Sunteți pe pagina 1din 17

Hotarirea 298/2021 M.Of.

320 din 30-mar-2021

HOTĂRÂRE nr. 298 din 10 martie 2021 pentru aprobarea tezelor prealabile ale Codului
amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 28 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică
legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic
Se aprobă tezele prealabile ale Codului amenajării teritoriului urbanismului şi construcţiilor, prevăzute în anexa care
face parte integrantă din prezenta hotărâre.
-****-
PRIM-MINISTRU
FLORIN-VASILE CÎŢU
C ontrasemnează:
Viceprim-ministru,
Kelemen Hunor
Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei,
Cseke Attila Zoltan
Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,
Tanczos Barna
Ministrul transporturilor şi infrastructurii,
Cătălin Drulă
Ministrul culturii,
Bogdan Gheorghiu
Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,
Nechita-Adrian Oros
Ministrul apărării naţionale,
Nicolae-Ionel Ciucă
Ministrul economiei, antreprenoriatului şi turismului,
Claudiu-Iulius-Gavril Năsui
Ministrul energiei,
Virgil-Daniel Popescu
Ministrul afacerilor interne,
Lucian Nicolae Bode
ANEXĂ: TEZE PREALABILE ale Codului amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor
Cuprins
I. Informaţii generale relevante
1. C ontext
2. C omponenţa comisiei de elaborare a tezelor prealabile ale proiectului codului amenajării teritoriului,
urbanismului şi construcţiilor
II. Legislaţia supusă codificării sau care va fi analizată în vederea corelării
III. Rezultatele cercetărilor, studiilor şi documentărilor ştiinţifice efectuate
1. Studii şi analize ce fundamentează procesul de codificare
2. C oncluziile studiilor, analizelor şi dezbaterilor din cadrul şedinţelor comisiei de elaborare a tezelor
3. Principii generale propuse pentru elaborarea codului
IV. Soluţii legislative propuse
1. Prezentarea succintă a conţinutului proiectului codului amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor
2. Descrierea reglementărilor propuse
3. Structura propusă
V. Descrierea impactului social şi economic asupra mediului de afaceri sau asupra mediului înconjurător
VI. Rezultate preconizate în urma implementării modificărilor propuse
I. Informaţii generale relevante
1. Context
Cadrul legal în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor necesită în prezent o adaptare la nevoile şi
oportunităţile actuale de dezvoltare ale populaţiei, precum şi la perspectivele de creştere economică. În acest sens,
sistematizarea legislaţiei şi totodată fundamentarea unor noi concepte, reformularea unor principii şi adaptarea unor
procese, sub forma unui cadru legislativ complex, coerent şi stabil, conduc spre calitatea mediului construit, asigurarea
dreptului constituţional la un mediu sănătos, echilibru între interesul general şi cel individual, dezvoltare echilibrată şi
sustenabilă, stabilitatea şi predictibilitatea mediului investiţional şi implicit competitivitate economică.
Planificarea dezvoltării este extrem de importantă, mai ales pentru o ţară ca România care a trecut prin schimbări
politice fundamentale în ultimul secol. O dezvoltare dinamică presupune coordonarea deciziilor şi adaptarea corectă a
acestora. Pe măsură ce economia ţării se consolidează, capacitatea de planificare se dezvoltă şi se eficientizează la
toate nivelurile administrative.
Ca urmare a desfiinţării, prin Decretul-lege nr. 1/1989 privind abrogarea unor legi, decrete şi alte acte normative, cu
modificările ulterioare, a sistemului de planificare centralizată, instituţiile responsabile cu amenajarea teritoriului şi
urbanismul au lucrat permanent la adaptarea şi modernizarea sistemului de planificare şi de proiectare şi execuţie a
construcţiilor în parametrii economiei de piaţă şi ai democraţiei.
Au fost investite eforturi şi energii semnificative în construirea unui sistem de planificare spaţială care să încurajeze o
dezvoltare funcţională în condiţiile unei economii de piaţă în formare, precum şi în schimbarea percepţiei şi discursului
public pe acest subiect, dar în continuare sunt multe aspecte ce necesită optimizare.
Analiza dezvoltării teritoriale şi urbane din România a scos în evidenţă câteva aspecte particulare ale dezvoltării
localităţilor din România, mai ales în ultimii 30 de ani: expansiunea necontrolată a perimetrelor construite, presiuni
sporite asupra infrastructurii de transport şi de utilităţi sau intervenţii urbane agresive ce cauzează perturbări în buna
funcţionare a localităţilor. Multe dintre aceste provocări se aliniază la tendinţele mai largi manifestate la nivel european
sau chiar global. Altele sunt specifice României sau, în general, spaţiului postsocialist, fiind legate de factorii politici,
sociali şi economici caracteristici economiilor în tranziţie. Aceste dinamici necesită o arhitectură de sistem nouă, inclusiv
implementarea de noi instrumente de planificare, ajustarea şi integrarea celor existente, precum şi consolidarea
capacităţii.
În esenţă, planificarea spaţială fundamentează dezvoltarea coerentă a teritoriului, într-un proces integrat, durabil şi
inteligent. Spre deosebire de multe alte instrumente publice, planificarea spaţială nu este folosită doar pentru a
răspunde ineficienţelor pieţei, ci şi pentru a răspunde ineficienţelor din sectorul public, în special în ceea ce priveşte
coordonarea dezvoltării obiectivelor şi resurselor strategice. Astfel, planificarea spaţială trebuie să aibă atât un rol
strategic, cât şi unul de coordonare în plan spaţio-temporal a investiţiilor.
Amenajarea teritoriului susţine distribuţia eficientă şi coordonată a infrastructurii şi a activităţilor economice la nivel
pag. 1 3/31/2021 : maja_baldea@yahoo.com
Hotarirea 298/2021 M.Of. 320 din 30-mar-2021
macroteritorial şi poate rezolva decalajele de bunăstare socială la nivel regional. La nivel local, urbanismul trebuie folosit
pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele urbane, atât în ceea ce priveşte funcţionalitatea şi calitatea spaţiului, cât şi
pentru a încuraja dezvoltarea durabilă şi pentru a ajuta la reducerea consecinţelor negative de piaţă. La această scară,
schimbările de natură spaţială apar cel mai des.
Instrumentele de planificare spaţială ajută la amplasarea coordonată şi eficientă în teritoriu a proiectelor mari de
infrastructură, precum şi la ordinea în care trebuie să se dezvolte această infrastructură pentru a permite un impact
minim asupra mediului şi comunităţilor, dar rezultate maxime din punctul de vedere al costurilor directe şi indirecte pe
termen lung. La nivel urban, practicile de zonificare inteligentă pot antrena elaborarea de practici de dezvoltare urbană
densă şi compactă, care, la rândul lor, pot îmbunătăţi competitivitatea oraşului. În mod similar, aplicarea clară şi
corectă a standardelor în construcţii poate ajuta la menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii vieţii unui oraş, ceea ce poate
acţiona ca un magnet pentru oameni şi capitaluri şi ajută la antrenarea dezvoltării urbane durabile. Pe de altă parte,
reglementările clare şi flexibile în ceea ce priveşte utilizarea terenurilor pot asigura protejarea corespunzătoare a
patrimoniului cultural şi natural al unei ţări. Reglementările de urbanism au, de asemenea, o componentă socială
puternică, asigurându-se, de exemplu, că zone industriale poluante nu sunt localizate în apropierea zonelor populate şi
ajutând la organizarea reţelelor de transport public pentru a aduce oportunităţile şi resursele mai aproape de utilizatori.
În funcţie de nivelul la care este aplicată, planificarea spaţială are ca scop obţinerea unor rezultate-cheie, inclusiv
elaborarea şi aplicarea unui mecanism de prioritizare care să promoveze investiţiile eficiente într-un scenariu de
dezvoltare armonioasă, predictibilă şi coerentă a deciziilor.
O bună planificare asigură realizarea unor deziderate sociale şi obiective comunitare şi asigură faptul că preocuparea
indivizilor pentru bunăstarea personală nu va afecta în mod nejustificat bunăstarea altora. O bună planificare reprezintă
un instrument fundamental al guvernării locale eficiente - o metodă de exprimare şi efectuare a alternativelor publice
referitoare la modul în care comunitatea va creşte şi se va dezvolta.
Iniţiativele de reformă ce vor fi dezvoltate în cod se referă astfel la coordonarea şi simplificarea proceselor, la
debirocratizare, creşterea transparenţei şi coerenţei în procesul de luare a deciziilor. Astfel, se propune iniţierea unui
proces care să se finalizeze cu reformarea majoră a legislaţiei şi practicilor din domeniile amenajarea teritoriului,
urbanism şi construcţii, precum şi a actelor normative conexe, implicând soluţii inovatoare, care să permită o mai bună
şi clară procedurare a proceselor, o identificare corectă a actorilor în proces, a rolului şi responsabilităţilor acestora,
astfel încât să se reuşească o mai bună adaptare la nevoile de dezvoltare modernă a României, la dinamica de
dezvoltare economică şi de transformare a localităţilor, precum şi la complexitatea tehnică în creştere în domeniul
construcţiilor.
Contextul actual în domeniile amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor în care Guvernul României, prin
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, îşi exercită prezenta iniţiativă de codificare a legislaţiei este
istoric dominat de ritmicitatea în modificarea actelor normative care a generat o insuficientă corelare a legislaţiei din
domeniile conexe, precum şi de insuficienţa competenţelor reale în domeniul planificării spaţiale şi al implementării
investiţiilor în cadrul departamentelor specifice ale administraţiei publice, aspecte care au generat decalaje în asimilarea
şi aplicarea cunoştinţelor în planificarea şi proiectarea urbană şi la implementarea investiţiilor în construcţii şi
infrastructură.
De asemenea, procesele de planificare a dezvoltării şi construirii sunt, prin natura lor, procese care implică şi afectează
activitatea şi vieţile multor părţi interesate. În acest context, înţelegerea, acceptarea şi integrarea proceselor de
planificare sunt esenţiale pentru ca amenajarea teritorială şi urbanismul să fie asumate şi considerate eficiente.
Educaţia, transparenţa, participarea publică sunt atât principii care stau la baza procesului de planificare, cât şi premise
ale performanţei acesteia. Într-o ţară în care chiar noţiunea de "planificare" a fost asociată, în cadrul istoriei sale
recente, cu politici impuse centralizat, construirea acceptării şi conştientizării publice a unei noi perspective a planificării
necesită în continuare un exerciţiu susţinut de comunicare şi educare.
