Dr.

Wayne W, Dyer este autor gi conferenliar de renume inter-

nalional in domeniul dezvoltdrii personale. Are un doctorat in Dr. WAYNE W. DYER
consiliere eduoadonali la Wayne StateUniversity pi, un timp, a fost
profesor asociat la St. John's University din New York. Dyer este
autor a 30 de c64i, a numeroase programe pe suport audio qi video
gi a apErut in mii de emisiuni de radio 9i televiziune. Cdr.tile
Manifest your destiny, Wisdom of ages, Thereb a Spiritual Solution
to Every Problem qi bestsellerurile desemnate de publicalia New
York T'ines : t 0 Secrets for Success and Inner Peaci . The Power of

E$T CEEA CE
Intention Si Inspiration au marcd.t, nu doar piala editoriali
americand, ci pi perceplia publici a unui domeniu de activitate:
educafa. in consecinlS, Waytre Dyer este supranumit in SUA
,,pdrintele motivaliei".
Website: www.DrWayneDyer.com
GANDE$Tr!
PRINCIPII TAOISTE
PENTRU ZILELE NOASTRE

Traducere din englezd. de

EDUARD BUCESCU

CURTEA GVECHE
 Cuprins

Multrumiri ........................ 1
Prefald ............................ 9
1 Cum sd triieqti misterul ............. 18
2 Cum sd trdieqti paradoxala unitate ...................25
3 Cum sd trdieqti intr-o stare de mulqumire ........ 31
4 Trdieqte infinit ........... .................37
5 Cum sA trdieEti nepirtinitor .......42
6 Cum sd triieqti in mod creator ......................... 47
7 Cum s5 trbieqti mai presus de ego-ul tiu ................ ............... 52
8 Via{a ca o curgere ...................... 58
9 Cum si triieqti cu modestie ....... 62
10 Cum si trdiegti in unitate ........... 67
1l Cum sd triiegti pe seama vidului .....................72
12 Cum s[ triieqti insuflelit de o convingere interioard .............77
13 Cum sd trdieqti cArmuit de o minte liberb ;i independentd ..... 8l
14 Cum si triieqti dincolo de formd ..................... 85
15 Cum sd trdieqti frrd grabd .......... 90
16 Cum sd trdieqti constant .............94
17 Cum si trbieqti ca un conducitor luminat .......99
18 Cum sd trbieqti fbrd reguli ....... 106
19 Cum si triieqti frri atagamente ................... ........................ 112
20 Cum sb trdieqti frrI efoturi .... 118
2l Cum sd trdieqti cu un paradox inaccesibil ..... 124
22 Cum sd trdieqti flexibil ............ 129
23 Cum sd trdieqti cu nafuralele .........................134
24 Cum sd trbieqti fird excese ...... 139
25 Cum sE trdieqti cu mbrelie ....... 144
26 Cum sd trdieqti calm ............ .... 150
27 Cum sd triieqti indrumat de lumina ta lSuntricd ................. 154
28 Cum s[ trbieqti in virhrte ......... 160
29 Cum sb trdieqti cdlhnit de legea firii .................................. 166
30 Cum si triiegti frrd si recurgi la for.ti .......... 172
31 Cum sd trdieqti frrd, arme
32 Cum sd trdieqti bundtatea perfectb a lui Tao ....................... 184
33 Cum si trdieqti gi sb te poli stbpdni ............... 189
34 Cum sd trdieqti Marea Cale ..... 194
35 Cum sd triieqti dincolo de plScerile lumeqti ...............-....... 198
36 Cum si trlieqti in tainX ............204
37 Cum sd trdieqti in simplitate ....209
38 Cum sd trdieqti urmdndu-li propria naturd ..........................214
39 CumsXkiieqti caparte dintr-unintreg...............................219
40 Cum sX trdieqti revenind gi ceddnd ......................................224
4l Cum sXtrdieqti dincolo de aparenle ....................................229
