I = inaltimea, in centimetri; =180- on 8 150) = 80-3) =80-75=72.5ks 2. Femeie: 1=165 em; Gt = 165-10 5150) = 6518-65-75 =57.5k Not: * 10% in plus sau in minus peste aceste valori nu intri in domeniul patologicului, * excesul in greutate este Just in consideratic, la 0 depasire @ jcale mai mari sau ogale cu 20%; sulul excesului ponderal in procente se face cu formula: Ga- Soe, unde: Ga = greutatea actual; 21 -Poti si ne descrii cfteva proceduri valabile pentru diferite afcctiuni, si care pot fi practicate de oricine, micar din punct de vedere profilactic? -Da, mi voi referi la céteva genuti de afoctiuni si modul cum se pot cle revolva, afectiuni care nu intotdcauna necesiti o testare energetic’. LPAR * Alopecie - se tamponeaza zona afectatii cu otet de mere, de sapte ori, de dimineata pana seara; ‘* Miitreaté, cresterea parului: maseazi pielea capului cu ulei de ricin, de doua ori pe siptamana (seara); a doua zi dimineata se spala capul cu sapun de licerina gi se clateste cu otet de mere cu apa - se spald capul cu infuzie concentraté de mugetel; - se frictiones7a pielea capului cu rom (trei parti) si ulei de ricin (0 parte); vilnic se frictioneaza pielea capului cu tincturé de urzica; de dou ori pe siptimind se cliteste pirul cu infuuzie concentrata de urzicd; dimineata si seara se maseaz pielea capului cu buricul degetelor fie incepand de deasupra urechilor si mergnd cate crest, fie salate de legume proaspete la care se adauga: urzicd, leurda, papadic, menté, tarhon, macris, untigor; ~ se consuma 3 nuci pe zi. 2.QCHI ‘Pentru orice fel de afectiune, se recomanda baia de ochi, aga cum este descrisi in prospectul de la cabinet, la care se foloseste numai apa istilata, sau, daca aveti o api de fantnd, izvor, apa curgitoare; cu ochii aruncati apa cu palmele in ochi, fri si-i inchideti. Repetati Gene mai lungi si dese: de tei ori pe siptimini, scara, ungeti gencle cu ulei de ricin; 225Jaucom, cataract - sunt de mare ), si picdturi fn ochi cu: 3.URECHI minute pe zi sunt mai mult de «Pentru afectiunile urechii sunt benefice piciturile cu: ulei de misline, ulei de porumb, ulei de usturoi, tincturd de galbencle, de leurda, bitter suede, urin’ propric,ete. 4.NAS «Pentru afectiuni ale nasuiui $i ale sinusut Seara puneti intr-un lie de apa lingurita cu varf de sare de mare (grunjoasd) Dimineata, dupa ce (dupa procedura descrisa la sul cu solutia preparata. Puncti in podul ‘Apa nu este obligatoriu si ajungé in (c ori pentru fiecare nar&, in primele gapte luni Veti pastra in acest mod mucoasa naval tuscate, fenomen care duce gi la proliferarea veg: 226 De te ori aveti posibilitatea mestecati fagure de micre sau capacelele de la fagure. S.GURA + Daca vreti o danturd albi, sinatoasi, si 0 cavitate bucala care si va zilnic apelati la terapia cu ulei (descrisa la capitolul BG); ~mestecati, de cate ori aveti posibilitatca, frunzc de nalba; - clatiti gura cu urina proprie. ~ citeste cu atentic intrebarea nr.6 referitoare la dantura. 6.GATUL * Pentru afectiuni ale amigdalelor, tiroidei, laringelui, puteti proceda astfel: ~ masaj al gitului cu degetele de la ambele maini, de la baza gatului (Gi de la a saptea vertebra cervicald), catre bava craniului (vertebra unu cervical). Timp de realizare = trei sau sapte minute pe zi, = comprese git cu: frunze de varza, bitter sucdez, apa calda+otet, arglé, nisip, urin propric, foi de ceapa coapti afectiuni care se manifest la aproape 90% din cameni, fiecare trebuie si aveti in casio solutie in: 100 ml apa distilatd, 7% iod si 14 de varstd, sox, greutate, stadiul afe zona climatica, 0 vet fo ‘Pentru dureri fn git: se face gargara cu 250 ml apa + 1 lingurita ofet de mere (cate 0 gurii din 63 minute in 63 minute dupa care se inghite). 227PLAMANI «Pentru toate afectiunile plimdnului (mai putin cancer), apelati la: - exercitile de respiratie aga cum au fost ele descrise la intrcbarca 6; = mestecati de sapte ori pe zi cate 1 cm cub de fagure de miere, iupa care aruncati cocolosul de ceara fic numai nazalé, iar iarna nu va acoperiti nasul (v8 putefi proteja numai gura); = camera in care dormiti sé fie bine acrisiti, iar temperatura s3 nu depiseascd 21 grade Celsius S.INIMA Pentru orice afectiune: = exereitii de respiratie cu ritm de 3 secunde; = 70 mal vin rosu curat la masa principali a zilei; = 250 ml api +2 lingurie ofet de mere + sapte picéturi tinctur de galbenele. in plus pentru: + hipertensimne: se bea ceai de traista ciobanului. INTERZIS: tutun, alcool, sare, zahér, oud, came, branz’, lapte dulce, mazire, fasole, nuci, migdale, faind de grau, sucuri sintetice. ‘shipotensiune: se bea ceai de rozmarin. = Masaj, fie pe uscat, fie cu acelor de ceasomic si care trebui 4, zona colonului descendent, zona pelviana si zona colonului de cartofi; Renunfafi la mestecatul gumei si la factorii teamd, spaima, furie, nemultumire, stres, suparare, ra orgolie, cupiditate, ambitic, invidie, uri, gelozie, minciund, vinovate, 228 rT mustrari de constiint’, care favorizeaza producerea de toxine si genereazi aparitia gazelor, insomnii, disconfort psihic, cons deregliri metabolice, migrene, cancer, leucemie, artriti, diabet, psoriazis, reumatism etc. LO.RINICHI Zilnie se aduc in organism doi la trei litri de lichide (ceaiuri, apa, supe, sucur putin 0 data la fiecare trei zile sa faceti o baie de sezut (descris, Urinati atunci cdnd va vine, nu stati pand va scapati pe voi; _ Barbati, daca vreti si nu aveti probleme cu prostata, poritia pe vine, aga cum procedeaza femeile. 11. ANUS Conditia de baz pentru a avea un anus sindtos, este si preveniti constipatia; : Dupé fiecare scaun, spilati-va bine cu apa rece (au folositi hartie igicnica sau alte mater Pe buricul deg i aratator puneti dou, tei picaturi de ulei de SB nu treacd nici o zi fara si faceti exercitii pentru anus (cel sapte minute, pe tot parcursul zilei), de contractare si relaxare sfinct exemplul calului (ca de altfel al tuturor animalclor), care dt materile fecale, contract si relaxeaza sfincterul anal de tei 12. PICIOARE picioare si beti un ceai de cimbrgor (tot Sutin) cu mult Himaie; 229~ masati laba piciorului cel putin sapte minute astfel: se frictioncav degetele, incepand de la degetul mic, apoi fata labei, iar aba propriu-risi de la cAlcai spre degete, moment in care veti intélni puncte seu zone jenante (dureroasc); : PomanN uma7i apoi un acupresing, cénd cu burial degetului_ mare se prescaza ficcare centimetra patrat din laba piciorului, moment in care veti intdlni accleasi zone dureroase, sau altele; ~ cditre finalul masajului, se insisté numai pe aceste zone dureroase; - un masaj executat corect face ca dupa 45 de zile sa nu mai existe nici un punct dureros in talpa; Eee EE : - eu recomand masajul la toati laba piciorului si nu numai pe anumiti centri reflexogeni; H : ~ pentru laba piciorului poate fi ficut un automasaj, un masaj icut - masati usor varicele cu alific de galbencle - de trei ori pe vi cate tei minutes et ~ tamponati varicele cu ofet de mere de trei ori pe zi; © Pentru bataturi: a - masati batitura cu ulei de ricin - 63 secunde; © Pentre transpiratie: cn ~ bai cu pelin sau salvie, cate 14 minute zilnic; ©) Dureri articulatié: p = de trei ori pe zi se ia 0 lingurita de ofet de mere la 250 ml apa; © Pentru prevenirea tuturor bolilor: ee i = nu folositi sub nici o forma sépunul, ci numai api rece sau putin calduta, ~ renuntati la masturbare; 230 ~ femeile vor face spalaturi vaginale, periodic (dupa sapte ore de Ja actul sexual - cand partenerul este de incredere si cand sperma trebuic Plstral pentru a proteja vaginul - sau dupa ficcare act sexual cand partencrul este ocazional -), prin alternanti cu: * infuvic de nalba mare (dowd linguri de planti la doi liri de apa - infuzie de lute); * infuzie de museiel; * la doi litt de apa se pun trei linguri de iaurt; * urind propric; - col mai sinitos si sigur anticonceptional este un tampon de vat imbibat cu urind propric si introdus in vagin inaintea actului scxual; - femeile si nu poarte pant diferent de anotimp. * Pentru scurgeri vaginale gi alte afectiuni: ~ bai de gezut cu: ~nalbi mare; ~coada caluluis ~ coada soricelului; unge vaginul cu miere de albine; - sc bea, pe zi, 0 cant de apa (250 ml) cu trei lingurite de otet de more si 14 picaturi de tincturd de propolis 30% (procedura nu se foloseste de fetele la care nu a aparut prima menstruatie). Femeile care se gfndesc obsedant cA daci nu mai au Pposibilitatea Sa practice actul sexual, vor face cancer, atunci sigur acestea vor face cancer. Aparitia cancerului uterin sau mamar nu este conditionata de abstinenta sexuall, 14, PIELEA * Pentru disparitia nevilor (alunite): ~ se mascayA de trei ori pe zi, de cate 21 de ori, cu ulei de ricin; ~ se tamponcazi de doua ori pe zi cu sue de rostopasc’; ‘ruptiile cutanate (furuncule, acnec) se tamponcazi cu urin Hezemele sc tamponeazi cu ofet de mere, de sapte ori in 24 de Yanspiratic - se spal corpul cu apa cu otet de mere. fntr-un bol de sticla, plastic, Iut se pun 500 ml apa si SO ml otet de mere, care se 231pistreazi in camera de dormit; noaptea se spala corpul, ficcare c pitrat de piele, mai putin parul, operatiune care nu durear mai de secunde, dupa care nu se sterge, nu se imbraci pijama, se ccarceaf, apoi se acopera cu plapuma; se sté cel putin trei ore. Col mai ine este ca operatiunea s& fie ficutd intre orcle 24.00 si 03.00, dupa care ‘corpul va sta invelit pana dimineata. #Aproape pentma otice afectiune puteti apela Ja terapie cu argila, metoda pe care o veti practica astfel (apa de argild) Se alege o argila gras, cornuti fin, medicamentoase si nefiartd. Existé argilé rosie, galbs nisip, fri produse verde, albz. Cea mai bund, eficienti, este argila din zona in care locuiti. Dacé nu aveti MEDGIDIA". _ ‘A. MOD DE PREGATIRE 1, Seara intr-un pahar cu 200 “yond, va recomand si va procurati argila verde, are un cfect ‘entru cei din DOBROGEA, IALOMITA, CALARASI, TULCEA, BRAILA le recomand caolinul de la "INTREPRINDEREA ml apa distilata (fantind, izvor) se pune o lingurita de argila (1/2 lingurita pentru copii sub 14 se last aga peste noapte; 2. Se pot prepara mici bucdti (nuesoare, perigoare) de argil cu 0 infazie aromaticé de ment, rozmarin, B. MOD DEINT! L pin, cimbrigor, tarhon); 1, A doua zi de dimineata se agita bine apa din pahar cu o Tingurita (inox, argint, leman) si o beti a) in primele 7 zi and, ito. dupa 14 secunde, beti zeama; ) urmatoarele 7 zile: dupa ce pahar; ” Dupa aceste 21 de zie faceti o 2. in situatile indicate de terapeut, argila, in suge. *Un sistem imunitar bun nu permite instalarea boald care nu este deat un semnal care va avertizeara c& 23: isati si se depund firele de argila si I, lisati si se depund firele de argila si ati agitat bine beti tot continutul din pauzi de 1 2 in lume mu va este ingdduit si depasiti greutatea 0 yostru. Fiecare zece kilograme in plus va scurteazi. viata cu sapte ani si va expun de sapte ori mai mult la infarct miocardic gi Ja accident vascular. Mancati ca si traiti, nu traiti ca si mancati! Luati de la viata si altceva decét mancarea. FEE ~ un cor i ichii s& filtreze sngele in mod corespunzator, renuntarea la alcool, tigari, eafea, drog, lucrati si! aveti mercu 0 temperatura post total 22 ~ Care este atitudinea ta fatii de animalele de casi?‘c& aga cum faccti in accasti viafa, la fel vi se va face si vous in viata ce va. si vind”. Niciunde nu vom gasi cd Dumnezeu a croat animale “de casa” Ficcare creaturd a primit Jocul su i are un rol bine definit in relatia cu alte necuvantatoare si cu omul, Omul a fost cel care a produs astfel de ‘mutatii genetic, si tot el este col care, prin comportamentul sku, a foul ca animalele s4 se teama de el. Eu, unul, iubesc toate animalele, toate creaturile, dar si ramand acolo unde le-a fost harizit locul. De ce sa stea in casi cu mine, cand si le ofer cu gencrovitate curtea mea sau pldurca, terenul do unde a venit? De ce s4 nu am aer curat in casd, de ce sé vad mereu par de animal, excremente, mai ales dacdi nu stiu sf le edue aga cum trebuic? ‘Cu ce este vinovat musafiral meu, spre exerplu, care trebuie s&-mi inspire acral imbicsit de mirosul specific al animalului, de ce si adune pe pantalonul sau fusta sa parul de pisicd sau cite! (pi fseste din belsug pe fotoliu, scaun, canapea otc), de cc si v el men igi face nevoile pe unde il apucd, sau ci cl are chef de joacd, si nu vyrea decd cu musafirul meu? ‘Stiu c& vor exista vosi “contra”, treaba voastri, dragii mei, dar multe boli va sunt aduse de aceste creaturi - destul de drigilase, trebuie sé Tecunose - in mod cu totul si cu totul gratuit. Oare nu puteti intretine un copil sau un batran fntr-un azil? ‘de acord cu voi ca animalul (sau creatura) VA poate satisface in anumite momente deficitul energetic, dar acest lucru il puteti face mangaind animalul si in cusca sa din curte » pentru a fi {4 de animale spre sea/A ulti dintre voi va Iuati céte un animal din snobi i de majoritate, din a demonstra c& aveti grijé jubiti, c& nu oricine poate icsi la plimbare cu un dcosel si ca exemplu, si mai ales cu unul de rasé. De fapt, pe voi nu vi parerea celorlalti care sunt majoritari, nici cd mu suport animalul, nici cy Rreste frica de al, nici cd isi face nevoile pe unde il apuci - de accca excremente peste ‘idicina de copac, strada, gard viu, verde, binci din pare, baza fasnitorilor cu apa potabilé, roata masini, poarta casci ete. - iar copiii vostri nici nu se mai pot juca frd teama de @ se murda ‘Sau daca stiti c& periodic primiti musafiri care stau ti peste noapte, micar camera acestora si le-o protejafi, s& nu permiteti animalclor s@ intre ~niciodata -, s& nu lase par sau excremente, 234 Iain, © ues pe mas, si mlimarc cu voi din acl ce nu tineti cont si de pirerea musafirilor care mu suport a fic atingi de animal, sau nu suporté ul ca Sani ' si ima porté gandul c& dup ce pleacs animalul va De ce pentru voi animalul prefuieste mai mi : ‘ ult ca omul? Cunose oameni care au renuntat si vi mai calce pragul pentru cd in permanent animal era fn cei ate el avea init, i se permits tol etc. In fond nu demonstrati i ti si fi ti aaeas ti decat modul in care concepeti si infelegeti Tar dac& ar fi si Iuafi persoana mea, i “Tar daca e , pent voi nu este nici o paguba ci nu va mai calc pragul casci. in i Ama aoa pragul casci. fn toate felurile incere si mi fac In toate situatile, fari exceptic, acolo unde exist un animal in Plimani) functia hepat . Puteti da cu zeci de sprayuri si acopcriti ae ie baa sau nt, degeaba, calea respiratoric sufera, duhoarea ests “busi dar nicidecum elimina, Nimic din ce loscste omul nu este mai sinktos pentru respiratie decat acrul curat pe ore et creat Dumneza Dragostea de animale, de tonteereaurile v-0 i mi in multe feluri, nu neaparat di it racifeta ;parat de a coabita cu ele. aduc, dar casa lui este ... cusca.23 = Ce trebuie si faci cei care in viata lor au agresat energetic pe semenii lor? _ Nimic altceva, decét sA retraga urgent gindurile negative, pané ‘cand acestea vor veni in interiorul lor, s& se roage si din acest moment si thn mai emita astfel de gindusi. Abia dupa ce v-ati retras toate gandurile, putefi spunc: "gata, de astizi nu voi mai emite nici un gnd negativ fati de ‘meni. Daca veti hotari sé va schimbati dar au v-oti retras 2 ati facut nimic, nimic, nimi ardcti-le, purificati-vi si innoiti-va! ‘Un gest