Sunteți pe pagina 1din 7

EDUCATIE

MUZICA

sTIINTA
Literatura
Cultura
Grecii
Pictura
Antice Sculptura

Proiect realizat de Arama Krina ,clasa a X-a

Stiinta
Pe lângă instituții, politică, democrație, educație și spirit civic, Grecia antică a
lăsat moștenire Romei și, mai apoi, Europei moderne o știință cutezătoare și o cultură strălucitoare.
Gândirea științifică a grecilor s-a cristalizat în secolele VII – VI î.Hr., detașându-se, treptat,
de cea religioasă. Spiritul lor critic, preocuparea pentru înțelegerea omului naturii și Universului
i-au determinat să încerce depășirea explicațiilor tradiționale oferite de religie; tendința către alte
căi de cunoaștere a adevărului, frumosului, fericirii, justiției și ordinii s-a accentuat în perioadele de
intensificare a conflictelor interne din polisuri și a luptelor pentru hegemonie în Elada, din secolele V – IV î.Hr.
Dacă explicația clasică a apariției și existenței lumii se bazase timp de secole pe miturile homerice
pe acțiunea zeilor, în fruntea cărora trona familia patriarhală a lui Zeus, spiritul științific punea la
îndoială schema divină încremenită în „ordine”, incapabilă să împiedice războaiele, molimele, omorurile
și numeroasele nedreptăți umane. Alții, însă, nu au încetat să caute
răspunsuri raționale, străduindu-se să ajungă, prin abstractizarea gândirii, la principiile ce reglementau
viața și moartea, existența Universului,
destinul oamenilor. Pentru ei, știința, unită, pe atunci, cu filosofia, trebuia
să suplinească religia oficială, acceptată doar ca un simplu exercițiu de ritual. Ionienii Thales din Milet,  și
Heraclit din Efes  identificau ca elemente fundamentale ale naturii și cosmosului apa, aerul, infinitul
(materie nedeterminată), focul. De la Heraclit, lumea începea să fie percepută în relație cu devenirea și
lupta creatoare. Lupta contrariilor și unitatea lor fundamentală explicau natura fiecărui lucru
(dielectrica). Pitagora, la rândul lui, fundamenta o adevărată filosofie a naturii și matematismului
sistematic. „Totul este număr”, considera acest matematician, fizician, filosof și „zeu”, omul în jurul căruia
s-a creat în secolul VI î.Hr.. Democrit din Abdera susținea o cosmogonie mecanicistă cu rezonante
divizibile și imuabile – atomii în veșnică mișcare.

Educatia
Educaţia intelectuală ţinea, la Atena, până la 14 ani; copiii învăţau scrisul şi cititul,
noţiuni de aritmetică, muzica şi poezia. Mult mai târziu – şi numai băieţii cu mijloace
materiale – învăţau oratoria şi filosofia, „ştiinţa ştiinţelor”, pe lângă profesori celebri.
Cultivarea trupului prin gimnastică se făcea după 14 ani, de regulă, în cadrul unor
gimnazii, dotate cu terenuri de sport şi bazine de înot şi împodobite cu statui, fântâni
şi porticuri. Cea mai mare popularittate o avea atletismul, combinat în pentatlon –
alergări, sărituri, aruncarea discului, a suliţei şi lupte clasice -, pentru cultivarea
deplină a trupului.La Atena, educaţia viitorilor cetăţeni cădea, sub aspect juridic, în
seama statului, chiar dacă în practică cetatea acoperea numai cheltuielile pentru orfanii de
război .Marile modele de educaţie, elaborate de lumea greacă, apar în cadrul politic
concret în care omul îşi duce existenţa. Din această perspectivă, cultivarea trupului şi a
spiritului la nivelul copilăriei şi adolescenţei reprezintă numai începutul formării omului.
Valorile marilor modele vizează normele morale de conduită ce călăuzesc pe om în cursul
întregii vieţi.

