al Satului,
a fost cel care mi-a dat curajul, `n toamna
anului 2005, s\ duc mai departe planul
construc]iei din satul Cucova. ~mi aduc
aminte, c=nd m\ aflam pe schel\, cum
venea [i se ruga la Dumnezeu ca s\-mi dea
t\ria [i puterea de a duce p=n\ la bun sf=r[it
aceast\ Cruce, de a ridica, `ntr-o comunitate
de 32 familii - [i aceasta `mb\tr=nit\ `n
propor]ie de 90 % - un l\ca[ de rug\ciune.
Tr\iesc cu amar clipa c=nd am fost nevoit
ca `n ziua hramului satului s\u natal (hra-
mul Bisericii „Sf. Apostoli Petru [i
Pavel”) s\ aduc mamei, Maria, vestea
`ncet\rii din via]\ a lui Ionel. Mai ales c\,
`n acea zi de s\rb\toare, mama lui se
`mp\rt\[ise [i f\cuse pomenire so]ului ei,
Petru.
Nu cred c\ este o mai mare durere `n su-
fletul unei mame, care, dup\ ce trecuse, `n
urm\ cu c=teva s\pt\m=ni, prin pierderea
so]ului ei, prime[te vestea `ncet\rii din via-
]\ a fiului cel mare [i drag, Ionel.
Sper ca definirea de fiu duhovnicesc al
parohiei Cucova s\ fie v\zut\ de orice c\-
l\tor ce se `ndreapt\ spre Strunga, prin
ochii `nl\crima]i ai lui Ionel, prin acea mo-
numental\ Sf=nt\ Cruce ridicat\ la mar-
ginea drumului ce leag\ Bac\ul de Strun-
ga. Aceast\ Cruce este ridicat\ `n amintirea
sa pentru fiecare dintre noi, cei care l-am
cunoscut, un loc de binecuv=ntare, un tem-
plu de rug\ciune [i de `nchinare `n c\l\tori-
Via]a b\c\uan\
Sincere condolean]e dragii sale familii [i
fie ca Bunul Dumnezeu s\-l a[eze `n ceata
drep]ilor [i `n corturile sfin]ilor.
Dumnezeu sa-l ierte!
Pr. Ciprian Agavriloaie, din satul Cucova
comuna Strunga, jud. Ia[i -
Parohia „Sfin]ii Apostoli Petru [i Pavel”
(Postat la 18 iulie 2010)
* membru activ în Comitetul de Studii
~n ziua de 29 iunie s-a stins din via]\,
dup\ o lung\ [i grea suferin]\, Ioan-Petru
Viziteu, universitarul energetician, poetul
[i Marele Om, cum era cunoscut în Bac\u,
niul electroenergetic [i care l-au cunoscut.
Ioan-Petru Viziteu s-a n\scut la 20 au-
gust 1957, în Strunga, jude]ul Ia[i. ~n 1982
a absolvit Facultatea de Electrotehnic\,
sec]ia Energetic\ de la Institutul Politehnic
Ia[i. ~n anul 1997 a ob]inut titlul de doctor
în electroenergetic\ la Facultatea de Elec-
trotehnic\, Universitatea Tehnic\ Ia[i, cu
teza „Fiabilitatea sistemelor de securi-
tate cu aplica]ii la protec]ia [i automati-
ca instala]iilor electroenergetice”. Dup\
absolvirea facult\]ii, a fost repartizat la
IRE Bac\u, unde, în decursul timpului, a
parcurs toate treptele unei cariere de suc-
ces, de la inginer stagiar la [ef de sec]ie,
director adjunct [i director general al
Sucursalei Transelectrica Bac\u. ~n anul
2003 a trecut la Teletrans, Agen]ia Bac\u,
ca inginer-[ef, unde a lucrat pân\ la tre-
cerea în nefiin]\.
Domeniile de expertiz\ ale lui Ioan P.