de mare noble(e este acola de a menge la persoana care v-a facut céndva rau, si pentru care afi emis génduri negative ("si n-ai parte ‘mai muri multi fnainte ance de", jumandi", "nu vi i parte de fericire", "si dea cancerul peste tine’, "arde-to- ar focul" etc.) cereti voi scuze. ‘Cum, cl m-a lovit, m-a furat, m-a destituit, evoluati spirit ‘De acum incolo fi veti compitimi gi va veti ruga pentru ci, si fic iertati de Dumnezeu. Dar accasti iertare trebuie ficuti din suflet, din ‘oastre, nu formal, nu de suprafetd, mu si va spuncti voua si va judeca cclor ‘gata, lam iertat, nu mai am nimic cu cl Dumnezcu", dar in schimb din cind in edd s& va aduoeti amint scragniti din dint si stringeti pumnul, si tremurati, si ingustatt buzele, pentn: e& astfel de manifestiri apar numai la oamenii care vor si se razbune. Si atunci cum spuncti cé ati iertat? iste posibil ca persoana fad de care ati gresit si nu mai fic in vinfd. Mergeti la un preot, rugati-l si va slujeasca Trei Sfin entra iertare si pentru ca persoana respectivi si teaci tui Hisus. Altfel, toatd viata veti fi legat de spiritul persoanei 236 plecate, si nu veti avea i in remusedti, in cosmarur ae ti pace, veti trai in i, in cos in ae 4 De yC ame ci esti "prost". Cel mai bun, cel mai aco te marefia picdestalului pe care va puteti urca. Cu totar luém aminte la avertismentul Iui Lisus: ee va judeca $i Tatil Ceresc pe voi daca nu veti i inima tuturor, fratilor gi surorilor, pacatele lor. Sete Cea de sasea dorint Experienta trait , antes experient nu poate fi exprimati in cuvinte, ea trebuie traiti cu pentru spirit. Pentru acest imens ajutor, mulfumesc tuturor celor ~Dar na erau sate dvi, Pete? - Da, nerabditonule, au fost sa s ecou D itorule, pie, dar aceasta a rémas find am pimit nc o invite de am pute odin, rlae i fees ener 4 ntr-un loc adecvat ~ padure, munte, multi verdeaté- loe de care ai ma atunci cand am nevoie. tre, dar eu am fost martor de d i, ca Petre, n loud ori, cénd oameni in suferingl spus ci daci se fac bine, iti doneazdi un astfel de loc! serra 237- Dane, pe ce lume triiesti? Cand oamenii (unii) isi rezolva problemele personale, witd de prom: ‘au promis cate un loc ise simt minunat in mijlocul familiei lor. Sé-i viatd, le reamintesc $i va recomand tuturor: nu mai facet ales dac& stiti ci nu le puteti sau mu vreti sa le onorati (fara de semenii dumneavoastr). 25 “Sper si nu te superi dack voi veni cu o intrebare indiscretd: vei raméne toati viata singur? = 0 s& ma fac deocamdata cA nu inteleg sensul intrebirii tale. Dragul meu, dar cu nu sunt singur, sunt cu oameni, pentru oameni si printre oameni. Din acest punct de vedere, ma consider un om privilegiat, zilnic am posibilitatea s cunose oameni, si-i ascult gi. si-i = Dacd te referi la 0 parteneré r t spun cutat, dar stiu c nici nu voi gsi vreodatd o fercie care sé si accepte neconditionat activitatea gi libertatea mea. Pand mou mi am intalnit decat posesivitate, atafament si nicidecum iubire sincera, neconditionatd. "Nu, eu na ag mai suporta idea de a ma justifica unde plec, de ce, pentru cft timp, de ce la ora aceea din noapte ete. Nu, ar insemna si cad din lac in put si aga ceva mu se va mai intampla niciodati. 26 ~ S-ar putea si fie cea mai grea si incomoda intrebare de pina acum: "De ce a murit Valeriu Popa"? = Aproape c& nu este om care I-a cunoscut sau care a auzit de Valeriu Popa si si nu-mi adreseze accasta intrebare. Din picate, inci nu am primit permisiunea si dezvalui de cc a rebuit sé “plece”. Ce pot si spun, este cd altcineva ar fi nimerit si primeascd accasti intrebare, si va explice care au fost cole trei divergente avute cu Valeriu Popa, care era frecventa aparitiel acesto cra reactia ficodruia, Dacd exist cumva mustrari de constiinta, gi vi se va 238 da explicatia necesara, dar corect, abia atunci ered c& voi avea dezlegere sa va spun de ce ne-a "prisit" "Nenea OMU". Pini atunci vA rog s& ma ‘ai insistati fn nici un fe 27 eur, de multe ori cand imi povesteai, am vazut lacrimi in iu vreau ca aceasta brosuri si devina plictsit i, oi 05 levina plictisitoare, deci, - Nu stiu dacd ar mai fi ceva de spus, in plus fat 7 i in plus fat de ce am aritat pind acum, poate cel mult sé punctez anumite aspecie, care sunt in mod obligatoriu necesare afi respectate pentru a va mentine un corp *# Totul, absolut total porneste de la modul vostru de géndire, cum na raporat ca ini, I cleat, I erent Cra, partenerul de viata, la rude si pricteni, in iaga act idan pare ri general la viafa accasta trepidanté Permanent puterea de a alege un comportament amabil, sel, deschis gi toti cei din jurul vostra va vor rispunde itectul propriei voastre personalititi, luati singuri decizii si No ft nests ist subcongtional sf ueoze pena vo a lucru frumoase, constructive, pentru ca altfel panica, zbuciumul si disperarea vor fi reltatul vegnicei voasire neinereden, grjilor,stiilor de anxictate. Gindurile pe care le mentin us fer utati compania care debordeazd de fericire, de umor, care au 0 enegie lesnesc" de voie bund, si care niciodata, din nimic, construiesc cAt puteti, pentru cd rasul este cel mai bun medicament pentru odihni,inima,digestc, sin general pentru bund dispoztie,Timpul 239in care se ride nu este un timp pierdut, Zilnic tebuie si aveti adevirate cascade de rs. ‘sincepand cu reglarea circulatiei cerebrale, résul activeazA toate functile organice, ereeaz bund dispozitie si amplifica pofta de viata. Ati , dorit, asteptati, ei sunt o nu fi avut micar 0 dati in viati “o pas ncagra”. De acord. Pentru orice icatii, dar daca stifi c& aceste * Aleget fiecare ce vi se potriveste: un spectacol unde se ride mult, muzica BUNA, un dus sau o baie, o plimbare la acr curat, 0 alergare in acr liber, un spectacol sportiv, 0 activitate fizica sau sportiva. ‘ricirea sti la indemana voastra, 0 aveti deja, mumai c& unii dintre ferocatd. De cc? Aveti nevoie de o refeté anume pentru a 0 cf atatea griji, nevoi, lipsuri, greutiti va oprese voastre Hiuntrice. Coea ce este afard mu trebuic sé va tulburc permiteti si vi se "demoleze” edificiul athitectural interior, hrs spiritual si detasati-va de material. Tot ce vi se intimpli sunt efect acd nu ar fi avut un : sc va transmit si va fi receptata in timp de sotul "justitiar", care va realiza ci 0 convetuire intre doj oameni cu un astfel de comportament nu poate fi nici benefica, nici de acceptat si nici nu poate fi permanenta, 240 Daca unul din soti este bogat spiritual, in afar de faptul cd isi poate face si fericit cu adevarat, cu conditia det la urd cu i, penta ci Va altruism etc. si este suficient pentre Sigmund Freud spunca: jertati gi veti fi iubiti! PROPRILE VOASTRE, 1] MAI PUTERNICI OAMENI DE. spiritual! Viata este ctema pentru ci Durinezeu este ‘Atati s& trAiti frumos si nu veti fi obligati si imbatraniti pentru cf nici Dumnezeu mu poate imbénran boala in corp, cA nici o ignoranta in care ati trai bine condus ar fi el, nu * Orice actiune de curdtire sau purificare la nivel fic, generar la indul su o purificare proportional la nivel ment ie S& se mai repete, 8 regretai un tratament naturist, oricét de Wa si veti ocr ‘Nu veti fi pecepsi daca ucideti animale atunci cénd suntett in legitima aparare (Pentru voi sau pentru animalele voastre). Dar dac& veti mai animalului care v-a atacat veti incilca legea numérul uou si veti fi aspru pedepsiti. 241Menajati-va mereu sistemul nervos, aparati-l de oboscala si epuizare + Respectati ital muned-odind pentru a vi mentine sinitatca gi a uncti si care, nefiind pregatiti si vi personalitatea si autoritatca. anditi permanent ci nu exista boali care s& nu aib’ Icac, c4 totul «sIndiferent do calea pe care ati pomit, accoptati cu convingere ca ca jotdeauma numai ce va place si va aduce satisfactic, vA aga cum v-a lasat Dumnezeu si mu faceti pe nimeni in expericnta voastra si veti progresa. in permanent corect gi numai acr cura. 242 ‘*Evitati cu inerincenare toate produsele de plicere: tutun, alcool, cafea, zahar, sare, imbracdminte din fibre sintetice ete. lupa toate sursele de producere a ionilor negativi care constituic un balsam pentru sindtatea organismului: ~ ciutati spatiile verzi pentru cA totalitatea plantelor, datoriti sunt o inepuizabila sursi de oxigen (ce pacat ca suntem tara cu spatii verzi - in zona oragelor - din Buropa); -va prin/dupa ploaie, pe faleza cand sc sparg valurile, in apa sau cescadcor, faceti dusuri zilnice; i negativi prezenti in aer adera la paletele ventilatorului si la alte componente ale instalatici deci dispar din atmosfera incdperii; , 80% 0 constituie componenta avotie’, iar amestecat in instalatia de climatizare sunt ii poritivi pe care-i expiram intr-o incpere previizuti cu instalatic de producere a acrului conditionat, prolifereaa alarmant, ficdnd imposibila subvistenta ionilor negativi; ‘Muzica, résul si umorul sunt medicamente miraculoase care Vi imbratigeaza sufletul. +O baic completi, ficrbinte, cu o temperatura de 42 grade Celsius vi va elimina toxinele din corp, mai repede decato fac rinichit in 24 de ore. ‘+ Daci vreti si vi bucurati mereu de tinerefe, nu pierdeti niciodata interesul pentru viatd, ajutati-va aproapele si debordati optimism. 243*Daci nu dispuncti de 0 sursi de api de la poste 91 de metri felul urmator: t cu api la soare pentru cel putin trei zile. fn guri de apa de mare (adusi din larg nu de la tarm); ura zcama de lamaie; 5. 0 bucala de taciune (cdrbune de lemn); = puteti folosi apa distilatd pe care 0 puteti ioniza tinand-o trei vile in bataia soarch + Folositi ceaiuri din plante (mu ceai negra - chinezese sau englezesc) in locul ccaiurilor ambalate frumos gi cu miros patrunzator, pentru ca sunt imbogitite cu aromatizanti sintetici. ‘¢Hrana vic este cea mai rapida, usoara si mai eficient cale catre sinitate, tinerete si frumusete. "NATURA O SUPUNEM NUMAI ASCULTANDU-I LEGILE 1" (Claude Bernard) Nu existé medicament sau procedeu miraculos, care si vi dezveie sigur si pentru totdeauna de fumat. Succesil depinde numai de voinje voastra, * Cautati toata viata sa i oferiti, depuneti, priv "MERITA SA TRAIASCA $I SA SE BUCURE DI 7 NUMAI ACELA CARE IN FIECE CLIPA, $TIE SA LUPTE PI RU (Goethe) jodati nu vom intelege suferinta aproapelui nostru daci nu ‘insine. intensitate prezentul. Cu eat doriti mai mult si schimbati legeti limbajul florilor: cultivati, ingrijiti, explicati pirerea voastrt mai mult de o singurd data; atuncicdnd o facet a dous oara sAvarsiti un picat; + Apreciati ceca ce aveti in permanent’, nu numai atunci cind sunteti pe punctul de a pierdc, ‘+ Fiecare bolnay este o unitate de sine statétoare si va beneficia de un regim adeevat structusii sal “Pentru oricine, V-siniitos, téndr-bitran, copil-adult compresele calde si umede - indiferent de natura lor - aplicate pe zona hepatic’ mu fac decat si creased protectia organismului impotriva mereu © vestimentatie usoara, lejerd care si permita acrului s& ajungé la picle. ‘Pe timpul mersului mentineti o pozitic a capului si a corpulul corecta adicd dreapt, cu umeri tasi cate inapot POPOR CEEA CE POATE FI UTIL IN ARTA VINDECARI ‘(Hipocrate) *Alimentindu-va corect, veti avea o digestie si bineinteles 0 sinitate bund. Digestia este bund atunci cfnd: ~ nu aveti cructatii; ~nu aveti flatulenta; ~ materiile fecale nu miros, mu se lipese de oala WC- ului si au 0 consistentS potrivita; ~ dupa scaun aproape ca nu aveti nevoie de hartic igienica. + Renuntati la hartia igienicd, folositi apa rece, euraté penta a va face toaleta intima. fiecare seara si di | mai sigur mijloc de a-l pastra cat mai mult timp in stare optima de functionare. *Dacd apar probleme de sénatatc, mu amfnafi in a lua misurile nocesare chiar daca v-a mai ramas din carnea de pore, trebuie si plecati in concediu, nu ati terminat de zugrivit ete,, ete 245sii la nivelul corpului energetic; - cu cei din jur; : ; - joase, veti atrage c&tre voi entititi de acccasi factura. ‘* Renuntati la guma de mestecat, care vi distruge dantura si produce modificdri functionale stomacului i in general intregului traiect digestiv. de la Dumneyeu sau cu produsc pentru care nu depuncti nici o munca sau nu dafi nici un ban si care i exclusivitate sénitatea omului. Veti gsi cazuri cind uni pentru diferite boli si numai asa pot si divulge secretul! Va detest pe care mm finefi cont de sufcrinta oamenilor si urmariti avantaje materiale pentru voi. a © Renuntati la a mai cticheta oamenii dupa timpul cand iag cunoscut in tinerete (copilarie, scoali, socictate), pentru c& in timp ei pot a spre bine; (mai aui pe cate unul spundnd: "cine tu, ala care a facut sooal cu noi? Pai cra mai mereu corigent si a fost ‘Nu are nic cele din timpul vietii dupa terminarea sco! L infantilism, impotent intclectuald, << nu poti géndi o& altul a ajuns mai bine ca tine>>, infatuare, <> ete eNu emiteti protentii nejustificate de la cei din jurul vostru, de manicra: ~ de ce pleci la ora asta? ~ de ce ma te duci la medic gi te duci la vraciul dla?; ~ nu ma interesca7a regimnul tiu, mic si-mi gltesti cu came; ~ de ce te machiezi, cine trebuic si te placi?, 84 vi deconectati, acceptati tot ceca ce vi se intémpla ca’ nefiind intémplator, nu va consumati degeaba, incchititile din socictate nu le puteti schimba voi, si dc ‘ori sunteti prea mici pentru a de "rechini", Nu faceti prin consumul vostru psihic decat tiva ani un militar s-a prezentat t pe local asemenea procedeu il veti intalni in toate sferele de activitate, armati; concluzia are doua invatéminte: ~ la orice concurs se previnta cine vrea $i reuseste cine trebuic. nu are nici un rost si va consumati pentra aceste "lovituri sub centura’, pentru c& au fost, sunt si vor fi mere ‘*Daci ati apel un terapeut din propric convingere, Fespectati cu tirie indicatiile sale, nv aduceti nici o contributic personal, pentru ci in marea majoritate a cazurilor pierdeti; daca trebuie si vi se schimbe conduita si mu putefi lua legitura cu cl, continuafi cu ce ati avut pana atunci. ‘*Niciodati mu promiteti cova daci cuvnt, sau daci promisiunca are un cai‘*Orice munc’, indiferent cat de grea ar fi, beneficiaza din plin de aportul crudititilor; este fals4 ideca impamantenité, ci dac& lucrezi la sepa, tmicop, hamal etc. nu te poti mentine daci nu mandnci carne. ‘* Atunci cand apostolii trebuiau si plece in lume, lis acestora: "Dac unul se imbolnaveste, si fie trimis la pre: pentru a fi uns cu ulci de masline in Numele Domnult lind de credinta, coborarea puterii vindecatoare asupra sa si de recunostinta, il vor tamadui dac nu este inkintuit intr-un pacat din aceasta viati sau dintr-o viaté anterioara”, Dragii mei, ce dorit sugestiv pentru a va da seama de ce depinde iesirca voastra din boala! *Pentna a avea o picle sndtoas’, evitati sapunul si spalati-vé compul cu apa curata dupa ce lati frictionat cu mal “A TRAIL DATORITA MEDICINIL INSEAMNA A TRAIL INTR-UN MOD ORIBIL" Carl Linnaens (1707-1778) ‘onorabile, pentru cé ci in tinerefe, deci in perioada de crestere, de formare, nu au consumat came in exces, produsele nu erau imbibaic cu atitca chimicale iar produsele sintetice crau destul de rare. La acestca se mai adauga si acrul care nu cra atat de poluat ca acum. Este de fapt si explicatia pentru care cei cu ani de zile de _puscaric la activ sc bueura de o s4ntate bund, care-i ajuta sa inainteze in viata multi ani. voastri cat mai multe preparate din porumb: painicele din fSind de porumb, floricele de porumb, porumb ficrt, porumb murat, puricei (maméliga rece, usor prajita in ccaun), otc. Evitati asadar, painca si fSinoasele de grau si inlocuiti-le cu ‘mamaliga (terci sau cir cum se mai spune in unele zone) si in general cu milai sau cu paine de secara. *Micul dejun si fic compus din struguri, afine, zmeuri, coaciie, ‘mere sau sucul lor, dar niciodaté din portocale si grape-fruits sau su #Salatele pe care le proparati si contina din belgug cate 53 mai multe frunze de plante: papadie, mustar, varf de feriga, mic 248 grasi, andive, porumb, asmétui, muscat roz, brusture, lptucd, leurd’, gulic, spanac, ridiche, patrunjel, ment, marar, Ieustean, chimen, busuioc, rozmarin, salvic, cimbru, anason, telind, tarhon etc, $i/sau frunze de arbor mir, gutui, cires, visin, prun, corcodus, zmeur, afin, cais, dud, salcie, fag, mesteacn, plop, ulm, artar. URA VINDECA, MEDICUL NU ESTE DECAT ASISTENTUL Hypocrate ‘+ Foarte multi dintre voi remunfati sé va procurati produse care sunt benefice pentru organismul vostru, pe motiv c& preturile acestora sunt permite, fir’ si realizati c& vi ruinati sinitatea. ‘medicamente (si medici) banii pe care i-ati economisit pe socoteala hranci. ‘Asa cum boala nu vine neanunfati ca un hot, nici sindtatea nu se obfine la comanda, ea se plateste, si uncori foarte scump. ___ACUM, AVETI POSIBILITATEA SA ALEGETI: BOALA SAU SANATATE ! Natura a ficut din om, in general, o magina perfect, ea s-a ingrijit de toate de la inceput, creand organismul cu un echilibeu ideal. Dar voi ‘amenii, din ignoranté, din teama sau din Hicomic, ati stricat ingrozitor aceasti masini, ati dereglat acest echilibru. Sinitatea nu este un Iucru simplu, de aceea putini o aveti. $i stifi de ce? Pentru ct nu vreti si lsati Natura si se exprime. _ "SCOPUL MEDICINE] ESTE DE A PREVENI BOALA $I DE A PRELUNGI VIATA. IDEALUL MEDICINE! ESTE DE AL FACE PE MEDIC INUTIL." William J. Majo ‘*Cine spune ci intr-un cuplu mu apar deloc (macar din cfnd in cand) acela fie minte, fie nu a avut niciodati o relatie serioasa de cuplu. Daca apar, nu inseamné ci trebuie si va faceti viata un cosmar, s& vi uzati psihic.