Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Motoare Electrice: Nume: Pestrea Ion Grupa: 112 B Facultatea: Inginerie Electrică
Motoare Electrice: Nume: Pestrea Ion Grupa: 112 B Facultatea: Inginerie Electrică
1
Cuprins
Principiul de funcționare..................................................................................................1
Utilizare...........................................................................................................................2
Clasificare........................................................................................................................2
Motoare de curent continuu.........................................................................................2
Cu excitație derivație...............................................................................................2
Cu excitație serie......................................................................................................2
Cu excitație mixtă....................................................................................................2
Cu excitație separată................................................................................................2
Motoare de curent alternativ........................................................................................2
Motoare asincrone...................................................................................................2
Motoare cu inele de contact ( rotorul bobinat)....................................................3
Motoare cu rotorul în scurtcircuit........................................................................3
Motoare de tipuri speciale...................................................................................3
Motoare sincrone.....................................................................................................3
Elemente constructive......................................................................................................3
Motorul de curent continuu.............................................................................................3
Motorul de curent alternativ............................................................................................5
Motorul de inducție trifazat.........................................................................................5
Motorul de inducție monofazat....................................................................................7
Servomotorul asincron monofazat...............................................................................8
Motorul sincron trifazat...............................................................................................8
Motorul sincron monofazat..........................................................................................9
Motorul pas cu pas.......................................................................................................9
Bibliografie......................................................................................................................9
2
Introducere
Clasificare:
Motoarele electrice pot fi clasificate după tipul curentului electric ce le
parcurge: motoare de curent continuu și motoare de curent alternativ. În funcție de
numărul fazelor curentului cu care funcționează, motoarele electrice pot fi motoare
monofazate sau motoare polifazate ( cu mai multe faze ).
3
C. Motoare asincrone
D. Motoare sincrone
Elemente constructive
4
și înfășurarea statorică. Rotorul este partea mobilă a motorului, plasată de obicei
în interior. Este format dintr-un ax și o armătură rotorică ce susține înfășurarea
rotorică. Între stator și rotor există o porțiune de aer numită întrefier ce permite
mișcarea rotorului față de stator. Grosimea întrefierului este un indicator important al
performanțelor motorului.
Înfășurarea rotorică parcursă de curent va avea una sau mai multe perechi de
poli magnetici echivalenți. Rotorul se deplasează în câmpul magnetic de excitație
până când polii rotorici se aliniază în dreptul polilor statorici opuși. În același
moment, colectorul schimbă sensul curenților rotorici astfel încât polaritatea
rotorului se inversează și rotorul va continua deplasarea până la următoarea
aliniere a polilor magnetici.
Pentru acționări electrice de puteri mici și medii, sau pentru acționări ce nu
necesită câmp magnetic de excitație variabil, în locul înfășurărilor statorice se
folosesc magneți permanenți.
Turația motorului este proporțională cu tensiunea aplicată înfășurării rotorice și
invers proporțională cu câmpul magnetic de excitație. Turația se reglează prin
varierea tensiunii aplicată motorului până la valoarea nominală a tensiunii, iar
5
turații mai mari se obțin prin slăbirea câmpului de excitație. Ambele metode vizează
o tensiune variabilă ce poate fi obținută folosind un generator de curent continuu
(grup Ward-Leonard), prin înserierea unor rezistoare în circuit sau cu ajutorul
electronicii de putere ( redresoare comandate, choppere ).
6
Cuplul dezvoltat de motor este direct proporțional cu curentul electric prin
rotor și cu câmpul magnetic de excitație. Reglarea turației prin slăbire de câmp se
face, așadar, cu diminuare a cuplului dezvoltat de motor. La motoarele serie același
curent străbate înfășurarea de excitație și înfășurarea rotorică. Din această considerație
se pot deduce două caracteristici ale motoarelor serie: pentru încărcări reduse ale
motorului, cuplul acestuia depinde de pătratul curentului electric absorbit; motorul nu
trebuie lăsat să funcționeze în gol pentru că în acest caz valoarea intensității
curentului electric absorbit este foarte redusă și implicit câmpul de excitație este
redus, ceea ce duce la ambalarea mașinii până la autodistrugere. Motoarele de curent
continuu cu excitație serie se folosesc în tracțiunea electrică urbană și feroviară
(tramvaie, locomotive).