Sintetic, condiţiile care au generat nevoia realizării tezelor prealabile ale Codului amenajării teritoriului, urbanismului şi
construcţiilor se referă la:
- a) procesul accelerat şi continuu de modificare a actelor normative care conduce la o legislaţie necorelată,
reglementări imprecise sau interpretabile;
- b) nerespectarea în practică a actelor normative sau a ierarhiei acestora;
- c) abundenţa numărului de exerciţii de planificare strategică care a dus uneori la o abordare de tipul "formă fără fond"
a unora dintre acestea şi o necorelare între diferitele documente de planificare;
- d) birocratizarea excesivă a proceselor, consum de resurse nejustificat, timp inadmisibil de lung la nivelul avizării şi
aprobării documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi urbanism, respectiv al autorizării executării lucrărilor de
construcţii;
- e) formalism în informarea şi participarea comunităţii în deciziile de planificare şi dezvoltare;
- f) lipsa datelor teritoriale actuale şi relevante pentru zonele cărora li se adresează planurile şi strategiile;
- g) autorităţi publice lipsite de resurse esenţiale;
- h) preponderenţa unui control axat pe conformitatea documentelor, şi nu pe calitatea lor sau pe impactul asupra
mediului construit şi asupra calităţii vieţii cetăţenilor;
- i) proceduri ineficace în domeniul disciplinei şi controlului în construcţii;
- j) insuficiente prevederi de contencios administrativ specializat;
- k) inexistenţa completurilor de judecată specializate în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor;
- l) insuficienta corelare a fiscalităţii cu procesele de dezvoltare.
Problemele cadrului legislativ românesc, inclusiv în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor, sunt
cunoscute de autorităţile statului, care, prin intermediul mai multor documente strategice şi programatice, statuează
necesitatea raţionalizării şi sistematizării reglementărilor, inclusiv prin instrumente de codificare.
Aspectele pozitive ale contextului actual ţin de existenţa unei legislaţii primare şi secundare în domeniile amenajării
teritoriului, urbanismului şi construcţiilor, aliniată în mare măsură la legislaţia şi practicile europene, existenţa secţiunilor
Planului de amenajare a teritoriului naţional, precum şi de realizarea periodică de analize şi cercetări ale căror concluzii
au fost şi pot fi în continuare valorificate atât la nivel normativ şi decizional, cât şi la nivelul practicii profesionale, fie în
domeniul administraţiei publice, fie în practica de planificare, proiectare şi construire.
Elaborarea prezentelor teze prealabile şi procesul de codificare a legislaţiei reprezintă un demers ce a început în
aplicarea Strategiei privind mai buna reglementare 2014-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.076/2014, cu
pag. 2 3/31/2021 : maja_baldea@yahoo.com
Hotarirea 298/2021 M.Of. 320 din 30-mar-2021
modificările ulterioare, şi a Strategiei pentru consolidarea administraţiei publice 2014-2020, aprobată prin Hotărârea
Guvernului nr. 909/2014, cu modificările ulterioare, fiind de asemenea prevăzute ca măsuri în cadrul Planului integrat
pentru simplificarea procedurilor administrative aplicabile cetăţenilor, aprobat de Comitetului naţional pentru
coordonarea implementării Strategiei pentru consolidarea administraţiei publice 2014-2020.
Problematicile care vor face obiectul de reglementare al proiectului Codului amenajării teritoriului, urbanismului şi
construcţiilor sunt:
- a) amenajarea teritoriului şi planificarea teritorială strategică;
- b) urbanismul, documentaţiile de urbanism;
- c) administraţia publică de specialitate în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului şi autorizării executării lucrărilor
de construcţii;
- d) reguli aplicabile pe întregul teritoriul României;
- e) imobile şi zone cu reglementări speciale;
- f) operaţiuni şi proiecte de interes naţional;
- g) regimul operaţiunilor urbanistice (parcelare, regenerare şi restructurare urbană, parcuri industriale);
- h) regimul autorizării executării lucrărilor de construcţii şi al desfiinţării construcţiilor;
- i) elemente de contencios administrativ specific urbanismului şi autorizării construcţiilor;
- j) criterii de performanţă ale construcţiei;
- k) roluri şi responsabilităţi în edificarea construcţiilor;
- l) dispoziţii privind dezvoltarea imobiliară;
- m) ciclul de viaţă al construcţiei;
- n) materiale, produse, echipamente, sisteme, tehnologii în domeniul construcţiilor.
Prin proiectul Codului amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor se propune realizarea unui instrument
legislativ clar, coerent, adaptat contextului realităţilor contemporane europene, naţionale şi internaţionale, îndreptat
către îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor.
Proiectul Codului amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor se va realiza prin intermediul proiectului
"Sistematizarea legislaţiei din domeniul amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor şi consolidarea capacităţii
administrative a structurilor de specialitate din instituţiile publice centrale cu responsabilităţi în domeniu", SIPOCA 50,
prin Contractul de achiziţie publică de servicii nr. 232 din 12.07.2019. În cadrul contractului sunt prevăzute 3 versiuni
de cod care vor fi supuse discuţiilor publice în cadrul a 6 dezbateri tematice şi 2 consultări publice.
Proiectul de Cod al amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor va fi avizat de toate autorităţile publice
interesate, inclusiv de Ministerul Finanţelor, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Muncii
şi Protecţiei Sociale.
2. Componenţa comisiei de elaborare a tezelor prealabile ale proiectului Codului amenajării teritoriului, urbanismului şi
construcţiilor
În temeiul dispoziţiilor art. 27 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor
normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea elaborării proiectului de teze prealabile ale
Codului amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor, a fost constituită o comisie de specialitate.
Alături de reprezentanţii Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, din alcătuirea comisiei de specialitate
au făcut parte reprezentanţi ai Consiliului Legislativ, Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, Ministerului Mediului,
Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerului Transporturilor, Companiei Naţionale de Administrare a
Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Inspectoratului de Stat în Construcţii (I.S.C.), Secretariatului de Stat pentru Culte,
Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI), Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România
(UNCJR), Asociaţiei Municipiilor din România (AMR), Asociaţiei Oraşelor din România (AOR), Asociaţiei Comunelor din
România (ACoR), Asociaţiei Arhitecţilor Şefi de Judeţe, Corpului Arhitecţilor Şefi de Municipii, Registrului Urbaniştilor din
România (RUR), Ordinului Arhitecţilor din România (OAR), Asociaţiei Inginerilor Constructori Proiectanţi de Structuri
(AICPS), Asociaţiei Inginerilor de Instalaţii din România (AIIR), Asociaţiei Producătorilor de Materiale de Construcţii din
România, Uniunii Arhitecţilor din România (UAR), Asociaţiei Profesionale a Urbaniştilor din România (APUR), Universităţii
de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu" Bucureşti (UAUIM), Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti (UTCB),
Asociaţiei Române de Dreptul Construcţiilor (ARDC).
II. Legislaţia supusă codificării sau care va fi analizată în vederea corelării
Codul amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor va fi un sistem coerent, corelat cu alte domenii cu
reglementări ce ţin de norme exclusiv naţionale, cum ar fi cel al exproprierii şi proprietăţii, domeniul fiscal, dar şi cu
domeniile reglementate la nivel european şi care cuprind norme ale Uniunii Europene specifice, respectiv mediu, energie,
servicii, concurenţă etc.
LEGISLAŢIA ANALIZATĂ ÎN VEDEREA CODIFICĂRII
Legislaţia din domeniile de reglementare ale codului:
- Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare;
- Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare;
- Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
- Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
- Legea nr. 153/2011 privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor, cu modificările şi
completările ulterioare;
- Legea nr. 185/2013 privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate, republicată;
- Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate,
cu modificările ulterioare;
- Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a - Reţeaua de
localităţi, cu modificările şi completările ulterioare;
- Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - zone de risc
natural;
- Legea nr. 363/2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea I - Reţele de
transport, cu modificările ulterioare;
- Legea nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apă, cu
pag. 3 3/31/2021 : maja_baldea@yahoo.com
Hotarirea 298/2021 M.Of. 320 din 30-mar-2021
modificările ulterioare;
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional
Secţiunea a VIII-a - zone cu resurse turistice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 190/2009, cu modificările
ulterioare;
- Hotărârea Guvernului nr. 492/2018 pentru aprobarea Regulamentului privind controlul de stat al calităţii în
construcţii;
- Hotărârea Guvernului nr. 668/2017 privind stabilirea condiţiilor pentru comercializarea produselor pentru construcţii;
- Hotărârea Guvernului nr. 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-
economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice, cu modificările şi completările
ulterioare;
- Hotărârea Guvernului nr. 1.236/2012 privind stabilirea cadrului instituţional şi a unor măsuri pentru aplicarea
prevederilor Regulamentului (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 martie 2011 de stabilire
a unor condiţii armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcţii şi de abrogare a Directivei 89/106/CEE
a Consiliului, cu modificările şi completările ulterioare;
- Hotărârea Guvernului nr. 808/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind autorizarea laboratoarelor de analize şi
încercări în activitatea de construcţii;
- Hotărârea Guvernului nr. 382/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigenţele minime de conţinut
ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele de riscuri naturale;
- Hotărârea Guvernului nr. 203/2003 pentru aprobarea Regulamentului privind activitatea de reglementare în
construcţii şi categoriile de cheltuieli aferente, cu modificările şi completările ulterioare;
- Hotărârea Guvernului nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare;
- Hotărârea Guvernului nr. 273/1994 pentru aprobarea Regulamentului privind recepţia construcţiilor, cu modificările şi
completările ulterioare;
- Hotărârea Guvernului nr. 925/1995 pentru aprobarea Regulamentului privind verificarea şi expertizarea tehnică a
proiectelor, expertizarea tehnică a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor, precum şi verificarea calităţii lucrărilor
executate, cu modificările ulterioare;
- Hotărârea Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii, cu modificările
şi completările ulterioare;
- Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, nr. 233/2016 pentru aprobarea
Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul şi de elaborare şi
actualizare a documentaţiilor de urbanism, cu modificările şi completările ulterioare;
- Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi locuinţei nr. 839/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, cu modificările şi completările
ulterioare;
- Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 2.701/2010 pentru aprobarea Metodologiei de informare şi
consultare a publicului cu privire la elaborarea sau revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, cu
modificările ulterioare;
- Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 562/2003 pentru aprobarea Reglementării tehnice
"Metodologie de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor de urbanism pentru zone construite protejate (PUZ)
";
- Ordinul ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului nr. 176/N/2000 pentru aprobarea reglementării tehnice
"Ghid privind metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al planului urbanistic zonal" - Indicativ GM-010-2000;
- Ordinul ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului nr. 37/N/2000 pentru aprobarea reglementării tehnice
"Ghid privind metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al planului urbanistic de detaliu", Indicativ: GM-009-2000;
- Ordinul ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului nr. 21/N/2000 pentru aprobarea reglementării tehnice
"Ghid privind elaborarea şi aprobarea regulamentelor locale de urbanism" - Indicativ GM-007-2000;
- Ordinul ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului nr. 13/N/1999 pentru aprobarea reglementării tehnice
"Ghid privind metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al planului urbanistic general", indicativ GP038/99.