- Niciodatd si nu uitati cli in fata voastri se giseste partoncrul de viata si c& in toiul unor certuri, dispute, la suparare deci, existé pericolul sa-| raniti pentru totdcauna pe omul j-va din vocabular cu ® Reprosurle permanente de gonul: "De ficcare daté uifi sa-mi ti versi focul jocuite cu: "Am fost ingrijorat(a), c& nu ragul meu, cu sunt diferita de tot ce ai intAlnit ta pand ‘cenele de gelovic nu fac decat sf otraveasca si s& destrame orice relatic. Oamenii corebrali si care sc 3 gelosi Gelozia apartine deopotriva incuitilor, izatilor $i celor care cred cd au dreptul de posesic asupra parten «Din toate timpurile factorii care influc negativ vrstaomului rimén neschimbat. Un ic deplina, Pavlov, la 86 de ani, sc afla inci in activitate, Verdi a compas Falstaff la 80 de ani, Goethe a seris F , Michelangelo a temninat seulpturile ee impodobese Catedrala Sfantul Petru din Roma la Omul echilibrat, imbatranestc in conditii optime daca rouseste si reziste restrictilor si daci poate si gi substituire a acclor activititi la care a fost nevoit si renunte (de aceca si vi ganditi din timp, cc veti face dupa ce veti iesi la pensic). 250 inati din viata voastri, factorii cu efect negativ in procesul stresuri emotionale si fizice, excesul sau lipsa activitatii avea un ten intins, fara riduri, care va poate ascunde foarte preveni acncea; cei care 0 aveti deja, tamponafi-vi fata dupa re (mu contcaré daci urina provine din primul, ultinmul sau consiata ¢® un stop de pasta va face spuma atat de multi ca si un centimetru de past dar folosind api de la robinet. + Pe WC, mu picrdeti mult timp pentm scris, citt, rezolvari de cara hemoroizitor. » Renunt: vente cologul de curs care va face propuneri indecente etc. penta ci numai o anumiti "faun3" umani se comport asa si cu toaté stradania voastra nu-i mai puteti reabilita. + indepartati din locuinta voastri naftalina, care este deosebit de toxicd (mareste considerabil procentul de arsenic din sAnge), camforul sprayurile pentru insecte, si folositi cu incredere pelinul, salvia, cojile de portocale si kamaie, frunzele de nuc, frunzcle de cranienc, respiratorii si digestive. Barba este posibil sa 251catre in sus (cAtre divin) plasandu-le eu ine 7 .cheietura la nivelul wahata-chakras, cel de-al patrulea centm energetic sau dar in egala misura va da 0 nota de neingri va fac mai "interesanti”, Ye necurdtenie, de delisare in privinta aspectului vostru fizie, Cum vi se ‘care are zilnic obrazul proaspit barbicrit, accsta nu parc.. pare un “intelectual” ? ‘*Cei care sunteti posesori de telefoane m efectete nocive ale acestora, daca respectati urmatoarcle sfat vmpa va purtati aparatele agitate de cures (centu dreapta (partea ficatului), dar nici la haina, $n buzunarul din interior (in Greptul inimii); cel mai bine este sil transportati in bo geanta, in mand (dar nu va jucati cu ‘antena), sau cu un dis, putere mentalé extraordi varful degetclor; acest sa suflctul vostru si adresatc unui semen de-al vostru seem Sree Hoa 8 Fea utile, care vi vor ajuta pe voi in plstrarca sénatatii, iar pe mine in corectarca disfunetiilor voastre energetice. + 80% din activitatea noastré la Fundatie are la bazi indicatile carti; 20% nu sunt secrete ale mel un procent care tine in tate de structura energetic’ individuala a omului. m dorit ca’accast carte si fic ca un indrumar, ce poate fi citit telefonul in incdperea unde so gésese persoane cu stimulator cardiac; » atunci cand vorbiti, evitati sf atingeti cu antena urechea sau cutia fn toate ocaziile dispozitivul cu casca de tip hands-free si cat mai putin posibil ia telefon; ij la telefon expunind mereu acceasi mané si acccasi wureche; ~ _ jncdrcarea telefonului de la retea s& nu fic fécut de Ja priza din incdperce unde Vi desFiguratiactivitatea sau unde dormiti wpe eft posibil, aloget telefoane la care antene se poate prelungl. pentru a fi cét mai de parte de cutia voastrd cranianas pe tmpul zilei ma partagi permanent fa contact ou corp apaetul vostmu telefonic, Pastrati-l intr-un sertar, dulap sau pe birou in fata voastrd Ja minim 70 om; mu abuzati de folosirea telefonului - convorbir, jocuri, calculator, meni ete, muri ca in mai toate situatiile si apelati la id nana cu fiecare privinta igienci i evitai si vi se "fare" din energia voasta,stiut find faptul cd si vt cand douit palme se ating are loc un transfer energetic, pentru c# na fafa voastra este mai puternic sau mai slab decd voi, Nativi la revedere folosind sinatosul si sugestivul se realizeav suprapunind palmele voastre, 252 -Eu ou mai am intrebari. ~ Atunci, mai am eu ceva de spus: va rog si A c pus: vi rog s& retineti data de 13 septembrie ‘ce S-a ndscut sau se va naste incepand cu 1999,irebui si ne plecm inaintea inteligentei hamice sia meritelor. Din invajatura yoghina CAPITOLUL 3 FUNDATIA UMANITARA "SANATATE PRIN GANDIRE $I ALIMENTATIE" IN MEMORIAM ING. VALERIU POPA - - Petre, mi-ai promis c&-mi vorbesti de Fundatia pe care ai infiintat- © acum un an. - Bine, Dane. Daci ti-am promis mi voi tine de cuvant, cu toate c& mu as fi vrut si abordez inca acest subicct. - De ce? - Pentru ca ag fi vrut sa fiu deja la acest lacas, el sa functioneze, si- si demonstreze utilitatea, oamenii si vada ce s-a ficut gi ce ar mai trebui care am discutat ajutat, altfel noi de unde stim ce vrei, ce ai nev - Nu stiu c&ti dropt promisiunca. {nainte de toate vreau si-ti spun cd de multe ori |-am intrebat pe Valeriu Popa daca nu ar fi incantat s& aibé un loc unde si fie mereu aproape de bolnavi, si-i tind sub observatic, si le urméreascd evolutia, si-i dirijoze permanent. ~ Ancule (de la Anca, aga ma alinta uncori), eu mu sunt ajutat si i ci m-ag angaja la o astfel de munca (de foarte mare rispundere), 3p cAt nu sunt fnfeles nici de biscricd, nici de stat, nici de lumca medicala si de ce sf nu o spun, nici de semenii mei, 255~ imi permiteti sd am rezerve ? ~ Poti si ai cate vrei dar biserica nu ma poate ava la suflet pentru cc sunt adeptul reincamarii, statul m-a pri te de 89 si dupa, ) mu ma accept gindindu-se ca vor pesches" (ciubuc) si pentru ¢& nu pot intelege metoda mea de diagnosticare. = Dar semenii dumneavoastra? explicam greseli mari, gresel - Nu, in situatia de boal nu exist docat greseala. ~ Sicum, se poate muri dintr-o grescala? in perioada de post organismul sc devintoxica, se curaté, ii ~ daci luam cazul lat ca o fomeic pe perioada unui post sa fic ispitita de o vecina cu o farfurie de supa de pasire. In douasprezece ore femeia a murit. Sau un barbat in perioada unui rogim BG a béut un pahar de bore. Accstuia i-au trebuit seisprezece ore si ajunga pe masa cu mainile pe piept i infior ..! aminte ce-fi spun, numai un prost moare pe perioada unui de regim. Numai prostul isi di in petic, atunci cand se simte mai bine sau cfind isi bagi "aghiuti" coada, numai ¢ poate si faci asemenea greseli. ~ Domnule inginer, am fost si eu martor dar am si auzit voci care Va blamau pentra 3, fie nu ati consimtit s2-i primiti, fie le vorby zicem ristit, eu o octava mai sus. perfect adevarat, Eu au am dreptul si m& apropii de 0 persoana care este programata sé moara sau nu ma accc] plec cu pacatele lor in lumea de dincolo, fiecare sa ris sale 256 c Oricat de bine faci pe pamant, tot trebuie si apart un spin care sa te intepe. Dar si continuam tema discutiei: daci vi s- . ar oferi un spatiu, veti putea si aveti grija de bolnavi? ~ Nu stiu ce réspuns si-fi = Dece? ~ Pentru c& na stiu daca voi mai avea TIMP...” Precizez c& aceasta discutie a avut loc in vara anului 1996, la céteva zile dupa ce I-am aniversat pe “Nenea OMU” in parcul 23 August <>. ...$i acum s4 revenim la discutia noastra. : In primavara anului 1999 a venit la mine la cabinetul din Fetesti un grup de trei persoane. Pe una din aceste persoane (D.D.A.- sau domnul X) am cunoscut-o cu un an in rma cénd i-am testat fica (eram la Buziu atunci). Dupa ce am testat cele dona persoane, a intrat si domnul X in ___ “> Euam venit cu doua scopuri, unul, si ma testati si pe mine si al doilea, s& va intreb daci nu cumva vreti Si infiintati o Fundatie. Dane, marturisesc sincer nu mai aveam grai, m ce auzeam, nu-mi venea si cred ci pot exista astfel de oameni, care éezinteresati se puneau in slujba semenilor lor. Eu unul nu am mai intalnit wu voi mai intalni astfel de OAMENI, cel putin in existenta aceasta ‘Vrem s& ne spuneti daca acceptati si locul unde si fie” conchide ~ Bineinteles & numérul unu a Romaniei. ~ Care este zona energetica numérul unu a Romanici? - Aceasti zond a fost determinata impreund cu “Nenea OMU” (colelalte patru au fost determinate de mine) $i este practic 0 clips rastumaté cu axa mare pe directia CHEIA - exclusiv CAMPULUNG ‘MUSCEL, iar axa mica pe directia CAMPINA - inclusiv PREDEAL”. 257Pana in luna octombrie a anului 1999 am cdutat in perimetrut Valeni de Munte, Cheia, Slanic Prahova, Breaza, Valea Doftanei Dar poate c& nu acesta ar fi fost inconvenientul cat absi proprietari de a solicita un 1orm. Unii, cand auzeau ca este ve ficeau ca ridicau automat pretul in ficcare weekend s-a tot ciutat casa si e078 totusi cat timp, bani pentru combustibil, s-au consumat pentru a te deplasa din Bucuresti And in localititie pe care le-am enumerat, far a lua in calcul c& in uncle am mers de doud, trei sau mai multe ori, functie de anunturile gi si de informatiile telefonice primite. Pana la urma, am convenit ci ccl mai bine este s& cumparm un teren gi sé ridicim din temelie aceasta Fundatic ‘Umanitara. ~ Aga se face c& in luna noiembrie ziua 23 am devenit proprictarul unui teren de 7500 mp in localitatea Valeni de i numarul unu a Re important’ faptul c& pe data de 20 noiembrie primit binecuvantarea unui neasemuit i ng Sfintia Sa Parintele Arsenie Papacioc de la Mandstirca slujitor al Domnul “Techirghii judetul Constanta. in ianuarie 2000 am obtinut statutul de persoand juridica iar Fundatia se numeste <> - Ma uimesti! De ce Fundatia nu poart& numele salvatorului nostru, a ing. Valeriu Popa? ig ~ OF, aceasta este o poveste de care nici nu vreau s&-mi mai aduc aminte. : 258 ~ Te rog, povesteste micar acum in aceasti carte, pentru c& mult fume ma intreaba de ce Anca nu a dat numele lui “Nenca OMU” acestei Fundati. - Din adancul fiintei mele as fi dorit ca Fundatia si poarte numele celui mai de seama, de neegalat, de dotat bioenergoterapeut al Romaniei numai), dar cum nimic nu este intimplator, mu s-a putut. primele zile ale Iui octombrie 1999 am reusit iu Popa, pe Adrian Popa, pentru a-i cere consimtméntul, fntdlnirea si am mers cu C. o fost pacienti de-a Popa, poate pentmi a avea un martor ia discutic. intamplator sau nu, in Jocuingi cu Adrian Popa mai era si un pricten al su pe care Adrian m-a { pescriu 0 conduita pentru afectiunile sale. Dupi ce abordat problema pentru care eram acolo si pentr care il cautascm asiduu timp de aproape 3 luni de zile. am explicat ci oameni de bine vor s4 ma ajute si infiintez Fundatic care va fi nonprofit, nonguvernamentalé, apolitica si care se va pune neconditionat in slujba oamenilor, indiferent de varstd, sex, etnic, afectiune, religic. Iam spus c& va fi singurul licas din lume unde consultatiile, tratamentele si interndrile vor fi gratuite, licas care, dacd Dumnezeu va dori, va rezista si exista prin grija OAMENILOR. Pentra tot ce vreau sa fac |-am rugat sa-si dea acordul ca accasté Fundatic si poarte numele tatalui su, Surprinzdtor (daca vrei iti explic de ce), Adrian Popa a consimtit ca Fundatia si se numeasca “Valeriu Popa”. tren, vencam de la cabinetul din Moldova) mi spund c nu maj este de acord ca Fund: mas nuc, nu-mi venea sf cred ce aud, nu putcam infelege cum un Adrian a avut o astfel de perceptic a coca ce vreau si fac vi ~ Mai devreme spuneai cd te-a surprins acceptul lui Adrian. De cc? 259~ Hm! Pentru ci la intdlnirea pe care am organizat-o la CERNICA, jn mai 1999, la comemorarea a doi ani de la dispartia lui Valeriu Pope, stuia, ct mai ales parte din cei care i-au fost apropiati - de pri (cu toate cd ar merita s& folosesc un termen dur, pe masura raut - Nu te cred! - Ba, ar trebui si m& crezi pentru cf trebuit s& invete de la maestrul lor c& niciodaté nu trebuie gandit rw fata de OM gi de ceca ce te inconjoard; sau cel putin protind ca au invatat ceva? ~ CAtiva dintre ci au fost ofuscati cd mi-am arogat eu mi unicul continuator al ui Valera Popa, en care eram un “provine nent in preajma celui disparut un orgoliu furibund situatie este prostesc in a ajuta oamenii, mai ales de: cine este primal si cine este al doilea, cine are mai stat mai aproape de Valeriu Popa, cine I-a vazut ppacientul siu mai vechi. De unde asemenea ranchiun? Mai interviu din “Formula AS” am spus ca Valeriu Popa a i jar mentiunea ci eu as fi singurul continuator al inva redactorului. uu tecut doi ani de la acel interviu, ial gasit pe ceilati doi {identific si fn plan fizic. Un lucru este cert, acestia nu se gise Romaniei. Exista i varianta ca sé-i cunosc in existenta spirituala, depinde cum am fost programati de maestru. 