42 Cum sd trdiegti contopindu-te cu armonia ....235
43 Cum sitrdieqti cu delicatele ....240
44 Cum sd trdieqti qtilnd cdnd sd te opreqti ........ 246
45 Cum sd trXieqti dincolo de superFrcialitate ..........................251
46 Cum sd triieqti in pace ...................... .,.......... 257
47 Cum sd trbiegti existand pur qi simplu ..........262
48 Cum sd trdieqti pundnd in aplicare leclia micqordrii ...........268
49 Cum si trdieqti frr5'sX judeci qi fbr6 sd condamni .............. 273
50 Cum sd trdies,ti ca un nemuritor ............... .....278
51 Cum si trdieqti urmdnd virhrtea ascunsb .......283
52 Cum s5 trdiegti cu gindul intoarcerii la Mama lumii .......... 289
53 Cum si trbieqti onorabil ..........294
54 Trdiegte ca qi cum via\aIa conteazd cu adevdrat ................ 300
55 Cum sd traiegti in detaqare
56 Cum sd trdieqti in cunoaqtere qi ticere .......... 309
57 Cum sb tr[iegti frrd autoritarism ............... ....314
58 Cum sd trlieqti netulburat de soarta bun[ sau rea ............... 319
59 Cum sb triieqti cu moderalie gi cumpdtare .........................324
60 Cum si trdieqti fiind imun la rdu ........... ........329
6l Cum sd kdiegti impodobindu-te cu modestie ......................334
62 Cum si trbieqti inconjurat de comorile din tezaurul lui Tao ... 339
63 Cum s[ trdieqti dincolo de greutSlile vielii .........................344
64 Cum sd triieqti aici qi acum ....349
65 Cum si trbieqti cu sufletul curat ............ ........354
66 Cum sd trdiegti fXcdndu-te asemenea m[rii ......................... 359
67 Cum sd tr6ieqti folosindu-te de cele trei comori ...,............,364
68 Cum sd trdieqti prin cooperare .................. ....359
69 Cum sd tr[iegti frrd dugmani .........................374
70 Cum s6-!i trdieqti via(a sub indrumarea lui Dumnezeu .......379
71 Cum sd trXieqti departe de boali ................... 384
72 Cum si trXieqti in sfial[ qi acceptare .....,....... 389
73 Cum sd trdieqti prins in mreaja cerului ......... 395
74 Cum s[ trbieqti fEri fricd de moarte .............. 401
75 Cum si triieqtifdrdprea multe preten{ii .............................407
76 Cum sd trdieqti rdmdndnd mlddios ................4I2
77 Cum sd trdieqti oferind ceea ce ai in plus ..... 4I7
78 Cum sd triieqti asemdndndu-te apei ..............422
79 Cum si trdieqti fdri resentimente ............. .....428
80 Cum sd-!i trdieqti propria utopie .......... .......... 433
81 Cum sb trbieqti fbr[ sd acumulezi ........................................ 438
Epilog ...........:.......... .....-................... 443

Cum sA triiesti misterul
in acest verset de inceput din Tao k King,Laa zine spune
cd ,,Tao poartd un nume, dar este deopotrivi cu neputinli sd
fie numit." Pare paradoxal pentru inlelegerea noastrb occi-
dentali qi chiar este! G6ndirea paradoxald se intAlneqte la
-
tot pasul in conceptele orientale precum yin ,si yang sau fe-
mininul rsi masculinul. Este o gdndire care descrie cu uqurin{d
lucrurile ca fiind deopotrivd ceva qi altceva. Noi, occidentalii,
tindem, dimpotrivd, sd vedem lucrurile opuse ca fiind con-
cepte incompatibile, care se contrazic. Cartea de fa{d exact
acest lucru incearcd sd-l infrptuiascd: ne cere sd ne schimbdm
felul de a g6ndi, adAncit in conqtiinla noastrb gi astfel vom
vedea cum, ca urunare a acestei schimbdri, viala noastrb se va
modifica radical.
