incredibilia.

ro

Marea Piramidă din Egipt, cea mai

enigmatică dintre minunile Antichității

7-9 minutes

Întinsă de-a lungul câtorva milenii, civilizația Egiptului

Antic a fost agentul afirmării geniului arhitectural sub
forma piramidelor, printre altele. Marea Piramidă din
Egipt – din complexul sau necropola de la Gizeh – este
un exemplu de netăgăduit al acestui geniu, fiind
construită pe vremea în care, pe Insula Wrangel, din
Oceanul Arctic, încă trăiau mamuți lânoși!

Complexul de la Gizeh este compus din trei piramide

principale – Marea Piramidă din Egipt, Piramida lui
Kefren și Piramida lui Mikerinos – alături de alte
piramide, așa-numitele „piramide ale reginelor”, și de
Marele Sfinx.

Marea Piramidă domină peisajul din Cairo. Foto: Wikimedia

Nu este surprinzător că grecii antici considerau că cea
mai mare dintre aceste piramide era una dintre cele
șapte minuni ale lumii antice.

Dintre acestea, Marea Piramidă din Egipt este singura

care a supraviețuit, după ce Mausoleul din Halicarnas a
devenit, din păcate, o ruină, în urma or cutremure
petrecute cu aproape 500 de ani în urmă.

Descoperă zilnic ceva interesant

Abonează-te gratuit acum și îți vom trimite în fiecare

dimineață un email cu cele mai noi articole și curiozități.
Din când în când, îți vom recomanda și cărți care merită
citite.

În pofida faptului că în această structură nu au fost

descoperite mumii sau hieroglife care să ateste rolul de
mormânt de demnitar, majoritatea arheologilor se
încăpățânează să considere Marea Piramidă din Egipt
drept loc de odihnă veșnică a lui Keops, un faraon din
dinastia IV-a.

Potrivit arheologiei convenționale, lucrările de

construcție au durat 20 de ani, luând sfârșit în jurul
anului 2650 î.e.n. Prin calcule matematice s-a stabilit că
au fost folosite 2.3 milioane de blocuri de piatră, fiecare
cântărind, în medie, 2.5 tone.
Sarcofagul de granit din Camera Regelui. Foto: Wikimedia

Keops (varianta grecească a numelui Khufu) ar fi decis

ca piramida să fie construită pe platoul din Gizeh ca să
fie vizibilă de la mare distanță. A botezat piramida
„Akhet-Khufu”, ceea ce se traduce prin „Orizontul lui
Khufu”.

Se estimează că piramida are o greutate de 5.9 milioane

de tone și un volum de 2.5 milioane metri cubi. Potrivit
arhitectului francez Jean-Pierre Houdin, dacă s-ar fi
folosit tehnici moderne pentru construirea piramidei, ar fi
costat în jur de 5 miliarde de dolari și ar fi necesitat o
forță de muncă de 1.500 – 2.000 de oameni.

Contrar credințelor grecilor, dovezile sugerează că

piramida a fost construită de către muncitori cu simbrie,
care lucrau în schimburi de câte trei-patru luni pentru a fi
scutiți de taxe. De asemenea, primeau zece felii de pâine
și o carafă cu bere în fiecare zi.

Nu se cunoaște numărul exact de oameni care au trudit

la ridicarea piramidei. Matematicianul Kurt Mendelssohn
a propus numărul de 50.000 de oameni, iar egiptologii
Ludwig Borchardt și Louis Croon credeau că numărul
corect este de 36.000 de muncitori.

De asemenea, se estimează că în jur de 4.000 de oameni

au scos piatra din carieră, au transportat-o și au
poziționat-o corespunzător.

Inițial, piramida era albă, acoperită

cu piatră de calcar bine lustruită
După ce cutremurul masiv care a lovit în anul 1303 a
slăbit aderența calcarului, sultanul Bahri a folosit acest
material pentru a construi moschei și fortărețe în Cairo.
În 2013, a fost descoperită o colecție de papirusuri cu
însemnări numită „Jurnalul lui Merer”.

Colecția a fost descoperită într-o peșteră de către

membrii unei misiuni franceze conduse de Pierre Tallet,
de la Universitatea Sorbona. Textul dezvăluia modul în
care, pe parcursul mai multor luni, aproximativ 40 de
luntrași coordonați de Merer au transportat pietre de
calcar la Gizeh.