Viziteu au fost protec]ia prin relee, au-
tomatiz\rile instala]iilor energetice [i fia-
bilitatea sistemelor energetice. ~n paralel
cu activitatea profesional\, el a desf\[urat,
începând din 1989, [i o important\ activi-
tate didactic\ la Universitatea din Bac\u,
la Catedra de Energetic\, în calitate de [ef
de lucr\ri, conferen]iar, profesor. A fost ti-
tularul cursurilor „Protec]ii prin relee [i
automatiz\ri în sistemele electrice” [i
„Fiabilitatea instala]iilor energetice”.
A înfiin]at, împreun\ cu prof. univ. dr.
ing. Ioan Gheorghiu, Sec]ia de Energe-
tic\ Industrial\; a dat via]\, a amenajat [i
dotat Laboratorul de Protec]ii prin relee
[i Laboratorul de Supratensiuni din
cadrul Catedrei de Energetic\ Industrial\.
De asemenea, a desf\[urat [i o sus]inut\
activitate de cercetare [tiin]ific\, concre-
tizat\ în publicarea a 98 articole în reviste
de specialitate, buletine [tiin]ifice univer-
sitare [i volume de conferin]e [tiin]ifice,
din care 10 din str\in\tate, cinci c\r]i teh-
nice, din care una din str\in\tate, dou\ bre-
vete de inven]ii [i cinci propuneri în curs
de brevetare. A derulat patru contracte din
Planul Na]ional de Cercetare, din care la
dou\ a fost director de proiect. A fost
CIGRE B5-Protec]ii [i Automatiz\ri,
elaborând rapoarte tehnice [i organizând
reuniuni ale Comitetului în România.
A mai fost membru în SIER - Pre[edin-
tele Filialei Bac\u, SIEAR (Instala]ii
Electrice [i Automatiz\ri), CNR-CIGRE,
CNR-LST (Lucrul sub Tensiune).
O alt\ latur\ a personalit\]ii lui Ioan Vi-
ziteu o constituie cea artistic\. A fost poet
[i a publicat dou\ c\r]i de versuri de o rar\
sensibilitate: volumul {oapte la u[a tem-
plului, în 2006, premiat de Filiala Bac\u a
Uniunii Scriitorilor, `n cadrul Festivalu-
lui-Concurs Na]ional de Poezie „Avan-
garda XXII”, [i T\cerea de clopot, în
2008, la Editura Funda]iei Culturale Can-
cicov. A fost membru `n consiliul editorial
al revistei „Ateneu” [i redactor al publi-
ca]iei „Via]a b\c\uan\”, membru al
cenaclului literar-artistic „Avangarda
XXII” [i, mai apoi, al cenaclului „Octa-
vian Voicu”.
A mai fost director artistic al Festivalu-
lui-Concurs Interna]ional de Poezie „A-
vangarda XXII” [i prezentator al progra-
mului folcloric „Favorit” din munici-piul
Bac\u.
Tulbur\tor este poemul „Târziu”, pe ca-
re l-a scris cu pu]in\ vreme `nainte de a ne
p\r\si: „De ce-ai venit / A[a t=rziu / La
mine, moarte? / Am avut / Prea mult timp
/ Pentru `ntreb\ri / {i-aproape toate / Au
devenit p\cate” (din volumul T\cerea de
clopot).
Prin dispari]ia lui Ioan-Petru Viziteu
energetica rom=neasc\ pierde o mare per-
sonalitate ce va r\m=ne pentru totdeauna
`n Panteonul [tiin]ei [i tehnicii rom=ne[ti.