260 - Petre, pentra mine ramane un mister, de ce Adrian Popa si-a c&lcat cuvantul sau. ~ La vremea respectiva sau cel putin céteva zile dupa aceea, la fel am fost si eu de niiucit, acum totul imi este clar. ne-au permis si mai schimbim cateva a complezenf’. Asa se face oA sotul doamnei T. vine lang’ mine $i foarte direct (ca sa nu spun obraznic) ma intreaba cum merge “afacerea”, ". La ce afacere vi referiti dommule? ~ Bi, cum la care afacere, la cea cu Fundatia! - Cum puteti spune cd este 0 afacere, doar v-am explicat ce se vyrea accasti Fundatie, care este scopul siu gi ce obiect de activitate are. - Lasi-ma dom’le, este imposibil si nu va iasd ceva, mu se poate altfel, daca nu ar iesi ceva, nu v-ati apuca!”. ‘Vreau si fac o parantezi. Cu aproximativ doud séptiméni inainte ik doamna T. acasa penta a vorbi despre und ce parere are despre hotdrarea mea. in momentul i Fam cunosout pentru prime dati si Ja bisericd am vizut pentru a doua oard (si ultima sper), intrevedere si discutie care mi-a lasat un gust foarte amar. Mi se pare cA atunci la bisericd nu i-am mai dat nici un réspuns, ar fi fost inutil. ~ Acum stii de ce Adrian Popa si-a retras cuvantul dat - De ce? de factura domnului de mai sus si fi stat de vorba cu Adris a sa si-si calce cuvantul. EsteTesne de dedus c& a fost influentat, ci a fost manipulat. Pécat. Acum ai we des wade nai pun obo doumnd car ered edu sith jute cu un athitect pentra proiectul Fundatici, mi-a dat numirul de telefon al unui administrator de la 0 asociatie de locatari - am pornit actiunea po cont propriv. = Chiar pe cont propriu? - Ei, mu chiar, dovada c& statutul Fundatiei a fost conceput de un bun coleg si pricten Stefan din oragul Focsani, pentru care-i sunt recunoscitor (fl cunosti si tu foarte bine) iar finalizarea a apartinut domnului D.D.A., care a ficut posibil ca le 04.01.2000 Fundatia sé poata fi tnregistratl ca persoand juridicl. nd la mijlocul lunii septembrie domnul X. a reusit ‘sa obtina toate aprot ctombric s-a turnat fundatia. Sperm ca pand in luna august cel térziu si definitivam prima parte a proiectului. = Ce si inteleg prin prima parte? ~ Fundatia are trei sectiuni: una este pavilionul administrativ, care include in mare cabinctul de consultatic, sala de asteptare, grup sanitar, camera de zi, dommitor, centrala termica; partea a doua - ‘microclinica, in prima faz, cu un stationar cu 12 paturi, iar partea a treia este capela. ~ De unde atatia bani Petre? ~-Nu stiu, pentru ca domnul X si colegii sai minunati se strduic si acopere cheltuielile pentru partea intai. ~ Bine dar contul Fundatici mu I-ai ficut public? jecdirui pacient, fara a exista obligativitatca ~Nu, el a fost inm: depunerii unei sume de bani. = $ice a iesit? ~ De la 01.03.2000 pani la 27.05.2000 de la cei 489 de pacienti abinctului meu de la Fetosti - nu iau in caleul acum ~ Ba da, sc poate, abia acum imi dau scama ci asa cum am conceput actiunca, este sortita esecului. = Vrei si renunti? 262 ~ Nu, Doamne fereste, dar numai cu ajutorul oamenilor ce beneficial de serviciile mele nu voi reusi. La mine vin oameni sirmani, 0 lei iar lui nea Vasile, medicul Z i-a dat este mai bun ca stie ce medicamente si. dca (in viziunea oamenilor ignoranti cu cét un ‘medicament este mai scump, cu atat este mai bun). Acum cred cu adevarat c& fiecare dintre noi ‘ne cumpirém moartea cu bani. Ca atare, Dane, numai sponsorizirile de la firme, bani i de afaceri care vor si vada functionand si asa ceva in existenta acestei Fundati consimtit s& nu fim Asa cum eu acum, si procedere ca situatii de gemul: “...Domnule... poate si pe mine Ja Fundatie, pentru cd pensia te mic’, oftim mentalitate, eu care imi dorese si mi inconjor numai de oameni dezinteresati, care vor si-si ajute semenii aflati in suferinté si care vor si faca acest gest din altruism, nu din interes. Repot, remunerérile vor fi numai dacé in contul Fundatiei va exista - le, te vad vorbind cu un asemenca patos, c4 o si mi molipsesti si pe mine cu exuberanta aceasta a ta. Ne poti dozvilui ce vrei tu si comitetul de conducere si faceti ?- in cateva cuvinte, uite care este “strategia” noastra: in stationarul Fundatiei vor fi intemnati bolnavi pentru care medicina alopati isi declina competenta. = Nu vor fi discrimindri? “A, ce te referi! Nu, nu vor fi, chiar dacd sunt anuntat ci rai ministra doneaz4 Fundatiei 50 000 000 Ici ‘ie ~ nu am decét dou’ scaune pe care stau pacientii ce-si mu probabil, sigur sunt multi care gindese oi daci undatie avem si o sumedenie de avantaje de pe urma i soacra inseamna cd va avea prioritate fata de mos Ion din catunul Zorile care nu poate dona decét 50 000 lei. $i apoi, ce ti-am spus inainte, oamenii cu bani isi cumpara moartea cu medicamente, nu vin la legumele, fructele si cerealele de la Fundatia noastra. ~ Alteeva mai faceti? ~Da, am vrea s deschidem cursuri pentru intretinere fizicd, pentru cultivarea energiei cosmice, pentru testiri bioenergetice, si initiem un ciclu de conferinte pe teme spirituale, dar ccl mai mult a5 vrea si-mi gisesc céfiva inlocuitori, care sa continue munca la Func ‘Am vrea de asemenea si scoatem o put care, aproape in exclusivitate si se adreseze oamenilor, sanatatii acestora, acolo unde cel ce doreste impartiseste scmenilor sai suferintele prin care a trecut, cum le-a depasit si ce a facut pana a invins boala. Dacd va fi posibil vom colabora pentru insinatosire gi revenire la. un mod de concordanta cu natura si legile Divine; in accl cnergeticd pentru eventualele agresiuni. ‘Acum poate va explicafi de ce objineti esecur i ajutati, de ce sit " teh eee trcbuie si caut pe alicineva simi dea alt regim, cesta este prea vedere al sinatitii), a celor care pentru munca lor nu percep nici 0 taxa, a celor care nu fac nego} cu un dar primit de la Dumnezeu. ~ Eu ffi dorese si izbandesti in tot ce fi-ai propus! ~ Mulfumese pentru urare si sper ca in timpul scurt pe care-1 mai ‘am si pot face cét mai multe. ~ Te rog sa nu mai vorbesti asa cd-mi faci si mic rau, mai bine mi- ai spune acum, cum te descurci? - Acum ma descure relativ bine in sensul toata logistica de la cabinet. Ce mi necajeste est fair-play, a unor semeni de-ai mei, care aga cum sti programare, nu o mai fac si atunci cénd mi pot v doamna din Germania 2 dorit s&-mi ofere bani, bani pe care cu i-am refuzat, spundndu- ica mu am ce face cu banii, cu vreau sandtate. Ea, destul de ironic, mi-a ~ le-am promis celor de la Fundatie cf-i voi ajuta — i Constructie, mobilier, bani, article de birotica Beas oe a cum evolueazi starea sotului(ei), tatélui, mamei, copilului, bunicii, prietenulu, ete. si apoi ma voi ine de cuvant”. 7 ai Mariana din F. si-a dat seama cd in plicul cu regim eva, adic& acca lumin& puri pe care multi o ignori gi domnul X asigurd de educatic, de lefoneze pentru 0 spus cd imi trebuie bani pentru a lua si al treilea scaun (asta pontra c& pe platoul din fata cabinetului - cabinctul meu functioneazé in suffageria 264“Trupul nostru ¢ o griding, iar gridinarul ei e vointa, Fie cd vrei si sidesti urzici sau si semeni laptuci, Si pui isop si sé plivesti cimbru S-o acoperi cu un singur soi de iarba Sau s-o impodobesti cu mai multe S-o lasi in paraginire din trandavie ‘Sau sa trudesti ca sé rodeasca, in vointa ta st& puterea si autoritatca." William Shakespeare CAPITOLUL 4 ABORDAREA CORECTA A UNUL REGIM BG BG-1 loti cei care primesc un ascmenea tegim ar fi bine sé-1 respecte i, fird nici o derogare, ffrd a considera c& orele sau activititile sunt Singurii care pot face exceptie - in scnsul c& pot modifica ic a activititilor - sunt cei care se gisesc inca in activitate (au serviciu), dar accstia vor respecta totugi cronologia activititilor. Cu alte cuvinte, ei isi respecté regimul in functie de programul lor cotidian (serviciu). Pe vremea céind eu a trebuit si fac un asemenea regim (reamintese aici c& toate regimurile BG pe care le am au fost testate de mine - cu exceptia celor care sunt atribuite unor afectiuni femeiesti - in aceasti perioada de ), imi luam la serviciu dimineata si masa de ora 11.00 gi masa de or sau dacd ram in misiune, toate se giscau in portbagajul le. Orele pot fi decalate functie de programul vostra, dar nu trebuie si omiteti nimic. Ficcare activitate are importanta sa. Multi se sperie (mai ales cei care se gisese in activi primesc un asemenca regim, gindindu-se c4 programul lor nu le permite si respecte orele procedurilor $i & ar putea compromite regimul. Nu, eu dorese din suflet ca acesti oameni sé nu intrerupa serviciul (de fapt este singurul Iucra pe care-1 interzic pacientilor mei) sub nici un motiv (pensionare, concediu medical, 267concediu de odihnd, scutiri medicale, invoiri sau alte forme de "chiul"), pentru ci activitatea lor coroboraté cu regimul poate fi cheia succesul Opt sau zece ore din cele doutecisipatru ci nu se vor mai gindi la boald, se vor considera oameni normali, utili, pstratori ai verigilor coicgiale, dorinta de munci si de viaté li se va amplifica, vor sé demonstreve colegilor, radclor, prictenilor, familiei cd sunt luptatori fanatici pentru care victoria nu este decat o chestiuune de timp. ‘Si ne imagindm reactia celor din jur, cind vor afla ca trebuic si 5 de i optimismal vostru, sf le dati o lectic din ceca ce inseamna sa vrei. Cand plecafi pe un ascmenca drum trebuie s& fiti foarte real etode au si luptatori, c& programul vostru nu ie aici, cA omul poate orice, ori veti avea o moarte usoard, fard Cale de mijloc mu exist. Cine se va indoi vreodaté de neputinta respectirii unui astfel de regim, accla va pierdc lupta, va i sclavul prejudecdtilor, va fi victima pirerilor negative ale cclor din jurul sau, dar fc, Abordarca unci astfel de conduite va Dumnezeu, c& vA va ajuta gi nu VE va avansat, ca corp strain patruns din exterior, corectarea unor malform: calea pe care urmeazai si o parcurgeti. _ © singuri indoiald dac existd, tupta se poate pierde. Chiar si atunci cand cazi, erede cd te vei ridica, nu ceda, nu dispera, nu implora, ci ‘Nimic nu valoreazi mai mult decit credinta tat s-galbui depus. Sc curati si se scuipa, se curiti si se ... de aproximatiy 21 sau 28 de ori. in timp ce se scuip’, coada linguritei se pune sub jetul de apa pentru a se indeparta stratul adunat, Daci nu so scuipé ci numai se racleaza, si atat, nu se va putea elimina tot $2, timpul scuiy in ti i ul meeeat Ass pe snp ipatii, limba atinge palatinul (cerul _ Unmeara clatirea gurii cu apa sdraté (0 lingurita cu sare la o cand 2 apa), practic se face o gargara, folosind numai jumatate din apa siratd yupa a i se mest pentru gargar. unci astfel de terapii: de orice individ cu sau fia vreo afectiune, ca atare2) albeste si mentine dantura curati (nu mai aveti nevoic de pasta de in previne si inlaturd paradontoza; 5) _previne orice afectiune in cavitatea bucali (inclusiv carii dentare); 6) ajuti la normalizarea respiratici; 7) inlaturd toate toxinele care s-au depus in timpul bucali; Folosind corect si cu perseverenté acest procedcu, sinitatca voastri nu va avea decat de castigat. noptii in cavitatea 08.00 - TERAPIA CU MAL ‘Tehnica acestui proceden a fost expusi mai sus, se folososte numai malai normal (mu grisat) proaspat. Acest procedeu este obligatoriu pentru cei care primesc un regim BG, la ceilalti cl putind lipsi sau facut de bunivoie, ORA 08.30 - CLISMA invor), Dupa ce a dat in 3 clocote, se di de pe fo planta (se va specifica de ficcare dati de terapeut), se pune capacul si so Jas s& se infuzeze 2 minute, Apoi se strecoara si sc lasa si so riceasci pana cénd temy 4 va fi bine suportatd de piclea cotului (cu cit ‘mai calda cu at Pentru si spalaturé vaginal se procurd un irigator transparent din plastic, cu tub de legdtura transparent din plastic, cu cole doua canule (anala si vaginald) transparente, din plastic si lungi (canulcle) de aproximativ 20 cm. Cel mai bun aparat este cel roman (WC). Canula si anusul se ve unge cu unguent hemorzon sau cu alific de gillbenelc sau cu ulci de misline sau cu ulejul de la dowa capsule de vitamina E (dupa ce au fost 270 infepate cu un ac). Vasul se gseste pe podea, se introduce canula in anus aproximativ 14 cm (altfel nu reuseste clisma), sc ridicd vasul pe chiuveti sau pe un taburet si se agteapta pana se goleste vasul. b) peo parte ‘Sc sti in sezut pe marginea patului (canapelel), se tine canula intre pune pe buricul degetului argvitor unguent hemorzon, sau 1c sau ulei de floarea soarelui sau ulei din capsula de vitamina E $i sc unge canula. ‘Se ascaz pe o parte pe marginca patului (can [a guri, cu mana dreapta (sting) se introduce canul mand se apucd vasul de jos, se p\ astfel ineat lichidul s4 inccapa umfla abdomenul, se expiri profuund si se destinde abdomen. Indiferent ce pozitie se adoptd, atunci cfnd se simte ci apa iese din anus pe lng canuli sau cfnd in interior apare vreo durere (jen), vasul se coboara imediat pentra cfteva secunde, apoi se ridica din now. timp in interior. Daca vr povederes de mai sus sccretul este ca dupa co junea lichidului din intestin ind stati pe oala WC- fi freevent& mare strangeti materiilor fecale se mareste. 'u apa calda pregitita inainte se face igicnizarea stind cu fundul fntr-un lighean. in cal iogirii hemoroizilor, so unge degetul aritator ca 0 alifie sau ulei cele cu care s-a uns canula) si_printr-o apasare usoari se introduc in interior Sunt situatii cand datoritd unor afectiuni ale 271‘genunchilor sau a epuizarii fizice ma se poate sta pe vine, sau nu se poate ajunge la WC (cazuri semnalate mai ales in mediul rural). fn astfel de momente, se sacrificd un taburet sau un scaun cu spatar, se practicd 0 gaurd cu un diametru cel putin de 21 de centimetri, dedesubt se punc un lighean sau o galeata si gata, am confectionat o oald de WC. ORA 09.00 — SPALAREA VAGINALA Infuzia se prepara identic celei pentru clismi. Se pune in irigator, se ascaz cu fundul fn lighcanul gol, sc introduce canula in vagin si se asteapta pind sc scurg cei doi litri de infuzic, Se deschide geamul gi in fata Iui se fac 105 sarituri pe varfurile picioarelor, migcind bratele si respirind in acclagi ritm. Odata cu primele Siriturilor sc poate face progresiv, astiizi sau céteva zile 7 sdrituri, maine sau céteva zile 14 sdrituri, poimaine sau cdteva zile 21 sirituri, gi tot aga 28, 35, 42,...cte, pind la 105, Se foloseste orez, nedecorticat, in lipsa lui se poate apela la ory sau ovaz, Indiferent cc produs sc procura, astiizi sc spala bine si sc aycava la uscat pe o coal de hartic alba sau pe 0 panzA curata alba. A doua 7i se zdrobeste fic prin ragnita de piper (nu ragnita de cafea pentr a-| face pulbere), fic cu ciocanul, fie cu 0 (250 ml) acoperindu-se cu apa distilatd (ffintind, izvor), cu o ord inainte de MASAJUL, Daca la aceasti ord programul nu permite executarea masajului, el poate fi amanat pentru mai tarziu (dar obligatoriu in acecasi zi). ORA 11.00- MASA 1 Se inghite sau se mesteca orem (orz, oviz) pregatit inainte gi care 4 stat in apa 63 de minute. Precizez cd in acelagi timp cu orezul se bea si apa in care a stat, apoi se completea7 cu apa distilati pln se ajunge la 0,5 ltr. Toatd aceasta operatiune trebuie si dureze 63 de minute. ORA 12.30 - PREGATIREA MESE12 Se curitd gi se spald cu api distilata (ffintind, izvor) toate legumele spocificate in regim, dupa care se rad (se foloseste o rzitoare de sticli sau inox) gi se amesteca cu o lingura de lemn. Atunci cind nu se gaseste gulie verde se poate inlocui cu ardei gras (roménesc), iar sfecla rosie cu moreovul. ORA 13.00 - MASA? Dupii ce produsele de mai sus au fost bine amestecate, se trece la servitul mesei propria - zise, dar obligatoriu cu o lingura de lemn, timp de 63 de minute. Ficcare bol alimentar se mestecd de cel putin 70 de ori, adica si fic bine insalivat si adus in stare fluida. Ca desert se mindnc’ lingur de polen conservat in micre de albine. Cu aproximativ 14 zile inainte de a incepe un astfel de regim, intr- un kilogram de miere de albine (salcdm) se pun 100 grame de polen. Pentru cd mierea scoate la suprafatd toate impurititile, este necesar ca in ficcare dimineati, cu o linguré de lemn, si se afunde polenul in miere. Provedind astfel, dup 14 zile micrea dizolvi polenul si poate fi consumata ca cel mai delicios desert.ORA 16.00 - MASA3 ‘Se beau ceaiurile previzute in regim. Cu-exceptia cétorva plante (salvie, mesteacin, teci de fasole etc.) celelalte plante se infuzreara astfel: = 35 secunde, plantele uscate = 126 sccunde. Regula plant& Ja 250 ml de apa (se considers de 250 ml) le se pun intr-un vas de sticlé sau alt nd da in trei clocote si s¢ rstoami peste plantele ce se gisesc in vas, Se acoperd vasul si se respocta timpul de mai sus. RA 18.00 - MASA 4 ~ se m&nancd 100 buciiti seminte crude de dovieac (bostan); ~ se bea 0 cana de infuuzie de cimbrigor neinduleita; av timp de 2 minute. Se strecoara si se asd sa se réceasca cu capacul Infuzia pentra spilétura vaginala se face identic, mumai c& se foloseste nalba mare. Se curiti 4 mere - de preferat ionatan - iar coaja sc infwea7d in 250 mil api distilata (fantang, izvor) intr-un vas cu capacul pus, cand apa clocoteste se ediat capacul; se toad repede pune capacul si se di la o parte vasul de pe foc. Se lasé 14 minute cu capacul pus si se adauga o lingura ras de miere. Apoi se consuma cojile de mere impreund cu zeama, incet, cu ligurita. Se mesteca o bucatic de coaja, se soarbe 0 lingurita de zcam’, astfel ca intreaga operatiune si dureze 45 minute. 