(CURTEA CONSTITUTIONALA A REPUBLICH MOLDOVA str. Alexandru Lapusnean or, 28, ‘Chiginau MD 2004, Republica Moldova SESIZARE prezentat in conformitate en articlul25 Fit g) din Legea ne 317-XII din 13 decembie 1994 ‘i privire la Cutes Constjionala gi atcolele 38 alin.) li, gg 39 din CodulJurisdetiet ‘Constitjionale nr, $02-Xi din 16 iunie 1995 pentru controlul constitutionalitagii Deeret 27 ianuavie 2021 privind [Contes consrmurionack ‘A REPUBLIC MOLDOVA ~éta her}1 AUTORUL SBSIZARIL Deputati in Parlamentul Republiii Moldova 1. Vasile BOLEA, 2. Alexandr SUHODOLSKI. Parlamentul Republicii Moldova Bulevardul Stefan cel Mare gi Stint 105,11- OBIECTUL SBSIZARIL Prezenta sesizare are dept obicct examinarea constitutionalitaii Deeretului Pregedintelui Republicii Moldova m.25-IX din 27 ianuatie 2021 privind desemnarea ceandidatului pentru funetia de Prim-ministu, HIL— CU PRIVIRE LA CIRCUMSTANTELE DE FAPT. Prin Decretul nr.25-IX din 27 iamvaric 2021 in calitate de ea fametia de Prim-ministru a fost inaintata doamna Natalia Gaveilis. La 8 februarie curent.candidatul a prezentat Parlamentului serisoarea n1.265 prin care ‘asolicitat votul de ineredereasupra programului de activitate gi a intregi liste a Guvernulu, La II februarie eurent, in cadtul sedinjei plenare 9 Legislativului a fost examinat progranul de activitate procum sista Guvernului desernnat, care odat find supuse votulu ‘ny au intrunit nici un vou Abia la 26 februarie 2021, Decretul nx.25/2021 a fost publicat in Monitoral Offical ni S7-65/34 Of, Ia data solcitarit votului de ineredere asupra progeamului si a tnegi liste a ‘Guvernului, Deeretul nu era in vigoare, dat find nepublicarea acestuie in Monitoral Of in condijile ar.76 al Consticuii, @ v.36 din Legea nr-100_ din 22 decembrie 2017 eu privie la atele normative, preeum si att din Legea n.173 din 6 ile 1994 privind modal de publicare si ntrare in vigoare a ateloro in aceste condi, publicarea Decretul ‘post factum, fapt care afectexzi a priori constitutionalitatea acest Subsidiag, aspectelor enunjate supra, conturim urmitoarele circumstanfe faptic, relevante spel! si probator estituionalitiii Deeretal Imediat dup emiterea Deeretulu sitca, Presedintele Republicti Moldova, dae Maia Sandu a dectarat In cadrul emisiunii .Moldova indirect” de fa postul MOLDOVA I: ~Parlamental irebuie sa deci, acolo sunt mai multe partide. Chiar decd au spus, Inclusy fa consuliarile public pe care le-am avut, cd Ig dorese anticipate, am vazut dupa ‘aceasta tot felul de posip. Aewm wneazt sd vedem in Parlanent, edna va merge dna Gavrilija, dact inr-adevir- deputafit igi dorese anticipate, dace isi dorese deblocarea acestei situa, 6 avem en parlament ales ixr-un serwin liber si corect”, a spus Maia Sandi "Clea cea mai seunté ar fi ca parlamentul si respingd de dowd ori eandidatul la fanetia de prin-ministru, deci si nu sustina. fn ziua votulu o s& putem si Tnyelegem cine ‘se teme de alegeri anticipate i cine va infelege cd aceasta e singura cale pe care trebuie s- ‘0 alegem ca sa seoatem fara din acest inpas politi’ Totodati, pe pagina oficial a institutt prezidentiale!, a fost plasat comunicatul potrivit caruia , alegerife parlamentare anticipate sunt singura cale pentru a iesi din impasul politic creat si ed cetdjeni trebuie sé aba dreptl sd-sialeaga deputati care sa {aed © majoritate responscbili ce va luera bn interesul oamenilor in urmatorul Parlanent. ‘Acton fractiunile din Parlament