ANALIZĂ STATISTICĂ

ASUPRA REZULTATELOR OBŢINUTE LA TEZA

PE SEMESTRUL I LA CLASA
A VIII-A
AN ŞCOLAR 2010-2011

ALBESCU (SECRIERU) LIVIA*

Profesor
Grad didactic I
ŞCOALA GENERALĂ NR.5 VULCAN

1
 NOŢIUNI INTRODUCTIVE

Statistica matematică se ocupă cu gruparea, analiza şi interpretarea datelor referitoare la

un anumit fenomen, precum şi cu unele previziuni privind producerea lui viitoare. În cadrul analizei
statistice a unui fenomen acţionează mai întâi statistica descriptivă, care se ocupă cu culegerea
datelor asupra fenomenului respectiv şi cu înregistrarea acestor date, apoi intervine statistica
matematică, care grupează datele, le analizează şi le interpretează în vederea unor predicţii privind
viitorul fenomenului
Statistica. joacă un rol tot mai important în diverse domenii de activitate printre care şi în
învăţământ, furnizând o gamă întreagă de informaţii legate de desfăşurarea procesului de
învăţământ de atingerea obiectivelor propuse de către un profesor în cadrul unei unităţi de învăţare.
În vederea creşterii calităţii procesului de învăţământ trebuie să se pună accentul pe monitorizarea
permanentă a rezultatelor elevilor, analiza , prelucrarea şi interpretarea de către profesor a datelor
culese de la elevi .
Lucrarea de faţă îşi propune să arate că evaluarea este la fel de importantă ca predarea şi
învăţarea , fiind o componentă a spiralei educaţiei şi că analiza statistică a rezultatelor obţinute cu
elevii este de un real folos atât în depistarea punctelor slabe cât şi în identificarea cauzelor si
imbunătăţirea rezultatelor..
Măsurarea este o activitate care furnizează date despre aspectele cantitative ale rezultatelor
înregistrate de elev . Volumul cunoştinţelor acumulate , frecvenţa unor greşeli cuprinse în
răspunsurile sau în lucrările elevilor , poate să indice şi claritatea şi exactitatea cunoştinţelor
respective longevitatea sau durate reţinerii în memorie , puterea şi aplicabilitatea acestora ,măsura
greşelilor şi ameliorarea acestora . Evaluarea nu rămâne niciodată la o simplă constatare , ci este
urmată de o analiză succintă a acestora . Dacă evaluarea performanţei elevilor este corectă ,
riguroasă, ea se transformă în „reglator” al întregii activităţi depuse de către elev şi cadru didactic .
Poate fi considerată şi ca un barometru al părintelui .
Rolul datelor statistice în viata practică este surprinsă de marele Goethe care
spunea: “ nu numai că cifrele generează lumea, ci ele arată cum lumea este
guvernată”...
Eficienţa procesului de învăţământ, performanţa şi randamentul şcolar se exprimă şi
prin progres şcolar. Acesta este exprimat de o asemenea stare calitativă a unei clase şi/sau
individ care înregistrează în raport cu un anumit nivel al cerinţelor şi al posibilităţilor
obiective şi/sau subiective creşteri substanţiale în rezultatele obţinute.
Progresul şcolar nu se identifică însă nici cu performanţa şi nici cu randamentul
şcolar. Progres şcolar poate înregistra şi un fost corigent sau chiar repetent care, evident, nu
s-a confruntat cu vreo performanţă şcolară şi la care randamentul şcolar a fost sub limita
accesibilului şi prevederilor normative şi didactice. Prin progres şcolar desemnăm anumite
stări calitative superioare în raport cu o anumită perioadă comparativă. La nivelul
progresului, care poate fi continuu, până la performanţă sau periodic, contribuie atât agenţii
educaţionali cât şi alţi factori stimulativi exteriori. În cele mai multe situaţii progresul
şcolar este de scurtă durată iar motivaţia şcolară este în general scăzută.