Schimbarea sensului de rotație se face fie prin schimbarea polarității
tensiunii de alimentare, fie prin schimbarea sensului câmpului magnetic de excitație.
La motorul serie, prin schimbarea polarității tensiunii de alimentare se realizează
schimbarea sensului ambelor mărimi și sensul de rotație rămâne neschimbat. Așadar,
motorul serie poate fi folosit și la tensiune alternativă, unde polaritatea tensiunii se
inversează o dată în decursul unei perioade. Un astfel de motor se numește motor
universal și se folosește în aplicații casnice de puteri mici și viteze mari de rotație
(aspirator, mixer).
7
Motorul de inducție trifazat ( sau motorul asincron trifazat ) este cel mai folosit
motor electric în acționările electrice de puteri medii și mari. Statorul motorului de
inducție este format din armătura feromagnetică statorică pe care este plasată
înfășurarea trifazată statorică necesară producerii câmpului magnetic învârtitor.
Rotorul este format din armătura feromagnetică rotorică în care este plasată
înfășurarea rotorică. După tipul înfășurării rotorice, rotoarele pot fi de tipul:
, unde
f este frecvența tensiunii de alimentare și
p este numărul de perechi de poli ai înfășurării statorice.
8
rotor sunt mai intenși. Curentul absorbit la pornirea prin conectare directă a unui motor
de inducție de putere medie sau mare poate avea o valoare comparabilă cu curentul de
avarie al sistemelor de protecție, în acest caz sistemul de protecție deconectează motorul
de la rețea. Limitarea curentului de pornire al motorului se face prin
creșterea rezistenței înfășurării rotorice sau prin diminuarea tensiunii aplicate motorului.
Creșterea rezitenței rotorului se face prin montarea unui reostat la bornele rotorului (doar
pentru motoarele cu rotor bobinat). Reducerea tensiunii aplicate se face folosind
un autotransformator, folosind un variator de tensiune alternativă (pornirea lină) sau
conectând inițial înfășurarea statorică în conexiune stea (pornirea stea-triunghi - se
folosește doar pentru motoarele destinate să funcționeze în conexiune triunghi) sau prin
înserierea de rezistoare la înfășurarea statorică. La reducerea tensiunii de alimentare
trebuie avut în vedere că cuplul motorului este proporțional cu pătratul tensiunii, deci
pentru valori prea mici ale tensiunii de alimentare mașina nu poate porni.
Turația mașinii de inducție se modifică prin modificarea alunecării sale sau prin
modificarea turației câmpului magnetic învârtitor. Alunecarea se poate modifica din
tensiunea de alimentare și din rezistența înfășurării rotorice astfel: se crește rezistența
rotorică (prin folosirea unui reostat la bornele rotorice - doar la motoarele cu rotor
bobinat) și se variază tensiunea de alimentare (folosind autotransformatoare, variatoare
de tensiune alternativă, cicloconvertoare) sau se menține tensiunea de alimentare și se
variază rezistența din rotor (printr-un reostat variabil). Odată cu creșterea rezistenței
rotorice cresc și pierderile din rotor și implicit scade randamentul motorului. O metodă
interesantă de reglare a turației sunt cascadele de recuperare a puterii de alunecare. La
bornele rotorice este conectat un redresor, iar la bornele acestuia este conectat un motor
de curent continuu aflat pe același ax cu motorul de inducție (cascadă Krämmer cu
recuperare puterii de alunecare pe cale mecanică). Tensiunea indusă în rotor este astfel
redresată și aplicată motorului de curent continuu astfel încât cuplul dezvoltat de motorul
de curent continuu se însumează cuplului dezvoltat de motorul de inducție. Reglarea
turației motorului de inducție se face prin reglarea curentului prin înfășurarea de excitație.