Prof. dr. ing. Dan Zlatanovici
(Postat la 12 iulie, 2010)
Pag. 10
 Nr. 447 / 15 - 31 iulie 2010

Ioan-PetruViziteu - un artizan al Cuv=ntul lui Ioan

l Cuv=nt rostit la slujba de
`nmorm=ntare
Ioan-Petru Viziteu s-a n\scut la
20 august 1957 `n comuna Strunga,
jude]ul Ia[i, ca prim fiu al dreptcre-
dincio[ilor Petru [i Maria. A plecat de
mic de-acas\, cu lacrimi `n ochi, ur-
m\rit de privirea iubitoare a mamei
ce-[i petrecea `nt=iul n\scut, dar `n-
so]it de vrednicul s\u tat\, care `l lan-
sa pe orbita vie]ii, pred=ndu-l spre
formare dasc\lilor Liceului-Internat
din Ia[i. Prestigioasa [coal\ a influen-
]at hot\r=tor evolu]ia intelectual\ a
t=n\rului Ioan Viziteu, care a str\lucit
printre cei care au avut [ansa s\-i fie
aproape.
Dup\ terminarea liceului, se `nscrie
la Institutul Politehnic „Gh. Asa-
chi” din Ia[i, Facultatea de Electro-
tehnic\, pe care o absolv\ `n anul
1982. Prin reparti]ie, sose[te `n ora[ul
Bac\u, care l-a adoptat.
Evolu]ia sa profesional\ `ncepe la
IRE Bac\u - Sec]ia de distribu]ie a
energiei electrice. Dup\ perioada de
ucenicie, remarc=ndu-se ca un foarte
serios t=n\r inginer, este transferat la
Sec]ia PRAM. Aici a reu[it, al\turi de
colegii s\i ingineri [i mai[tri, s\ se de-
s\v=r[easc\ ca specialist `n domeniul
protec]iilor prin relee [i automatiz\ri,
fiind numit adjunct [ef SIT. ~n a-
ceast\ perioad\ de maxim\ eferves-
cen]\ devine doctor `n [tiin]e tehnice -
fiabilitate. De asemenea, a `mbog\]it
patrimoniul intelectual al Rom=niei,
cre[terii siguran]ei `n func]ionarea Viziteu la moartea
Sistemului Energetic Na]ional Patriarhului Teoctist
fiindu-i acordate de c\tre OSIM mai
multe brevete de inven]ii [i inova]ii.
~n vara anului 1998, la reorganiza-
rea Sistemului Energetic Na]ional,
este numit director adjunct dezvolta-
re exploatare al nou `nfiin]atei Su-
cursale Transport Dispecer Bac\u.
Prin ie[irea mea la pensie (ing.
{tefan Fr\]il\, n. r.), trece la conduce-
rea Sucursalei, `n calitate de director.
~n aceast\ perioad\ romantic\ [i
eroic\ au fost demarate [i, `n mare
parte, realizate marile proiecte ale
energeticii din zona Moldovei pe ca-
re at=t de mult a iubit-o, dorind s\ o
ridice la locul care i se cuvine. Sunt
proiecte g=ndite de el `n anii 2000,
respinse la acea vreme, care ast\zi se
realizeaz\, contribuind la cre[terea si-
guran]ei `n func]ionarea Sistemului
Energetic Na]ional.
~n anul 2002 preia conducerea
Agen]iei Bac\u a Teletrans. Spirit re-
nascentist, Ioan Viziteu a avut pre-
ocup\ri multilaterale `n tehnic\, lite-
ratur\, arte plastice, dar mai ales ne-a
fost un `ndrum\tor de spiritualitate
cre[tin\.
~n paralel cu activitatea de slujitor
al instala]iilor electrice a desf\[urat
cu har [i generozitate activitatea de
profesor universitar la Sec]ia de
Energetic\ Industrial\ a Universit\]ii
din Bac\u.
Lupt\tor neobosit pentru promova-
rea spiritualit\]ii moldave, a organi-
zat `n Moldova (Bac\u [i Suceava)
dou\ manifest\ri [tiin]ifice care au
devenit de referin]\ `n istoria recent\
a energeticii rom=ne[ti - SIG 99 [i
Conferin]a Regional\ a CIGRE -
Black Sea 2001.