2
 2. CULEGEREA, PREZENTAREA ŞI PRELUCRAREA DATELOR
STATISTICE

În cadrul acestui referat mi-am propus ca tehnică de culegere a datelor observarea parţială
prin intermediul unui sondaj, aplicat la două clase de-a VIII-a la care predau la şcoala unde îmi
desfăşor activitatea. Cele două eşantioane sunt formate dintr-un număr de 29 de elevi la clasa a
VIII-a C, respectiv 25 de elevi la clasa a VIII-a D. Sondajul respectiv reprezintă lucrarea scrisă pe
semestrul I al anului şcolar 2010-2011 .

2.1 PREZENTAREA TESTULUI

ŞI A BAREMULUI DE NOTARE

Pentru evaluarea progresului şcolar al elevilor claselor a VIII-a la sfârşitul semestrului I s-a
utilizat un test de evaluare ce cuprinde un număr de nouă subiecte , pentru două numere.Lucrarea
scrisă conţine două părţi, prima parte conţine 4 subiecte a câte 3 itemi fiecare. A doua parte conţine
5 subiecte .
Testul a fost administrat unui număr de 29 elevi din clasa a VIII-a C, respectiv 25 de elevi
din clasa a VIII-a D. Timpul de lucru alocat a fost de 60 minute.

2.1.1 COMPETENŢE SPECIFICE URMĂRITE

• Utilizarea în exerciţii a definiţiei intervalelor de numere reale şi reprezentarea acestora pe

axa numerelor
• Folosirea terminologiei aferente noţiunii de număr real (semn, modul, opus, invers,
parteîntreagă, parte fracţionară) în contexte variate
• Deducerea şi aplicarea formulelor de calcul prescurtat pentru optimizarea unor calcule
• Alegerea formei de reprezentare a unui număr real şi utilizarea de algoritmi pentru
optimizarea calculului cu numere reale
• Recunoaşterea şi descrierea unor proprietăţi ale unor figuri geometrice plane în configuraţii
date în spaţiu sau pe desfăşurări ale acestora
• Folosirea instrumentelor geometrice adecvate pentru reprezentarea, prin desen, în plan, a
corpurilor geometrice
• Utilizarea proprietăţilor referitoare la drepte şi unghiuri în spaţiu pentru analizarea
poziţiilor relative ale acestora
• Exprimarea prin reprezentări geometrice a noţiunilor legate de drepte şi unghiuri în plan şi
în spaţiu
• Alegerea reprezentărilor geometrice adecvate în vederea optimizării descrierii
configuraţiilor spaţiale şi în vederea optimizării calculelor de lungimi de segmente şi de măsuri de
unghiuri
• Interpretarea reprezentărilor geometrice şi a unor informaţii deduse din acestea, în
corelaţie cu determinarea unor lungimi de segmente şi a unor măsuri de unghiuri
• Recunoaşterea şi descrierea unor proprietăţi ale unor figuri geometrice plane în configuraţii
date în spaţiu sau pe desfăşurări ale acestora

3
 LUCRARE SCRISĂ LA MATEMATICĂ PE SEMESTRUL I

SUBIECTUL I

1.a) Rezultatul calculului 5 2 − 3 ⋅ 5 este……………

b) Scrisă sub formă de interval mulţimea A = { x ∈ R / − 3 < x ≤ 2} este.......................
c) Intervalul (−2,6] conţine ..................numere întregi.
2.a) După scoaterea factorilor de sub radical numărul 192 se scrie..........
b) Rezultatul calculului 35 x 3 : ( x + 2 x + 4 x ) este……………
5
c) După raţionalizarea numitorului numărul este egal cu : ……….
3 5
3.a)Dintre numerele 4 2 şi 3 3 mai mic este …………..
b) Desenaţi un paralelipiped dreptunghic.
c) Fie piramida patrulateră regulată VABCD,VA=3 cm,AB=2cm.Perimetrul triunghiului VAB
este de.........cm.
4. Fie ABCDA’B’C’D’ un cub având latura de 4cm.
a) Lungimea segmentului BD este egală cu ……… cm.
b) Măsura unghiului format de dreptele BB’ şi AD este de …………°
c) Suma lungimilor tuturor muchiilor este de ……….cm.