Tao este un Jinut ce nu poate fi qtiut sau vizut qi de unde
pornegte totul; in acelaqi timp, insd, Tao se gdseqte, in mod
tainic, in toate lucrurile. Cdnd dorim si in{elegem aceastd taini
l (mister), incercdm s-o definim ?n termenii lumii exterioare a
formelor ce Lao zi numegte ,,lumea celor 10 000 de
lucruri.'o Ne invali c5, tocmai faptul cd renunldm sd in{elegem
I
;
cu tot dinadinsul misterul, ne va permite, de fapt, s5-1
I infelegem. Sau, cum imi place mie sd zic, ,senlntd gi lasd-l pe
't
I Dumnezeu in locul tdu." Dar cum putem face asta? O metod[
I ar fi sb ne indeletnicim mai des cu practica gdndirii paradoxale,
recunosc6nd cd dorinla (r6vnirea unui lucru) si lipsa dorin{ei
(renunfarea) sunt diferite gi deopotrivi unul gi acelaqi lucru ...
sunt cumva ca cele doub capete invdluite in mister ale unui flux
continuu.
Curn sd trdiegti rnisterul 19
Dorinla este expresia frzicd a credrii condifiilor care ne
permit s5 fim receptivi. Asta inseamnb c6 reprezintd
pregitirea de acum qi de aici pentru a primi. Dupd, Lao zi,
dacd vrei si cunoqti sau sb vezi misterul Tao, acest lucru ili va
scoate la ivealil dovezi ale existenlei misterului sub forma
unor manifestdri dintre cele mai vafiate, dar prin aceasta mis-
terul in sine nu va fi revelat. insd nu aici este capdtul drumu-
lui! Tocmai din acest rdsad al dorinlei infloreqte qi mai apoi
creste misteriosul Tao. Este ca ,si cum dorinla se transformd
intr-o cedare care nu presupune niciun efort. Dorind, vei
vedea manifestdrile misterului. Dacd renunli la dorinli, insb,
vei vedea chiar misterul.
Cdnd ne racordim la ceea ce ne spune Lao zi, devine ime-
diat foarte limpede ci lumea noastri abundd de exemple ale
acesfui proces paradoxal. Gdndiqi-vd la grddindrit qi la felul in
care grddinarul tdnjegte si vadi cum ii cresc roqiile mari qi
suculente sau cum se deschid narcisele de primivard. in
definitiv, ceea ce se intdmpli este cd grddinarul le permite flo-
rilor gi legumelor sale sd creasci. Acum gdndili-vi la
lucrurile din via!5 care implici dorin!fi qi cum diferi acest
aspect de a 15sa efectiv respectivele lucruri sb se inftptuiascd.
Cum diferd dorinJa de a te culca de faptul in sine de a te culca,
dorinfa de a Jine un regim de faptul in sine de a line regim.
Dorinla de a iubi de fapful in sine de a iubi. Dacd ne referim
?n continuare la Tao, a fi lipsit de dorinJe inseamni sd ai
incredere, sd permiji qi sd laqi sd se int6mple. Dorin{a este at6t
inceputul, cdt qi temelia renun{irii la dorinld. La fel, c6nd
rAvneqti ceva, pui bazele qi iniliezi infbpfuirea lucrului rdvnit.
I Sunt acela;i lucru, dar, concornitent, sunt gi lucruri diferite.
{ FiJi aten{i la ocaziile cAnd simlili in interiorul vostru cd vE
deplasa{i pe acea punte de legdturd dintre a vrea un lucru qi a
I
It permite infrptuirea acelui lucru (sau dintre incercare qi
{ realizarc). incercarea sau efortul de a cdnta la pian, de a con-
I
duce maqina sau de a merge pe bicicletd se aseamind, dar se
 20 E9TI CEEACE GANDE9TI!
Ei deosebesc de a cdnta efectiv la pian, de a conduce maqina
sau de a merge pe bicicletd. De indatd ce aceste activitbli ce lin
de lumea exterioard sunt rAvnite qi apoi invdlate, sosegte
momentul cAnd trebuie sd permili acestor lucruri sd se infEp-
tuiascS. Punctul cheie este sb recunoqti diferen{a dintre senza-
liile gi stbrile pe care corpul tbu le resimte atunci cdnd incerci
qi atunci cdnd infdptuieqti anumite lucruri, qi apoi sb devii
congtient de senzalia unicd gi lipsit[ de efort gi crispare care te
caracterizeazb atunci cdnd infbptuieqti un lucru pe care l-ai
deprins deja. Aceastd, practicd te va ajuta sb devii mult mai
conqtient, atdt de misterul tainic, cdt gi de lumea celor 10 000
de lucruri ce reprezintb fenomenele vizibile ale lumii noastre.