~n anii de facultate [i-a unit desti-
nul cu colega de facultate, Georgeta,
care `i va fi sprijin [i surs\ de stabili-
tate [i for]\ pentru `ntreaga sa via]\.
Bunul Dumnezeu le-a d\ruit trei mi-
nunate fete - Ioana, Maria-Georgeta
[i Elena, deosebite, ca [i p\rin]ii lor.
~ncercat de o necru]\toare boal\, a
luptat ca un cre[tin adev\rat, av=nd `n
orice moment suportul `ntregii fami-
lii. Modul prin care a [tiut s\ `ndure
suferin]ele este o lec]ie cre[tineasc\
pe care Dumnezeu ne-a dat-o prin
persoana sa. S\ nu uit\m c\, dup\ un
Sf=nt Maslu, [i-a rec\p\tat puterea de
a merge la morm=ntul tat\lui.
Evlavia sa mare pentru Sf=ntul
Petru a f\cut ca acesta s\ mijloceasc\
la Bunul Dumnezeu ca trecerea lui la
via]a ve[nic\ s\ se s\v=r[easc\ `n pri-
mele ore ale marii s\rb\tori ai Sfin]i-
lor Apostoli Petru [i Pavel.
Noi, colectivul de energeticieni b\-
c\uani care l-am primit `n urm\ cu 28
de ani `n mijlocul nostru, p\str=ndu-l
cu noi, ne sim]im onora]i c\ am fost
`mpreun\ [i [tim cu siguran]\ c\ Sf=n-
tul Petru `i va deschide Por]ile Raiu-
lui. Avem credin]a c\ ne vom re`n-
t=lni, iar amintirea lui ne va mobiliza,
nu numai `n plan profesional.
Dumnezeu s\-l odihneasc\ `n pace!
{tefan-Vasile FR|}IL|
(Fost director al Transelectrica Bac\u)
st.fratila@clicknet.ro
E
„ ram student la Ia[i `n anii comu-
nismului. Tata venea duminica pe la
noi. Adesea ne duceam la Mitropolie.
Mi-amintesc prima slujb\, `n care a
predicat mitropolitul Teoctist. Nu-mi
venea s\ cred c\ pot exista astfel de ma-
nifest\ri, c=nd nou\ ni se spuneau la
[coal\ tot felul de ciud\]enii `n leg\tur\
cu religia. C=nd l-am auzit vorbind pe
mitropolitul Teoctist, s-au cutremurat
toate `n mine. Bl=nde]ea, ad=ncimea,
t=lcul, dar [i senin\tatea vorbelor rosti-
te, pe de o parte, [i atmosfera din Cate-
drala mitropolitan\, [i mul]imea ierar-
hilor cu vestimenta]ia lor, [i mitrele a-
celea purtate de ni[te oameni pe care-i
vedeam pentru prima dat\, pe de alt\
parte, `mi d\deau sentimentul c\ nu
sunt pe p\m=nt. C\ toate cele care mi se
spuneau `n [coal\ constituie o realitate
paralel\, stearp\, rece [i lipsit\ de ceea
ce mi se p\rea aici, `n catedral\, sub-
stan]\ vie. Doamne, piatr\ dac\ ai fi
fost, tot te `nvia glasul acela `n care cu-
vintele curgeau ca un c=ntec minunat
ce-]i panseaz\ toate r\nile, `]i `ndep\r-
teaz\ definitiv `ntreaga durere, `]i aduce
tot ceea ce-]i lipse[te, alung\ tot ce-]i
este potrivnic, te `mbrac\ `n flori [i-n
mireasma lor [i pe din\untru [i pe dina-
far\, `]i aduce cerul pe cre[tet ca s\-i
sim]i m=ng=ierea. De atunci, simt cerul
l=ng\ mine”.