SUBIECTUL II
5.a) Calculaţi media aritmetică şi media geometrică a numerelor x = 5 − 2 şi y = 5 + 2 .
( 2
) ( 2
) ( )
b) Arătaţi că 3 +1 + 5 −1 + 2 5 − 3 este număr natural.
x − 25
2
c) Simplificaţi raportul punând condiţiile de existenţă.
x − 10 x + 25
2

6. Descompuneţi în factori:
a) 25 x 2 +10 x + 1 ; b) 25 x 2 − 49 ; c) x 2 + 9 x + 8 ; d) bx − by + ax − ay .
7. Calculaţi A ∪B, A ∩B, A − B, B − A, unde:
 3x − 4 
A = x ∈ R / − 5 < < 1 şi B = {x ∈R / x −1 ≤ 2}
 2 
8a) Pe planul dreptunghiului ABCD cu AB = 16 cm şi BC = 12 cm se ridică perpendiculara
MD = 12 cm .Să se afle distanţele MA , MB , MC , MO , unde O este intersecţia diagonalelor
drptunghiului.
b) Piramida triunghiulară regulată VABC are muchia laterală de 15 cm şi latura bazei de
12 3 cm.Se cere să se calculeze înălţimea piramidei.
9. Trapezul dreptunghic ABCD are m( < A) = m( < B ) = 90 0 , AD>BC, AB=12 cm, AC=20cm,
CD=15cm si AD//BC. Pe planul trapezului se ridica perpendiculara AP=12 3 cm. Aflati distantele
de la P la BC si CD.

BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE

PARTEA I

4
Subiectul 1.a 1.b 1.c 2.a 2.b 2.c 3.a 3.b 3.c 4.a 4.b 4.c

Rezultatul 10 (-3,2] 8 8 3 5x 2 5 3 3 desen 8 4 2 90 0 48

corect 3
Punctaj 3p 3p 3p 3p 3p 3p 3p 3p 3p 3p 3p 3p

PARTEA II

5.a) - Formula pentru media aritmetică 1p

- Finalizare şi obţinerea rezultatului corect ma = 5 1p
- Formula pentru media geometrică 1p
- Finalizare şi obţinerea rezultatului corect m g =1 1p
5.b) - Folosirea corectă a formulelor 3p
- Finalizare şi obţinerea rezultatului corect 10 1p
5.c) - Descompunerea în factori primi a numărătorului, respectiv a numitorului 2p
- Punerea condiţiilor de existenţă 1p
x +5
- Simplificarea raportului şi obţinerea rezultatului corect 2p
x −5
6.a) - Aplicarea corectă a formulei de restrângere şi obţinerea rezultatului corect
( 5 x +1) 2 2p
6.b) - Aplicarea corectă a formulei diferenţei pătratelor şi obţinerea rezultatului
corect ( 5 x − 7 )( 5 x + 7 ) 2p
7. - Determinarea mulţimii A = ( − 2,2 ) 3p
- Determinarea mulţimii B = [−1,3] 3p
- Aflarea corectă a intervalelor de la operaţiile cu mulţimi
A ∪B = ( − 2,3] , A ∩B = [ −1, 2 ) , A − B = ( − 2,−1) , B − A = [ 2,3] 6p
8.a) - Realizarea desenului 1p
- Calculul corect al lui MA, BD, MB, MC şi MO. 5p
8.b) - Calculul corect al lui AM, AO, VO. 6p
9. - Realizarea desenului 1p
- Aplicarea teoremei celor trei perpendiculare pentru calculul distanţei
de la P la BC şi distanţei de la P la CD 2p
- Calculul lui PB din ∆PAB , calculul lui ED din ∆CED , calculul lui BC din
∆ABC 4p
- Aplicarea reciprocei teoremei lui Pitagora în ∆ACD şi calculul lui PC 1p

- Se acordă 10p din oficiu.

- Se punctează orice altă metodă de rezolvare care conduce la un rezultat corect.