Cele 10 000 de lucruri la care se referb Lao zi reprezinth
obiectele Ei fenomenele din aceastb lume, clasificate, impdrlite
in categorii, cu diverse denumiri qtiinfifice, lucru care ne ajutb
sd comunicim qi si identificdm la ce anume ne gdndim qi
despre ce vorbim. $i totugi, cu toatd expettiza tehnologicb qi
cu toate clasificbrile qtiinJifice de care dispunem, nu putem sd
credm un ochi uman sau un ficat, sau fie qi numai un bob de
grdu. Fiecare din aceste lucruri, ca Ei restul care alcbtuiesc
lumea qtiutd sau numit5, pornesc din mister, din eternul Tao.
Dupb cum lumea nu este numai suma pb(ilor sale care au un
nume, la fel qi noi nu suntem numai pielea, oasele Ei rdurile de
fluide din care este alcbtuit corpul nostru. $i noi suntem
veqnicul Tao, iar acesta dbviali, in mod tainic, limbii noastre
ca sd putem vorbi, urechilor noastre ca sd a.uzim, ochilor ca s[
vedem qi s[ simfim cele vdzute, cAt gi cele tainice. La urma
urmei, a permite acestui mister fbri nume sd se manifeste este
metoda de practicare a invSlSturilor Tao.
Asta inseamni cumva si te lagi pradi riscurilor Ei
necazurilor? Desigur cd nu. Asta inseamni cumva sd qezi cd
eqti in plin mister in momentul in care egti jefuit sau nu e;ti
tratat cum trebuie? Probabil cb nu. inseamn[ asta cumva s[
nu incerci niciodat[ sb schimbi lucrurile? Nu. inseamnb si
i
Curn sd trdiegti rnisterul 21
cultivi ocaziile in care sd te cufunzi in mister qi sdJ laqi sX
curgi prin tine frrd opreliqte. inseamnb sE trdiegti cu parado-
xul de a te ocupa de toate cele ale lumii exterioare, in timp ce
permili misterului si se desfbgoare in toatd splendoarea lui.
Practicd Tao; gdseqte-li felul tdu personal de a trdi in mis-
ter. Dupd cum spune Lao zi in acest prim verset: ,,Iar misterul
insqi este poarta cdtre inlelegerea deplin5."
Iatd care sunt sfafurile mele pentru a transforma acest
fragment intr-o practicd zilnicd in secolul al XXI-lea:
Mai intAi de toate, bucuri-te de mister!
Lasb lumea sd se desfbgoare in fa{a ochilor tdi ftrd si
incerci mereu sd o inlelegi. Las[, de exemplu, relaliile si
decurgi firesc, de vreme ce toate lucrurile se agazd intr-o
ordine divin5. Nu te skddui din rdsputeri s[ infbptuieqti un
anumit lucru pur Ei simplu lasi lucrurile sd evolueze de la
-
sine. Nu te obosi permanent sd incerci sd-!i in{elegi copiii,
colegii, pirinfii, qeful sau pe oricine altcineva, pentru cd Tao
func{ioneazd tot timpul. Cdnd aEteptirile tale sunt inqelate,
?ncearci sd inlelegi cd a$a trebuia sd se intdmple.
Linigteqte-te, cedeazh. gi recunoaqte cd unele din dorinlele tale
se referd la cum ar trebui sd fie lumea ta, nula cum este ea in
momenful de fa\d. Transform[-te intr-un observator foarte
fin... judecd mai pulin qi ascultb mai mult. Acordd-1i timp
pentru a-!i deschide mintea in fa\a fascinantului mister Ei a
incertitudinii pe care cu toJii o resimlim.
incearci sd renunfi la permanentul obicei
de a numi gi a cataloga.
