Tulburările de anxietate la elevi

Care sunt simptomele și cum putem ajuta?

Medicul Iuliana Dobrescu, șef de clinică la spitalul „Alexandru Obregia”, din București a
spus faptul că pe primul loc în topul bolilor psihice la copii se află tulburările de anxietate,
afectând 30% dintre copii și adolescenți, cinci din 20 de copii putând avea o tulburare psihică.
Există multe tipuri de tulburări anxioase, cele mai întâlnite fiind:
1. Anxietatea școlară - Aceasta se manifestă prin refuzul copiilor de a merge la şcoală
sau exacerbarea simptomelor în timpul orelor sau activităţilor şcolare.
 Cauze :
❶ Bullying - Reprezintă abuzul verbal şi fizic al copiilor de către alţi copii. Are consecinţe
negative pe termen lung atât pentru victimă cât şi pentru agresor. Bullying-ul poate continua şi în
afara şcolii, sub formă de cyberbullying, respectiv hărţuirea unei persoane online.
❷ Un program prea încărcat - Din dorinţa de a le asigura copiilor un viitor strălucit, mulţi
părinţi ajung să-i înscrie la nenumărate activităţi extracuriculare. Ii împing astfel să participe la
concursuri şi să facă voluntariat, pentru a avea un CV exemplar. „Pe lângă asta, copiii trebuie să
aibă şi note mari pentru a-şi asigura un loc la cele mai bune şcoli şi facultăţi.”
❸ Agorafobia - Conform manualului de diagnotic al afecţiunilor mentale (DSM 5), agorafobia
este caracterizată de frică intensă sau anxietate, declanşate de expunerea la o gamă largă de
situaţii, precum folosirea transportului în comun; ieşitul din casă; timpul petrecut în spaţii închise
(şcoală, cinema, magazine); statul la coadă sau în mulţime”, spune medicul psihiatru.
 Semnele anxietății școlare:
-dificultăţi la concentrare;
-inabilitatea de a dormi, treziri repetate în timpul
nopţii, coşmaruri;
-schimbări alimentare (mănâncă puţin; nu are poftă
de mâncare sau dimpotrivă; mănâncă mai mult decât
de obicei);
-se enervează repede, e iritabil;
-e mereu preocupat, îngrijorat, are multe gânduri
negative
-e tensionat, foloseşte des toaleta, e agitat;
- plânge frecvent;
2. Anxietatea de separare - prevalența este de
3,5 – 12,9%, aceasta fiind cea mai frecventă tulburare
de anxietate întâlnită în rândul copiilor. Este foarte
comună în rândul preșcolarilor și al școlarilor mici, fiind caracterizată prin elemente repetitive,
nerealiste și solicitante cu privire la frica de separare față de părinte sau persoana de referință.
 Semnele anxietății de separare :
- îngrijorările excesive
-coșmaruri
-simptome somatice (durerile de cap, stările de vomă, durerile abdominale)
-comportamentele de evitare
 3. Anxietatea socială (refuzul școlar și mutismul selectiv) - prevalența este de 1,1 –
6,3%.Copiii cu elemente de anxietate socială manifestă o teamă persistentă față de interacțiunea
cu persoanele străine, manifestând comportamente de plâns intens, crize sau blocaje. Anxietatea
socială adesea este asociată cu atacuri de panică și puternice reacții somatice. Este mai frecventă
în copilăria târzie și adolescență timpurie.
 Simptomele anxietății sociale:
-acuze somatice
-elemente de depresie și gânduri de suicid
-probleme de externalizare comportamentală
-abandon școlar
-consum de substanțe
-mutism selectiv
Tulburările specifice de învățare ( TSI ) pot coexista cu tulburările anxioase, însă nu sunt
o consecință a acestora, ci o afecțiune separată, de sine stătătoare, care reprezintă un concept-
umbrelă pentru o largă varietate de dificultăți de învățare a cititului, scrisului, calculului și
raționamentului matematic.
Tulburările specifice de învățare sunt determinate de deficite ale proceselor cognitive specifice
implicate în învățare. Prin urmare, aceste tulburări NU se datorează următorilor factori sau
condiții:

-Deficit intelectual (IQ liminar sau retard cognitiv)

-Deficiente senzoriale (de auz, de vedere, motorii) sau fizice
-Întârzieri globale în dezvoltare (ex: autism) sau alte tulburări de neurodezvoltare (ex: ADHD)
-Factori defavorizanți de mediu precum: deprivarea, abuzul, stimularea insuficientă sau
inadecvată, lipsa educației și instruirii adecvate, statutului socio-economic scăzut sau lipsei
motivației pentru învățare
-Diversități lingvistice și culturale (ex: cunoașterea insuficientă a limbii de predare-învățare)
-Tulburări afectiv-emoționale (ex: anxietate, depresie) sau alte tulburări de natura psihiatrică sau
neurologică.

Cum putem ajuta?

1. Ajută așa cum persoana are nevoie – unele persoane caută contact fizic în timpul unui
atac de panică sau pur și simplu în perioada în care gândurile sunt prea mult, altele
preferă să fie singure, să se calmeze pe cont propriu.
2. Oferă-i suport, nu-i lua viața în stăpânire – din dorința de a ajuta, unele persoane ajută
prea mult înrăutățind situația.
3. Nu-l stigmatiza din cauza anxietății
4. Fii atent la ce-ți spune
5. Îndeamnă-l să ceară ajutor specializat.
Elev Mihai Raluca Maria, clasa a IX-a D

Bibliografie surse :
1. https://www.mediafax.ro/social/bolile-psihice-la-copii-disperarea-cu-care-parintii-obliga-
copiii-sa-invete-printre-primele-cinci-cauze-10730493
2. https://clinica-hope.ro/anxietatea-scolara-este-o-problema-importanta/
3. https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/ce-sunt-tulburarile-specifice-de-invatare
4. https://www.paginadepsihologie.ro/mecanismul-tulburarilor-de-anxietate-la-copii-si-
adolescenti/
5. Sănătatea mentală a elevului de Dr. William Dikel