COPROCULTURA

Recoltarea şi transportul probelor

Prelevarea trebuie facută cât mai aproape de debutul bolii şi înaintea instituirii oricărui
tratament antimicrobian.

• Prelevarea din scaun emis spontan – este de preferat şi se indică în toate formele de diaree
acută când emisia de materii fecale este frecventă.

• Pentru examinări bacteriene şi parazitare, prelevarea se face cu “linguriţa”

coprorecoltorului, vizând porţiunile lichide şi, mai ales, cele mucoase şi/sau sangvinolente,
dacă există. Volumul recoltei trebuie să fie de minim 5 ml sau 3-5 cm3, dacă scaunul este
format .
• Pentru izolări sau examene virusologice se prelevă 5-10 cm3 materii fecale sau minim 5 ml,
dacă scaunul nu este format3 .

• Prelevarea rectală – este recomandată în:

  – shigelozele cronice, unde raclarea mucoasei rectale cu sonda ori tamponul oferă şanse mai
mari izolării;

  – investigarea purtătorilor de Shigella si Salmonella, cu excepţia celor de S. Typhi.

Pentru acest tip de prelevare se folosesc sonde Nelaton (nr.14-16) ori tampoane adecvate,
astfel: cu tamponul, umectat în soluţie salină izotonă (a nu se folosi geluri lubrefiante), se
penetrează sfincterul anal prin rotire lentă, introducându-se intrarectal aproximativ 15 cm. Se
va proceda identic şi cu sonda Nelaton, la care se adaptează o seringă (10 ml) cu care se fac
1-2 aspiraţii. După prelevare, sondele şi tampoanele se introduc în recipiente sterile ce conţin
mediu de conservare, se etichetează corespunzator şi se trimit la laborator3 .
Transportul probelor şi prelucrarea lor se face în maxim 1 h, dacă au fost recoltate în
recipiente fără mediu de transport (cu transport la temperatura camerei), sau pot fi păstrate
până la 24 h la temperatura camerei, dacă s-au recoltat în recipiente ce conţin mediu de
transport Cary-Blair, ce asigură o bună viabilitate a patogenilor intestinali bacterieni.
Excepţie de la aceste reguli fac probele recoltate în suspiciunea de infecţie cu Shigella spp,
bacterie foarte sensibilă, ce necesită însămânţare pe mediile de cultură imediat după
prelevare3;4 .
Pentru etiologia virală, probele care nu se prelucrează imediat trebuie păstrate la – 70°C3 .
COPROCITOGRAMA

Coprocitograma este o tehnica uzuala, care stabileste un diagnostic prezumtiv in diareea

infectioasa, ca urmare a examenului microscopic al materiilor fecale2.
Este indicata ca o procedura preliminara in stabilirea etiologiei unui sindrom diareic acut,
avand in vedere faptul ca rezultatul unei coproculturi standard se obtine dupa cel putin 72 ore.
Coprocitograma indica de obicei prezenta eritrocitelor si a leucocitelor in numar mare. Testul
are semnificatie daca exista un numar de polimorfonucleare (PMN) mai mare de 10/hpf
(camp microscopic cu putere mare – obiectiv 40x). Cel mai frecvent implicati sunt germenii
din grupul Shigella, Salmonella, Campylobacter, Escherichia coli enteroinvaziv si
enterohemoragic. Cu cat este mai mare numarul de leucocite prezente in materii fecale, cu
atat mai mare este probabilitatea existentei unui agent patogen invaziv.
Bacteriile cu actiune enterotoxigena si virusurile determina scaune diareice apoase, cu putine
elemente celulare si coprocitograma nu arata prezenta unei reactii inflamatorii.
Recomandari pentru efectuarea coprocitogramei – diagnosticul diferential al sindroamelor
diareice acute3.
Specimen recoltat – materii fecale prospete emise spontan.
Recipient de recoltare – recipient cu capac pentru fecale, fara mediu de transport.
Volumul probei – aproximativ 1 g.
Transportul probei – de preferat a se examina in aceeasi zi cu recoltarea; stabilitate maxim
24h la 2-8ºC
Metoda – examen microscopic al frotiului efectuat din materii fecale si colorat cu albastru de
metilen.
Interpretarea rezultatelor
Conditii asociate cu un numar crescut de leucocite (>10 PMN/hpf), eritrocite si mucus in
scaun sunt: colita difuza indusa de administrarea de antibiotice, colita ulceroasa, shigeloza,
salmoneloza, infectiile cu Yersinia, Campylobacter, E. coli enteroinvaziv si enterohemoragic.
Conditii asociate cu un numar modest de leucocite in scaun includ: shigeloza la debut ce
afecteaza intestinul subtire, colita indusa de antibioticoterapie si amoebiaza.
Conditii asociate cu absenta leucocitelor in scaun sunt urmatoarele: infectiile virale, holera,
infectiile cu bacterii enterotoxigene (Staphylococcus, Clostridium), giardioza.
Salmonella typhi poate induce un raspuns monocitar.
Limite si interferente