var avea posibilitatea sd demonsireze daca isi dorese eu ‘ddeverat aleger! parlamertare amtcipate sau daca umbla cu minciunt st tnceared sa pun ‘eqpeane”, « menfionat Meia Sandu”. dat desemnat penta Oficial a avut loc psn presen loncome depressed ep moldos-mi-s-oniaiza > ‘sel amare 202 pentane ce ete pri afn cadru intervurle, in perioada premergitoare, Seful statului a declarat of: wincredere in Natalia Gavrilia, pe care 0 considera “profsionisid, integra sf Fesponsabild, dar precieazd et ivestivea ovicdrui guvern ar face imposbifadizlvarea ‘actual Parlanent pin de penis traetst.”. “Totodat,formatiunes din care fcea parte anterior Maia Sandu, dar care continu si fie factunen paviamentarh care sine programul si echipa prezidentials ~ Fraeiunea Paridulu Aci si Soidatate a declarat prese fap wf] ehiardact Natalia Garlic fun excelent prin-ministra,deputeit PAS mu ‘or vota pent investireagavernuluacesei., Fraefiunea PAS nu va voa niet un guvern Inaiat in ocest Legislaty indet numa aga po f dectangtealegerleaicpate pe care leasteapté oameni. Problema aceste fri nu este i guvern, oricat de profesionis ar fh. Problema ocestel fart este ce mai corypt Parlament din Istria fart, eare nu va lisa ea ‘aces! gern a frcionez2” Potrivit stenograme?sedinei plenare a Parlamentalui din 11 februtie 2021, ceidaul desemnat da Natalia Gavia afirnat [Ma adreses de la aceasta tribund eeraenilor Republicli Moldova fe cise aft tn aceasta sala fle ofr e, fle cf se afd tn Moldova, fe @ se aft pe alte meleagwi Gaverml 51 Programa de guvernare pe care Il propum aziwrmeazit st fie susinut de to ‘amen doar de deputy. At am vent aici pentru a face un pas necesar spre alegeri anticipate To in fa acest val de sustinere, drag deputt 8 invit spleen Prtanemt sis-0 facet pentru copii sor, ea ei s8irdiascdin-0 Moldova in care pot gas deptat, Incare pot gdsiTocur de waned oportuntt de afcer gi respect pentru ctafean. Oamenit ini vor fara inapo, tar schinbarea incepe cu un Parlament ewrat si un Giwvern dedicat iinerest publi. tas facen wr ps spre ae da oamentlorce isi dovese [uJ De aceea Partidal PAS 9 echipa pe care oreprezint solicit, fa fel ea najoritatea cetienilor acest’ ari, dzolvarea Parlement’ declayarea alegerior anticipate. Ave hevoie de wn Parlanen! rsponsabil,capabil sd genereze soli pentru oament si pentru fara, gi mu peru cei care fara ol Drag cetien,dzifacem primul pas pentru aleger’anieipate,azi ducem mat proape de reclizare doringa aamenior “L-] Anal 2021, sper si tnsene alegert anticipate, wn Parlament eurat, un Gavern bun pentru oamen, cu mandatastmnat de 4 ani, pentru a aduee lniste si decvolarea teri roasre." Domnal Alexandra Slsars Stina etajen, Playforma DA este fratiune car in acest Parlement nu s-a vinta fost corupt, sa partielpat in jocurile de tranzact Jugari, transi, de lata not mu acceptin generdizarea, cénd se vorbeste o@ tot Parlamentl este corupt. Da, de acord arte muti deputat au dscredia, dar mu cet deta Playorma Da Este evident ef formatiunea, fractiunea uoastrd acl nu va vota pentru Gusernul doannel Gave, don enalicat atom Progranul propus si am luat act de componenta executivui.” Domnaul Pavel Filip: Adm vent ast in Parlament si mu me dm votul pentru un Guvern care nu vvea si fie ota. Inenyonam sé mus ast la tribund, dar, pad a win, “apn de-como nasa dese sean0s36 Sips prlanesn LikClick spike pMeshot WHER Aabit1288 um prin mistidararran CARAS epranen s0sklonenge