2.2 TABELE STATISTICE

Gruparea datelor obţinute în urma administrării testului este organizată în tabelul 1 pentru
clasa a VIII-a C şi în tabelul 2 pentru clasa a VIII-a D.

Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
obţinută
5
 Număr - - 3 1 6 2 4 9 2 2
de elevi
Fig.1 Tabelul 1
Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
obţinută
Număr - 3 6 5 4 1 5 - 1 -
de elevi
Fig.2 Tabelul 2
Aceleaşi date sunt reprezentate şi în tabelele 3 şi 4 unde x i este caracteristica iar f i este
frecvenţa absolută de apariţie.

xi 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
fi - - 3 1 6 2 4 9 2 2
Fig.3 Tabelul 3

xi 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
fi - 3 6 5 4 1 5 - 1 -
Fig.4 Tabelul 4
În vederea prelucrării datelor statistice tabelele statistice trebuie să mai conţină frecvenţa

absolută cumulată crescător ( f ac ↑ ), frecvenţa absolută cumulată descrescător ( f ac ↓), frecvenţa

relativă cumulată crescător ( f rc↑ ), frecvenţa relativă cumulată descrescător ( f rc ↓ ).

Tabelele de date de mai jos cuprind atât gruparea datelor, cât si prelucrarea lor. Cu ajutorul
lui se poate face o serie de interpretari asupra fenomenului, previziuni, si în consecinţă se pot
adopta diferite măsuri ameliorative.
Nota ( x i Frecvenţa Frecvenţa Frecvenţa absolută Frecvenţa Frecvenţa Frecvenţa
) absolută absolută cumulată relativă relativă relativă
(fi) cumulată descrescătoare ( fr ) cumulată cumulată
crescătoare ( f ac ↓ ) crescătoare descrescătoa
( f ac ↑ ) ( f rc ↑ ) re ( f rc ↓)

1 0 0 29 0=0% 0,0= 0 % 1 = 100 %

2 0 0 29 0=0% 0,0= 0 % 1 = 100 %
3 3 3 29 0,10=10 % 0,10=10 % 1 = 100 %
4 1 4 26 0,03=3 % 0,13=13 % 0,89=89 %
5 6 10 25 0,20 = 20 % 0,34 = 34 % 0,86=86 %
6 2 12 19 0,06 = 6 % 0,41 = 41 % 0,65=65 %
7 4 16 17 0,13=13 % 0,55 =55 % 0,58 = 58 %
8 9 25 13 0,31=31 % 0,86 = 86 % 0,44=44 %
9 2 27 4 0,06=6 % 0,93 =93 % 0,13=13 %
10 2 29 2 0,06=6 % 1 = 100% 0,06=6 %
Fig.5 Tabelul 5 cu date de la clasa a VIII-a C
6
 De exemplu, să interpretăm datele din linia a a cincea a tabelului.
6 elevi din cei 29 au obtinut nota 5 20 % din efectivul total au nota 5
10 elevi din cei 29 au note sub 6 34 % din efectivul total au note sub 6
25 elevi din cei 29 au note peste 4 86 % din efectivul total au note peste 4

Nota ( Frecvenţa Frecvenţa Frecvenţa absolută Frecvenţa Frecvenţa Frecvenţa

xi ) absolută absolută cumulată relativă relativă relativă
(fi) cumulată descrescătoare ( fr ) cumulată cumulată
crescătoare ( f ac ↓ ) crescătoare descrescătoa
( f ac ↑ ) ( f rc ↑ ) re ( f rc ↓)

1 0 0 25 0=0% 0,0= 0 % 1 = 100 %

2 3 3 25 0,12 = 12 % 0,0= 0 % 1 = 100 %
3 6 9 22 0,24=24 % 0,10=10 % 0,88 = 88 %
4 5 14 16 0,20=20 % 0,13=13 % 0,64=64 %
5 4 18 11 0,16 = 16 % 0,34 = 34 % 0,44=44 %
6 1 19 7 0,04 = 4 % 0,41 = 41 % 0,28=28 %
7 5 24 6 0,20=20 % 0,55 =55 % 0,24= 24 %
8 0 24 1 0=0% 0,86 = 86 % 0,04=4 %
9 1 25 1 0,04 = 4 % 0,93 =93 % 0,04=4 %
10 0 25 0 0=0% 1 = 100% 0=0%

Fig.6 Tabelul 6 cu date de la clasa a VIII-a D

Să interpretăm datele din linia a a cincea a tabelului.