Legislaţia din domeniile conexe codului:
- Legea nr. 74/2019 privind gestionarea siturilor potenţial contaminate şi a celor contaminate;
- Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului;
- Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare;
- Legea nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe
periculoase, cu completările ulterioare;
- Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, cu modificările şi
completările ulterioare;
- Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale, cu modificările şi completările ulterioare;
- Legea nr. 211//2011 privind regimul deşeurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
- Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, cu modificările ulterioare;
- Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de
interes naţional, judeţean şi local, cu modificările şi completările ulterioare;
- Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare;
- Legea nr. 6/2008 privind regimul juridic al patrimoniului tehnic şi industrial;
- Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
- Legea nr. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare;
- Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, republicată;
- Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, republicată, cu modificările ulterioare;
- Legea nr. 360/2003 privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, republicată;
- Legea nr. 597/2001 privind unele măsuri de protecţie şi autorizare a construcţiilor în zona de coastă a Mării Negre,
cu modificările şi completările ulterioare;
- Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
pag. 4 3/31/2021 : maja_baldea@yahoo.com
Hotarirea 298/2021 M.Of. 320 din 30-mar-2021
- Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
- Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
- Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
- Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;
- Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, republicată, cu completările ulterioare;
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare;
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2017 privind unele măsuri în vederea accelerării implementării proiectelor
de infrastructură de transport de interes naţional, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-
2020, pentru completarea Legii nr. 105/2011 privind gestionarea şi utilizarea fondurilor externe nerambursabile şi a
cofinanţării publice naţionale, pentru obiectivul "Cooperare Teritorială Europeană", precum şi pentru modificarea şi
completarea Ordonanţei Guvernului nr. 17/2015 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea şi
completarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 240/2017;
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2016 privind unele măsuri pentru accelerarea implementării proiectelor de
infrastructură transeuropeană de transport, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 241/2016;
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, cu
modificările şi completările ulterioare;
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi
completările ulterioare;
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin
Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările şi completările ulterioare;
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 280/2003, cu modificările ulterioare;
- Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca
zone de interes naţional, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
- Ordonanţa Guvernului nr. 47/2000 privind stabilirea unor măsuri de protecţie a monumentelor istorice care fac parte
din Lista patrimoniului mondial, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 564/2001;
- Ordonanţa Guvernului nr. 95/1999 privind calitatea lucrărilor de montaj al dotărilor tehnologice industriale, aprobată
cu modificări şi completări prin Legea nr. 440/2002;
- Ordonanţa Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de
transport naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căile
navigabile interioare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii
Naţionale a Căilor Ferate Române, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
- Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
- Legea nr. 21/2020 privind Codul aerian;
- Hotărârea Guvernului nr. 845/2018 pentru aprobarea Regulamentului privind recepţia construcţiilor din domeniul
infrastructurii rutiere şi feroviare de interes naţional;
- Hotărârea Guvernului nr. 666/2016 pentru aprobarea documentului strategic Master Planul General de Transport al
României;
- Hotărârea Guvernului nr. 1.061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul
României;
- Hotărârea Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare;
- Hotărârea Guvernului nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de
protecţie sanitară şi hidrogeologică;
- Hotărârea Guvernului nr. 2.139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de
funcţionare a mijloacelor fixe, cu modificările ulterioare;
- Hotărârea Guvernului nr. 1.076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi
programe, cu modificările ulterioare;
- Hotărârea Guvernului nr. 749/2004 privind stabilirea responsabilităţilor, criteriilor şi modului de delimitare a fâşiei de
teren aflate în imediata apropiere a zonei costiere, în scopul conservării condiţiilor ambientale şi valorii patrimoniale şi
peisagistice din zonele situate în aproprierea ţărmului;
- Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene, al viceprim-
ministrului, mediului, şi al ministrului afacerilor interne nr. 3.710/1.212/99/2017 privind aprobarea Metodologiei pentru
stabilirea distanţelor adecvate faţă de sursele potenţiale de risc din cadrul amplasamentelor care se încadrează în
prevederile Legii nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe
periculoase în activităţile de amenajare a teritoriului şi urbanism;
- Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 777/2016 privind abrogarea Ordinului ministrului mediului şi
gospodăririi apelor nr. 995/2006 pentru aprobarea listei planurilor şi programelor care intră sub incidenţa Hotărârii
Guvernului nr. 1.076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe;
- Ordinul ministrului sănătăţii nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de
viaţă al populaţiei, cu modificările şi completările ulterioare;
- Ordinul ministrului transporturilor nr. 49/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea şi realizarea
străzilor în localităţile urbane.
Lista actelor normative propuse spre codificare:
- Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare;
- Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare;
- Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
pag. 5 3/31/2021 : maja_baldea@yahoo.com
Hotarirea 298/2021 M.Of. 320 din 30-mar-2021
- Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - secţiunea a III-a - zone protejate,
cu modificările ulterioare;
- Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a - Reţeaua de
localităţi, cu modificările şi completările ulterioare;
- Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - Zone de risc
natural;
- Legea nr. 363/2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea I - Reţele de
transport, cu modificările ulterioare;
- Legea nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apă, cu
modificările ulterioare;
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional
Secţiunea a VIII-a - zone cu resurse turistice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 190/2009, cu modificările
ulterioare;
- Hotărârea Guvernului nr. 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-
economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice, cu modificările şi completările
ulterioare;
- Hotărârea Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii, cu modificările
şi completările ulterioare;
- Hotărârea Guvernului nr. 925/1995 pentru aprobarea Regulamentului privind verificarea şi expertizarea tehnică a
proiectelor, expertizarea tehnică a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor, precum şi verificarea calităţii lucrărilor
executate, cu modificările ulterioare;
- Hotărârea Guvernului nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare;
- Hotărârea Guvernului nr. 273/1994 pentru aprobarea Regulamentului privind recepţia construcţiilor, cu modificările şi
completările ulterioare.
III. Rezultatele cercetărilor, studiilor şi documentărilor ştiinţifice efectuate
Proiectul de cod va utiliza elementele de natură conceptuală sau juridică existente şi validate de concretizarea lor
pozitivă la nivel european sau naţional, elemente ce formează sistemul administrativ normativ şi profesional al
domeniilor amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor, propunând însă o sistematizare, ordonare şi, acolo unde
este necesar, o reformulare sau reconfigurare. Codul va urmări configurarea unui sistem eficient şi eficace de planificare
şi implementare a investiţiilor publice şi private, simplu, transparent, uşor de înţeles şi orientat către rezultate, deschis
la inovare, care să poată fi adaptat în funcţie de dinamicele socioeconomice, să aibă în primul plan profesionalismul şi
integritatea.
1. Studii şi analize ce fundamentează procesul de codificare
Studiile efectuate asupra legislaţiei în ultimii ani atât de către specialiştii români, cât şi de către experţii internaţionali au
identificat diferite aspecte divergente din domeniu şi au recomandat restructurarea în profunzime a acestuia, precum şi
o eventuală codificare.
În acest sens a fost realizat la nivelul autorităţii administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul urbanismului
studiul "Audit preliminar privind legislaţia în domeniul urbanismului în vederea codificării". De asemenea, în vederea
fundamentării procesului de restructurare şi codificare au fost realizate rapoarte de expertiză de către eminenţi jurişti
francezi specializaţi pe problematică, în baza Acordului de cooperare dintre Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării
Teritoriului al României şi Ministerul Echipamentului, Locuinţelor, Transporturilor şi Spaţiului al Republicii Franţa, semnat
la Paris la 25 iunie 1991, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 494/1991, de către Grupul de Cercetare privind
Instituţiile şi Dreptul Amenajării Teritoriului, Urbanismului şi Locuirii - GRIDAUH "Către o codificare a legislaţiei în
domeniul urbanismului din România".
Aceste studii au scos în evidenţă necesitatea unei mai bune definiri a rolului statului în procesele de planificare şi
construire, a controlului exercitat de autorităţile statului în raport cu descentralizarea, precum şi nevoia clarificării
mecanismelor de bază ale dreptului urbanismului raportat la dreptul de proprietate şi la dreptul mediului. De asemenea,
rapoartele experţilor francezi au evidenţiat necesitatea aprofundării modalităţilor în care principiile enunţate în tratatele
internaţionale şi tratatele fondatoare ale Uniunii Europene şi reglementările din legislaţia europeană sunt preluate în
legislaţia privind urbanismul şi construcţiile.
Un aspect extrem de important subliniat de juriştii francezi este identificarea necesităţii dreptului urbanismului de a
înfiinţa instanţe judecătoreşti sau completuri specializate şi independente, care să poată înţelege corect speţele şi să
dispună proceduri corespunzătoare, inclusiv în regim de urgenţă, care să permită oprirea realizării proiectelor ilegale sau
neconforme urbanistic sau tehnic înainte ca acestea să fie finalizate.
De asemenea, s-a recomandat ca, raportat la exigenţele Convenţiei de la Aarhus, accesul la judecător să fie cât mai
uşor posibil, chiar dacă pentru un anumit plan sau proiect nu s-a considerat necesară parcurgerea tuturor procedurilor
administrative impuse de legislaţia de mediu.
O analiză importantă privind planificarea şi dezvoltarea urbană în România a fost realizată prin intermediul proiectului
"Consolidarea capacităţii de planificare spaţială, precondiţie pentru dezvoltarea urbană"1 , finanţat prin POAT 2007-
2013 şi implementat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice cu expertiza Băncii Mondiale, având
obiectivul general de a sprijini dezvoltarea unui sistem armonizat şi integrat de planificare a teritoriului în România
pentru o dezvoltare teritorială şi urbană durabilă, integrată şi competitivă.
________
1 Rapoartele se găsesc la adresa http://www.sdtr.ro/51/Resurse_documentare
Prima componentă a proiectului a avut scopul realizării unei analize comprehensive a sistemului de planificare din
România care a oferit recomandări fundamentate privind simplificarea cadrului de planificare, corelarea şi armonizarea
diferitelor tipuri de planuri şi promovarea unei abordări integrate a sistemului naţional de planificare în raport cu
exerciţiul de finanţare 2014-2020, iar a doua componentă a avut ca scop analiza urbanizării la nivelul naţional, fiind
concretizată în raportul "Oraşe competitive - remodelarea geografiei economice a României", rapoartele rezultate
conţinând elemente de analiză şi orientare importante pentru procesul de codificare.
Proiectul "Măsurarea costurilor administrative şi identificarea sarcinilor administrative aferente legislaţiei în domeniul
reglementat de Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului", iniţiat de
pag. 6 3/31/2021 : maja_baldea@yahoo.com
Hotarirea 298/2021 M.Of. 320 din 30-mar-2021
Secretariatul General al Guvernului şi finanţat prin PODCA 2007-2013, conţine de asemenea elemente de
fundamentare utile în demersul de codificare a legislaţiei în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor.
În privinţa corelării cu problematica de mediu trebuie menţionate rapoartele rezultate din proiectul OPERA CLIMA,
derulat de Ministerul Mediului cu Banca Mondială în perioada 2013-2015, proiect pe baza căruia au fost realizate
Strategia pentru schimbări climatice 2016-2030 şi Planul naţional de acţiune 2016-2020. Printre studiile recente care
stau la baza prezentului demers sunt de menţionat şi "Analiza impactului concurenţial al legislaţiei în vigoare în
sectoare-cheie ale economiei româneşti" (2016), proiect al Consiliului Concurenţei, elaborat cu sprijinul Guvernului
României şi Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), precum şi rapoartele privind investiţiile
publice, elaborate de Banca Mondială pentru Guvern: "Improving the National Framework for Preparing and
Implementing Public Investment Projects" (2013) şi "Strengthening Public Investment Management (PIM) în Romania"
(2015).