RO‘an zis 8 ies pentru ami cere scuze in faja cetiyenitor Republicié Moldova. Persona, colegilor mei, le este rusine ce ce s-aIntdonplat asi in Partament IV — EXPUNEREA PRETINSEL SAU A PRETINSELOR INCALCARI ALE CONSTITUTIEL, PRECUM $I A ARGUMENTELOR IN SPRLJINUL ACESTOR ARIRMATIC in contextul ereurstanjeor de faptexpuse supra, eonturim considerentle de drept. dupa cum urmeazi: in Hourive n. 32 din 29 deere 2015 principi generale aplicabile tn materie de dleemnare a candidslus pent funcjia de Prim-minise, In Hotiirea ctl, Cuten & fetinut ef artcolul 98 alin (1) din Constiuie revede abuts exclusiva Preseinteui Republic de a desemna in candidat pentru funetia de Prin-minisru. Inacelai timp, Curt fa reinut cf, desi exclsiv,atibuia de desemnare nu poate fi disretionara, deoarece Preselintle va desemna an candidat penicu fea de premier numa dupa consulta Teasjimilor parlamentare. Curtea a mesiionate& in procedura de formare gi de tnvesie a Gavernula este esenil voll Parlamentui, Guverul va rspunde politic doar in fata Parlamentul ere it poat drt. Prneipul dela care se poroeyt in stele democrats, inferent de forma de guverdnin, este ca Guverol ebule sf exprine voinga maori police din Prlament, ia pencu a guvera, el tebuie s& beneiciee de sprjinel acess; ajo parlamentare, Analizaind ponderea Recta inte eele dou autriti pubic in procera de formarea Guvernulut, Curt conchis rol Paslamentului esteunuldesiv Invaporteu roll Presedinelui Republic. Aceast diferent de pondere se datoreaza fone de guvernmant parlamentare (a se ved §§ 88, 84, 8 gi 89 din Hotiriten itt). Mai ml, Caren rejinut €8, in confomtate ev prevedetle atoll 60 alin. (1) din Cons, Priamentul este organ rprezentatvstprem al poprului Republi Moldova (a se vedea HC nr 23 din 6 august 2920, § 17). in Hotirea nt 10 din 22 marie 2021 pent contolu coustiionalitii Deeretuui Presedintelai Republic Moldova nr, 47-1X din 16 marie 2021 privind desemnarea candidat pentru fungia de Prin-mninistr, referindu-se la conceptal efi” ‘eandidatuli a fnfia de Prim-ministru de a mai define respectivul statu eves jurdc, a nunfat real tn dieu, exprimat publi prin itermedul une’ pltforme de sovalzare, este vali gare efect di ri, cin data de 16 marie 2021. De altel, dca Hotarivea Curt Conituionale nr 16 din 17 iui 205 (ae vedea §§ 36.37 gi punta 1 Terele a $i) din Dispavitiv) jrevede c& anon publica demise Prin-minstau int in vigoare tn moment emiteril sf cesta atrage ope legis demisia Guvemulu, fr indeplinivea alte condi deforma sat cde procedur,acelasirafionament se pled sn azul persoanelpropuse de 0 tajoitate parlamentarformaliatt i ealitate de candies pentru faefin de Prim-minista, Prin urmare, Cutea eonsider8 nefondateargumentele autorilor sesizatit care susfin cl doar refuzul ofiial al dnei Mariana Durleteamu, comunicat Paramentuti, este vail” ‘Curtea reline exitnfs unei candidat presise pentru faneia de Prim-mvinistna repecintao condiie esesiall per formalizarea najsti parlamentae absolute, De ein jurisprudenfa sa, Cres a veiaut cf condi frmalizarit majortgji parlamentare Absolute este indplinitt acd: ()aetl care atest formalizarea majriii parlamentare confine date cu privire la mimarul si deputatii conerefi care constiuic majoritatea patlamentar’ absolut i acl reflect disponibilitatea depatailor de a susine o anumita Eandidaturd pentnt funeia de Prim-minist; (ii) aetul este comunieat Preyedinei sRepublicii Moldova in mod oficial (a