CURS 20

(AM 1) Recapitulare
examen final.
28-29 ianuarie 2021

Lect.dr. Raluca Purnichescu Purtan

  x
Se consideră integrala improprie I = 
0 1+ x 6
dx . Este convergentă? Dacă da, calculați valoarea ei.

Vom încerca să folosim integralele Gamma și Beta pentru a calcula integrala (dacă putem folosi aceste
integrale, atunci integrala din enunț va fi convergentă, pentru că integralele Gamma și Beta sunt
convergente).
 x p −1
B ( p, q ) =  dx
(1 + x )
0 p+q
5
1 −
Schimbare de variabilă x6 = t , dx = t 6 dt , x = 0  t = 0 și x =   t =  .
6
2
−
1 t 3
I=  dt
6 0 1+ t
1  2
  
1 1 2 1 3  3 1  3
I = B ,  = =  =
p −1 = −
2
 p=
1 6 3 3 6  (1) 6 sin  9
3 3 3
2
p + q =1  q =
3
 Calculați  x ds , unde  =  1   2 , cu  1 : y = x 2
+ 1 , pentru x   0,1 și  2 este segmentul ce unește


punctele A ( 0,1) cu B (1,2 ) . Reprezentare grafică.

Se poate aplica formula Green-Riemann pentru a calcula integrala de mai sus? Justificați !
y
Parametrizarea arcului de parabolă:
 x(t ) = t  x(t ) = 1 B (1, 2 )
, t   0,1
2
 1 (t ) =   1(t ) =   1(t ) = 1 + 4t 2
= +  y(t ) = 2t
2
 y (t ) t 1
y = x2 + 1
1 1 1
( ) A ( 0,1)
1
I1 =  x ds =  t 1 + 4t dt =  8t 1 + 4t 2 dt = (...) =
2
5 5 −1
1
0 8 0 12

Parametrizarea segmentului: 0 1 x

 x(t ) = t  x(t ) = 1
, t   0,1
2
 2 (t ) = 2
1
 2 (t ) =   2 (t ) =  I 2 =  x ds = 2  tdt =
 y (t ) = t + 1  y(t ) = 1 2
0 2

I = I1 + I 2 =
1
12
(
5 5 −1 +
2
2
)
 Calculați volumul corpului delimitat de suprafețele x 2 + y 2 = 1 − z , x 2 + y 2 = 1 și z = −1 . Reprezentare
grafică.

z −1
x2 + y 2 = 1 − z se scrie x 2 + y 2 = și este un paraboloid cu axa de simetrie Oz, vârful în (0,0,1),
−1
deschidere în jos, secțiune cerc.
z
Suprafața de ecuație x + y = 1 este cilindrul de raza 1, secțiune cerc, axă de simetrie Oz
2 2

z = −1 este un plan paralel cu xOy .

( 0, 0,1)
 
 ( 2 − x − y 2 )dxdy
1− x 2 − y 2
V=  dxdydz =   dz dxdy = 2

 D  −1
 D
x =1

D = prxOy  = ( x, y )  2
x2 + y2  1  x

y
Folosim trecerea la coordonate polare:
z = −1

 x = r cos t 2 2 
 

( )  4
 dt = 1

1
, r   0,1 , t   0, 2  V= − dt =
2
  2 r rdr
 y = r sin t 0  0 0 2
J =r
 Folosind formula lui Stokes calculați:  ydx + zdy + xdz , unde  este curba de intersecție a suprafețelor

de ecuație x 2 + y 2 + z 2 = 4 și y + z = 2 (alegeți sensul de parcurgere al curbei). Reprezentare grafică.

z
V = yi + z j + xk rotV = −1  i − 1  j − 1  k
z=2

Alegem sensul de parcurgere trigonometric; N

Suprafața S este inclusă în planul de ecuație y + z = 2

y=2
Suprafața S se parametrizează cartezian: x = x , y = y , z = g ( x, y ) = 2 − y y

parametrizarea vectorială: r ( x, y ) = xi + yj + ( 2 − y ) k

g x
p= =0 N ( x, y ) = − p  i − q  j + 1 k = 0i + 1 j + 1k
x
g rotV , N = −2
q= = −1
y
Stokes:  ydx + zdy + xdz = 
 S
rotV , n d =  −2 dxdy
D
D = prxOy S
Pentru determinarea proiecției, ”eliminăm” z din ecuațiile date:

 x2 + y 2 + z 2 = 4 x 2 ( y − 1)
2

 x + y + (2 − y) = 4  + =1
2 2 2
 Elipsă cu centrul în (0,1) și semiaxe 2 și 1.
y + z = 2 2 1


 x (
2
y − 1)
2


D = prxOy S = ( x, y )  2
+  1
 2 1 
 

Folosim trecerea la coordonate polare pentru elipsă:

 x = 2 r cos t
, r   0,1 , t   0, 2  2

   r dr  dt = −2 2 
1
 −2 dxdy = −2 2
 y = 1 + r sin t 
D
0  0 
J = 2r
 Calculați aria de pe suprafața de ecuație x 2 + y 2 = 1 , situată în interiorul suprafeței de ecuație
x2 + y 2 + z 2 = 4 . Reprezentare grafică. z

z=2
x + y = 1 este un cilindru eliptic, axa de simetrie Oz, secțiune cerc de rază 1.
2 2

x 2 + y 2 + z 2 = 4 este o sferă centrată în origine, de rază 2.

Datorită simetriei suprafeței, vom calcula doar pentru z  0 și la final y=2
y
Vom înmulți aria obținută cu 2.
Parametrizarea cilindrului:
x
 x = 1 cos t t   0, 2 

 y = 1  sin t Pentru aflarea domeniului lui ”z” vom intersecta cele 2 suprafețe:
z = z

 x2 + y 2 + z 2 = 4
( x, y , z ) → ( t , z )  2  z 2
+ 1 = 4  z 2
=3
z  0, 3 
x + y = 1
2
z0
parametrizarea vectorială: r ( t , z ) = cos t  i + sin t  j + z  k

r
vectorii tangenți sunt: rt = = − sin t  i + cos t  j + 0  k
t
r
rz = = 0  i + 0  j + 1 k
z

i j k
N = rt  rz = − sin t cos t 0 = cos t  i + sin t  j + 0  k N =1
0 0 1


D = (t, z )  2
t   0, 2  , z  0, 3  
Aria ( S1 ) =  N d =  1 dtdz = 
2  3 dr  dt = (...) = 2 3
 0 
S1 D
0  

Aria cerută este: Aria ( S ) = 4 3

 Se dă câmpul vectorial V = x i + y j + z k . Să se calculeze fluxul acestui câmp prin fețele cubului
2 2 2

0  x, y, z  a , cu a  0 . Orientarea fețelor este cea exterioară. Reprezentare grafică.

P Q R
V = x2 i + y 2 j + z 2 k divV = + + = 2x + 2 y + 2z z
x y z a
P=x 2

Q= y 2 Flux =  divVdxdydz = 

K D
(  ( 2x + 2 y + 2z ) dz ) dxdy =  ( 2xa + 2 ya + a ) dxdy
a

0
D
2

a
R=z 2
y
D = prxOy K ( x, y )  2
0  x  a, 0  y  a (pătratul de latură ”a”) a

Flux = 
  ( 2 xa + 2 ya + a )dx  dy = 2  (a + a 2 y ) dy = 2a 4 + a 4 = 3a 4
a a a
2 3
0  0 0