(Prof. univ. dr. Ioan P. VIYITEU)
(Postat pe intgernet de C\t\lin
Munteanu, din Londra, la 2 iulie, 2010)

(Urmare din pag. 1)
- Voiam ca gre[eala s\ fie reparat\ m\car pentru
sistemul de telecomunica]ii dintre cele dou\ subsis-
teme amintite [i s\ realiz\m o cale de rezerv\ care
s\ treac\ printr-un alt punct situat pe Ceahl\u. Cu
alte cuvinte, ne propuneam s\ ridic\m un pilon pe
care s\ mont\m ni[te antene de telecomunica]ii, a[a
A[adar, Muntele Sf=nt al rom=nilor trebuia s\ ai-
b\ o cruce ca cea din Bucegi de pe v=rful Caraiman,
oferind un spectacol peisagistic [i, deci, turistic ab-
solut impresionant.
- C=t a]i reu[it s\ realiza]i din acest proiect `n-
dr\zne]?
- Am ob]inut, cu suficient efort, includerea `n pla-
nul de investi]ii al companiei at=t a p\r]ii de
pe Ceahl\u nu afecta mediul, pentru c\ existau va-
riantele transportului materialelor cu elicopterul
sau printr-un lan] viu prin care elementele compo-
nente s\ se dea din m=n\ `n m=n\. S-a `nt=mplat,
dup\ aceea, ceea ce [ti]i... atacuri `n pres\, demi-
sie...
La c=teva luni, `ns\, `n mun]ii Semenic se inau-
gura o cruce similar\. ~n concluzie, `n Banat [i `n
Muntenia s-a putut, `n Modova, nu! Apoi m-am

Pe cine avea s\ „ard\” Crucea...?

cum `ntre Bucure[ti [i Ia[i, de exemplu, exist\ o
mul]ime de astfel de st=lpi ridica]i pentru telefonia
mobil\. ~n plus, ar fi trebuit ca acestui pilon s\ i se
adauge dou\ bra]e. Prin urmare, la materialul nece-
sar construirii unui astfel de obiectiv trebuia ad\-
ugat materialul necesar celor dou\ bra]e. S\ mai
spunem c\, an de an, din st=lpii de electricitate de
`nalt\ [i foarte `nalt\ tensiune afla]i pe mun]ii [i
c=mpiile ]\rii se fura de zeci sau poate chiar de sute
de ori mai mult material dec=t cel necesar celor
dou\ bra]e!
documenta]ie, c=t [i a realiz\rii efective a st=lpului.
De asemenea, s-au ob]inut toate avizele necesare,
mai pu]in cel de la mediu (asta `n timp ce p\durile
noastre erau t\iate [i transportate zi [i noapte cu tre-
nurile [i ma[inile `n convoaie spre porturile de la
Dun\re [i Mare, l\s=nd mun]ii goi, f\r\ ca cei de la
mediu s\ scoat\ o vorb\!). Dar construirea pilonului
`mboln\vit, am fost c=teva luni imobilizat la pat.
C\rucior, gimnastic\ de recuperare, tratamente [i,
cu ajutorul Bunului Dumnezeu, iat\-ne din nou pe
culoarele vie]ii! Nu [tiu cum s\-I mul]umesc Cre-
atorului pentru darurile pe care mi le-a f\cut, mai
ales pentru faptul c\ m-a l\sat s\ ating aceast\ ju-
m\tate de secol de care pomenea]i! Atunci c=nd ne
merge bine, primim cu mare bucurie cele ce ni se
`nt=mpl\, f\r\ s\ mul]umim cuiva pentru „norocul”
nostru. De ce s\ ne pl=ngem atunci c=nd p\rem mai
lipsi]i de „noroc”?