se veden TIC nr. 6 din 23 Februarie 2021, § 52 94 jurisprudenfa citatd acolo). ‘In acceiagi Hotirire, inalta Curte opereaza cu conceptul ,convingerea eandidatului propus privind mentinerea aeceptului da a candida”, despre care vom aprecia inf. In Hotirirea nr nr. 6 din 23 februarie 2021 pentru controll constitutionalitatit Deeretului Prosedintelui Republicii Moldova nr. 32-IX din 11 februarie 2021 privind ‘desemnarea candidatului pentru funciia de Prim-ministy,Inalta Curte a apreciat -Consultarea care rezalté din norma constitufionald a articolului 98 alin, (1) este un dialog autentie asumet de prt, dialog care twebuie reaizat eu bund-credings in mod sincer ‘i responsabil, astfelinedt s8 fie ating scopul mentionat mai sus. Pe un ast de dialog teebuie sa se fundamenteze in mod obieetv decizia Pregeintelui Republicii de desemnare a ‘eandidatului la funcfia de Prin-ministra. In acest ea7, consultareareprezint® wn instrument Juric prevaiut de Constitute, care nu poate f lipsit de eficients (a se vedea, mutatis rutandis, HCC nt. 7 din 13 mai 2013, §$0).". Or, scopul de fapt era investirea Guvenulu Tot aici, Curtea mentioneaz urmatorul considerent al Comisiei de ln Venetia lRlespectarea prineipiulei preeminenjei dreprului nu se poate limita numai la punerea in ‘plcare a prevederilor explicte gi formale ale legit i ale Constitute. Respectarea preeminentei dry ied, de asemenea, un eomportament si pracici constitutionale, tare sé Tailiteze conformsrea en normele formale de citre toate organele constituionale si respeetultesiproc intre acestea” (ase vedea Avizul Comisici de la Venefia nr. 685/2012 din 17 decembrie 2012, CDL-AD(2012)026, § 72). in acest sens, sunt pertinente concluzile Comisiei de Ia Venetia potrivitedrora .-..] caultuile politice $i constinionale rebuie dezvoltate. Deranitarii nu urmarese intotdeauna interesole statului ca un integ,[...] Institfile nu pot fi prvite separa de persoanele cave le ‘conduc [..] lipsd de respect fade institu este strnslegata de o alt problemi tn cultura politics si constitujionals, gi anume incilearea principiului cooper Joiale inte instita {o] Numai respect reeiprae poate duce la stabilirea unor practic reeiproe acceptate, care este in eonformitate cu psrimoninl constitutional european si care fi permite unui stats ‘vite gt depigensed exizele eu serenitato” (a se vedea Avizul Comisie’ nr. 685/2012, CDL~ AD(2012)026, § 73), Tn condifile enuntate apreciem c&, intentia adevaraté in context emiterii Decretulai cticat a fost alta deeft cen statuata in a.98 din Constituje, pe aceast cate a fost fenta Legea Suprema din perspectiva principiului potrivit earuia norma juridied se aplici doar jn acele scopuri pentru care a fost previzuti, of orice alti Incercare eonstituie un abuz de drept. Acest deziderat este statuat expres in Conventia European’ a Drepturilor Onli precum $1 fn dreptut nafiona, care consaer8 caractel abuziv al exercitait unui drept in alt scop decit cel pentru care a fost consi Tnasemenea cirounstanfe, Sefulu statului a realizat exeritil nominaliziei unmarind atingerea conditile anunate in att.85 alin.2) din Constitute, iar procesul realizat in Leeislativ rimdine a fi teoretic si iluzoriu, dar nu concret si efectiv, fapt contr spirtului eft siliterei Com TTotodati, de momeat ce refzul doamnei Mariana Durlesteanu a fost apreciat de ete fnalta Curte crept fiind unul veritabil $i valabil, Custer menjionind .Cu_privire la