274 Cel mai bine este ca accasté activitate sf o cxeculati stind int-un fotoliu si mu "cocofat" in mijlocul patului Daca toate opcratiunile de peste zi au fost flcute coreet si s-a respoctat ordinea cronologica, acum la aceasti activitate, in mod normal, somaul vi toropeste de asa naturd incat abia asteptafi si vl faceti clisma si si va culcati, ORA 21,00 - se fac clisma si spalatura vaginali, ORA 21.30 - culcarea in pat cu geamul deschis (indiferent de anotimp si de temperatura din camera) timp de 14 minute apoi sommul. NOTA = pentru clismi se pot folosi altemativ rostopascd si mugetel (daca dimincata ati folosit rostopasca, scara folositi musctel si invers); ‘oti cei care se previnta la cabinet beneficiaza de 0 sedinta de psihoterapic (practic este acea discutie pe care 0 port cu pacicntul si in ‘explic de ce s-a imboinavit, ce greseli a ficut, cum se poate ajuta cl, ‘care-i sunt sansele); = temperatura apei pentru clism gi spallituré vaginala este cea suportata de piclea cotului. Asta inseamna c& seara, de cénd am pregatit infuzia $i pin o consum ca se riceste, dar © pot pune din nou la incalvit pana ce va fi suportati de pielca cotului; ~ in uncle regimuri BG sunt prevavmute tipuri de comprese care se aplicd pe rini, locurile dureroase sau inflamate; ‘Aplicarea lor se face astfcl: a) Comprese cu frunze de varza: + se spala frunzele cu apa curgitoare (la jet de apa); le stergem si inlaturim cu ajutorul unui cugit sau al foarfecelor marca nervuri central jar daca aplicarea tebuie ficuté peste un ulcer varicos sau 0 plagd inlaturam in acelasi mod si nervutile secundare; se strivesc jutorul unui rulou (ficalet, sucitor, plicintar) sau cu o sticla; cnd sucul apare la suprafata frunzclor acestea sunt gata de aplicat; dupa caz, se vor folosi una, doud sau mai multe frunze; se vor acoperi cu o folie de piastic (pentru a impicdica evaporarea sucului), apoi cu o pina groasi si in final se aplica bandaj (fard a strange prea tare) intr-un falar, tifon sau altd fagie din orice material; acest tip de comprese 205poate fi finut toata ziua sau toati noaptea; iama, dac este vorba de un boinay friguros sau o plag foarte sensibild, frunzele se pot afunda pentru cAteva secunde in apa clocotiti, sau se pot pune pe soba (calorifer, capacul unei cratite calde) si apoi se pregatesc aga cum am vazut mai sus; in ulcere cu margin seleozate, crpate sau necrocat, unzele de vara so lest in caz de 4) Comprese cu apa calda si otet: = se pun la fiert aproximativ 500 ml apa distilata (ffimana, izvor); dupa ce a dat in clocot se di de pe foc, se adaug 250 ml ofet (de vin, mere) si se las cu capacul pus pand ce temperatura este bine suportati de piclea cotului; dupa ce s-a inmuiat o bucati de pinzi, tifon in aceasti solutic se procedeazai ca la oricare din compresele de mai sus; se poate sta 3 ore vita sau toaté noaptea; ©) Comprese cu foi de ceapé coapta: - se taie 0 ceapa mare in doud si se introduce pe gritar in cuptor; dupa ce a inceput sé curga sucul se scoate, se desface foaie cu foaic si se aplicd pe locul suferind; in continuare se procedeazii ca la oricare din compresele de mai sus; se poate sta 3 ore ziua sau toatd noaptea; | 9) Cataplasmé cu bréinzit de vaci proaspata: - se amestcc’ branza de vaci cu zerul ei pana rezulta o compozitie cu 0 vascozitate moderata; se portioneaz in trei; prima portie se aplicé direct pe picle pe locul suferind apoi se procedeazd ca la oricare din compresele desorise; dupa aproximativ 35 de minute cénd branza s-a uscat se schimbi cu portia a doua gi la fel si cu ce-a de a treia; Cataplasmé cu argila: s@ pune argila intr-un vas de sticla, lemn, faianta (nu metal sau toama apa distilata (ffintind, izvor) si cu o spatula de lemn se amestecd pind obtinem o pasta suficient de moale; din aceasta pasti vom face cataplasme groase de aproximativ un deget (1 cm) si cu o suprafaté care si depageasci zona suferind®; aceste cataplasme sunt reci sau calde; cele reci se aplicd pe zonele ganglionare inflamate se macereze timp de 42 minute intr-o baie de Jombalgii, nevralgii reumatismale si diverse afectiuni vez dureroase, cataplasmele pe baza de frunze de varza sc prepar’ astfel: so pun la fiert 3 frunze de varzd (tocate bine), 3 cepe de marime medic (tocate bine), 350 g de tarafe de gréu si 700 ml de api; dupa evaporarca apei se ageaz cataplasma pe o fesitura subtire si se aplicé caldi acolo si se aplica uo folie de plastic, apoi cu un postav de land si se incinge cu o fasi se poate pistra 126 de minute (ziua) sau toati noaptea. Daca qu puteti pregati aceasti compres aga cum am fost descrisa, puteti fierbe plante cu aps (Gecoct) 7 minute si in acest lichid inmuiati compresa (tifon, finet, stoft in, caneps, ete.) si o veti aplica asa cum este descris. cataplasme se schimba la 14, 21, 35 de minute daca se incaizesc sau daca se ricesc (cele calde); in situatiile cand sunt ‘organism se pot tine pand la 3 ore 2iua sau toaté noaptea; senzatii neplicute (arsur’, durere, frig, intepaturi, parestezii) se scoate cataplasma si nu se mai aplic’ decat dupa 14 sau 21 de ore; este bine si se respecte o regula $i anume: atunci cand cataplasma se usucd se inlocuieste cu una proaspatd; cataplasma se aplica direct pe picle sau pe un tifon, dupa care se procedcava ca la oricare din compresele descrise; hb) Comprese cu argilé: + in anumite afectiuni nu putem aplica de la inceput cataplasma cu argilii si atunci apelém la compresa cu argilé; dupa ce am fiert 0 cantitate 277 ©) Comprese cu bitter suedez: = se ia o bucata de vati, se umecteaa cu bitter suedez. $i pe locul suferind dupa ce acesta a fost uns cu untur’ de pore sau sunitoare, de galbenele, titineasa etc.); deasupra se pune 0 plastic, se acoperd totul cu un postav de léna si se incinge cu o fasa; ziua tolerata de organism compresa se las maximum 3 ore iar daca este bi poate sta si toatl noaptea; daca apar irtatii ale piel se scurtcazi iar dacd apar mancarimi locul se unge ie de galbencic;de apa distilata (fantand, izvor) adaugim argila pand obtinem o compozitic destul de limpede in care vom inmuia o bucati de pinzd, care nu so stoarce si se aplicé pe locul suferind, dupa care sc procedcaza ca la oricare din compresele de mai sus; i) Cataplasme cu nisip: = se pune la incalzit nisipul (de mare sau de rau) into oald sau {ntr-un cuptor (sau sc introduce oala cu nisip in cuptor); dupa ce fost incalzit so toarna in sAculet (adaptat regiunii suferinde) si se a u-1 35, 63 sau 126 minut Cataplasmé cu ce : ~ se ia un cocolos de ceara curaté de albine - cat mingea de tenis de mas -, 0 bucati de rasind de brad (timaie) - c4t 0 mislini mare; se ‘ine, iar ragina se face aproape pudra si se amestecd cu putin ulei de misline (sau de porumb); aceste trei componente se pun fntr-un vas, vas care la réndul su sc introduce intr-un alt vas in care fierbe api (baie de apa); pe miisurd ce se toposte ccara gi ragina se adaugi uli de ¢, funetic de cat de consistent doriti ceara; acest preparat p\ a 0 cataplasma, cu ofecte bune pentru: ganglioni, tumori, = cele mai bune frunze de varza sunt cele de la exteriorul c&pitinii; = iva se sti numai 3 ore cu o compres pentru a da posibilitatca si se aplice gi o alta; = Ia aburii de coada calului, dacd nu reuseste compresa, se poate folosi (cfectul se diminueaza) gi decoct timp de 7 minute; ia de plastic impiedica evaporarea si deci ca si mu apari senvatia de rece folia va fi mai mare decét compresa propriu-ris&; ~ cea mai buni alific este cca pe care o preparati dumneavoastri, cu osanz sau untura de pore. Nu pot si nu descriu gi baile ce se fac in unele din regimurile B.G. si care vor trebui exccutate intocmai, 27 8 cu apa rece; vasul trebuic sé aiba o capacitate de cel putin 5 litri. Pentra o baie sunt necesare 14 maini su plante proaspete (tocate manunt) sau 200 g de plante uscate (bine ite). Seara (dup& 14 ore) vasul se pune pe foc si dupa ce extractul a dat in aproximativ 3 clocote, se surecoara si se Fistoamd peste apa din cada. Temperatura apei = 42 grade Celsius, durata so ia un prosop marc sau halat de baie si se intra sub plapuma (obligatoriu sub plapuma) pentru a transpira, timp de 63 de minute. La expirarca Limpului se sterge, se imbracd pijamale uscate sila somn. BAIA DE SEZUT Plantele specificate sunt puse de dimincata la macerat fntr-un vas cu api rece; vasul s& aibé o capacitate de cel putin 5 litri. Pentru o baie sunt necesare 7 maini pline cu plante proaspete (tocate marunt) sau 100 g de plante uscate ( bine marunfite). Seara (dupa 14 ore) vasul se pune pe foc si dupa ce extractul a dat in aproximativ 3 clocote se strecoara si se (eiubir, lighcan). Temperatura apei = 42 21 minute. Se aseazi cu fundul in cddité pani imediat deasupra beneficia de efectul aburilor. Dupa baie mu se sterge ci se ia un prosop ‘mare sau halet de baie si se intra sub plapumd (obligatoriu sub plapuma) pentru a transpira, timp de 6 La expirarca timpului sc merge la toaleté (closet), se urineazi cu Duter, se serge, se mbm pijamaleuscate sla somn TA = Cel mai bine este ca plantele pentru baie si stea fntr-un siculet de panza si acesta si fie scufundat in ap3; astfel, plantele pot fi refolosite de pani la tei ori; rezulta c& pentru prima baie stau la macerat 14 ore, pentru a douia gi a treia baie stau cate 24 de = Daci apa de la baia de sezut poate fi recupcrabild, atunci si aceasta ‘mai poate fi refolosita de 3 ori. 279Cu cei de rénd mintea se imputineaz, cu cei de 0 scam ca devine deopotriva iar cu cei distinsi ea capatd distinctie. Din invagitura yoghina CAPITOLULS TERAPIA CU URINA Aceasti terapic poate fi un panaceu pentru orice boali, si un foarte icftin si sor, dar isusi faprul cd urina evacuata din corpal i le, 1a un post de radio, s-a lansat in eter idec« c@ urina a inceput si fie folositd fn tratarea anumitor afectiuni si se cerea pirerea ascultatorilor. Refuz si reproduc ce mi-au auzit urechile si céta “bagcalic” a iscat o ascmenea temi. Eu mi numér printre terapeutii care folosesc in mod waual accasti terapic “SHEVAMBU” si mu dorese nici unui semen de-al_ meu s& sc s& aplice pe rani o cataplasma din pref i arn! Aceasta dovedeste ci trina umand este cel mai bun antiseptic si analgeric, depasind de departe medicamentek misura ura, invidia, vanitatea, egoismul, gelozia desi aceste sentimente 281negative exist? Pentru simplul motiv pentru care nici sentimentele pozitive nu pot fi masurate: dragostea, frumusctea sufloteasc’, bucuria, atagamentul, credinta. profitul, de a riméne cu buzunarcle si frigidercle goale, refuza si accepte un asemenca adevar. Meritul special al acestei terapii este accla ci nu necesiti un Siagnostic al vreunei boli, nici vreun alt medicament pentru tratament, De tuberculoza, meningita, pot fi vindecate in céteva tie al unei boli vindecarea este mai a suferit traducerca $i trebuia a bea apa din puta sa’, mai ales ca urina se folosca cu 5000 de ani inainte de Cristos si era considerati "apa vietii" sau "apa sfinta” sau "apa miraculoasa” Daca ne-am gindi numai la faptul c& cei mai multi noduli mamari dcvin maligni dupa interventia chirurgicald sau medicamentoasi, atunci € ca intr-un stadiu incipient acest asa-numit "rege" al bolilor pe cei care cxerciti medicina alopatd. Chiar si pretentille pentra imbundtatirea stirii bolnavilor de cancer sunt fie ridiculizate deschis, fie ignorate. De ce? Bste 0 reflectie tristi ci unii medici se imbogitesc de pe urma bolilor si dupa urma propagandeiinamane, a exploatanit sa zvonurlor oficial. in completare, vreau si auziti care este opinia unor medici eminenfi despre medicina moderna. Dr. Magendi: "Medicina este o mare picdleala”. Dr. Sir Ashley Cooper: "Stiinta medicinei este bazati mai ales pe ghicire”. Sir John Forbes: "Nenegind priceperea medicilor, totusi natura este cea care ii vindeck pe oameni de botile lor” . mentelor decit din cauza bolii” . te greu de gisit o meserie mai necinstiti decit Dr. Mason: "Medicamentele au wn impact mai mare asupra vietii umane deci riizboaiele, epidemiile si foametea Iuate impreuna". © constituie observatiile cA in orasele mari, unde creste numdrul de medici, va fi Intotdeauna o crestere imensé a aumirului de pacienti suferinzi de cancer, boli de inimi, T.B.C., diabet etc. Dr. Banchetrit merge chiar atat de departe pand la a spune c& el considera ‘vaccinurile gi serurile ca responsabile pentru cresterea frecventei a DOUA 283boli realmente periculoase - cancerul si bolile de inima. $i ceca ce este mai mult este faptul cd: “Am fost pentru mult timp un specialist in serologic si stiu despre cc vorbesc” conchide acesta. Dr. Rabalghiati spune c4 tratamentul modem al cancerului este foarte Dr. P. Dasai este de parere cA rful facut oamenilor de medicamente peste toate tirile lumii, an de an, zi si noapte. Acclasi medic certifica "Faptul cA autourina aduce un remediu universal pentru vindecarca diferite enzime, hormoni, vitamine, anticorpi, antigeno, siruri ctc. De ceca mu este nici o mirare c& tratemental eu autourind care contine ‘anismul de aparare al organismului - si il face imun la cele mai ucigatoare bacterii, virusuri, toxine etc. si vindecd bolile de orice fel. in concluxic, dup cum Dumnevcu a produs lapte pentru bgt lepra, malarie, boli de inima, de rinichi, de piele, CAPITOLUL 6 MOD DE PREPARARE A PRODUSELOR ALIMENTARE La preparare prin prijire, foc sau api fiarté, trebuie si apelati extrem de rar. Exceptic vor face cercalele, care igi pierd la 160 grade Celsius si care pot prajte in tigaie sau ceaun (rd ul un produs alimentar obtinut prin decorticarea boabelor de sau de mei. Se consumd terci. Se consuma fiert sau germinat, 3. HRISCA Este o planté erbacee ale carci flori contin nectar si poten. Seamiini edecorticat (asa cum este cl recoltat, cu camaga, se cheama ”’) si care se poate zdrobi (in piud, in régnita de piper, cu ciocanul i fie se inghite crud, fie se mesteca tot crud, fie se fierbe si se i “‘cargo”) este complet curdtat de cimasé se face terci. arasat de ansamblul scoartei si de stratul proteic, ferit mai multe slefuiri mecenice. 