4 elevi din cei 25 au obtinut nota 5 16 % din efectivul total au nota 5
18 elevi din cei 25 au note sub 6 34 % din efectivul total au note sub 6
11 elevi din cei 25 au note peste 4 44 % din efectivul total au note peste 4
Se observă că aceste prelucrari ale datelor ne conduc la stabilirea procentului de promovabilitate al
clasei .

2.3. REPREZENTĂRI GRAFICE

Datele din tabelul 1 şi 2 se pot reprezenta si prin intermediul graficelor următoare:

7
10

5 Nota obţinută
Num ăr de elevi
4

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Fig.7 Histograma frecvenţelor absolute pentru clasa a VIII-a C

10

5 Nota obţinută
Num ăr de elevi
4

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Fig.8 Histograma frecvenţelor absolute pentru clasa a VIII-a D

În figura 9 am reprezentat în aceeaşi histogramă rezultatele obţinute de cele două clase.

8
 10
9
9
8
7
6 6
6
5 5 Nota obţinută
5 Num ăr de elevi
4 4
4 Num ăr de elevi
3 3
3
2 2 2
2
1 1 1
1
00 0 0 0
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Fig.9 Histograma frecvenţelor absolute pentru ambele clase

iar în continuare poligonul frecvenţelor absolute pentru ambele clase.

12

10

Nota obţinută
6 6 6 Num ăr de elevi
5 5 Num ăr de elevi

4 4 4

3 3
2 2 2 2

1 1 1

0 0 0 0 0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Fig.10 Poligonul frecvenţelor absolute

9
 2.4. DETERMINAREA MĂRIMILOR MEDII

2.4.1 MĂRIMI MEDII DE CALCUL

A) MEDIA ARITMETICĂ SIMPLĂ
Media aritmetică simplă este raportul dintre suma valorilor individuale ale seriei statistice şi
numărul lor ( efectivul total). Pentru clasa a VIII-a C media aritmetică simplă este:
x1 + x 2 + ... + x n T 193
m= = = = 6,65
n n 29
iar pentru clasa a VIII-a D media aritmetică simplă este:
x1 + x 2 + ... + x n T 114
m= = = = 4,56
n n 25
B) MEDIA ARITMETICĂ PONDERATĂ
Analizând formula de calcul pentru media aritmetică ponderată se observă ca, de fapt, se
reface calculul mediei aritmetice simple pentru fiecare valoare a frecvenţei. Pentru clasa a VIII-a C
media aritmetică ponderată este:
x1 f 1 + x 2 f 2 + ... + x n f n 193
mp = = = 6,65
f 1 + f 2 + ... + f n 29
iar pentru clasa a VIII-a D media aritmetică ponderată este:
x1 f1 + x 2 f 2 + ... + x n f n 114
mp = = = 4,56
f1 + f 2 + ... + f n 25
Dacă considerăm tabelul de mai jos:
Clasa Media clasei Nr. elevi x ⋅ fx
(x) ( fx )
a VIII-a C 6,65 29 192,85
a VIII-a D 4,56 25 114
Total 11,21 54 306,85
Fig.11
şi ne propunem să calculăm media generală a celor două clase vom constata că în cazul calculării
mediei aritmetice simple se va obţine
2

∑x i
6,65 + 4,56 11,21
m= i =1
= = = 5,605
2 2 2
Această medie nu reprezintă adevărata medie a celor două clase deoarece clasele nu au efective
egale de elevi. În acest caz este necesară calcularea mediei aritmetice ponderate.