valabilitatea renunféeii dnei Marian Durlesteanu de a fi desemnati in calitate de candidat pentru functia de Prim-ministr, Curtea admite argumental Pregedintelui Republicit ea refuzal in diseutie, exprimat public prin intermediul unei platforme de socializare, este ‘alabil si ate efeet din momentul anunfie lta de 16 marie 2021, De altel, daca Hotiedvea Cur(i Consttuionale nr 16 din 17 inne 2015 (a se vedea §§ 36-37 gi punctul 1 6literele a) sib) din Dispovitiv) prevede 8 anunful public al demisiei Prim-ministrulu inte n vigoare din momentul emiterii si acesta atrage ope legis demisia Guvermului, fart indepiinira alte} conditi dz forma sau de procedurd, acelasirationament se plies in eazul persoanei propuse de o mjritate parlamentara formalizatt tn calitate ce candidat penta Finctia de Prim-ministu, Prin urmare, Curtea considera nefondate argumentele autorilor sesiziré care susfin 8 doar refuzul oficial al dnei Mariana Dutlesteant, comunicat Parlamentolu, este valabil” in spiviul logicii consttujionale, solictarea Republic Moldova, precium si solieitarea publici a candidatului desemnat care tn plen a expus JAmintea de a nu i-se acorda vot de ineredere, reprezintd nimie altceya deett refuzal public al candidatulai ce a mai detine respectiva calitate. in respectivele condi, Decretul de nominalizare este lipsit de obiect in conditile pet al Hotarrii Cui Consttujionale nr.10 din 22 martie 2021, tn care Curtea a enunjat: ,,Curtea retine ef cevistenta unei candidatur’ precise pentru funetia de Prim-ministru reprezinta o condifie fesentala pentru formalizarea majortanit parlamentare absolute. De ale, in jurisprudenta sa, Curtea a refinu of condijia formalizarii majoritaqit parlanentare absolute este Indeplinita dct (9 actu care atest formalizarea majorite parlanentare contine date eu _privive a numarul si depuiati conereti care constituie majoritatea parlamemiara absolut; (i) actul reflecta disponibilitatea depuayiior de a sustine o anunitd canetidaturd pentru functia de Prin-ministrn; (i) actul este comunieat Pregedinielui Republic Moldova fn mod “oficial (ase veden HCC nz 6 din 23 februarie 2021, § 52 si jurisprudenta citar acolo)". ‘On, Decretul erticat ineeenz si mai existe in respectivele condi, potivit pe.65 al aceleisi hot De altfel, in spiritul art, 98 al Constitufei, scopul consularilor revida tn investrea Governul, atingerea obieotivelor previzute de at. 85 alin(2) din Legea suprem nu ponte ‘ave loc prin prisma altei norme constitujionale eae a fost creat pentru un seop exclusi. (Or prin entanful shu expuschige fn plenul Legislativului, eandidatul a declansat mecanismul previzut de art.98 (1), or ntentia sade facto a fost una iluzorie, Prin urmare, o asemenea situatin reprezinta un incident de pocedurd constitufionala, care na ineumba majority: parlamentare formalizate, iar exercitiul respectiv nu poate fi ealifieat drept ,solicitare de Investtura, dat find earacterul mimsat, ir scopul real era fentarea Constitute. Subliniem 4, prin emiteres Decretulu crticat, Presedintele Republicii Moldova a sfidat nu doar autoritates Constitute, da sia Curfii Constitutional eare, in jurisprudenta sa recent a decis ef, exercitiul investiii Guvernului urmeaza si fie unul sineer si responsabil Urmare celor enunfate, dat flind necorespunderea Decretului nf 25/2021 ou provederile ar.76 gi art.98 din Constitufie, considerim eminamente necesara apreeierea circumstanfelor deserise