285~orez (fiert); -orez, fiert si miez din seminte de floarea soarelui; -branza dulce. Fiecare compozitic poate fi imbundtatité cu verdeaté (maar, patrunjel, leustean) dupa prefcrinte. ) lute Contine vitamina C $i potasiu, se poate consuma de doua ori pe siptimand in salate (dup ce semintele au fost indepartate), dar cu prudenté de cei care nu si-au rezolvat problema hemoroizilor. 4. ASMATUI sau HASMATUCHI Se foloseste intreaga plant, atat la salate cét gi la supe. 5. BAMA Crude si destul de rar se poate face 0 tociniti cu multa verdeaté, dupa ce s-a opiirit in ap cu ofet (35 minute). 6. BOB Poate fi consumat copt sau supa dar numai dupa ce a fost inlaturati masa bobului, 7. BROCCOLI Cea mai bogatd in calciu si vitamina C,,se folososte la salate si sucuri, 8. CARTOF Sc spala bine cartoful cu coaja, se fierbe, dupa care se las la scurs aproximativ sapte minute; sc pune pe gritarul din cuptorul aragavului si se coace pin coaja devine aproape maronie. Se mananca cu coaja cu tot (obligatoriu). Cartoful se poate coace si in cérbuni incingi. La momente aniversare, putcti face si o salat& orientala. Pentru cei care primiti in regim suc de cartof crud, va trebui si-1 suportati ca atare. 9. CASTRAVETE Se foloseste Ia salate numai pind castravetele aproape s-a copt, adicd pind cind scminfele ou s-au format inci; altfel, scmintcle sc depun pe peretcle intestinului si se elimina foarte greu. . CEAPA Att cea verde cat si coa uscatd se foloseste la salatele de toate felurile. 11. CRESON Frurvele se folosesc la prepararea salatclor. 288 12. CONOPIDA Sc consuma cruda sau in salate. 13. DOVLEAC sue sau copt la cuptor. Ja salate, suc sau umplut cu orez sau cu brinzi ast supa se pot adauga toate legumele permise in regimul ‘asolea verde pati se ficrbe putin si apoi se consumé cu mult I de rar i in cantitate micd se foloseste la salate. 18. LINTE : Pastreava acccasi regula ca fasolea albi boabe mari dar se si poate pentru curitirea singelui la inceput de primavard, se sug la salate. Se foloseste crud la salate, la supe si pentru amestecul cu care se umple ardeiul gras, doviecelul etc.25. MORCOV Se consumi inclusiv frunzele la salate, rondele sau ras. 26. NAP Se consumé in stare crud. 27. NAUT ‘Se consuma copt sau terci in amestec cu una sau mai multe cereale. 28. PAPADIE in stare crudii in salate sau sub formé de suc. Ridécina Se folosesc numai rogiile c&moase, alungite (Siri seminte) in salatele de cruditati la care se adaugi si frunze (cAteva). 30. PATRUNJEL Se foloseste din abundenfa si frunza si ridaicina 31. PASTARNAC Se foloseste numai la supe. 32. PRAZ Se consuma fird restrictic la fel ca ceapa gi usturoiul. 33. RODIE Se consuma ca atare sau sucul ei. 34, RIDICHE ROSIE Se folosesc in egal masura ridacina si frunzele, la salate. 35. RIDICHE NEAGRA Se foloseste numai ridacina sub forma de suc iar rondele sau rasd, Ia salate. 36. SALATA VERDE (LAPTUCA) Individual (atét tulpina ct si frunzcle), sau in amestec cu alte zarzavaturi, se foloseste la prepararca salatclor de cruditati. 37. SPANAC Se foloscste numai pentna salate de cruditati. INTERZIS gatitul lui. 38. SPARANGHEL Se foloseste radacina, la salate sau sub forma de suc 39. SFECLA ROSIE Se foloseste sucul ci, iar ras& sau rondele la sala’, 40. SOLA ‘Acccasi regula ca la fasolea alba. Dar soia sc mai poate consuma $i rajitd sau sub forma de lapte si ule 290 tape 41. STEVIE Se foloseste la salate de cruditati si la supe. 42. TELINA, Se foloseste at&t ridacina cat $i frunza, la salate sau sub forma de Att cea alb& cat si cea rosic, poate fi folosité suc, iar rasi sau toca la salatele de cruditati. NOTA ~ Supele de legume se prepara astfel: puneti la fiert numai o jumatate din cantitatea de legume pe care doriti s& o faceti supa; Dupa ce a fiert dati vasul de pe foc si adaugati si cealalta jumatate din cantitatea de fegume (aceast cantitate mai mult si se opdreasca); La supa puteti pune toate legumele si zarzavaturile permise de regim, orez, condimente carminative. Supa o faceti numai daca vi se specifica in regim. + Salatele vor fi ficute $i consumate imediat, la care mai puteti adiuga: ulci de masline, zeama de lémaie, sau ofetde mere si condimente carminative (care au proprietatea de a evacua gazele din intestin): ghimbir, tathon, cuigoare, scortisoara, chimen, cimbru, coriandru. La salate folositi tot ce este verde: iarba, troscot, lucerni, frunze de pomi fructiferi, franze de arbori, tot ce este verde, are clorofild si inseamni viata. - Nu recomand patligeaua vinta (vanata), ~ Evitagi pe edt posibil folosirea lamei metalice 1a pregatirea legumelor. C. FRUCTELE 1. AFINA Se foloseste fructul ca atare sau sucul su. O cand cu suc dimineata (in loc de micul dejun) revigoreaz8 organismul pentru toati ziua. 2. ALUNA Se foloseste proaspatd sau uscati. 2913. AGRISA Se foloseste atunci cand este coapta. tc fructul ca atare (foarte copt) sau sucul su, 5. ANASON Bulbul se foloseste crud la salate, iar frunzele la salate si supe. 6. ARAHIDA Cunoscuta si ca aluna de pmant se consum’ cruda sau prajita i BANANA ictul care inglobea7 la un loc cele mai multe vitamine si ir pentru c& are o actiune acida asupra stomacului, va fi ere. Se foloseste ca atare atunci cand este coapté, sau sucul ci, sau in compot. 9, CANTALUP popenele galben (turcesc) cu coaja arte aromat. Se poste consuma fark rest pistrate pentru ceaiuri. 10. CASTANA, Are 0 compozitic apropiata de cea a gréului, se consuma bine prajitd sau sub forma de piure. Se pastreavA proaspaté daca Ia recoltare sc pune intr-un vas cu api rece si se tine doulzeci si una de ore, dupa care sc scoate 5i se las si se scurgii (fara si fie vizuti de soare) apoi se agea& in straturi in nisip uscat, inainte de pr castana se cresteav’ si sc unge usor cu putin ulei de masline sau de porumb. Pentru ficrberc, castana sc de coaj, iar dupa ce apa a dat in clocot se scoate si se desprinde 11. CAPSUNA Se consumé ca atare dup& ce s-a copt si fara sa i se adauge zahar. 12. CATINA Se consumi ca atare sau suc. 13. CICOARE x josese la salate cu alte verdeturi mai putin amare se foloseste cu succes in chip de cafea. 14, CIREASA Se consumé ca atare atunci cand s-a copt sau se poate face 0 curs de zcama de cirese. Coditele si simburii so pot pastra pentru ceaiuri 15. COARNE Se consuma ca atare dupa ce s-au copt. 16. COACAZA Se consuma ca atare dup ce s-a copt sau sucul ci. Poate fi rosie sau neagra, 17. CURMALA Dupi ce s-a copt, se consumi ca atare. 18. DUDA (AGUDA) Se consumi ca atare sau sucul ci, 19. FRAGA Sc consuma ca atare sau sucul ei. 20. FISTIC isuma fructul ca atare dupa ce s-a copt. 21. GRAPEFRUIT Sc consumé ca atare dupa ce fructul este copt sau sucu! lui 22. GUTUTE Se consuma ca atare. 23. KIWI ‘Se consumi ca atare. 24. LAMALE Se foloseste ca suc la salate, ccaiuri, supe, citronade (suc + apa + mire). 25. MANDARINA Se consumi ea atare. 26. MANGO Se — a atare iar uleiul ci se poate bea sau folosi la salate. Recomand inghiirea sémburilor. Cele mai digeste sunt cole negre. Se consuma din belgug atét fructul eat i sueul sau compotul. 29330. MIGDALA Samburele se consuma ca atare, dar cu moderatic. 31. MURA ‘Se consumi ca atare dup’ ce s-a copt. 32. NECTARINA ‘Se consuma pana la trei linguri pe zi. Se consumi ca atare dupa ce s-a copt. 43. SMOCHINA 33. NUCA Se consumi ca atare sau sucul ei. Daca doriti sA mai méncati miezul nucilor cu o vechime mai mare 44. STAFIDA de 35 de zile de Ja recoltare, trebuic si procedati astfel: Atunci cand s¢ permite, se consuma 7 sau 14 stafide pe zi. = fineti nucile (doza pe zi pentru un adult este de trei nuci) 45. STRUGURE ‘scufundate in api rece timp de sapte zile. Asta inseamna ca va trebui si ‘Se consume ca atare, fiird restrictie, sau sucul lui (must). | rulafi A vreti sa mancati muci i zis 46. VISINA | in @ opta zi, scoateti nucile din vasul numarul unu, le spargeti, ‘Se consumé ca atare sau sucul ci. curatiti piclita miczului si mancati ca atare. 47, ZMEURA | ~ in vasul numénul unu vefi pune din now trei nuci, vas care pana a ‘Se consumi ca atare sau sucul ei. doua zi va deveni vasul numarul sapte. : Atunei cénd in regimuri veti gisi ceai din coji de nuci, retineti ca NOTA ma refer la crucea fibroasi din intcriorul nucii care desparte micul in Portocald, grapefruit, mandarin’ nu se curata pielita patru parti, itre coaja si fruct) pentru c& este bogat4 in vitamina C; 34, PEPENE VERDE . : folosirc, citricele (mai putin banana si kiwi) se spala Se mindnca fara restrictic pe toati perioada sezonului, Scmintele bine (se freacd cu periuta sau burete aspru) sub jet de apa, se sterg bine si pot fi pastrate pentru ceaiuri, apoi se consum’; operatiunca este obligatoric, deoarece la suprafata | 35. PAPAIA exterioara a fructului se adund substantele chimice cu care a fost tratat ‘Se consuma fn salate asociata cu mai multe fructe (ca arc un gust arbustul; putin fad). - la aproape toate fructele se mandncé obligatoriu si semintele (se 36. PARA 1 i i ati ‘Se consumé ca atare dup ce s-a copt. 37. PORTOCALA de ceara care pune in primejdie sinatatea voastra. Nu Se consuma ca atare sau sucul ei i de ascmenea produse (mere, pere, prune, ardei gras, 38. PIERSICA Tosi ct.) care au suprafaja exterioari lucioasd, netedi, Se consumi ca atare, luminoasi, pentru ci accasté ccard parafinata este un produs 39. PRUNA secundar, care nu poate fi prelucrat de organismul vostru; Se consuma ca atare (proaspati sau uscati dar neafumata) sau - ovitati cu desivargire tiierea fructelor ou lama metalica (exceptie: sucul ei. : pepene verde, castan, ananas). 40. SEMINTE DE DOVLEAC ‘Se consumi crude, uscatc la soare sau pe calorifer. 294D. CONDIMENTE 1, PULBERI Dupa uscare se résneso, trasforméndu-le in pulberi cu care fic Chimen, coriandra, fonicul, mirr, susan - se folosesc ca atare sau pulbere, 4. RADACINOASE Ghimber - fie se mestecd in gura, fie se taic rondcle mici pentru ; Cicoare - se spa, se taie rondele, se usucd, se prajeste, se ragnegte si se prepara cca mai bund cafea. 5. DROIDIA DE BERE c2 uscatl, ca 0 palbere de culoare eenusic si care se dizolva in apa sau cca. 6. SARE Recomand numai sarea de mare, iar in lipsa ci sarca grunjoasi, dar nici una dintre cle s4 mu fic imbogatita cu iod 7. ULETURI Recomand cu caldura uleiul d crumb, floarea soarclui testati calitatea inmuind a creionului s-a disipat in ~ singura miere care nu cristalizea7d este cea de salcdim; 296 - cca mai bund miere este cea brund, din flora montand; nu se consum mai mult de tre linguri (de supa) pe zi. 2. PROPOLIS = se suge in gura ca pe un drops; - nu strangeti bobita de propolis (niciodaté nn va fi mai mare ca un bob de porumd), pentru c& riscati si va scoaté plomba sau lucrarea turile de tinctura (10 % sau 30%) pot fi administrate fie in ceaiuri, fic in supe; ~ numérul piciturilor variaz functie de: varsta, greutate, afectiune, recomand ziinic cate un centimetru cub (un cocolos), de una la mai multe ori pe zi, care se mesteca timp de 14 minute, apoi ceara se arunca = foarte bune sunt si capacclele obfinute de 1a extragerea micrii prin descdpacirea fagurilor; - bucitelele de fagure, ca si cdpicelele se pistreazi foarte bine in borcane cu micre (vor fi moi gi usor de mestecat). 4, PASTURA = Se mestecd la fel ca fagurele de miere. ~ si nu conting impurititi (bucdti de albiné moart’, viermi, aschii dc lemn, vegetele), s mu fic umed, moale, dar nici foarte uscat (sau ars) gi - temperatura de uscare optima este de 42 grade Celsius (niciodata ‘mai muft); se pune un grdunte pe unghia degetului mare si cu unghia de la colalalt deget se preseaza (ca pe un purice); dac& nu opune rezistenté si se turteste repede inseamn’ ci este umed, iar dacd opune rezistenta mare gi se sfardma (se face pulberc), este prea uscat si atunci il alegeti pe cel care si greutate, se consuma de un numir , obligatoriu prima portic dimincata pea doua i mierea arunca impurititile si-i vom gasi la suprafalZ, de vorn afiunda din nou si tot asa pana cand in 7 la 14 zile micrea 6. CEARA DE ALBINE = se poate mesteca aga cum se gisestc ca gata pregatita de albina pentru depunere, dupa care se arunca; ~ poate fi folosita la propararea: alifilor, supovitoarelor, cremelor. 7. LAPTISOR DE MATCA -se glseste incapsulat sau fiole. ¥. PRODUSE DE ORIGINE ANIMALA Se poate fol cel de capra si mai rar cel de vaca, pind Ja varsta de trei ani, dupa accastA varstd, cu restrictic numai cel de capra (ccl mai bun este cel de capri rosic) si cel de iapa (obligatoriti nefiert). 2. LAPTE ACRU- Se obtine din lapte dulce, nefiert si fara cheag. 3. ZER Niciodata zerul nu se arunc pentru cf este cel mai bun produs dintre lactate. 4. IAURT Se poate obtine prin fermentarea laptelui cu maia sau cu ciupercé de lapte; Sc consumé in cantititile indicate, fie 14 vile consecutive pe lund cu 14 zile pauva, fic o daté la doud zile timp de 28 de zile cu Y S.UNT Cel mai bun este cel obtinut natural la tard, fara coloranti; Se foloseste moderat. 6. BRANZA DULCE ‘Trebuie sé rezulte numai din lapte nefiert de capri sau de vacd 298 7. SMANTANA Obligatoriu sa se obtina din lapte nefiert; daca picitura de tincturi de iod in contact cu sméntina nu a schimbat culoarea maronic cu cea albistric, inseamna c4 smAnténa nu este falsificata, 8. SANA, KEFIR, CASCAVAL, TELEMEA, Sc pot folosi foarte rar sau deloc. 9. URDA, CAS, BRANZA TOPITA, BRANZA DE BURDUF Nu recomand, 10.0U Se foloseste mumai galbenusul, crud sau foarte moale (maxim dou 11, COAJA DE OU Se spalé oul si pe dinduntru si pe dinafard, se usucd, se régneste si se face pulbere, se pune intr-un pahar $i se toarnd peste pulbere, zeama de lamaie sau ojet de mere, care in céteva zile va dizolva coaja de ou; vasul Se piseste in capsule sau gelule, care se administreav functie de vrsti, greutate gi afectiune, 13. PASARI DE CURTE, PORUMBEL SI JEPURE SALBATIC, Foarte rar, numai fiert sau fript i fara picliti. Pacientii care primese in regim astfel de produse, prepara numai supa si nu vor manca loc carnea. 