Trebuie menţionat de asemenea proiectul implementat în prezent de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi
Administraţiei intitulat "Consolidarea cadrului pentru creşterea calităţii serviciilor publice şi pentru sprijinirea dezvoltării la
nivel local", cod SIPOCA 9, finanţat prin intermediul Programului operaţional Capacitate administrativă 2014-2020,
analizele şi elementele metodologice efectuate în cadrul acestuia cuprinzând importante elemente de fundamentare a
viitorului cod.
2. Concluziile studiilor, analizelor şi dezbaterilor din cadrul şedinţelor comisiei de elaborare a tezelor
Intenţia Guvernului României de a codifica cadrul legal din domeniul amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor
a fost statuată în cadrul Programului legislativ al Guvernului şi este realizată în coerenţă cu prevederile Programului de
guvernare. De asemenea, codificarea legislaţiei este un demers ce vine în aplicarea Strategiei privind mai buna
reglementare 2014-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.076/2014, cu modificările ulterioare, şi a Strategiei
pentru consolidarea administraţiei publice 2014-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 909/2014, cu
modificările ulterioare, şi este prevăzută ca măsură în cadrul Planului integrat pentru simplificarea procedurilor
administrative aplicabile cetăţenilor, aprobat de Comitetului naţional pentru coordonarea implementării Strategiei pentru
consolidarea administraţiei publice 2014-2020.
Lipsa clarităţii normelor, paralelismele legislative, normele contradictorii (între legi sau chiar în cadrul aceluiaşi act
normativ) şi ineficienţa mecanismelor de control au făcut ca amploarea şi numărul situaţiilor litigioase sau acţiunilor în
justiţie să fie în creştere. Privită ca o preocupare constantă a politicii guvernamentale româneşti, necesitatea
sistematizării legislaţiei a fost dublată adesea de o dinamică a schimbărilor ce a condus în timp la inadvertenţe în
conţinutul actelor normative, însoţită uneori, în mod paradoxal, de vid legislativ, respectiv de absenţa unor texte legale
care să răspundă unor probleme concrete apărute în practica administrativă sau investiţională atât de diversificată.
Ca urmare a analizelor, studiilor şi cercetărilor în domeniile de interes ale codului, precum şi ca urmare a discuţiilor din
cadrul comisiei de elaborare a tezelor au rezultat următoarele probleme şi elemente prioritare care se prezintă sintetic
şi stau la baza formulării tezelor prealabile ale proiectului de cod:
1.Referitor la cadrul legal în ansamblu
- Cadrul legal acoperă prin reglementare problematica existentă, dar necesită îmbunătăţiri şi completări. Insuficienta
corelare şi coordonare în legislaţie generează în unele situaţii confuzie şi constituie o sursă de conflicte între participanţii
la procesul de construire (investitor, proiectant, constructor, organisme de control, administraţia publică etc.).
- Este necesară încurajarea unor abordări inovative care să conducă la soluţii adaptate noilor provocări economice,
sociale şi de mediu.
2.Referitor la planificarea şi dezvoltarea teritoriului
- Deşi amenajarea teritoriului este o politică publică ce consistă în planificarea dezvoltării teritoriului, organizării
aşezărilor umane şi coordonării în spaţiu şi timp a investiţiilor publice de interes naţional, regional şi judeţean,
documentaţiile de amenajare a teritoriului nu sunt înţelese şi utilizate ca atare.
- Mecanismul de avizare poate implica costuri şi termene mari, unele proceduri de emitere a avizelor fiind condiţionate
de studii nespecifice care denotă o neînţelegere a scopului avizării şi scad calitatea şi eficienţa acestor tipuri de
documentaţii.
- Prin cod trebuie să se urmărească regândirea mecanismului de avizare, impunându-se un proces integrat şi
partenerial care să asigure atât coordonarea investiţiilor, cât şi reducerea semnificativă a termenelor de avizare-
aprobare. De asemenea, documentaţiile de amenajare a teritoriului trebuie să fie corelate cu bugetele şi cu ciclurile
investiţionale.
- Investiţiile de interes naţional, fie ele proiecte punctuale sau operaţiuni complexe, necesită un cadru specific de
intervenţie, instituţional şi reglementar, care să asigure dezvoltarea coerentă şi coezivă a teritoriului.
3.Referitor la domeniul urbanismului
- Se constată o slabă înţelegere de către autorităţile administraţiei publice locale şi de către cetăţeni a urbanismului ca
fiind un proces de planificare şi gestionare a dezvoltării cadrului fizic în ansamblu.
- Ca urmare a dezvoltării unei legislaţii sectoriale primare sau secundare necorelate, avizarea planurilor de urbanism
este extrem de dificilă şi de lungă durată, iar în unele situaţii presupune elaborarea unor documentaţii nespecifice fazei
de planificare. Acest proces descurajează autorităţile administraţiei publice locale în demersurile de elaborare şi
actualizare a planurilor urbanistice generale şi scade eficienţa utilizării fondurilor publice alocate în acest sens, prin
perimarea unora dintre informaţii ca urmare a timpului exagerat de lung necesar obţinerii tuturor avizelor.
- Sistemul de avizare trebuie regândit şi înlocuit de un aviz integrat eliberat, utilizând pe cât posibil şi mijloacele de
eguvernare.
4.Referitor la autorizarea construcţiilor
- Tratarea nediferenţiată a procesului de avizare/autorizare şi a conţinutului documentaţiei în funcţie de complexitate şi
impact
- Costuri ale investiţiilor majorate artificial decurgând din procese de avizare greoaie şi neeficiente
- În ciuda prevederilor legale, în practică se constată numeroase situaţii în care autorizarea presupune timp inadmisibil
de lung, ca urmare a insuficientelor resurse umane calificate sau în unele situaţii ca urmare a unor abuzuri.
5.Referitor la administraţia publică de specialitate
- Se constată o discordanţă între numărul şi pregătirea specialiştilor din administraţia publică şi volumul şi
complexitatea problematicilor privind dezvoltarea urbană şi punerea în aplicare a documentaţiilor de amenajare a
teritoriului şi de urbanism şi a regulamentelor locale aferente.
pag. 7 3/31/2021 : maja_baldea@yahoo.com
Hotarirea 298/2021 M.Of. 320 din 30-mar-2021
- Lipsa specialiştilor din administraţia publică, care să gestioneze corect procesele de planificare şi autorizare,
generează vulnerabilităţi şi insecuritate juridică a investiţiilor.
- Este necesară stabilirea unor standarde cu privire la calificarea şi numărul persoanelor din aparatul de specialitate
care să asigure furnizarea eficientă şi corectă a serviciilor publice de specialitate.
- Este necesară reglementarea formelor de asociere care să asigure autorităţilor administraţiei publice locale expertiza
de specialitate în planificare şi autorizare, în condiţii de economicitate.
6.Referitor la disciplină şi control
- Proceduri ineficace în domeniul disciplinei şi controlului în construcţii
- Exercitarea unui control axat pe conformitatea documentelor, şi nu pe calitatea acestora sau pe impactul intervenţiei
asupra mediului construit
- Insuficient număr de specialişti în organismele de control, cu pregătire adecvată pentru toate tipurile de sarcini
prevăzute de legislaţie
- Lipsa unor mecanisme de educaţie şi prevenţie
7.Referitor la elaborarea proiectelor necesare autorizării şi executării lucrărilor de construcţii
- Cadrul legal şi administrativ nu admite un proces de proiectare perfectibil, care să permită optimizarea soluţiilor, fără
schimbarea parametrilor urbanistici şi a condiţiilor autorizate.
- Ca urmare a lipsei de înţelegere a importanţei proiectării de către unii investitori în construcţii şi alocării unor termene
şi bugete inadecvate, în multe situaţii, nivelul proiectelor este slab şi nu oferă siguranţa îndeplinirii cerinţelor de calitate
impuse de rigorile profesionale şi aşteptările utilizatorilor.
- Există cazuri în care proiectele sunt întocmite de proiectanţi fără experienţă şi fără cunoştinţe de management de
proiect, în cadrul unor firme ce utilizează personal necalificat, ceea ce generează riscuri ridicate pentru investitorii publici
sau privaţi.
- Se constată că în multe situaţii se începe execuţia unor lucrări de construcţii fără a exista proiectul tehnic cu toate
componentele necesare, asumat de proiectanţi de specialitate şi verificat potrivit legii.
- Se constată că în multe situaţii lucrările de construcţii nu respectă condiţiile cu privire la protecţia mediului.
8.Referitor la execuţia lucrărilor de construcţii
- Nu există un sistem integrat de asigurări specifice domeniului atât pentru proiectare, cât şi pentru construcţii şi pentru
firmele de construcţii şi dezvoltatori, corelat cu reglementările privitoare la nivelurile de risc ce trebuie asigurate prin
proiectare.
- Nu sunt constituite baze de date de referinţă pentru informaţii şi indici de performanţă comparativi, care să poată
fundamenta luarea unor decizii strategice corecte în fazele de definire a investiţiilor. Problema este cu atât mai acută în
ceea ce priveşte investiţiile din fonduri publice, unde investitorii nu au capacitatea şi fondurile necesare desfăşurării unor
studii ample de fundamentare a iniţiativelor investiţionale.
- Nu există în legislaţie suficiente prevederi care să oblige executarea lucrărilor de construcţii cu mână de lucru
calificată, certificată după un sistem valabil pe tot cuprinsul ţării. Se execută lucrări de construcţii cu mână de lucru
necalificată, implicaţiile privind calitatea lucrărilor fiind dramatice.
- În ansamblu, domeniul construcţiilor se confruntă cu o gravă criză de specialişti atât în rândul responsabililor cu
proiectarea şi coordonarea execuţiei, care necesită pregătire universitară, cât, mai ales, în rândul muncitorilor calificaţi.
În acest context este necesar a fi analizată şi sistematizată legislaţia privind procesele de planificare, proiectare,
autorizare, execuţie, recepţie, gestionare, reabilitare, desfiinţare şi postutilizare a construcţiilor, cu clarificarea
responsabilităţilor factorilor din sfera publică şi privată care intervin în domeniu.
În contextul cerinţelor comunitare de simplificare legislativă şi reducere a sarcinilor administrative care afectează
mediul de afaceri se impune continuarea acţiunilor de reformare a legislaţiei naţionale privind autorizarea executării
lucrărilor de construcţii, de reducere a costurilor de informare şi de simplificare a numărului de avize şi acorduri.
De asemenea, în scopul asigurării premiselor pentru realizarea calităţii construcţiilor în toate etapele de concepere,
execuţie, exploatare şi postutilizare a acestora, este necesar un ansamblu armonizat de prevederi privind structuri
organizatorice, responsabilităţi, regulamente, proceduri şi mijloace, denumit convenţional "sistemul calităţii în
construcţii".
Problemele legislative identificate la nivelul domeniului au condus la concluzia necesităţii restructurării coerente şi
corelate în domeniile amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor, sub forma codificării, inclusiv redefinirea
conceptuală a unor elemente din sistemul de planificare-proiectare-execuţie-administrare-control.