10
 2

∑x f i i
306,85
m= i =1
2
= = 5,682
54
∑x
i =1
i

2.4.2. MĂRIMI MEDII DE POZIŢIE

A) MEDIANA
Rezultatele obţinute de cei 29 de elevi din clasa a VIII-a C pot fi puse sub forma următoarei serii
statistice simple:
Elev C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8 C9 C10 C11 C12 C13 C14 C15 C16 C17
Nota 3 3 3 4 5 5 5 5 5 5 6 6 7 7 7 7 8

Elev C18 C19 C20 C21 C22 C23 C24 C25 C26 C27 C28 C29
Nota 8 8 8 8 8 8 8 8 9 9 10 10
Fig.12
Seria având un număr impar de termeni, n = 29 , poziţia medianei se calculează cu

n + 1 29 + 1 30
formula = = = 15 deci poziţia celui de-al cincisprezecelea termen al seriei este 7.
2 2 2
Pentru cealaltă clasă se constată că mediana M este 4.
B) VALOAREA MOD SAU DOMINANTA
Valoarea mod sau dominanta este mărimea medie de poziţie care reprezintă valoarea
caracteristicii cu frecvenţa cea mai mare. Dominanta primei clase este D=8 iar pentru cea de-a doua
clasă este D=3

2.5 DETERMINAREA INDICATORILOR DE ÎMPRĂŞTIERE A DATELOR

2.5.1 INDICATORI DE ÎMPRĂŞTIERE DIN SISTEMUL MEDIEI ARITMETICE

A) ABATEREA MEDIE LINIARĂ

Abaterea medie liniară este media aritmetică a abaterilor valorilor individuale de la media
seriei statistice, luate în mărime absolută.
Dacă se urmăreşte determinarea dispersiei notelor obţinute de cele două clase atunci se
calculează mai întâi media notelor obţinute, apoi diferenţa ( în mărime absolută) fiecărei note faţă
de media aritmetică, obţinându-se datele din tabelul următor:

11
 Note 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Total m

Clasa 0 0 3 1 6 2 4 9 2 2 6,65
a VIII-a
C
x i −m 0 0 10,95 2,65 9,9 1,3 1,4 12,15 4,7 6,7 49,75

Clasa 0 3 6 5 4 1 5 0 1 0 4,56
a VIII-
aD
x i −m 0 7,68 9,36 2,8 1,76 1,44 12,2 0 4,44 0 39,68
Fig.13
Pentru determinarea abaterii medii liniare se procedează astfel:
în cazul primei clase:
n

∑x i −m
49,75
∆m = i =1
= = 1,71
n 29
iar în cazul celeilalte clase:
n

∑x i −m
39,68
∆m = i =1
= = 1,58
n 25
Acest indicator dă o imagine asupra gradului de omogenitate al claselor.

B) DISPERSIA SAU VARIANŢA

Dispersia sau varianţa se calculează ca medie aritmetică a pătratelor abaterilor variantelor
de la media aritmetică a seriei statistice.
n

∑(x i − m)
2

σ2 = i =1

n −1
Tabelul statistic pentru calculul dispersiei va cuprinde următoarele date:

Note ( x ) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Total
Clasa a VIII-a 0 0 3 1 6 2 4 9 2 2 29
C
f ⋅x =x 0 0 9 4 30 12 28 72 18 20 193
f ⋅x⋅x =x 0 0 27 16 150 72 196 576 162 200 1399
Clasa a VIII-a 0 3 6 5 4 1 5 0 1 0 25
D
f ⋅x = x 0 6 18 20 20 6 35 0 9 0 114
f ⋅x⋅x =x 0 12 54 80 100 36 245 0 81 0 608
12
 Fig.14
În cazul primei clase:
193 2
1399 −
σ2 = 29 = 1399 − 1284 ,4483 = 114 ,55173 = 4,091133
29 −1 28 28
iar în cazul celeilalte clase:
114 2
608 −
σ2 = 25 = 608 − 519 ,84 = 88,16 = 3,6733333
25 − 1 24 24
Valoarea mai mică a dispersiei în cazul clasei a VIII-a D indică o omogenitate mai mare faţă de
cealaltă clasă.
C) ABATEREA STANDARD
Abaterea standard reprezintă rădăcina pătrată a dispersiei.
n