de cde Inalta Curtenormativ pertinent Axticolul 1 ‘Statul Republica Moldova {@) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, in care den repturile gi libertiile li, ibera dezvoltare a personalittii umane, dreptatea spl politic reprezint valori supreme si sit garanate tates omului, imu Articotul 6 ‘Separatia si colaborarea puterilor {in Republica Moldova puterea legislativa, exccutiva gi judeeatoreasca sint separate si colaboreazi in exercitarea prerogativelor ce le evin, potrvit prevederitor Const Articolul 7 Constitutia, Lege Suprema Consttujia Republicii Moldova este Legea ei Suprem. Nici o lege gi nie un alt act juridie ‘care contravine prevederilor Constitufei nu are pater jidica. Aticolul 76. Intrarea in vigoare a leg LLegea se publicd in Monitorul Oficial al Republieii Moldova gi intr in vigoare ta data publicri saw la data prevSzut in textul ei. Nepublicarea leit atrage inexistenta acest Moldova, soful statulut (1) Pregedintele Republicii Moldova est sol statu (Q) Presedintele Republicii Moldova reprezinta statu si este garantul suveranitai ependenteinafionale, al unitaiisintegrtii teitoriale afi Articolul 94, ‘Actele Presedintelu (1) In exercitarea atriburilor sale, Presedintele Republicii Moldova emite decrete, obligatori pentru executate pe fntreg tevtoriul statului. Decretele se publicd in Monitor Oficial al Republicti Moldova, (2) Decretele emise de Presedinte in exeretarea atibufilor sale previzzute fn articlul 86 Alineatul (2), aticotut 87 alineatele (2), (3) si (4) se contrasemneaza de cdtre Prinul- minis, Articolul 98. investtu (Q) Dupi consultarea fractunilor parlamentare, Presedintele Republi Moldova ‘desemmeaza un candidat pentru functia de Prim-ministra. (2)Candidatul pentru funetia de Prim-minist va cere, in termen de 15 zile de la desemnare, ‘volul de ineredere al Parlamentului asupra programului de actvitate si a Tnregi liste a 1 de acivitate si lista Guvernului se dezbat in sedis Parlameatului. Acesta incredere Gavernului cu votul—majoritigit—deputajlor—alesi ®4) in baza volului de incredere acordat de Parlament, Pregedintele Republicii Moldova saume;te Guvernul (3) Guvernul igi exercitt aibutile din ziua depuneri juramintuui de e&tre membri fui in faa Pregedintelui Republicii Moldova, (6) In eaz de remaniere gevernamentalé sau de vacant a funetiei, Pregedintele Republici ‘Moldova revoct gi mumeste, la propunerea Prin-ministulu, pe unii membri ai GuvermuiERINTELE AUTORULUI SESIZARIL Urmare celor expuse, fn conformitate cu prevederile art ar. 1, 6,7. gi 76, 77, 98 din Consttujia Republicii Moldova, art. art4 si art. 25 din Legea ew privire la Curtea Consttujionala, art. art. 4,38, 39 din CodulJutisdiejiei Consttufionale Solicit fnaltel Curt: 1. Admiterea spre examinare a prezentei sesizais 2. Examinarea prezentei sesizir in regim prioritar: creitarea controlului constitujionalitait $i declararea drept neconstituionali a ‘Decretului nr. 25-IX din 27 iamuarie 2021 eu privind desemnarea candidatului la fantia de Prim-ministrs V- DATE SUPLIMENTARE REFERITOARE LA OBIECTUL SESIZARI VI-LISTA DOCUMENTELOR 1. Decretul Presedinteui_ nr, 25-IX din 27 ianuarie 2021 privind desemnarea ceandidatului penta functia de Prim-ministeu; 2. Stenograma gedini plenare a Parlamentului Republicii Moldova din 11 februarie 20 YVIL-DECLARATIA $1 SEMNATURA Declaram pe onoate ca informaiile ce figureaza in prezentul Formular de sesizare sunt " CTR ae ea veange &