3. Principii generale propuse pentru elaborarea codului
Ca urmare a problematicilor anterior expuse, rezultate atât din analizele, studiile şi cercetările întreprinse, cât şi din
dezbaterile din cadrul comisiei de elaborare a tezelor, au fost conturate o serie de principii generale, care vor sta la
baza elaborării proiectului de cod, astfel:
1.Principiul integrării depline cu principiile din legislaţia naţională şi cu principiile şi normele dreptului european
Codul trebuie să asigure integrarea principiilor strategice cuprinse în prezent în legislaţia naţională, precum principiul
corelării planificării din domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului cu planificarea din domeniul mediului şi altele
asemenea.
De asemenea, România, ca stat membru UE, respectă şi implementează principiile şi obiectivele stabilite prin tratatele
fondatoare, obiective ce conturează un cadru inclusiv pentru dreptul amenajării teritoriului, urbanismului şi
construcţiilor.
Conform art. 2 şi 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnităţii
umane, libertăţii, democraţiei, egalităţii, statului de drept, precum şi pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a
drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor. Uniunea Europeană instituie o piaţă internă. Aceasta acţionează
pentru dezvoltarea durabilă a Europei, întemeiată pe o creştere economică echilibrată şi pe stabilitatea preţurilor, pe o
economie socială de piaţă cu grad ridicat de competitivitate, care tinde spre ocuparea deplină a forţei de muncă şi spre
progres social, precum şi pe un nivel înalt de protecţie şi de îmbunătăţire a calităţii mediului. Aceasta promovează
progresul ştiinţific şi tehnic. Uniunea Europeană promovează coeziunea economică, socială şi teritorială, precum şi
solidaritatea între statele membre. Uniunea Europeană respectă bogăţia diversităţii sale culturale şi lingvistice şi
veghează la protejarea şi dezvoltarea patrimoniului cultural european. Legislaţia în domeniul amenajării teritoriului,
urbanismului şi construcţiilor se relaţionează cu legislaţia europeană din domeniul mediului, transporturilor, pieţei
interne, serviciilor, concurenţei etc., iar principiile pe care se bazează trebuie să fie convergente cu strategiile europene
pag. 8 3/31/2021 : maja_baldea@yahoo.com
Hotarirea 298/2021 M.Of. 320 din 30-mar-2021
şi naţionale.
2.Principiul considerării patrimoniului cultural şi mediului natural ca resurse de identitate naţională şi a comunităţilor
Clădirile şi zonele de patrimoniu cultural trebuie recunoscute şi abordate în sistemul de planificare şi autorizare ca fiind
generatoare de dezvoltare economică şi socială, şi nu doar simple structuri fizice care generează sarcini birocratice.
Protejarea patrimoniului cultural şi a mediului natural constituie elemente fundamentale pentru păstrarea identităţii
naţionale şi a comunităţilor pentru o dezvoltare teritorială sustenabilă.
Se impune corelarea cu principiile care stau la baza elaborării Codului patrimoniului cultural, aprobate prin Hotărârea
Guvernului nr. 905/2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. Codul va
asigura inclusiv transpunerea în legislaţia românească a prevederilor Convenţiei europene a peisajului, adoptată la
Florenţa la 20 octombrie 2000, ratificată prin Legea nr. 451/2002.
3.Principiul reglementării coerente şi adecvate
Codul trebuie să asigure o abordare coerentă şi adecvată a reglementărilor, astfel încât acestea să creeze condiţiile
unei dezvoltări de calitate a mediului construit şi o protecţie a consumatorului final, a utilizatorului. În conformitate cu
principiul ierarhiei actelor normative, nu va putea fi modificat prin alte planuri promovate de autorităţile administraţiei
publice locale.
De asemenea, sunt necesare reglementări clare şi dedicate cu privire la contenciosul administrativ specific domeniilor
amenajarea teritoriului şi urbanism, care se vor referi în principiu la: suspendarea aplicării actelor administrative
atacate, acţiunile privind anularea actelor administrative, acţiunile formulate împotriva refuzului nejustificat de a
soluţiona o cerere, completuri specializate.
4.Principiul definirii unitare a domeniului şi terminologiei
Aria de cuprindere, clasificările, noţiunile, rolurile, responsabilităţile, terminologia, toate definiţiile şi elementele de
clasificare utilizate trebuie definite coerent şi clar. Specialiştii trebuie implicaţi în elaborarea acestor standarde comune.
5.Principiul clarificării raporturilor dintre elaborarea strategiilor şi politicilor publice, procesul de aplicare şi aprobare a
planurilor şi cel de realizare a investiţiilor publice şi private
Vor fi identificate şi detaliate toate etapele intermediare, necesar a fi parcurse, pentru a pune în aplicare strategiile,
politicile publice, planurile de amenajare a teritoriului şi urbanism, în vederea atingerii obiectivelor de implementare a
investiţiilor publice şi private.
Se va urmări asigurarea corelării planificării teritoriului şi reglementărilor urbanistice cu planificarea în domeniul mediului,
inclusiv cu planificarea în domeniul prevenirii generării de deşeuri/gestionării deşeurilor/substanţelor chimice.
6.Principiul coerenţei şi eficacităţii instrumentelor de planificare spaţială
Prin cod se va stabili sistemul de planuri de amenajare a teritoriului şi de urbanism, pornind de la următoarele principii:
trasarea liniilor directoare la nivelul documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi stabilire a prevederilor
reglementatoare la nivelul planurilor de urbanism, dar stabilind clar instrumentele de intervenţie ale autorităţilor publice
locale şi instrumentele de intervenţie ale persoanelor fizice şi juridice, astfel încât să fie garantată respectarea
interesului public. Sistemul de planificare propus prin cod trebuie să fie transparent şi solid, să asigure încrederea
cetăţenilor şi, implicit, securitatea juridică a investiţiilor, să fie orientat spre rezultate şi să sprijine sustenabilitatea şi
dezvoltarea socioeconomică.
7.Principiul prevalenţei interesului general asupra celui privat
Potrivit acestui principiu se intenţionează definirea servituţilor de urbanism, clarificarea conţinutului, precum şi a
modalităţilor de instituire şi implementare a acestora. De asemenea, vor fi avute în vedere mecanismele de realizare a
operaţiunilor şi proiectelor de interes public/general, având în vedere inclusiv capacitatea de suport a mediului.
8.Principiul prezervării unor rezerve de teren pe termen mediu şi lung
Va fi creat cadrul legal pentru asigurarea premiselor de dezvoltare sustenabilă şi competitivă în interesul general al
comunităţilor, inclusiv prin reglementarea posibilităţii stabilirii unor zone de tip "rezervă de teren" pentru o etapă de
dezvoltare mai îndepărtată.
9.Principiul simplificării procedurilor şi abordării diferenţiate în cadrul procesului de autorizare a executării lucrărilor de
construcţii
Se propune o abordare graduală, corectă, coerentă şi rezonabilă a procesului de autorizare care ar putea rezolva
multe dintre problemele din domeniu, asigurând crearea unor premise mai bune pentru respectarea reglementărilor
tehnice şi urbanistice, simplificând procedurile pentru lucrări minore şi prevenind construcţiile ilegale, creând condiţiile
creşterii calităţii în construcţii, diminuând semnificativ birocraţia şi arbitrarul în luarea deciziilor, cu efecte pozitive în
domeniul investiţional de toate tipurile în România.
De asemenea, vor fi create premise favorabile implementării proiectelor majore cu impact benefic asupra interesului
general al populaţiei, prin adaptarea şi simplificarea procedurilor pentru implementarea investiţiilor în infrastructuri
tehnico-edilitare şi de transport.
Astfel, codul va avea în vedere eliminarea repetabilităţii, redundanţelor, suprapunerilor şi o diversificare a categoriilor de
autorizaţii în funcţie de tipurile de intervenţii posibile (construire, amenajare, desfiinţare) şi în funcţie de locul sau
amploarea intervenţiei (urban/rural/zone construite protejate) şi/sau categoria de importanţă. Se propune, pentru
simplificarea procesului şi a procedurilor de autorizare, adoptarea în cod a unor proceduri noi, simplificate, pentru
anumite cazuri speciale sau de importanţă redusă.
10.Principiul coordonării şi corelării verticale şi orizontale a documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi urbanism
Acest principiu se referă la corelarea documentaţiilor după criteriul ierarhic (documentaţia de scară mică se corelează
cu cea de scară superioară), precum şi la corelarea documentaţiilor aferente unor teritorii/zone învecinate.
11.Principiul transparenţei şi accesului liber la informaţia specifică
Se referă la posibilitatea consultării/cunoaşterii documentaţiilor/studiilor etc. în diversele faze de elaborare a acestora.
12.Principiul abordării multidisciplinare a instrumentelor de planificare spaţială
Studiile şi documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism se întocmesc de echipe pluridisciplinare.
13.Principiul responsabilităţii publice
Autorităţile centrale şi locale responsabile trebuie să asigure cadrul şi condiţiile legale, instituţionale, financiare pentru o
dezvoltare coerentă şi durabilă a teritoriului şi aşezărilor.
14.Principiul responsabilităţii şi deontologiei profesionale
Specialiştii în urbanism, arhitectură şi construcţii au obligaţia de a elabora studii şi documentaţii de înaltă calitate cu
maximum de profesionalism şi implicare, cu respectarea codurilor etice şi deontologice şi cu respectarea principiilor
pag. 9 3/31/2021 : maja_baldea@yahoo.com
Hotarirea 298/2021 M.Of. 320 din 30-mar-2021
liberei concurenţe.
15.Principiul abordării coerente şi complete a ciclului de viaţă al investiţiei
Potrivit acestui principiu, modul de structurare şi conţinutul codului trebuie să ţină cont că planificarea, proiectarea,
realizarea şi exploatarea unei construcţii trebuie tratate ca etape interdependente din ciclul de viaţă complet al unei
investiţii, de la iniţierea acesteia şi până la darea în folosinţă, inclusiv operarea şi mentenanţa pe timpul exploatării, dar
şi după desfiinţarea construcţiei sau după ce exploatarea construcţiei a încetat, deciziile la nivelul oricărei etape având
impact asupra întregului ciclu de viaţă.
16.Principiul relevanţei tipului de contractare a lucrărilor de construcţii
Codul trebuie să recunoască existenţa mai multor forme de achiziţie a lucrărilor de proiectare, respectiv de realizare a
unei construcţii, indiferent dacă investiţia este publică sau privată, şi să reflecte impactul determinant al diferitelor forme
de achiziţie asupra modului de desfăşurare a proceselor respective.
17.Principiul obligativităţii monitorizării şi controlului
Pe întreg ciclul de viaţă al investiţiei, pentru a se asigura îndeplinirea parametrilor definiţi în etapa de iniţiere, vor fi avute
în vedere derularea în paralel, sub toate aspectele, a două componente ale gestionării întregului proces:
- a) monitorizarea în vederea asigurării respectării parametrilor stabiliţi iniţial; şi
- b) controlul rezultatelor pentru verificarea conformităţii cu aceşti parametri.
Codul va preciza necesitatea utilizării unor proceduri şi a unor instrumente adecvate pentru monitorizarea şi controlul
procesului, pe întreg ciclul de viaţă al investiţiei, în funcţie de tipul de achiziţie şi de încadrarea investiţiei din punct de
vedere al importanţei, riscurilor sau altor criterii definite în cod.