∑(x − m)
2
i
σ = i =1

n −1
Pentru clasa a VIII-a C:
σ = σ 2 = 4,091133 = 2,0226549

Pentru clasa a VIII-a D:

σ = σ 2 = 3,6733333 =1,9165942 .
O valoare mică a abaterii standard indică faptul că media caracterizează bine seria, iar
pentru reprezentarea grafică a seriei, indică punctul în care curba îşi schimbă forma, devenind din
convexă, concavă.

D) COEFICIENTUL DE VARIAŢIE
Valoarea coeficientului de variaţie pentru clasa a VIII-a C este:
σ 2,0226549
V = ⋅ 100 % = ⋅ 100 % = 30,41586 %
m 6,65

iar pentru clasa a VIII-a D este:

σ 1,9165942
V = ⋅100 % = ⋅100 % = 42,03057 %
m 4,56

Valoarea relativ mare a coeficientului de variaţie pentru clasa a VIII-a D indică gradul
ridicat de împrăştiere a datelor, ceea ce se corelează, de altfel, cu informaţiile oferite de ceilalţi
indici ai dispersiei.

CONCLUZII

13
 Analizând rezultatele obţinute de elevi la această probă de evaluare se observă că au existat
mai puţine greşeli la itemii din prima parte, subitemii care privesc un număr mai mic de operaţii
faţă de cele complexe si itemii care au un continut de aritmetică faţă de cei cu conţinut de
geometrie;
Elevii întâmpină probleme la itemii de tip subiectiv .Încep să rezolve corect problemele dar
nu reuşesc să ducă rezolvarea până la final. Pe parcursul rezolvării, elevii dovedesc că ştiu
semnificaţia termenilor predaţi, dar nu se descurcă să efectueze calculele mai complexe şi să aleagă
modul optim de rezolvare. Experienţa altor teste de evaluare au arătat punctarea diferită a itemilor îi
dezorientează pe elevi. Itemii cu punctaj mic sunt consideraţi uşori şi nu li se acordă atenţie
suficientă făcând greşeli simple. Dimpotrivă, itemii cu punctaj mare sunt consideraţi dificili şi unii
elevi nu îi abordează.
Evaluarea este procesul prin care se stabileste dacă sistemul educaţional îşi îndeplineşte
funcţiile, dacă obiectivele propuse sunt realizate. Evaluarea efectuată de către profesor asupra
rezultatelor elevilor constituie o activitate deosebit de complexă. Procesul de evaluare presupune
realizarea mai multor operaţii, care vizează măsurarea, interpretarea şi aprecierea datelor obţinute,
precum şi adoptarea deciziilor.
Revenind asupra a ceea ce spunea Goethe “ nu numai că cifrele generează lumea, ci ele
arată cum lumea este guvernată”... o astfel de analiză efectuată în urma fiecărui test dat elevilor
furnizează profesorului o întreaga gamă de informaţii, atât asupra nivelului clasei, a progresului
şcolar al elevilor. Cu toate acestea profesorul trebuie să ţină cont de faptul că, succesul se măsoară
nu în raport cu reuşitele globale, ci in raport cu reuşitele fiecărui individ.
Deşi evaluarea randamentului şcolar este doar unul dintre elementele procesului de
învăţământ , ea constituie un element cheie , care , prin informaţiile pe care le furnizează despre
rezultatele activităţii instructiv - educative , devine un ghid al acesteia.

BIBLIOGRAFIE

14
1. Dobriţoiu, M. – NOTE DE CURS

2. Savu, C., Caba G. ş.a. – MATEMATICĂ , Teora,Bucureşti, 2005

3. Troie, A., Blajovan, Z. ş.a. – MATEMATICA ÎMPREUNĂ, Editura Waldpress, Timişoara,

2008

4. http://www.didactic.ro/

15