Consiliul Cultural al „Vie]ii b\c\uane” Redac]ia

Redctor-[ef: Pr. dr. Constantin LEONTE
Redactor-[ef adjunct: Sorina MUNTEANU
Mihai Deju (pre[edinte COMAT S.A.), Petru Pl\cint\
(pre[edinte S.C. CYBERNET AUTO CENTER S.R.L.), Sever Bodron, Ioan D\nil\, Cornel Galben,
Petre Isachi, Alina Munteanu,
{tefan }ibuliac (director TRANSELECTRICA S.A. Bac\u), Silvea Munteanu, Daniel Nicolescu,
pr. Cornel Paiu, Neculai Plugariu, Ioan Neac[u,
Costic\ P. Neagu (director executiv S.C. SITOREX S.R.L.), Gheorghe Parascan, Cornelia Ichim-Pompiliu,
Valeriu T\nase, Ozana Kalmuski-Zarea
Gheorghe B\l\u (manager general S.C. ATLAS S.A.), Adri-
Fotoreporteri: Lucica [i Eugen Grigore
an Avram (pre[edintele SINDICATULUI LIBER ROMGAZ Tehnoredactare computerizat\: Camelia Soare
Secretariat-corectur\: Ionela P\dure
RA DISTRIBU}IE Bac\u), Gheorghe M\n\il\ (director Editor: Funda]ia Cultural\
DIREC}IA SILVIC| Bac\u), Ana Cazacu, Corina „Georgeta [i Mircea Cancicov” Redac]ia: Bac\u, Strada 9 Mai 80/A/7
Manolescu (administratori S.C. WOOLTOP S.R.L.), Vasile ISSN: 1583 - 6339 Cod po[tal: 600065
Telefon/Fax: 0 2 3 4 5 7 1 5 3 2
Ni]\ (pre[edinte TRICOTEX S.R.L. M\gura), Nelu Hordil\ Responsabilitatea `n ceea ce prive[te con]inutul Mobil: 0721861045
articolelor apar]ine, `n exclusivitate, autorilor. E-mail:fundatiacancicov@gmail.com
(pre[edinte UNION CONDROM S.A.) lAbonamentele se fac la sediul redac]iei sau fundatiacancicov@yahoo.com
prin telefon / fax: 0234 571532 viata_bacauana@yahoo.com
Pag. 11 Via]a b\c\uan\
 Nr. 447 / 15 - 31 iulie 2010
Ultimul drum al
universitarului [i poetului
IOAN P. VIZITEU - 1 iulie 2010
„Cu flori de rai v-a[tept la m=ntuire”
l Cuv=nt rostit la slujba de
`nmorm=ntare
Ne desp\r]im ast\zi `nl\cri-
ma]i, `ntr-o T\cere de clopot, de
Ioan P. Viziteu, om de [tiin]\,
profesor inegalabil [i poet curat,
sensibil, `nzestrat cu har divin.
Ast\zi nu mai roste[te {oapte la
u[a templului, pentru c\ el a in-
trat `n chiar templul eternit\]ii [i
C adast\ s\ stea cu `ngerii `n cer, la
M Cina cea de tain\.
Y G=ndurile mele nasc lacrimi
K din triste]ea plec\rii lui Ioan P.
Viziteu de printre noi, dar [i din
bucuria de a fi fost `n prezen]a
unei personalit\]i unice, a unui
om pentru care „a exista” a `n-
semnat a tr\i p=n\ la ardere [i `n
sfin]ire. A vorbi despre apusul u-
nui om de for]\ [i inteligen]\
aprins\, cum a fost Ioan P. Vi-
ziteu, este ca [i cum ai aminti de
dispari]ia unui continent. G=n-
dul cutremur\tor al plec\rii lui
nu ofer\ un loc dec=t memoriei,
ce-l `mbr\]i[eaz\ ca pe un om cu
`nalt\ tr\ire cre[tin\, ca pe un
prin] al bunului sim], al prieteni-
ei, ca pe o [ans\ suprem\ de care
[tiin]a rom=neasc\ [i caracterul
s\u, mai ales, `[i leag\ destinul
`nl\crimat `n diamante din c=nd
`n c=nd.