18.Principiul profesionalismului şi specializării
Codul va contura cadrul legislativ pentru asigurarea unui înalt nivel calitativ pe întregul ciclu de viaţă al investiţiei,
reglementând formele de calificare şi certificare a tuturor participanţilor la proces (operatori economici şi specialişti), fie
că este vorba de investitor, proiectant, constructor sau alţi factori interesaţi. În acest scop trebuie asigurată legătura
între roluri şi formarea specialiştilor în cadrul instituţiilor de formare, prin corelarea dintre Clasificarea ocupaţiilor din
România, standardele ocupaţionale şi formarea profesională, precum şi facilitarea dezvoltării învăţământului dual pentru
formarea forţei de muncă specializate.
19.Principiul clarităţii şi coerenţei rolurilor şi responsabilităţilor
Prin prevederile codului vor fi precizate cu maximă claritate şi într-un sistem coerent atribuţiile fiecărui participant la
procesul de realizare a unei investiţii, indiferent de etapa la care intervine sau de modul de implicare, precum şi
responsabilităţile ce decurg din îndeplinirea acestor atribuţii, inclusiv circumstanţele şi condiţiile în care unele dintre
atribuţii şi responsabilităţi pot fi preluate de alţi participanţi la proces.
20.Principiul reprezentării armonizate a intereselor
Codul va recunoaşte faptul că o investiţie constituie un proiect comun al unei echipe care trebuie să îşi armonizeze
interesele: investitorul, proiectantul şi constructorul, aşadar prevederile codului trebuie să reflecte această armonizare,
având în vedere, în acelaşi timp, definirea cu precizie a interesului public şi responsabilităţilor fiecărei părţi interesate.
21.Principiul compatibilităţii funcţiunilor
Printre prevederile codului vor fi precizate inclusiv dispoziţii referitoare la realizarea unor investiţii care pot crea
disconfort populaţiei sau pot afecta negativ mediul în general sau sănătatea populaţiei, avându-se în vedere necesitatea
corelării elementelor care fac obiectul de reglementare al proiectului de cod cu problematica de mediu, în vederea
adoptării de soluţii corespunzătoare noilor provocări ale protecţiei mediului ambiant şi înţelegerii urbanismului ca proces
de planificare şi gestionare a dezvoltării cadrului fizic în ansamblu.
22.Principiul integrării riscurilor şi al asigurărilor
Realizarea oricărei investiţii presupune un anume grad de risc, ceea ce constituie determinantul de bază în definirea
strategiei investitorului, codul trebuind în consecinţă să definească, pentru fiecare tip de risc, nivelul de protecţie din
punctul de vedere al interesului public şi obligativitatea asigurării profesionale a operatorilor economici şi a construcţiilor,
la fiecare etapă a ciclului de viaţă, într-un sistem coerent.
În plus trebuie aplicat principiul minimizării riscurilor hazardelor naturale şi a influenţei investiţiei asupra altor construcţii
existente sau elemente de infrastructură care influenţează impactul hazardului, cu definirea zonelor de interdicţie totală
a construcţiilor sau reglementarea acestora pe principiul creşterii rezilienţei, adaptării la schimbări climatice şi al
importanţei socioeconomice.
23.Principiul dezvoltării incrementale a informaţiilor
Reglementările codului trebuie să recunoască şi să reflecte în detaliu faptul că toate elementele de informaţii (temă,
strategii, documentaţii de proiectare, estimări de cost şi de timp) ce sunt produse pe parcursul derulării procesului de
realizare a unei investiţii nu sunt fixe, ci evoluează în funcţie de etapa ciclului de viaţă şi de tipul procedurii de achiziţie
ales.
24.Principiul redefinirii categoriilor de sancţiuni
Se are în vedere redefinirea faptelor care constituie infracţiuni sau contravenţii, în raport cu proporţionalitatea.
Totodată vor fi corelate prevederile referitoare la sancţiunile aplicabile faptelor de încălcare a legislaţiei, inclusiv
introducerea de sancţiuni aplicabile persoanelor cu responsabilitate în îndeplinirea obligaţiilor legale.
25.Principiul utilizării instrumentelor de natură fiscală pentru creşterea disciplinei în construcţii
Se propune ca în cod să fie cuprinse inclusiv prevederi referitoare la suprataxarea construcţiilor ilegale, în scopul
descurajării acestor practici.
IV. Soluţii legislative propuse
1. Prezentarea succintă a conţinutului proiectului codului amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor
Proiectul de act normativ va fi structurat în părţi, titluri, capitole şi secţiuni şi va aborda cele trei domenii de interes ale
codului: amenajarea teritoriului, urbanismul şi construcţiile.
Datorită interrelaţionării primelor două componente, acestea vor fi tratate împreună în cartea I a actului normativ,
intitulată "Despre amenajarea teritoriului şi urbanism".
Potrivit dimensiunii ariei de cuprindere, domeniul "construcţii" va fi tratat în, cartea a II-a, intitulată "Despre construcţii",
care va reprezenta însă o continuare a cărţii "Despre amenajarea teritoriului şi urbanism".
Astfel, prin proiectul codului se propune structurarea acestuia în două cărţi, ambele complexe, complementare şi
interdependente, care împreună vor reglementa cadrul legal, pornind de la amenajarea teritoriului şi trasarea de linii
strategice directoare, ajungând la planificarea urbanistică operaţională, autorizarea executării lucrărilor de construcţii,
pag. 10 3/31/2021 : maja_baldea@yahoo.com
Hotarirea 298/2021 M.Of. 320 din 30-mar-2021
până la abordarea întregului ciclu de viaţă al construcţiilor, etapele de derulare a unei investiţii, roluri şi responsabilităţi
etc.
- Cartea I - "Despre amenajarea teritoriului şi urbanism" se compune din 6 părţi, după cum urmează: partea I
"Dispoziţii generale pentru amenajarea teritoriului şi pentru urbanism", partea a II-a "Prevederi şi reguli aplicabile pe
întregul teritoriul României", partea a III-a "Imobile şi zone cu reglementări speciale", partea a IV-a "Regimul
operaţiunilor urbanistice", partea a V-a "Regimul autorizării construirii şi desfiinţării construcţiilor", partea a VI-a
"Elemente de contencios administrativ specific urbanismului şi autorizării construcţiilor".
- Cartea a II-a - "Despre construcţii" se compune tot din 6 părţi, astfel: partea I "Definirea ariei de cuprindere, partea a
II-a "Criterii de performanţă ale construcţiei, partea a III-a "Roluri şi responsabilităţi", partea a IV-a "Stadiile ciclului de
viaţă al investiţiei", partea a V-a " Prevederi specifice privind realizarea obiectivelor de investiţii", partea a VI-a
"Materiale, produse, echipamente, sisteme, tehnologii".
2. Descrierea reglementărilor propuse
- Cartea I - "Despre amenajarea teritoriului şi urbanism"
- Partea I va conţine titluri dezvoltate în capitole şi secţiuni, unde vor fi tratate dispoziţii generale pentru amenajarea
teritoriului şi urbanism, atribuţiile şi aportul administraţiei publice la cele două domenii şi sancţiunile aplicabile la
încălcarea sau neaplicarea prevederilor legale.
Prevederile referitoare la amenajarea teritoriului vor viza în principal reiterarea scopului şi obiectivelor domeniului,
precum şi prezentarea relaţionării cu Strategia de dezvoltare teritorială a României, document programatic prin care
sunt stabilite liniile directoare de dezvoltare teritorială a României.
Dispoziţiile generale pentru urbanism se referă la scop, obiective, planificarea dezvoltării locale, inclusiv planificarea
investiţiilor publice în plan spaţial, dreptul de construire şi actele necesare construirii.
- Titlul privitor la responsabilitatea publică în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului va cuprinde diferenţiat pe
capitole prevederi asupra atribuţiilor fiecărei administraţii publice (centrală, judeţeană şi locală) şi prevederi asupra
instituţiilor cu atribuţii în domeniu. Tot aici se vor aborda regimurile şi situaţiile speciale (de exemplu, municipiul
Bucureşti) şi vor fi cuprinse reglementări referitoare la informarea, consultarea şi participarea publicului la activităţile de
amenajare a teritoriului şi de urbanism, iniţiativa şi finanţarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi urbanism.
- Partea a II-a va cuprinde 5 titluri dezvoltate în capitole şi, după caz, secţiuni, unde vor fi tratate regulile urbanistice de
bază, dispoziţiile comune documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi urbanism, categoriile de documentaţii,
regulamente locale de urbanism, controlul statului şi sancţiuni aplicabile în domeniile de reglementare ale codului.
Pentru o mai bună interpretare a sensului normelor legale referitoare la documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de
urbanism, prevederile comune celor două tipuri de categorii de documentaţii vor fi stabilite într-un titlu distinct.
În partea a III-a vor fi grupate prevederile aplicabile imobilelor şi zonelor cu reglementări speciale. Dacă primul titlu al
cărţii va defini tipurile de imobile cu reglementări speciale, următoarele vor conţine prevederi normative asupra
protecţiei acestora, în funcţie de categoria din care fac parte.
Vor fi tratate separat, prin potenţarea principiilor dezvoltării durabile, zonele speciale ce ţin de identitatea geografică a
României:
- Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării";
- litoralul Mării Negre;
- munţii Carpaţi;
- alte tipuri de zone.
- Partea a IV-a va cuprinde prevederi normative asupra regimului operaţiunilor urbanistice, cu referire la: parcelarea
terenurilor şi reconfigurarea parcelarului, operaţiunile de regenerare urbană, operaţiunile de reconversie funcţională,
operaţiunile de eradicare a habitatului insalubru, alte operaţiuni urbanistice şi sancţiuni aplicabile în cazul nerespectării
prevederilor legale.
În partea a V-a va fi tratat regimul autorizării construirii şi desfiinţării construcţiilor, respectiv dispoziţii generale şi
speciale la nivelul procesului de obţinere a autorizaţiilor de construire/desfiinţare.
Se propune o abordare graduală, corectă, coerentă şi rezonabilă a procesului de autorizare care ar putea rezolva
multe dintre problemele din domeniu, asigurând crearea unor premise mai bune pentru respectarea reglementărilor
tehnice şi urbanistice, simplificând procedurile pentru lucrări minore şi prevenind construcţiile ilegale, creând condiţiile
creşterii calităţii în construcţii, diminuând semnificativ birocraţia şi arbitrarul în luarea deciziilor, cu efecte pozitive în
domeniul investiţional de toate tipurile în România.
Va fi considerată o diversificare a categoriilor de autorizaţii în funcţie de tipurile de intervenţii posibile (construire,
amenajare, desfiinţare) şi în funcţie de locul sau amploarea intervenţiei (urban/rural/zone construite protejate etc.)
şi/sau categoria de importanţă. Pentru simplificarea procesului şi procedurilor de autorizare, pentru anumite cazuri
speciale, se propune de asemenea adoptarea unor proceduri noi, simplificate.