Leucocitele pot fi absente in scaun intr-un procent de 10-15% din cazurile de infectie cu
bacterii enteroinvazive.

Pe de alta parte, prezenta leucocitelor in fecale este asociata si cu afectiuni non-infectioase

(ex. boli inflamatorii idiopatice ale intestinului subtire).

TEST HEMORAGII OCULTE

Hemoragiile oculte din materiile fecale isi pot avea originea in oricare din organele tubului
digestiv.

Melena (scaun negru lucios, moale, pastos) indica de obicei o hemoragie digestiva
superioara, adica o sangerare provenita din esofag, stomac, duoden, eventual jejun. Astfel,
hemoglobina este transformata sub actiunea sucurilor digestive pana la hematina, care se
regaseste in materiile fecale. Hematochezia (sange rosu emis ca atare, izolat sau amestecat cu
materiile fecale) este sugestiva pentru o hemoragie care a avut loc in portiunile terminale ale
intestinului, adica in rect, colon, eventual in ileon (colite ulcerative, boala Crohn, carcinom
colorectal, polipoza).
Determinarea hemoragiilor oculte este un test screening deosebit de important pentru
medicina preventiva. Numeroase studii au aratat ca folosirea regulata a acestui test, izolat sau
impreuna cu sigmoidoscopia, reduce semnificativ mortalitatea prin cancer colo-rectal.
Recomandari pentru determinarea hemoragiilor oculte (sangerarilor oculte)
– screening-ul pacientilor asimptomatici in scopul depistarii cancerului colo-rectal (se
recomanda efectuarea anuala a testului la pacientii peste 45-50 ani)
– suspiciune de hemoragie digestiva superioara sau inferioara (indiferent de etiologie:
benigna sau maligna) la pacienti cu discomfort abdominal, alterari ale tranzitului intestinal,
pierdere ponderala recenta sau anemie feripriva cronica inexplicabila.
Pregatire pacient  – nu este necesara o pregatire speciala (fiind vorba de un test
immunologic, nu este necesara respectarea unei diete inaintea recoltarii).
Specimen recoltat – materii fecale recoltate in orice moment al zilei.
ATENTIE ! 75% din sangele aflat la suprafata bolului fecal difuzeaza in apa vasului WC, in
4-12 minute (reactii fals negative). Sangele menstrual sau urina hematurica pot contamina
bolul fecal (reactii fals pozitive).
Recipient de recoltare –  recipient de plastic de unica folosinta pentru  fecale.
Cantitate recoltata – se recolteaza 3 portiuni cat o aluna din puncte diferite ale bolului fecal.
Prelucrare necesara dupa recoltare – se lucreaza in aceeasi zi.
Stabilitate proba – 24 ore la temperatura de 2°C – 8°C.
Metoda – imunocromatografica.
Valori de referinta  – absenta hemoragiei (test negativ).

Limite si interferente

Testul este folosit drept screening pentru cancerul colorectal; totusi, nu orice sangerare
colorectala se datoreaza polipilor cancerosi sau precancerosi.

Rezultatele negative nu exclud sangerarea, care poate fi intermitenta.

Reactii fals pozitive: contaminarea fecalelor cu sange menstrual sau cu urina hematurica.
Reactii fals negative: difuzarea sangelui din bolul fecal in apa din WC.

• Medicamente

Reactii pozitive: medicamente care produc sangerare gastrointestinala: aspirina,

corticosteroizi, antiinflamatoare nesteroidiene (indometacin, ibuprofen, sulindac);
medicamente care produc colita (ex.: metildopa si unele antibiotice).