Procesul de catalogare este o practicd pe care am invilat-o
la gcoald. Studiam din greu pentru a pttea defini corect
lucrurile, ca sd ob{inem ceea ce numeam atunci ,,note bune,o.
22 E9TI CEEA CE GANDE9TII Cum sd trhiesti rnisterul 23

Cele mai rnulte institulii de invb{imdnt insistau pe identifi- simli cd ai amorlit sau ci ai inlepenit, poate inima ili bate cu
carea tuturor lucrurilor, pentru ca mai apoi sd primim o anu-
putere sau !i s-a pus un nod ?n gdt. Oricare at fr senzalia ta,
mitd diplomb (ea ins[qi o formb de etichetare qi catalogare), imagineazi,-li cb este un mesager enigmatic in interiorul tdu
care ne distingea drept absolven{i cu cunoqtinle in anumite qi acordS-i atenlie frrd s[ o judeci. Yezi dacd sim{i qi dorinJa
domenii. Cu toate acestea, qtim foarle bine, fhrd sb ne fi zis ca aceastd senzatie si dispar5, apoi monitorizeazd qi aceasti
cineva asta, cdnu existd atestare, titlu, grad sau distinclie care dorin!5 cu multd inlelegere qi toleranld. Acceptd orice se
s[ ne defineasci cu adevirat. Dupd cum apa nu are nimic de-a int6mplb. Confruntd-te cu misterul din sinea ta frrd sd cata-
face cu termenul apd sau cu oricare din cuvintele echiva- loghezi, sd explici sau si incerci sd te aperi. Este adevdrat ci
-
lente din limbi striine agua, Wasser, sau cu formula gtiinli- I
la inceput trebuie sd faci niqte distinclii foarte subtile Ei eEti
ficd HrO la fel, nimic din acest univers nu are prea mare personal responsabil de toate stdrile Ei senzaliile pe care le
-
legdtuib cu termenul prin care este desemnat. fn ciuda ne-
{
identifici. Numai tu insuli poli si pregiteqti terenul pentru
sfAlqitelor noastre eforturi de a cataloga tot ce ne inconjoard, experienla trdirii alSturi de mister.
nu existd animal, floare, minereu sau fiinld umand care sb se
incadreze complet intr-o descriere. in acelaqi mod, Tao ne
spune ch ,,numele care poate fi numit nu este numele cel
vegnic." Trebuie si invdldm sb savurdm mltelia qi frumuselea
lucrurilor pe care le vedem qi le simlim, in loc sd ne pierdem
mereu vremea cu clasificdrile qi memorarea de etichete-

Practicd Taa acurn!

La un anumit moment in cursul zilei de astdzi, alege o per-

soand sau o imprejurare care te dennleazb 9i ili produce
nemulqumire. Ia decizia de a practica Tao (sau de a urma
Calea), iar cu acest prilej retrage-te in sinea ta, pentru a vedea
unde te situezi pe puntea de legdtur5 dintre dorin!6 qi infrp-
tuirea ei. Lasd libertate de manifestare paradoxului de a dori
ca aceastd cauzd a nemullumirilor tale sd disparS, in timp ce
ii permili aceleiaqi cauze sd se manifeste frrd sd intervii.
Cerceteazil-{i cu atenlie gdndurile gi fii atent la momentul qi
felul in care acest paradox se naqte gi creqte in fiinla ta.
ConcentreazS-li toatd atenlia pe un singur obiectiv: sd ai
pemranent mintea deschisb qi spiritui receptin prietenos qi
permisiv cu misterul dinduntrul tdu. Observd prin ce senzalii
se manifesti misterul: poate simli un gol in stomac, poate
 Cum si triiesti
/.6tnt.,/ e paradoxala unitate
t)
Pe pdmdnt toli oamenii recunosc frumuselea
f doar pentru cd existd;i urdtul.
$
!