Componentele de noutate în materie de prevederi normative vor fi cuprinse în partea a VI-a ce conţine abordări ale
elementelor de contencios administrativ specific urbanismului şi autorizării construcţiilor. Vor fi avute în vedere
elemente generale privind consecinţele anulării sau declarării ilegalităţii unei documentaţii de urbanism, consecinţele
anulării sau declarării ilegalităţii unei autorizaţii de construire, prejudicii, reguli de reparare, regimul răspunderii în materia
urbanismului şi construcţiilor, fapte generatoare de prejudicii, efectele suspendării actelor.
- Cartea a II-a "Despre construcţii"
- Partea I. Definirea ariei de cuprindere - este structurată în 3 titluri detaliate în capitole şi secţiuni distincte. În cadrul
primului titlu vor fi abordate domeniile de construcţii (clase şi categorii) la care face referire prezentul cod: clădiri,
construcţii inginereşti şi construcţii rutiere. Se vor aborda diferenţiat etapele ciclului de viaţă al construcţiei: iniţierea,
planificarea economică şi organizaţională, proiectarea, execuţia, finalizarea, recepţia, utilizarea şi postutilizarea. Într-un
titlu separat vor fi reglementate prevederi referitoare la procesele de gestionare a costurilor, derularea în timp,
conţinutul, calitatea, riscurile, comunicarea şi resursele umane în domeniul construcţiilor.
Este necesară conceperea unui capitol distinct în care să se definească în mod unitar întreg domeniul construcţiilor (nu
numai clădirile), cu un sistem de clasificare şi o împărţire pe categorii unitare şi coerente, ceea ce înseamnă şi
furnizarea de criterii clare de împărţire a construcţiilor pe categorii de importanţă (unde este cazul şi clase de
importanţă), dar şi alte tipuri de criterii relevante, pe baza elaborării de urgenţă a unei terminologii unanim acceptate de
toţi factorii implicaţi în asigurarea calităţii şi a unor proceduri, ghiduri, instrucţiuni, formulare adecvate domeniului şi
categoriei de importanţă care să fie urmărite şi înţelese de toţi factorii implicaţi în sistemul calităţii.
pag. 11 3/31/2021 : maja_baldea@yahoo.com
Hotarirea 298/2021 M.Of. 320 din 30-mar-2021
De asemenea, va fi definit ciclul de viaţă al investiţiei normat, care să prevadă obligatoriu o etapă de studii strategice
pregătitoare, având drept scop definirea cu rigurozitate a unei teme de proiectare în baza identificării şi fundamentării
unei necesităţi, prin elaborarea unei note de fundamentare, care să includă şi elaborarea strategiilor pe mai multe
planuri (sustenabilitate, siguranţă, prevederea riscurilor, tratarea modificărilor de conţinut, formula de achiziţie,
predare-preluare, darea în exploatare, tehnologiile de execuţie etc.).
- Partea a II-a va cuprinde prevederi normative referitoare la criteriile de performanţă a construcţiei, abordate în două
categorii: cerinţe de interes public (securitatea şi sănătatea oamenilor, protecţia mediului, sustenabilitatea, siguranţa
construcţiei, cerinţe funcţionale) şi cerinţe specifice (cerinţe funcţionale specifice şi cerinţe tehnice specifice).
Tot aici va fi cuprins un capitol destinat definirii cu precizie a tipurilor de cerinţe ce fac obiectul studiilor strategice pentru
definirea temei de proiectare, în două categorii distincte:
- Cerinţe de interes public (nenegociabile) care se stabilesc prin reglementări tehnice şi caiete de sarcini care
precizează nivelul minim de asigurare a protecţiei faţă de riscurile majore (seism, incendiu, catastrofe etc.), nivelul
minim al conţinutului (suprafeţe, spaţii anexe, circulaţii, spaţii exterioare etc.), nivelul de dotare minim (instalaţii,
echipamente, finisaje etc.) etc.
- Cerinţe de interes specific (proprii proiectului)- vor fi detaliate în continuare modul propus pentru organizarea
informaţiilor în cartea a II-a dedicată construcţiilor, cu trimitere la legislaţia şi normativele specifice.
De asemenea va fi reglementat un sistem de actualizare periodică a măsurilor de asigurare pentru prevenirea
diverselor tipuri de risc, ţinând cont de semnalele din piaţă, inclusiv de impactul financiar, corelat cu integrarea unui
sistem de asigurare care să ţină seama de necesitatea unei anume flexibilităţi şi proporţionalităţi în relaţia
risc/cost/asigurare. Totodată se are în vedere atribuirea unor responsabilităţi clare, cu termene-limită stabilite, pentru
autorităţile centrale şi locale (ministere şi primării) privind constituirea unor sisteme de colectare a datelor de la
proiecte realizate şi constituirea unor baze de date publice, care să devină un element de referinţă (indicatori
economici, spaţiali, de performanţă etc.) pentru evaluări comparative la investiţii viitoare.
Rolurile şi responsabilităţile factorilor interesaţi în domeniul construcţiilor vor fi reglementate în partea a III-a.
Prevederile normative vor viza factorii de decizie, executanţii, factorii cu atribuţii de urmărire şi control şi alţi factori
interesaţi.
Se propune introducerea în cod a unei secţiuni destinate identificării şi definirii rolurilor şi responsabilităţilor fiecăruia
dintre cei care participă direct sau indirect în procesul de realizare a unei construcţii. Investitorul, indiferent dacă este o
organizaţie privată sau una de interes public, trebuie să aibă un nivel de răspundere mai mare, nu numai în ce priveşte
monitorizarea şi controlul proceselor, dar mai ales în pregătirea mai riguroasă a proiectelor de investiţii în domeniul
construcţiilor, ceea ce presupune o structurare organizaţională internă adecvată, un nivel de competenţe adecvat şi un
sistem de control intern al managementului de proiect insuficient reglementat în prezent.
Va fi abordată o distincţie mult mai clară şi lipsită de ambiguităţi între rolurile şi responsabilităţile legate de diversele
stadii de pregătire a realizării construcţiei şi cele legate de modul de funcţionare, operare şi întreţinere în exploatare.
Modul de implicare a diverşilor factori interesaţi trebuie precizat în aşa fel încât să se facă diferenţa, clar, între
construcţia ca obiect realizat şi modul de funcţionare a acesteia.
Se urmăreşte precizarea clară a obiectului verificării (ce exigenţe, când) şi care sunt rolurile şi responsabilităţile celor
implicaţi (investitor, proiectant, verificatori, organismele cu atribuţii de control); verificatorii sunt angajaţi de către
investitor, iar procedurile de angajare trebuie să asigure perfecta independenţă a verificatorilor atât faţă de proiectant,
cât şi faţă de investitor.
Va fi avută în vedere introducerea obligativităţii ca verificatorii să intre într-un program de certificare periodică, pe baza
unui sistem de perfecţionare profesională continuă.
În partea a IV-a se vor reglementa etapele şi stadiile ciclului de viaţă al investiţiilor în construcţii.
Ciclul de viaţă al investiţiei în construcţii va fi acordat pornind de la definirea strategică a temei de proiectare,
elaborarea conceptului, continuând cu autorizarea proiectului în vederea construirii, proiectarea tehnică de execuţie,
construire, monitorizare şi control, utilizare şi postutilizare.
- Partea a V-a va aborda prevederi specifice privind realizarea obiectivelor de investiţii, cu referinţă inclusiv la asigurări
profesionale şi ale contractelor.
- Partea a VI-a, care închide cartea despre construcţii, va cuprinde prevederi referitoare la materiale, produse,
echipamente, sisteme şi tehnologii de construire. După definiţiile lucrărilor, tehnologiilor şi sistemelor de construcţii vor fi
menţionate caracteristici şi performanţe ale acestora, roluri şi responsabilităţi, precum şi reglementări privind
monitorizarea şi controlul.
În finalul codului se vor regăsi dispoziţiile finale şi tranzitorii ale reglementărilor propuse.
3. Structura propusă
Pentru buna înţelegere a abordării propuse prin prezentele teze, în continuare se prezintă structura preliminară
indicativă a codului, cu precizarea că aceasta va putea suferi anumite modificări în cadrul procesului de elaborare, în
condiţiile legii.