Sculptura
Arta si arhitectura greaca, picturile, cladirile si artele decorative s-au dezvoltat in Grecia antica intre1050 si 31 IH. Printre cele mai
cunoscute monumente ale artei grecesti sunt templele din piatra, statuile cu figuri umane si vasele pictate . Pictura
greceasca s-a pastrat pana in zilele noastre doar pe vase care erau fabricate in cantitati imense, cu scopul de a pastra vinul si uleiul
pentru uz casnic sau pentru export. Scenele de pe vase reprezinta una din sursele principale de informare despre felul de viata grecesc.
Acestea au aparut pentru prima data (aprox. 600 IH) in stilul ilustratrii negre, prin care obiectele erau pictate cu siluete negre pe fundalul
rosu, natural, al vasului. Reliefurile clasice cele mai frumoase si sculpturile din fronton faceau parte din templul atenian Parthenos, mai
bine cunoscut sub numele de Panthenon. Templele din piatra construite in cinstea unor zei sau zeite erau cladirile cele mai reprezentative
ale arhitecturii grecesti. Construite in perioadele arhaica si clasica, elementele unui templu grecesc erau remarcabil de simple. Arta
mozaicului a aparut in Grecia la sfarsitul secolului al V-lea IH. Cele mai timpurii exemple sunt cele in care pietricele albe, negre si colorate erau fixate
in mortarul folosit la podelele caselor. Cu ajutorul pietricelelor luau nastere flori, forme geometrice, animale, monstrii sau mituri. Cel mai frumos
mozaic realizat din pietre este considerat cel de pe podelele de la Pella, vechea capitala a Macedoniei si loc de nastere al lui Alexandru cel Mare.
Acesta este realizat astfel incat sunt subliniate luminile si umbrele, prin utilizarea unor pietre cu tonalitati coloristice apropiate, un asemenea mozaic
aducand mai mult cu o pictura. Pericle, omul de stat atenian, a pus în aplicare acest program ambițios al construirii de clădiri .
Frescă minoică înfățișează niște delfini

Ulcior in stilul Kamares

Masca lui Agamemnon, o operă de artă miceaniană, care este cunoscută și ca

Cantareata la harpa „Mona Lisa Greciei”


Muzica
In Grecia Antica, cultura muzicala a fost influentata de toate civilizatiile care o inconjurau, data
fiind asezarea sa strategica. Culturi precum cea mesopotamica, etrusca, egipteana chiar si cele
indoeuropene au influentat atat muzica cat si instrumentele muzicale. Grecii dadeau o mare
importanta valorii educative si morale ale muzicii datorita acestui fapt muzica este strans
relationata cu poemul epic. Apar barzii, care, acompaniati de o lira, hoinareau din cetate in
cetate transmitand pe cale orala istoria Greciei si legendele sale. In acele vremuri muzica s-a
relationat strans cu filosofía. Inteleptii vremii pun in valoare importanta culturala a muzicii.
Pitagora o considera “un medicament pentru suflet ” Muzica in grecia antica era prezenta in
societate in mod universal: la festivitati, la ceremonia funerare, in teatro etc, prin intermediul
muzicii populare sau a baladelor care prezentau poemele epice. Genurile muzicale preferate
de grecii antici erau imnul, oda, poemul, teatrul, si poezia religioasa greaca, ritmul fiind cel
al silabelor limbii grecesti.

Literatura
Literatura greacă îşi are izvoarele în Asia Mică. Că au fost opera unui poet unic ori că numele de  Homer desemnează două sau mai multe
persoane, Iliada şi Odiseea au fost compuse în cea mai mare parte în dialect ionian. Grecii vedeau în aceste două monumente ale poeziei epice arhaice
textele fondatoare ale literaturii lor şi atribuiau „poetului orb” paternitatea acestei Biblii literare.
Chiar dacă Homer a existat şi a pus efectiv cap la cap bucăţi dintre care unele sunt anterioare lui, el nu este decât cel mai faimos dintr-o serie de aezi
itineranţi şi că a dispus, pentru a-şi compune opera, de un vast stoc de subiecte şi de expresii lăsate moştenire de o lungă tradiţie orală. Oricare ar fi
aceste incertitudini , ele nu pun în discuţie geniul operei, fie că e vorba de frumuseţea imaginilor ori a limbii, sau de ingeniozitatea montajului efectuat
în jurul a două personaje şi a două evenimente majore : mânia lui Ahile şi lungul periplu al întoarcerii lui Ulise, rege al Itacăi, peripeţii care s-au
terminat cu o răzbunare sângeroasă îndreptată asupra „pretendenţilor”. Nu este deci surprinzător că epopeea homerică, din motive de ordin estetic şi
pentru că era purtătoarea unui ideal eroic şi curtenesc, multă vreme reprezentat în lumea greacă, a avut secole de-a rândul un succes niciodată
dezminţit.

O concluzie a mea ar fi ca realizarea acestui proiect m-a facut sa indragesc mai mult istoria.Prin
intermediul acesei prezentari mi-am aprofundat cunostintele in privinta dezvoltarii lumii si culturii in
Grecia Antica.Consider ca a contribuit si la dezvoltarea celorlalte tari,state,deoarele au pus bazele unor
inventii primordiale care contribuie la dezvoltare lumii si pana in present,de exemplu Ceasul cu
alarmă, Uşi cu deschidere automata, Hărţi geografice ,folosirea
monedelor metalice etc… .
‘;

S-ar putea să vă placă și