14. PESTE ‘Numai oceanic, de apa rece si de mare adancime: ton, cod, somon, hering, sardina. Sc prepara fiert sau fript, nici Cu prescriptic se pot consuma pana la trei conserve de sardine in ulci, pe siptimand.PRODUSE DAUNATOARE - RECAPITULARE - Ape carbogazoase; Cacao; Lapte dulce de vac’; Produse lactate fermentate; Zahir, Produse de patiserie si cofetaric; Paste finoase, f&ina alba, paine alba Sucuri sintetice; ‘Toate alimentcle consumate in exces; Sare rafinati; Condimente iui - in exces; Came; Conserve de orice fel (exceptie: sardine in ulei, dupa preseripti) Alimente preambalate; Alimente de tip “fast food”; Alimente ficrte excesiv; CAPITOLUL7 SEMNIFICATIA CIFREI 7 isterul numarului 7 nu este si nici fi elucidat vreodata. lepeiunii si al ibertaqi, dar si al vointei. © Dumnezcu a terminat lumea in 7 zile; © Capul se cuprinde de 7 ori in corpul uman; + in primele 7 zile dupa concepere, ovulul fertlizat coboari pe twompe spre uter, unde se produce implantarea si organismul se dezvolt se dezvolti partea de seneral formate; partea de 1 mai ales in cele 189 de zile care au mai rimas din profunde cunose faptul c&, la fiecare 7 ani, omul terming tc unul din corpurile (vehiculele) sale: corpul fizic pana la 7 ani, corpul energetic pana la 14 ani, sufletul pand la 21 de ani Despre om: se spune e& are sau nu cei 7 ani de acasd pentru ci la accasta varstd copilul este capabil sa intcleagi multe lucruri si memoria hui refine multe invajituri; la varsta de 7 ani merge 1a scoalé; buletis identitate se obtine la varsta de 14 de ani, copilului cuprinde un orizont destul de vast adolescentului se serba la varsta de 21 de ani, varsta la care se cor cf so afla in deplinatatea judecttii; pand la varsta de 28 de ani era "copt" pentru a se in jobulcle de vitalitate au 7 atomi reprezentind 7 varietiti de energie in 7 eulor une din 7 parti (rédacina, tulpiné, ramuri, * Spectral solar are © Paméntul are 7 zone climatice; 301© Portativul muzical are 7 note; © Luna are 7 faze; ‘* Dowd cercuri pot avea intre ele 7 pos interne, tangente interne, secante, concentri * Taina Sfantului Maslu consti externe, tangente exteme, seceti. Maslul se face inaintea unci mese pe care sc pune Sfinta 5 , lumanari, de regula 7, un vas cu gréu sau cu find si unul cu precum gi 7 betisoare de busuioc inffisurate in vat, cu care unge pe bolnav peste tot corpul. Mai inti se sfinteste natura) sunt 7 principale minerale indispensabile: iodul, fierul, magneziul, fosforul, seleniul si zincul din cei interpelati vor spune 7; atribuic numerclor functii ordonatoare ale miscarii in Create astfe: 1. reprezint& Unitatea si forfa Unic&: Dumnezeu. El este in acelasi 2. reprezint&. complementarit analiza; 3. este mumérul armonici, el exprimd Trinitatea Divina (Tatal, Fiul si Sfantul Dub); 4, reprevinti cele patra elemente din naturi: focul, ape, serul gi contrariilor, echilibrul, balanta si 5. este numaral um: de oameni ial iubi 8. reprezinta spiritul, dar si dreptul de a avea acces la cunoastere ca ‘ummare a atingerii perfectiunii materiale gi spirituale; 9. este intelectul, cunoasterea obtinuta prin utilizarea intelectului ca instrument al spiritului si in consecinta credinta deveniti convingere; © Unii savanti au facut socoteala ci intregul organism uman se reinnoieste complet la ficcare 7 ani, iar séngele la fiecare 4 luni; migcdrile Soarclui, Lunii si Stelelor, puterile literelor, misterele Patratului, alc Coreului si ale Transmutatici lucrurilor, formelor, numerelor gi semnelor; ‘© Atunci cnd Maria Magdalena a venit la lisus in timpul noptii gi si- ‘a mirturisit picatele, Bl si-a pus mainile peste ca, sia timaduit-o scotind din ca 7 demoni; 303* “Cu adevarat, Corpul Meu este substanfa lui Dumnevcu gi accasta este adevirata hrand, iar sngole Meu este viata lui Dumneveu si accasta ste adevarata biutur’, Nu precum strimogii vostri, care au ccrut came iat Dumnezeu in mania sa le-a dat came gi ci au mancat aceste necuratii pani hoiturile lor au ciaut cu miile in pustiu din ste scris : <>.”; in preajma Pastel intrebat pe Tisus: “Cand voiesti ca ci 1.2.) s primeasca initicrea?” si Tisus a rispuns: “Dupi 7 ani sau cunoaste invatatura, cAnd vor face numai binele, vor invita si munceascd vor alege 0 meserie ca si-si cistige existenta gi pe calea ti sd fie incercati timp de 7 ani sca conform cu evolutia sa intru Lubin isus cltre apostoli: "lar acum Eu merg l 304 lui Dumnezeu, © Conceptul privind structura fiintei umane: 1. Corpul fizic - sinonim cu materia - caracterizénd mineralul, 2. Corpul energetic - sinonim cu viata - caracterizand viul (vegetal, animal, om); : . Corpul astral (sufletul) - sinonim senzatiei - caracteriznd animalul 7. Omal spirit; Ultimile trei sunt principii constitutive superioare ale fiinfei umane, cxistente fin stare de germen in fiecare om si care se dezvolté treptat, prin munca pe care omul o desfaisoard asupra lui insugi. Acestea constituie clementul etern al omului; * Corpul energetic contine 7 centri de fort care in sanscriti se numese "chakra" sau "floare de lotus": © Iisus Cristos a brénit mii de oameni eu 5 paini si2 pesti=7; + Varsta real a pisicii este de 7 ori anii titi; _previzuti in prospectele mele sunt multipli de 7; ceastA carte contine 7 capitole; © Duhul Uman este inconjurat de 7 invelisuri duidice: tatar, fiular, duhist, cosmic, universic, solar si planetar; 305+ Un gand, odati cmis, se imprastic in spatiu, in toate directiile, exercitind influente pe unul din ecle 7 planusi pe care @ fost emis; ¢ in primele 42 de zile dupa destrupare, duhul vévand durerea cclor dragi pe care i-a lasat int, coboari ling ci si ii inconjoari cu i restabili oarecum armonia fluidicd a + Timp de 7 ani, duhul inferior coboaré mercu la suprafata Pamantului si privind prin stratul de pimént de deasupra cadavrului, vede ca prin geam in ce stare de descompunere de gaseste "adoratul" su trup; In general, dupa 7 reincamari spiritul uman poate trece — intr-un corp fizic de sex opus; * Copii pand la varsta de 7 ani isi amintese mai bine decat oamenii maturi despre vi * De cdte ori sé iertam? a intrebat Sfintul Petru pe Dumnevcu. De 70 de ori cate 7; * S-au ficut 7 Sinoade Ecumenice care au stabilit dogmele despre Méntuitorul, despre Duhul Sfint, despre Maica Domnului, despre firile si puterile Mantuitorul © Sunt 7 princi . Toate Incr ‘Tot ce arc fata are si spate; Cu cat fata este mai mare cu atét spatcle este mai marc; 1 2 E} 4, Nu exista nimic ide a 6. 7. Tot ce are un inceput are gi un sfarsit,cliberat de pol se Stiu cd sunt bolnav de ses Stiu gi stim cd boala de care suffir nu mai poate fi tratati sau vindecata sub nici o forma pe cale medical, fapt consemnat in certificatul medical anexat, Anexez copia actului care a determinat medicul s emit’ acest certificat. Mentionez ci am fost operat in anul de ceccesevny AM flout ...... Cure de citostatice fn anul .. si ..cure in anul......... i un numir de sedinte de cobaltoterapic in amul ‘Alte tratamente urmat indiferent de parerea celor din jurul meu, side care sunt convins cd nu-mi va face nici un rau. c& dumneavoast’ nu consul medicina, ci doar testati, const este stapin pe corpul siu. Stu c& nu depinzand de mine si de climatul creat de cei prea tarziu. Am fost atentionat ci regimul di boli grave. ‘Cunoscéind toate acestea, declar ci att eu cat si familia mea, in ca: de nereusité, nu vom avea nici o pretentic. Reclamatiile din partca altor persoane in afara celor care au semnat prezentul angajament, sunt nule si neavenite. Mi s-a adus la cumostintd ca in cazurile grave, scapii 7-14%, -9 ani in cazul unor 308 Pentru sfaturile umane date la cabinet, dl. Petre Anca mu a pretins si cu nu am dat nimic, Penta sfaturile umane date la prezentarea la domiciljul meu (sau in oragul unde eu am domiciliul), di, Pee Anca nua protins gi eu nu am achitat decat contravaloarea combustibilului (cénd deplasarea dinsulai s-a fcut cu autoturismul propriu), sau a documentelor de transport (cand deplasarea s-a facut cu trenul, avionul sau vaporul). Semniitura bolnavului...........::-+-ss-e+-Data.. Semnitura celor care sunt de acord s& urmez autoregiraul: Sotic ........- Tata ssseeeeee Mama ...-. Frate ......... Sor .......+- Fiu (fiiea) Grupa de singe...ANEXA NR. 2 ACTE NECESARE LA FISA PERSONALA 8) 0 xerocopi bilet_de ‘ecografie), indltimea de 18 cm, atunci si persoana respectiva va fi exact de accasté dimensiune (nu de 5-6 cm $i in rest si se vada peisajul sau mobila din sufrageric); xerocopie dupa chitanta care certific& depunerea unci sume de bani in contu! Fundatici; 4) doclaratia completata si semnata de catre toti membrii familiei; ©) copic dupa filele 2-3 din buletinul de identitate sau dupa cartea de identitate; f) un ccrtificat medical, unde sa fie recomandata metoda mea de tratament naturist. NOTAL, Pe cat posibil la cabinet, sau la scrviciile mele, sa apeleze cci care gi- au picrdut orice speranta La data de 04-01-2000 conform sentintei Tribunalului Municipiului Bucuresti Nr.7, a Iuat fina: >SANATATE PRIN GANDIRE $1 ALIMENTATIE” IN MEMORIAM ING. VALERIU POPA unde cu o structuriveritabila de microclinica isi propune sé redea (dacd nu 3. eventualitatca ci (Doamne fereste) va durati de internare, si beneficiati de o DUMNEZBU SA VA BINECUVANTEZE $I SA VA AIBA IN PAZA \NITARA “SANATATE PRIN GANDIRE SIle ANEXA NR. 3 COMPATIBILITATI ALIMENTARE PROTEINE NEUTRE HIDRATI CARBON Carne, peste, ous, bob, fasole scat, eiupere, uci, rahide, alune, fistic, migdate, nucd de ‘co, vnete, zt, inte, Soia, Semin dein seminje de floace soareui, fede dovieac, susan, fructe de padure, imac, grapefruit, agrise, suc de fructe, msn, late dace, lapte acu, ze, brdnzl gras (telemea, sana, snd, iat, efi, cascaval, air, ofe, Arojdie de bere, unturd de peste, uli din fiat de rechin (delfin, cod, ton), nu, eftnd, pene verde, pepene galben (cantalup), vin se, unt, ulei de misting, ulei de poramb, ulei de fioarea Soarlui presat la rece, ule seminje de dovles, mere, ananas, ane, clpsuni, citese,coacize, fag, mure, pier sic, prune dul, vigine, gui, portccale, mandarin pre, rodie, zmeut,cxise,cioare, coame, kiwi, dude, rmcefe,struguri, mango, avocado, andve, ardei ute, ade gras, casravete, conopid, ereson, dovleac, doviecel, fasoe verde, liptucd (saat verde), prez, asturoi verde, ceapd verde, revent, mécrig,frunze Tidihi, spenac, steve, sparanghel,lobod, rot omate), vara rosie, pipde, frunze pétrunjel, leugtean, frnze tein age marine, bame, mdrar, frunze morcoy, reid, asmaui, iarbé. de mare, anason, anghinae, busioe, cimbr, cuigoere,chimen, coriandna, lori de sac, fo de dafn,mghiran, enti trhon, brnzd dulce, leutd, nectarin, pape } Pie paste iow ato, a] vara alb banane, miere de elbine, ‘curmale, smochine,stefde, pre dulci, prune uscat, find lb, mali, aris, nap, castane, gréu, oz, oviz, | seca, hrigc, mei porumb,sfel, sue de sfelé rosie, ore, gulie verde, ceapa uscat,ustuoi, hreen, moreov, pAstimae, pitrunjel ridicin,flind icin, apacos, tra de orice fe, ‘broccoli, rdiche rosie, ridicho neagr, | Piper, sare de mare, grunjoass, | ar, ghimbir, propolis slid, 3 de mate, fegure, cea de albin, pasta, pole, gemenide | cereale Se pot combina Nu se pot combina Se pot combina gle Seseut ‘seseur peinp omurus pnp o10 ¢ no oy “YseU op oqUIEM! WO O NO oY] OsoAIOS 95 oTOIONNT “ST ‘rio sod dour} gupumdes od 7 Q “1 9p Yoozton rom i$ yosout jndum wy ede vaq os nu EUUOZ o TOME Qng ‘9T myisd wares Foep reumM eseUI y Herase BA “pT tHe-of nes) aqenrorgu0o ‘areorgzundsaios 219 Bee ere ws EER gepay sree y PiEP ae SEE PER & shag a beg eh ep 3 SERRE Gece REE E pee ERG ra bese eghaPeeSea gee PRe he ieP EP gebs Shei gcse SSR ESFEESHE S FeFSSE Rs SH eE S PaePSEPEe abd etlegise Fag 2 i CREETERLDS pe ore seg f & gq Ff ESE Re ake i soe" abe: 2 gE grad a & 3s we As ‘ OB Reeeet a a 7 ge ' 6 Emq2ot 18 oaneUTUe oJOUMpUOD ay TeML WW areoUgMI UI HeBNEpyY -¢ ‘aeo) nei8 op aigzen op unSuy ¢ nes ateosn ounad 1 vieoutun ‘upueyos Yefimngd ‘uoyre ‘uneuror ‘uquno ‘eyur ‘oO nes ounud ap ons op seyed un rio nes (200fe E SSESBR SRR RB RP Rss BE om 1 Pep p 3 x BZZ9 a EERO SE RE PPR PUPE TEER: zee Bel ePoGibe 2 & ge SP eee a & VEER ERE SEC CSE ETE EGE ae ae a ore gibaegceg eth ese es bee e s agegh Sesh ise fase dud cies ee SBR ee FESR ESL g BSH 88 Bas iq BRP RO Bo kw g. & a Go PERE & Sbotsasese ag sh big ge87 882 2 eee go 8 23 6 Eea # g2 ie 2 & S@iR0¢e 882 coy 2 & 8 BS Rees ESS eba3 ae EER 2 Fi SB ggeeeee “EES oe RES FEE g Paseo! BR 88 gee Sea8 B BGT Eee kd feo 8s fey Ree 2 E REUShae gig Pp Eke Sees * ebieee Fah 88 FEF Goes 3 B2PEsE Be 2k wPo FESS 2 fEh ay BR 25 gRe eee 2 Ef.td) Bog FR Eos 3283 oh Ses . B38 SE 2 FEES dip b? S28 gi ea2 8. 8% BoE 2B a eed @ a3a 6 27°F gee : £ g 8. & § & $B yg = BEB? & 5 Pos Bek B oF =r e g © ag z & E 2 & 5 og pRB Boe ge . & Ep 53° a BEE 5 Bos 3 Es a BE 8 F a8 ANEXANR. 5 VITAMINE CE AFECTIUNI GENEREAZA NI ASESTE VITAMINE. ‘LIPSA ACESTEIA UNDE SE GASES" A ~ micgorares acuitifii vizuale; ‘Gru, gris, orez, linte, maze, fasole, ardei gras, ceapé eet verde caste, moro, panel, vine, el os, “Stes istdra solidi osetr, | vara oi varl ab, gle ute, rei, spars amp, | «Str de obs hed ee prs mare, eps, | - rezisten{a scdizuti la int (respiratorii); mere, piersic’, dude, coacéze, zmeuri caisi, banane, | i “freien pit unl, micoslo, | mle aghast, mile, bers deo, i de | parului; ‘misting, ulei de floarca soarelui presat le rece, lapte acru, | = tulburarea menstruatiilor eu stiri de neliniste, ‘sméntind, unt, ulei de ficat de monm (de cod, ton, be ‘ntirirea dureronsé a sinilor, migrene, dureri somon, rechin). sbdominale,nervoria, | BT nevtite; ~ aroffe musculatla picioarelor) Orez nedecortca, tire de ore, de gréu, de secard,orz, stare de obosealé; - dureri reummatismale; coviiz, grit, find de oviz, fi Hegrald de grau, tiraje duceride-cap; ——~ tulburic circulator | de porumb, mazar, tnt, fesole verde, ceapa usctl, “SMtuuer’ eden iter, 9); | ute, itn gl, che nea caro, oreo, = tulbardti de memorie; - vor; | spanac, eiuperci, une, arahide, un_{, smanténs,drojdic i = convulsii; | de bere uscata, mere, pere, gutui, prune, siruguri, caise, “onal | ie | | “er gsi | |- tulburtivizuale; + stare de oboscal + erampe musculare; ast + stomatite, = fotofobie; TTalbard gastrointestinal; - lezuni la nivelul peli, mucosselo, unghilor, + pir mat si sfirimicios, + Imirzierea deavoltii la sugai gi copii, Gemen de cereale, apacas, carl, conopid, var, orer, sole verde, ade gras, castavete, maze, fesote scat, mi, spanac saat verde, ling teeli rosie, ceapl, roi, doen, castane, ciree, eh, strugur, caise, prune, zmeur,coacize, uc lune, lobo, portocale,dojdie de bere useat, brinzl dulce de cap, vacl,telemea cape, var, cascaval, late aero, glbenuy ou, poen Bf 83 ‘Grin Tol, je de gia, de om, var, ln, sae rosie, spanae, morcoy, mazar, lint, fascl, crt, “inom; upers, avocado, curmale,smochine, prune, strug, + arsuri gastce, dire, ae, pietsic, mere, coat, pre, mere lune prj, polen, ~ulerais sllbenus de ov, drojdie de ber uscat = gerd ‘ = pete ane pili (fa, min, pcioae); i | -usedciunee pic | | -tulburri nervoase; | | - hipertensiune arterial i ~cregtreaealesterluli, = stir depresive, ws icant deganertive #inilaatorit ale feat, Cereale integra, gr incolt aj de ain, scar, =leziun ale mucoeselor respirator prunjel, mir, ling eutean, spanac eat verde, tubule gastrointestinal, Foccoli,creson, auc, melas nepre luca, glbensy de ~eszeme ae pies, ou, liptigor de mate degerturi st depresive, ~ cldatea plu a femeis + moleyeal, | = der de cap; = tr de great | sori 1 = parestei a mini pcioare, = fatulents e “tulburi de ecilib 7 Se tla eatnates “Gat nc, orca nedecorien ov, tipo de ark, | ~ulburirinervonse; vated, conopid®,fsole usat,fasole verde, sci, cx. | ~tlburi circulator spans, nap, ling, sltd verde, morcovi,ceap, | = Parkinson; dovlea, set rose, mazire,alune, mere, prin, afine, | + anemie; gig, edpguni, stave, msn, nic, guui, Kimi, | ~erammpe musculare; grapefruit, pirsic, st ruguri, pete, case, mure,cirege, | ntetiosceroz; Visine, pepene gabe, late acu, bret, glbenus t “ulburiri de etilibeu ou, doje de bere uscat. BE | -demetoz:, “irelraniea piraiuy —] Oree nedecrtcat, ink de soi, var, mae, morcow = usediuna pois “anorexie(napeten): | ros, spanac, ciperc, arahide, gflbonuy