Un profesor universitar cu
vast\ preg\tire, de o profund\
sim]ire, un poet excep]ional, un
so] [i un tat\ devotat familiei, un
prieten inegalabil, iat\ punctele
cardinale ce i-au direc]ionat via-
]a, din p\cate at=t de pu]in\ [i de
fr\m=ntat\.
Pentru c\ l-a iubit, Dumnezeu
i-a scurtat suferin]a [i l-a chemat
la El, `n ceruri, pentru a-l prote-
ja [i a-l r\spl\ti pentru faptele sa-
Via]a b\c\uan\
le bune [i devo]iunea `ntru cre-
din]\. Chipul de lut a r\mas aici,
dar sufletul s\u iubitor [i iert\tor
[i-a g\sit, `n sf=r[it, Cerul, r=vnit
at=t de mult `n scurta-i via]\ tr\-
it\ aici, pe p\m=nt.
Pe l=ng\ numeroasele daruri,
via]a i-a rezervat prietenului
nostru Ioan Viziteu [i anevoioa-
sa aplecare spre tainele existen-
]ei semenilor, sub `nf\]i[area
dasc\lului universitar, menit a
lucra la cre[terea [i des\v=r[irea
tinerilor, `n sensul `n care Petre
}u]ea spunea: „Profesorul este
fabricant de oameni; el seam\n\
cu un t=mplar care ia un lemn
murdar de noroi, `l spal\ [i `l fa-
ce mobil\ de lux”.
Universitatea din Bac\u a avut
`n profesorul Ioan Viziteu - om
cu o zidire interioar\ temeinic\ -
un contraforte solid, sortit s\ a-
pere, cu puternicia pl\p=ndei
sale fiin]e, institu]ia de vitregia
seismelor la care uneori au su-
pus-o for]ele efemere ale `ntune-
ricului.
Prin via]a sa exemplar\, `n va-
riile sale ipostaze Ioan Viziteu a
devenit emblema unei eternit\]i
care, departe de a indica sf=r[itul
ineluctabil, d\ seama, `ntr-un
sens superior, de via]a `ns\[i,
dincolo de limitele accidentalu-
lui. {tiind c\ Marea Trecere `n-
seamn\ suprema ini]iere, omul
Ioan P. Viziteu a fost con[tient
c\ trebuie s\ moar\ pentru a re-
na[te `n eternitate. El n-a murit,
a trecut doar pragul pentru a-[i
g\si Cerul, adev\ratul cer.
Pentru colegii s\i, pentru prie-
teni, pentru familie, locul r\mas
gol `n universitate, `n c\minul
familial, `n Cenaclul „Avan-
garda XXII” este a[a de mare,
`nc=t oricine `[i poate da seama
c\ numai prin apropierea celor
r\ma[i doar pentru o clip\ aici,
pe p\m=nt, mai poate fi `ntruc=t-
C
va umplut. M
Prietene al nostru [i frate, sun- Y
tem aici to]i cei care te-am iubit K
[i te iubim [i avem convingerea
c\, oric=t ne-am apropia noi unii
de al]ii, nu vom putea umple go-
lul imens pe care l-ai l\sat.
A sunat de intrare. Profesorul
Ioan Viziteu a plecat spre am-
fiteatrul ve[niciei, s\ predea stu-
den]ilor s\i ultimul curs: cel des-
pre demnitatea [i curajul de a te
na[te din nou.
De fapt, Ioan Viziteu nu a mu-
rit, el tr\ie[te, prin tot ceea ce a
creat, `n sufletul tuturor celor
care l-au iubit, familie, prieteni,
colegi.
Dumnezeu s\-l odihneasc\ a-
colo unde cerceteaz\ lumina
Fe]ei Sale!
S\-]i fie somnul lin, prietene
Ioan Viziteu!
Daniel NICOLESCU
Pag. 12