În locul motorului de curent continuu se poate folosi un invertor cu tiristoare și un
transformator de adaptare (cascadă Krämmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale
electrică). Tensiunea indusă în rotor este astfel redresată și prin intermediul invertorului
și a transformatorului este reintrodusă în rețea. Reglarea vitezei se face din unghiul de
aprindere al tiristoarelor.
Turația câmpului magnetic învârtitor se poate modifica din frecvența tensiunii de
alimentare și din numărul de perechi de poli ai mașinii. Numărul de perechi de poli se
modifică folosind o înfășurare specială (înfășurarea Dahlander) și unul sau mai
multe contactoare. Frecvența de alimentare se modifică folosind invertoare. Pentru
frecvențe mai mici decât frecvența nominală a motorului (50 Hz pentru Europa, 60 Hz
pentru America de Nord) odată cu modificarea frecvenței se modifică și tensiunea de
alimentare păstrând raportul U/f constant. Pentru frecvențe mai mari decât frecvența
nominală la creșterea frecvenței tensiunea de alimentare rămâne constantă și reglarea
vitezei se face cu slăbire de câmp (ca la motorul de curent continuu).
Sensul de rotație al motorului de inducție se inversează schimbând sensul de
rotație al câmpului învârtitor. Aceasta se realizează schimbând două faze între ele.
9
Motorul de inducție cu rotorul în colivie este mai ieftin și mai fiabil decât motorul
de inducție cu rotorul bobinat pentru că periile acestuia se uzează și necesită întreținere.
De asemenea, motorul de inducție cu rotorul in colivie nu are colector și toate
dezavantajele care vin cu acesta: zgomot, scântei, poluare electromagnetică, fiabilitate
redusă și implicit întreținere costisitoare. Motoarele de curent continuu au fost folosite
de-a lungul timpului în acționările electrice de viteză variabilă, deoarece turația motorului
se poate modifica foarte ușor modificând tensiunea de alimentare însă, odată cu
dezvoltarea electronicii de putere și în special cu dezvoltarea surselor de tensiune cu
frecvență variabilă, tendința este de înlocuire a motoarelor de curent continuu cu motoare
de inducție cu rotor în colivie.
10
IV. Motorul sincron trifazat
11
V. Motorul sincron monofazat
Este realizat uzual ca motor sincron reactiv cu sau fără magneți permanenți pe
rotor. Asemănător motoarelor de inducție monofazate, motoarele sincrone monofazate
necesită un câmp magnetic învârtitor ce poate fi obținut fie folosind o fază auxiliară și
condensator fie folosind spiră în scurtcircuit pe polii statorici. Se folosesc în general în
acționări electrice de puteri mici precum sistemele de înregistrare și redare a sunetului și
imaginii.
VI. Motorul pas cu pas
Motorul pas cu pas este un tip de motor sincron cu poli aparenți pe ambele
armături. La apariția unui semnal de comandă pe unul din polii statorici rotorul se va
deplasa până când polii săi se vor alinia în dreptul polilor opuși statorici. Rotirea acestui
tip de rotor se va face practic din pol în pol, de unde și denumirea sa de motor pas cu pas.
Comanda motorului se face electronic și se pot obține deplasări ale motorului bine
cunoscute în funcție de programul de comandă. Motoarele pas cu pas se folosesc acolo
unde este necesară precizie ridicată (hard disc, copiatoare).
.
.
Bibliografie
Constantin Ghiță - Mașini electrice, Ed Matrix Rom, București, 2005, ISBN 973-
685-919-3
Ion Mihai - inginer, Dorin Merișca - inginer, Eugen Mânzărescu - inginer
-Manual pentru autorizarea electricienilor instalatori Centrul de Informare și
Documentare pentru Energetică, București 1998
12