de ou, dro + atofa paplelosimbil;_~paresteis deere uscati, i Selderes hemoglbinel; -tulburii pice, + oboseal *alopeciessie Bo ~eaiuni Ta nvelal pil ~Incdrunfirea piri ~tulburii ale sistemului nerves; ~tulburiri la nivelul mucoaseiaparatulu digestiv; - tulburti hematopoetice (miduv8); anemic, Tit de scar, morcov, doviea,fasole verde, spanac, sparanghel, casiravoi,cartof, pepene geben, case, avocado, gilbemig de ou, doje de bere usc Bi ~ inticie creserea; ~tulburi de memories + tlburaripsihice; - anemie; = nevralg + dureri reumatismale; + tulbunit. gastrointestinal; + slerozt mulls - tlburlrihematopoetice (miduva). ‘Griwincof,oreznedecortca, lind, eutean, true, mira, alge, lape aru, brnzi due, de capr8, ‘acd, bivolif apf apt de ia, tape de caps, albenus de ou, dojdie de bere scat Bis ~tulburdhepatobiliare; = seleroza multipl; + tulburdr henmatopoetice; - tulburtr nerve; "Pelink (idicin, pltrunel (dicing, steel ogi, rmoreov, speranghel, piste, zr lapte de cape, 2er lapte de vac, zerlapts de ap. Bis ~ erestrea colestrolas + ast ~anghind pectoral cinoed -tulburir ale sistemului inunitar Gra integral, oer bran integral, singe de doveae, seine de susan, dojdie de bere uscat. ole BIT "eanoer; ~uleerafit $i hemoragii gingivale; ~ parodontozi; respira fetid; cderea parului; cderea unghiilor; = uscheiune a pieliis ~TBCS | - carl dentare, | = demineralizarea oaselor, = echimoze; ~tulburri nervoase; = Hn care nu se inci = gonartroze; = rigiditate musehi. Mere, cir, piers, prne, nectarine, 7 Grapefut, Ri, porocale, ane, coacize, fag, per, | micese, mure, zmeutd, case, struguri,cBpguni, mazre | sede te gash, mao spa eu, | elin, maar, roi, conopid cart arde ut, ved, | pitranjel,asmitui,tarhon,castane salt verde, grt | incoti, secaré inca, poten. Cr ~parodonioal, Trigl, adel fute, _papike, case, mure, afine, cree, visine, micese, p area alba iterioard a coji si miezului citricelor (Hindi, portocale, grapefruit. |COLINA | -pierden de memors, 7 Git noo lind (roar), panel Cranzo),feugtan, “boala Alzheimer; | ar, slat verde, spanae gil. benus de ou, drole de = tlbuciihepatobiliae. | bee seat. + D {ahi ] Gri noo lei de nslins de susan, de seminje de “tulbuci in formareascheletului sta dinar; | dovlea, de porumb, de soi, branzd duce (capi, vac), | -tutburr de crete; minting, unt, poen, being sardele,unturd de peste, | ingrogaree antiulitor | ule din fcat de cotton, poen. \ anemic; |-tB¢; + desi reumatismale; | = isfunei respirator (oa, conjunetviteet)._| [uur luli (easing, uprren ‘pancreas, hipofizi etc.); | “ast | ale | Gr tol soar incoTt, ult de mile, de flares soatlui, de porumb, de seminje de doviese ov, 02, trigcd, mei, arpacas, mai, varzd de Bruxelles, pitrunje, | leagtean, may, ein, spana, slat verde, creson, oze | “cancer, | rutburiicardiovasculare; diabet | -aceelreazA Imbatrinites; | -seasibilitate pulmonar; : | -favoriaeazAformarea cheagurilor de singe; « sclerozd in pci | -tulburr genital (pericol de avo, intra | dezvoltis orgnelorgenitale ntrzieri de pubertate, | menstrfitdureroase); | tulburds de eestere a cop mic; = poliomieiis leer le gat rea | mazire, nuc,alune, rahide, soi, polen, gilben de ou. = miopie evolutivas -efrcei; + atrofie testicular ovariand gi a uterului; ~impotenté; = steriltae ¥ — dermatoze (eozena Tani, soboreea,acneea, | Grfv ncolit,seminge din, de Hoare soerchi, ule de erature, prritul anal si vulvar; iste, ule de floareasosrela,nucialune sia, -tulburii circulator (atevioscleroms, tert, migéae, avocado, ofan, flbit,ifarctul miocardic, Este una dintre vitaminele cele mal necesare pili, -tulburri hepatic; lreia i favorizeazi prospefimea, strilucrea, ~tulburri nervoase; catifelarea, + favorizeazk depunerea de colesterol in peretii vascular; oe = ciderea pul; 8 = cance. TNOZITOL | -cresterea colesterolla ‘Griw inca, ward, fasoleusea,pepene glben, ~alopece; stafide, gopefiit, alune,drojdic de bere, = dermatoze K | -favorizeazd hemoragile ‘Carol, moreov, mazire verde ogi, w rie, slat, ~tulburc hepatic diverse iter, hepait,..); conopids, var, spanac, leustean,frunze de casan, -tulburii gastrointestnale, Icerd,fragi,cpguni, gtbenus de ou, wei de soften, de degen soia,unturi de pesto, alge marine, iaurt, lap but, - uticaris brinzi dulee de vac, doje de bere uscat ‘reste rscul necoaguli (normale fn timp) & ‘Tratamentele cu antibiotic edistrug flora microbland sfingelui dn i. care sintetlzeaza vitamina K. “APAB | -dermatoze; Gri Tnclf, scar, or, hrgc, ov, ore, rij de + favorizeazd ersurle sore; sri, de porumb, de seer, melas 4, dojdie de bore + favorizeazd apaiiaridurlor, seat incdrunirea piu,8 * erie seul necoagulari iaraaleTn mp) a Seainge de susan, gilbenay singelui din ni i fede sisi esi vile gsti; aoe ~uler duodenal a Aca, ue viet atc vine fori au ine de Wi le ipl vial fvoile nu aun doa ee ace pile inset de mines gosinea lon. pci a sae xl lene rani Cm alae tule, ‘ituzorii, unde comoditatea sau ignoranja poat ¢ fi ridicata la rangul de lene. in treacdt fe ‘ne ‘Inotitori, deoarece ‘novicii” nu indréznese si se deplrteze de mal, ni aloe vautine aeiee OTL i sise peas de mal Asi an mam me dean cn ei preconizau, din prudenji, doze extrem de slabe. Ne _fiind semnnelat nici un ‘ car jg Brecon i, Ne fin lat ni ‘accident brutal, ei au cApitat repede curaj, ajungéind ‘hubs stplere sous recast in shut cr i mapa ea dl ati acon enero cerectrile japoneze, de pildi, dozele masiv e si zepetate.- ls loc de cinso i poaeriereeor neoprene ede cinstein zilele noastre - pot provoca accidenteserioase prin ‘CONSUMAND ALIMENTE SANATOASE I v MAIMULTDRCArNDY 'TOASE SI VARIATE, ORGANISMUL VA FACE RESTUL, DEOARECE “TIE” ANEXA NR. 6 MINERALE, eMENTUI CE AFECTICNI GENEREAZA 1 ASESTI ELEMENTUL LIPSAACESTUIA UNDESEGASESTE | ‘ARSENICOL ~oboseald general; Grau incolfit, ore, vatzi_, spanac, ~anorexie; nap, moreovi, cetofi, ereson, mere, ~anemie; ~afec{iuni respirator (inclusiv TB.C.), dermatoze (cozeme, psoriazis, aonee ete.) BROMUL Ttulburar ale sistemului nervos; ‘Mere, struguri, fragi, pepene galben, | ~ insomnii usturoi, sparanghel, morcov, feling, vvarzi, ceapi, pra, ridiche, rosi- CALCIUL = disfunctii in constituirea si fntrejinerea casclor, Grau, ovaz, soia, alune, nuci, = tulburari circulatorii; migdale, fasole uscatd, conopida, ~oboscal broccoli, morcov, var7, spanac, -TBE, {elina, cartof, ceap’, nap, patrunjel, ~ tulburari ale sistemului nervos; j maze verde, gulii, salata verde, flamatie a ganglionilor limfatici; | ereson, praz, ridiche neagra, seminje ~ cancer. | de floazea soarelu, lapte batt, | brinza dulce de vac, de capri, de bivoij, de iapd,telemea de vac, de | capri, de bivolif, branca de burdut, | svaier, polen, galbenus de ou, agrige,‘CLORUL ~ tulburari digestive; ‘Sare de bucitirie, misline si ~ supraponderabilitate simburii de mislne, coacize, fag, ‘cfipguni, micese, zmeurd, alune, benane, nui, agrig, vinete, varzd, rosii, spanac, salatl verde, cartofi, pitrunjel, andive, morcovi, nap, gui, mala, ire, lapte batut, ciuperci, brinzd de vaci, peste gras, pesmeti, biscuit, ind, ‘COBALTUL } Lapte batut, scoici de rau. -amxietate; we ~ hipertensiune; R = anghina pectoral; CROMUL . Grau incoifit,ulei de porumb, drojdie de bere uscati CUPRUL a Grau integral, toate alimentele de ~ grip’, i origine marind, mazre, fasole ~reumatism poliarticular acut; ruscati, migdale, nuci, alune, sfeclé - poliartritd cronic& evolutiva; | rosie, ceapi, nap, spanac, praz, ~ Scdiderea sistemului imunitar, | patrunjel, leugtean, marar, salata | | verde, prune, crese, mere, visine, — ! portocale, struguri, polen, milai, lint. FIERUL = eancerul; ses Grit, ovdz, secari, nuci, roy, fasole ~ tulburari de crestere; uscat4, sparanghel, migdale, alune, = anemii morcoy, spanac, ceapi, creson, varZé, patrunjel, mazre, linte, ridichi, bulion, castane, piersici deshidratate, galbenus de ou, polen, andive. FLUORUL “Tntaiere de osificare; Grau, orz, oFez, cartoi ridich,rosi, ~ rahitism; morcovi, leustean, malai, sparanghel, + ostcoporozi; caise, strugur i, corcoduge,agrise, - cari detae;, coame, fructe de pdducel, alimente ~ favorizeazi fracturile, de origine marina, ceai chinezesc, peste de riu gi de mare, fasole scat | FOSFORUL ~ tulburari de crestere; Cereale integrale, nuci, mure, g = parodontozai; seminje de dov — leac, de floarea ~ cai denta soatelui, de in, de susan, galbenus de rtrd, ‘ou, prune uscate, varzd creaté, rogii, spanac, selata verde, fasole verde, pitrunjel, conopida, hrean, ceapa, alune, branzeturi. TODUL ~ Gureri reumatice; ‘Alge marine, usturoi, ceapé, creson, ~~ tulburdri de imbitrdnire a fesuturilor; ‘spanac, varzi, morcoy, praz, nap, ~tulburari tiroidiene; rosii, pere , struguri, ridichi, jelind, salaté verde, patrunjl, unturé de + exces colesterol sanguin; peste. = tulburdt cireultori, ~ tulburiri respiratorii (inclusiv T.B.C.);~ TuIbUTaR circulator + tulburiri respirator (inclusiv T1B.C.); + tulburdri cutanate; + olderea paul = alergi, hiperititabiltate neuromusculard, - spasmofilie; accidente cardiovasculare si tromboze; = sade reactia de apérare a organismului; + favorizeazd apart calculilor bias i renal + accelereazi imbitrénirea; cancer, - tulburdri digestive; - tulburiti respiratoii; - afeofiuni hepatobiliare (constipatie) Gri, ovkz, 07, por (Toate rneenicinate), spanac, sfeclé rosie, cartof, broccoli, leustean, patrunjel, semine de Mloarea soarelui, de dovleac, banane, curmale, mere, pere, gutui, smochine, migdale, celpsuni,afine, polen, eagcaval, branaa de burduf,svaifer,lapte batt, ‘vara, fasole uscati, misli MANGANUL = tulburti hepatic gi renele; ~ anemic; + tulbutri tn funcjile de reproducere; + diminueaziarderie in organism; + ategi; astm; - migrene; | -dermatoze (eczeme, urticarii ete); | -reumatism inflamatori si gutos; | -reumatism asociet cu menopawza; = tulburiei circulatori Cereale integrale (grlu, secara, ora, viz), varzi, teling, morcoy, ceapi, ‘arto, salaté verde, creson, pépadic, mazie, sfecla rosie, nue, pitrunjel, frunze de cais, polen. ‘MOLIBDENTL ~anemie; j grale (ge, porumb,or2, | ovaz, ore), felind, morcoy, patrunje, i pistémac, ridiche, mérar, leustean, | frunzd de gutui J NICHELUL ~tulburari pancreatice, = dinbet Moreov, reson, varZl, spanae, fasole, ceapl,rosii, strugur, prune, sastane POTASIUL ~alergit; - tulbuciti in metabolismul apei (edeme); - tulburéri ale funetiei suprarenale; - oboseli musculare; -obezitate; +reumatism cronic; - poliartri cronica evolutivas - artrozH consecutiva menopauzei; + afectiuni pulmonare; + imbatranieatesuturilor; - hipertensiune arterial Gri, orez,cartof,varzl, fasoe, praz, rosi, ceson, patrunjl, leustean, spanac, fling, frunze de menta, pepene galben, seminfe de floarea soarelui, portocale, banane, lima, struguri, pre, curmale, alun, ‘migdale, polen, mdsine, prune uscate, andive, hrean, mazar linte, seminje de dovleae, lapte acm. ‘SELENIUL ~ aparifia bufeurilor; + aparita semnelor de menopauz’; ~~ matreaja;, - dermatoze; ~oaneer, ‘Alimente de origine marina, gra Incobjt, irdfe de gréu, de secara, de porumb, ceapa, roi, usturoi, broccoli, ton, cod, somon, hering, sariSILICIUL, (arterioscteroza, hipertensiune - demineralizare; -reumatism; cancer; - hemoragii; + seade reacjia de aparare a organismului; de osificare si de dentiie; Pleava cerealelor, piclifa fructelor, usturoi, nap, ridiche, misline, ovaz, or, ore, pple, gr, mei, poten ‘SODIUL + tulburdci ale sistemului nervos; ~ tulburdr ale sistemului muscular, ] Sate, moluste, moreovi, sfeclt rosie, anghinare, sured, lapte integral, oud, peste gras, icre, alune, nuc, in aproape toate legumele, fructele si zaraavaturile, SULFUL Turki hepatobiliare, tirzieri de osficare gi dentitie; + favorizeaz8 apart infecilor bacteriene; ~ afectiun ale articulailor; - cresterea colesterolului; ~afecjiuni de crestere gi aspect ale parului, unghilor; ~dermatoze; + afectiuni pulmonare; - diabet; =tulburiricirculatori | Verzi, fasole useati, usturo, ceapa, reson, ridiche rosie, ridiche neagra, cartof, curmale, migéale, alune, ou, peste, poten, 1 eresferea colesterolului; infarct miocardic,_ VANADIUL Poste ~ diminueaz gi perturb funofa hipotizel gia | glandelor genitale; tulburri panereatice si hepatobiliar: -tulburii ale prostate; ~tulburii mentale; ~intrzie vindeoarearnilor; | - perturba formarea globulelor sanguine; | tulburérineurovegetative (nervortate, irtebiltate, | spasme, oboseal, tulbude gastice, tulburii | circulator; | alexi; demmatore(eceeme, urticari); | urer artculare ZINCUL, ‘Grau incolht, or, sfecld rosie, varzl, spanac, rosii,piersici, portocale, seminfe de dovleac, gélbenus de ou, drojdie de bere, seminge de musta, stedBIBLIOGRAFIE, Elena Hiescu - Mérturii despre nemurire Rudolf Steiner - Manifestarile karmei Dr. Paragji, D. Desai - Shivambu Cure - Guide to treatment and diet Swami Shivananda - Yoga; Hatha Yoga Sri Chinmoy - Moarte si reincarnare S.N, Lazarev - KARMA - sau armonia dintre fizie, psihic si destin S.N. Lavarev - KARMA PURA Scarlat Demetrescu - Din tainele vietii si ale universubut Jean Valnet - Tratamentul bolilor prin legume, fructe si cereale Alexandra Dobos - Farmacia Edenica Ahimandrit Ioanichie Balan - Ne vorbeste Parintele Arsenie Emst Ginter - Hrana vie Adrian Orosanu - Evanghelia celor 12 Apostoli sau EVANGHELIA VIETH DESAVARSITE Earl Mindell - Biblia vitaminelor D.C. Jarvis - Mierea si alte produse naturale Virginia Faur - O speranté pentru viaga Paul C. Bragg - Pastul - un miracol1 1 CUPRINS: POVESTE $I POVETE .... 1. - Cum L-ai cunoscut pe Valeriu Popa’ 2. - Ce conduita ai urmat? .... 3, - Care crezi ci a fost seeretul supravictuirii tale?, 4, - Cum ai depistat Valeriu Popa? 5. -Ce ne poti spune despre actul chirurgical?... 6. - Care erezi c& sunt cei mai mari Susman ai sind omului?... 7. De ce este valoroasé o o aliments naturisté? 8. - Ne poti deserie po larg cum se tine corect un post si ce rezultate se obtin? ... 9. - Ce urmea73 dupa post si regim BG 10. - Petre, care este parerca ta despre rugiciun: - Cum se se produce vindecarca? Cine beneficiaz’ de a dlimenage? it 13, ~ Vorbeste-ne putin despre una ajuns pe _locul CANCE! : 14, ca av Valeriu Popa avea o parere Sas jumea m medicamente? 15. - Micar telegrafic poti si ne spui cdteva misuri pentra a ne pastra sau rocpata metabolismul normal?.... 333in experienté, ce tendinte ai observat la pacientii si ce documente le sunt necesare pentru fa tor personal? ... 17. = Vorbeste-ne ceva despre moarte, si dack vrei si se poate, despre reincarnarc. 18. - De ce crevi c& sunt atitia oameni care prefer’ minciuna si nu adevarul?. eet 19, - Poti s& enumeri cAieva din sfaturile eeare Valeria Popa le repeta cu diferite ocazii?....... a 20. - Te ia ih on td ng te, este adovarat? 21. - Poti s& ne descrii cateva proceduri valabile pentru diferite afvctiuni, si care pot fi practicate de oricinc, macar din punet de vedere profilactic?. z 22, ~ Care este atitudinea ta fata de animalele de a pe semenii lor?.. ue 4. - Petre, spune-mi, ai lueruri pe care mimi ae a 25, - Sper si nu te superi dac voi veni cu o intrebare indiscreta: vei raméne toatA viata singur?, By oa 26. - S-ar putea si fie cca mai grea si incomodi ‘intrebare de pana acum: De ce a murit Valeriu Popa?, ori cand imi poveste: ‘vreau ca accasta brosura si ABORDAREA CORECTA A UNUI REGIM B.G. .. ‘TERAPIA CU URINA . a PREPARARE A MOD DE AU PRODUSELOR