TbYi recunosc binele cdnd tl vdd
doar pentru cd existd;i rdul.
h
t
'l
Pirerea potrivit cbreia cineva sau ceva este frumos iEi are
Existenlanon-existenla se produc reciproc'
;i fundamentul intr-un sistem de gdndire caf,e promoveazd dua-
Lucrurile dificile se nasc din cele simple.
litatea Ei evaluarea. Acest mod de gdndire este predominant Ei
Cele lungi sunt definite prin cele scurte,
accesibil pentru majoritatea persoanelor din culfura noastrd
cele de sus prin cele deios.
si, mai mult decdt atdt, are o anumit[ valoare conferitb de
Lucrurile dinainte ;i cu cele de apoi merg tmpreund.
practica social6. Eu, in schimb, vi indemn sb explora{i con-
ceptul de unitate paradoxal[ din acest verset din Tao Te King.
A;a incdt inleleptul trdie;te deschis deopotrivd
Schimbdndu-li g6ndurile, ili po{i schimba viafa gi vei ajunge
la dualitatea aparentd,
astfel sd simli bucuria unicitilii.
cdt ;i la unitatea paradoxald. Te-ai gdndit vreodatd ci frumusefea depinde de un lucru
inyeleptul poate sd ac{ioneze fdrd sd depund efort
care este identificat ca fiind urdt? Astfel, ideea de frumusele
;i sd-i tnvele pe a\iifdrd sd se foloseascd de cuvinte.
genereazd ideea de urdlenie gi viceversa. G6ndeqte-te numai
Cultivd;i spore;te lucruri pe care nu le posedd,
la cdt de multe concepte din acest sistem de gdndire duald se
munce$te, dar nu cautd recomPense;
sprijini pe contrarii: o persoanb nu este inaltd, decdt dacd
concureazd, dar nu se uitd la rezultate.
existd un sistem de reprezentare care include Ei ideea de per-
soane scunde. No{iunea noastri de via\d nu poate exista fbrb
Cdnd lucrarea este fnJdptuitd, o dd uitdrii.
noliunea de moarte. Ziua este opusul noplii. Principiul mas-
De aceea aceasta ddinuie ve;nic.
culin este antiteza principiului feminin.
Ce-ar fi dacd ai percepe toate acestea cape o strdfulgerare
a perfec{iunii unit5lii? Cred ci asta sugereazd qi Lao zi cdnd.
il descrie pe inleleptul ce ,,trdiegte deschis deopotriv[ la dua-
litatea aparcntd, cdt qi la unitatea paradoxald".Imagineazd-1i
aceastd unitate perfect[, care trdiegte in sdnul aparentelor
dualitiJi, unde contrariile sunt simple judecSli fEcute de
minlile oamenilor, care trdiesc in lumea celor 10 000 de
26 E9TI CEEACE GAN'DEgTI!
lucruri. Cu siguran!5 cd narcisa nu se intreabd dacd este mai
frumoasS sau mai urdt6 dec6t margareta, iar vulturul gi goare-
cele nu percep noliunile contrarii de via{5 gi moarte a$a cum
o facem noi. Copacii, florile qi animalele nu au auzit de con-
ceptele de frumos sau urdt; ele trdiesc pur 9i... in armonie cu
vegnicul Tao, frr5 sd facb astfel de judec5li.
Cdnd inleleptul se aratd deschis fald de aceastd aparentil
dualitate, el sintetizeaz1, de fapt, originea cu manifestirile,
frrd sd emitd vreo pirere personal5 despre vreuna dintre ele.
Ceea ce Lao zi il inviti pe cititor si facd este si trdiasci fdrd
s5 judece, intr-o des[vdrqitd unitate. El ne indeamn[ ca, in
sinele nostru profund ;i in{elept, sd contopim contrariile pe
care le percepem la exterior qi s5 ducem o viafd unitar5.