O piatră de calcar dintre cele care acopereau piramida, expusă

la British Museum. Foto: Wikimedia

Tora a fost un oraș minier antic în care se exploata cea

mai frumoasă și mai albă piatră de calcar din întregul
Egipt. În jur de 5.5 milioane de tone de calcar au fost
folosite pentru Marea Piramidă din Egipt și fiecare bloc
avea o fațadă înclinată.
După cutremur, multe blocuri de piatră au fost folosite
de sultanul Bahri An-Nasir Nasir-ad-Din al-Hasan pentru
a construi moschei și fortărețe. Mai târziu, în secolul XIX,
guvernatorul otoman al Egiptului, Muhammad Ali Pașa, a
îndepărtat și mai multe blocuri de piatră pentru a
construi Moscheea de Alabastru din Cairo.

Câteva pietre de calcar șlefuite au rămas pe exteriorul

piramidei până în ziua de azi.

Este Marea Piramidă din Egipt un

monument funerar?

Marea Galerie (stânga) și intrarea în Tunelul Tâlharilor. Foto:

Wikimedia

În interiorul piramidei se găsesc Camera Regelui,

Camera Reginei, Marea Galerie și „Marele Vid”. Un tunel
cunoscut drept „Tunelul Tâlharilor”, creat în jurul anului
820, duce în „măruntaiele” piramidei.

Camera Regelui (în care, potrivit unei anecdote,

Napoleon Bonaparte a petrecut o noapte singur în timpul
invaziei din Egipt) este construită din granit și conține
numai sarcofagul. Acoperișul este format din nouă
blocuri de piatră care cântăresc în total 400 de tone.

Sub acoperiș se află cinci compartimente cunoscute

drept „Camerele de Sprijin” sau „de Susținere”, despre
care se crede că susțin Camera Regelui și nu o lasă să
se prăbușească. Camera Reginei este situată la
jumătatea distanței dintre fațadele de nord și de sud ale
piramidei.

Marea Piramidă din Egipt. Foto: Wikimedia

Camera are trei puțuri în capăt, dintre care unul a fost

descoperit de către cei de la National Geographic cu
ajutorul unor dispozitive robotice. Puțul este prevăzut cu
o ușă cu mâner din cupru. Nu se cunoaște ce se află
dincolo de această intrare.

Marea Galerie este un pasaj lung de 47 de metri și oferă

acces spre Camerele de Susținere. Marele Vid este un
spațiu mare și gol aflat chiar deasupra Marii Galerii,
descoperit în 2017 prin radiografie cu mezoni. Scopul
său este, de asemenea, necunoscut.

Tunelul Tâlharilor a fost creat de califul al-Ma’amun cu

ajutorul unui berbec de spart porți și ziduri de fortărețe.
Tunelul înaintează în piatră cale de 27 de metri, după
care cotește la stânga și duce spre Pasajul Ascendent.
Pasajul urcă spre Marea Galerie.

Timp de aproape 4.000 de ani,

piramida a fost cea mai înaltă
structură construită de om

Catedrala Lincoln și macheta cu turlă centrală. Foto: Wikimedia

Inițial, după construire, piramida avea înălțimea de 280

de coți regali egipteni, adică 146 de metri. Însă, din
cauza eroziunii și a dispariției piramidionului, obeliscul
din vârf, piramida are acum înălțimea de 139 de metri.

Piramida a rămas cea mai înaltă structură din lume până

la construirea Catedralei Lincoln, din Anglia, care are 160
de metri. Însă turla centrală a catedralei a fost distrusă
de o furtună în 1549 și nu a mai fost reconstruită.

Prin urmare, deținătoarea recordului a devenit Catedrala

Sfânta Maria (151 de metri) din Stralsund, Germania.
Marea Piramidă din Egipt, ultimul
vestigiu al măiestriei antice

Mausoleul de la Halicarnas, model (stânga) și ruine. Foto:

Wikimedia

Lista celor șapte minuni ale lumii antice datează încă din
secolele I și II î.e.n., deși canonul final a fost stabilit în
Renaștere. Pe lângă Marea Piramidă din Egipt și
Mausoleul din Halicarnas, lista cuprindea Colosul din
Rodos, Statuia lui Zeus, Templul lui Artemis și Farul din
Alexandria.

Din păcate, invaziile și cutremurele le-au distrus pe toate,

Mausoleul fiind ultimul. Acesta a fost un mormânt
construit între 353 și 350 î.e.n. pentru Mausolus, satrap
(guvernator) al Imperiului Persan, și pentru soția lui,
Artemisa a II-a.

Monumentul se afla în Halicarnas, în Turcia de azi.

Structura avea înălțimea de aproximativ 45 de metri și
era împodobită cu basoreliefuri pe fiecare parte. Fiecare
latură a fost creată de câte un sculptor grec celebru:
Leochares, Timotheus, Bryaxis și Scopas din Paros.