Perfecliunea in{elepciunii Tao ingbduie aparenta dualitate,
dar, concomitent, vede qi unitatea care constituie ,,adevdrata"
realitate. ViaJa qi moartea sunt identice. Virtutea qi plcatul
suntjudecbli qi au nevoie fiecare sI se identifice prin opusul
sdu. Acestea sunt paradoxurile vie{ii unitare; asta inseamnl sb
triieqti in Tao cel vegnic. De indati ce dihotomiile sau
perechile de contrarii sunt depbqite, sau cel pu{in ne ddm
seama ce sunt ele cu adevbrat, vom vedea cd. intrd Ei se retrag
din viala noastrd precum fluxul gi refluxul.
Sffdduieqte-te si devii tu insu{i un paradox viu in orice
moment al vielii tale. Corpul are limitdri frzice incepe
-
undeva qi se sffirEegte altundeva, este alcituit din materie. $i
cu toate astea confine ceva care sfideazd limitele, ceva care
nu este substanld, nu are formb qi este infinit. Eqti in acelaqi
timp qi Tao, qi lumea celor'10 000 de lucruri. Lasb aceste
doub principii contradictorii sb vietuiascd in tine simultan.
Pri-meqte in sinea ta aceste gAnduri opuse qi ai gtri6 ca ele s5
nu se anuleze unul pe celSlalt. Crede cu tdrie in liberul tbu
arbitru gi in capacitatea de a influenla tot ce se intdmpld in
jurul tbu, dar, in acelaqi timp, las6-te in voia energiei din tine.
Re{ine cb binele qi riul sunt doui aspecte ale unei unit5li. Cu
alte cuvinte, acceptd dualitatea lumii materiale, in timp ce
Curn sd trdiegti paradoxala r-rnitate 27
rimdi in permanenli conectat la unitatea veqnicului Tao.
Nevoia istovitoare de a demonska cd tu ai mereu dreptate gi
cd ceila{i se inqald se va domoli.
Cred c[ Lao zi ar aplica infelepciunea din Tao Te King in
lumea de astbzi sugerdnd urmbtoarele:
Tiriieste o viati unitari.
Intrb unit5lii fiind conEtient de tendin{a tuturor de
?n lumea
a compartimenta lucrurile ca fiind bune sau rele, adevbrate sau
eronate. Frumosul qi urdtul sunt norme ale lumii ftzice, nu ale
lumii Tao. ContemplS aceast[ viziune potrivit cdreia dualitatea
nu este decAt un joc al minlii. Cu alte cuvinte, oamenii sunt a$a
cum sunt qi asta e tot critica nu este mereu necesarb sau
-
util6. Fii atent la felul in care Tao se desfrqoard in interionrl
fiec5rui om, inclusiv in sinea ta, gi nu-!i tulbura pacea 15un-
tricb in timp ce observi toate acestea
Fii un animal bun qi miqc6-te nestingherit, neimpov[rat de
g6nduri care i{i soptesc unde ar trebui sb fii gi cum ar trebui
si te compo(i. De pi1d5, inchipuie-li ci egti o vidr6 qi cd nu
faci dec6t sd-!i duci existenfa ta de vidr5. Nu e;ti bun sau riu,
frumos sau urdt, nu trudeqti din greu, dar nu egti nici trAndav...
egti pur gi simplu o vidr5, care se migcd in apb sau pe uscat in
deplini libertate qi liniqte interioarS, cu chef de joac1,ldrd sd
emitb weo judecatS. Cdnd a venit vremea sb-!i piriseqti cor-
pul, vei face intocmai, revendic6ndu-fi locul in misterul pur
al unit61ii. La asta se referd Lao zi cdnd spune:
,,CAnd lucrarea este infbptuitS, o dd uitdrii. De aceea
aceasta ddinuie veqnic."
Cu alte cuvinte, nu e nevoie sd pdrdseqti trupul, ca sd ai
experienla veEniciei. Este posibil sd-!i cunoqti sinele veEnic
chiar intrupat fiind. Cdnd dualitatea Ei judeciqile se ivesc pe
nea;teptate, ingdduie-le si devind o parte din intregul perfect
unitar. CAnd alli oameni creeazd dihotomii, poli sd regbseqti
intotdeauna unitatea practicAnd Tao.