pag. 12 3/31/2021 : maja_baldea@yahoo.com


Hotarirea 298/2021 M.Of. 320 din 30-mar-2021

pag. 13 3/31/2021 : maja_baldea@yahoo.com


Hotarirea 298/2021 M.Of. 320 din 30-mar-2021
C artea I. DESPRE AMENAJAREA TERITORIULUI ŞI URBANISM
PARTEA I. DISPOZIŢII GENERALE PENTRU AMENAJAREA TERITORIULUI ŞI PENTRU URBANISM:
Preambul
Titlul I. Dispoziţii relative la amenajarea teritoriului
C apitolul I Dispoziţii generale
C apitolul II Obiectivele activităţii de amenajare a teritoriului
C apitolul III Strategia de dezvoltare teritorială a României
C apitolul IV Strategiile de dezvoltare regională şi judeţeană
C apitolul V Strategiile de dezvoltare a zonelor transfrontaliere
Titlul II. Dispoziţii relative la urbanism
C apitolul I Dispoziţii generale
C apitolul II Planificarea dezvoltării locale
Secţiunea 1 Politici şi strategii de dezvoltare urbană
Secţiunea a 2-a Strategii de dezvoltare a zonelor funcţionale (metropolitane, periurbane, intercomunale)
Titlul III. Proprietatea şi utilizarea terenurilor
C apitolul I Proprietatea publică
C apitolul II Proprietatea privată
C apitolul III Dreptul de construire şi actele necesare construirii
Secţiunea 1 Dreptul de construire
Secţiunea a 2-a Regulamentele şi documentaţiile de urbanism care permit construirea
Secţiunea a 3-a C ertificatul de urbanism
Secţiunea a 4-a Autorizaţia de construire/desfiinţare
Titlul IV. Responsabilitate publică în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului
C apitolul I Atribuţiile administraţiei publice centrale
C apitolul II Atribuţiile administraţiei publice judeţene
C apitolul III Atribuţiile administraţiei publice municipale, orăşeneşti şi comunale
C apitolul IV Agenţii şi centre de planificare urbană şi teritorială
C apitolul V Informarea, consultarea şi participarea publicului la activităţile de amenajare a teritoriului şi de
urbanism
C apitolul VI Iniţiativa şi finanţarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism
C apitolul VII Registrul Urbaniştilor din România. C ertificarea specialiştilor în domeniul amenajarea teritoriului şi
urbanism
C apitolul VIII Administrarea dezvoltării C apitalei şi a zonei sale metropolitane
C apitolul IX Zone cu alte regimuri speciale: Biosfera Delta Dunării, litoralul Mării Negre, parcurile naturale
C apitolul X Observatorul teritorial naţional şi observatoarele locale
C apitolul XI C ercetarea în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor
Titlul V. C ontrolul statului şi sancţiuni
PARTEA a II-a. PREVEDERI ŞI REGULI APLIC ABILE PE ÎNTREG TERITORIUL ROMÂNIEI:
Titlul I. Organizarea teritoriului şi marile infrastructuri
C apitolul I Teritoriul administrativ
C apitolul II Sistemele de localităţi
C apitolul III Zonele metropolitane şi zonele funcţionale urbane
C apitolul IV Zona metropolitană a municipiului Bucureşti
C apitolul V Zonificarea teritoriului şi arii prioritare de dezvoltare
C apitolul VI Obligaţiile legate de coridoarele de transport şi de echiparea teritorială
C apitolul VII Stabilirea teritoriilor intravilane şi extravilane
C apitolul VIII Stabilirea tipurilor de peisaje şi a peisajelor protejate
C apitolul IX Riscurile naturale şi antropice
Titlul II. Reguli urbanistice de bază
C apitolul I Terenuri construibile şi neconstruibile
C apitolul II Stabilirea folosinţelor/utilizării terenurilor
C apitolul III Stabilirea zonelor de regenerare urbană
C apitolul IV Limite legale şi servituţi de urbanism
Secţiunea 1 Limite legale şi servituţi de urbanism pentru protecţia coridoarelor de transport şi a echipamentelor
aferente
Secţiunea a 2-a Limite legale şi servituţi de urbanism pentru protecţia instalaţiilor şi echipamentelor aferente
Secţiunea a 3-a Limite legale şi servituţi de urbanism pentru protecţia echipamentelor hidrotehnice şi energetice
Secţiunea a 4-a Servituţi pentru scăderea riscului de accident major în care sunt implicate substanţe
periculoase
Secţiunea a 5-a Limite legale şi servituţi de urbanism pentru protecţia mediului
Secţiunea a 6-a Limite legale şi servituţi de urbanism pentru protecţia exploatării de resurse minerale
Secţiunea a 7-a Limite legale şi servituţi de urbanism pentru protecţia depozitelor de deşeuri
Secţiunea a 8-a Limite legale şi servituţi de urbanism pentru protecţia cimitirelor
Secţiunea a 9-a Limite legale şi servituţi de urbanism pentru utilizarea în scopuri de agrement a luciilor de apă
Secţiunea a 10-a Limite legale şi servituţi de urbanism pentru utilizarea în scopuri de agrement a terenurilor
Secţiunea a 11-a Limite legale şi servituţi de urbanism pentru imobile cu caracter special aflate în administrarea
instituţiilor din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională
Secţiunea a 12-a Limite legale şi servituţi de urbanism pentru zonele de frontieră de stat a României şi a Uniunii
Europene
Secţiunea a 13-a Limite legale şi servituţi de urbanism pentru protecţia instituţiilor publice
Secţiunea a 14-a Limite legale şi servituţi pentru protecţia identităţii urbane, a patrimoniului cultural şi natural
Secţiunea a 15-a Limitele legale şi servituţi de urbanism pentru amplasarea şi dezvoltarea echipamentelor
publice
Titlul III. Dispoziţii comune documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism
C apitolul I C aracterele director şi reglementator ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi a celor de
urbanism
C apitolul II Avizarea şi aprobarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi a celor de urbanism
C apitolul III Evaluarea de mediu a documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi a celor de urbanism
C apitolul IV Aplicarea şi durata de valabilitate a documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism
C apitolul V Implementarea strategiilor de dezvoltare teritorială şi urbană
Secţiunea 1 Politici de dezvoltare teritorială
Secţiunea a 2-a Planuri de măsuri, planuri de acţiune, planuri investiţionale
Titlul IV. Strategii, documentaţii şi studii de amenajare a teritoriului şi de urbanism
C apitolul I Documentaţii de amenajare a teritoriului
Secţiunea 1 Prevederi generale
Secţiunea a 2-a Planuri de amenajare a teritoriului naţional şi regional
Secţiunea a 3-a Planuri de amenajare a teritoriului judeţean
Secţiunea a 4-a Planuri de amenajare a teritoriului intercomunal
Secţiunea a 5-a Strategii de dezvoltare teritorială
C apitolul II Documentaţii de urbanism
Secţiunea 1 Dispoziţii generale
Secţiunea a 2-a Planul urbanistic general
Secţiunea a 3-a Planul urbanistic zonal
Secţiunea a 4-a Planul urbanistic de detaliu
Secţiunea a 5-a Regulamente locale de urbanism
C apitolul III Strategii de dezvoltare urbană
C apitolul IV Studii sectoriale/studii de fundamentare etc.
C apitolul V Studii sectoriale şi studii de fundamentare
Titlul V. C ontrolul statului. Sancţiuni
PARTEA a III-a IMOBILE ŞI ZONE C U REGLEMENTĂRI SPEC IALE:
Titlul I. Imobile cu reglementări speciale

pag. 14 3/31/2021 : maja_baldea@yahoo.com


Hotarirea 298/2021 M.Of. 320 din 30-mar-2021
Titlul II. Zone construite protejate/Protecţia monumentelor istorice şi a bunurilor de patrimoniu arheologic
C apitolul I Zone construite protejate
C apitolul II Monumente istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial UNESC O
C apitolul III Alte categorii de monumente istorice şi de patrimoniu arheologic
Titlul III. Protejarea elementelor de cultură şi imagine urbană
C apitolul I Zonele de regenerare urbană
C apitolul II Protejarea şi valorificarea fronturilor la apă
C apitolul III Spaţii verzi
C apitolul IV Zonele de restructurare urbană
C apitolul V Zone de urbanizare/dezurbanizare
C apitolul VI Zone de implementare a proiectelor publice
C apitolul VII Zone de reconstrucţie ecologică
Titlul IV. Protecţia şi valorificarea peisajului cultural
Titlul V. Arii naturale protejate
Titlul VI. Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării"
Titlul VII. Litoralul Mării Negre
Titlul VIII. Protecţia şi dezvoltarea durabilă a C arpaţilor
Titlul IX. Protecţia şi dezvoltarea zonei dunărene
Titlul X. Sancţiuni
PARTEA a IV-a. REGIMUL OPERAŢIUNILOR URBANISTIC E:
Titlul I. Parcelarea terenurilor
Titlul II. Operaţiuni de regenerare urbană
Titlul III. Operaţiuni de restructurare a parcelarului
Titlul IV. Alte operaţiuni urbanistice
Titlul V. Sancţiuni
PARTEA a V-a. REGIMUL AUTORIZĂRII C ONSTRUIRII ŞI DESFIINŢĂRII C ONSTRUC ŢIILOR:
Titlul I. Autorizarea lucrărilor de construire şi de desfiinţare
C apitolul I Autorizaţia de construire
Secţiunea 1 Dispoziţii cu caracter general privind autorizarea lucrărilor de construire
Secţiunea a 2-a Dispoziţii cu caracter special privind autorizarea lucrărilor de construire în cadrul ariilor
construite protejate
Secţiunea a 3-a Dispoziţii cu caracter special privind autorizarea lucrărilor de construcţii cu impact major
Secţiunea a 4-a Dispoziţii cu caracter special privind autorizarea lucrărilor de construcţii cu impact redus
C apitolul II Autorizarea lucrărilor de intervenţie
C apitolul III Autorizarea lucrărilor de amenajare
C apitolul IV Notificarea prealabilă a autorităţilor publice locale
C apitolul V Dispoziţii comune aplicabile lucrărilor de construire, intervenţii şi amenajare
C apitolul VI Autorizaţia de desfiinţare
Titlul II. Dispoziţii comune aplicabile autorizaţiilor
C apitolul I Dispoziţii generale aplicabile autorizaţiilor
C apitolul II Dispoziţii speciale aplicabile autorizaţiilor
Secţiunea 1 Autorizarea executării lucrărilor pentru infrastructura de transport naţional
Secţiunea a 2-a Autorizarea executării lucrărilor de construcţii cu caracter special
Secţiunea a 3-a Autorizarea executării lucrărilor la imobilele cu reglementări speciale
Titlul III. C ontrolul statului. Sancţiuni
PARTEA a VI-a. ELEMENTE DE C ONTENC IOS ADMINISTRATIV SPEC IFIC URBANISMULUI ŞI AUTORIZĂRII
C ONSTRUC ŢIILOR:
C artea a II-a. DESPRE C ONSTRUC ŢII
PARTEA I. DEFINIREA ARIEI DE C UPRINDERE:
Titlul I. Domenii de construcţii
C apitolul I C lasificări ale construcţiilor
C apitolul II C lasificarea lucrărilor
C apitolul III C lasificarea intervenţiilor
Titlul II. Managementul proiectului de investiţie
C apitolul I Managementul conţinutului/scopului
C apitolul II Managementul calităţii
C apitolul III Managementul costurilor
C apitolul IV Managementul derulării în timp
C apitolul V Managementul riscurilor
C apitolul VI Gestionarea comunicării
C apitolul VII Gestionarea resurselor umane
PARTEA a II-a. C RITERII DE PERFORMANŢĂ ALE C ONSTRUC ŢIEI:
Titlul I. Sistemul calităţii în construcţii
Titlul II. C erinţele de interes public
C apitolul I Securitatea şi sănătatea oamenilor
C apitolul II Protecţia mediului
C apitolul III Sustenabilitatea
C apitolul IV Siguranţa construcţiei
C apitolul V C erinţe funcţionale
Titlul III. C erinţe specifice
C apitolul I C erinţe funcţionale specifice
C apitolul II C erinţe tehnice specifice
Titlul IV. Actualizare şi valorificare
C apitolul I Actualizarea reglementărilor
C apitolul II Valorificarea experienţei din domeniu
PARTEA a III-a. ROLURI ŞI RESPONSABILITĂŢI:
Titlul I. Prevederi generale cu privire la roluri şi responsabilităţi
Titlul II. Proprietarul şi utilizatorul
Titlul III. Dezvoltatori
Titlul IV. Executanţi
C apitolul I C onsultanţi şi specialişti
C apitolul II Proiectanţi
C apitolul III C onstructori
C apitolul IV Laboratoare de încercări
Titlul V. Factori cu atribuţii de urmărire şi control
C apitolul I Inspectoratul de Stat în C onstrucţii
C apitolul II I.G.S.U.
C apitolul III Poliţia locală - disciplina în construcţii
C apitolul IV Administraţia locală
C apitolul V Alte instituţii sau autorităţi cu atribuţii de control
Titlul VI. Alţi factori interesaţi
PARTEA a IV-a. ETAPELE ŞI STADIILE C IC LULUI DE VIAŢĂ AL INVESTIŢIEI ÎN C ONSTRUC ŢII:
Titlul I. Definirea strategică (etapa 0)
C apitolul I Identificarea nevoii
C apitolul II Nota de fundamentare
C apitolul III Tema strategică
C apitolul IV Bugetul-ţintă
Titlul II. Dezvoltarea temei de proiectare (etapa 1)
C apitolul I Identificarea amplasamentelor
C apitolul II Stabilirea echipei de proiect
C apitolul III Bugetul estimat
C apitolul IV Strategii
pag. 15 3/31/2021 : maja_baldea@yahoo.com
Hotarirea 298/2021 M.Of. 320 din 30-mar-2021
C apitolul V Studiul de fezabilitate
C apitolul VI Preselectarea constructorului
C apitolul VII Monitorizare şi control
Titlul III. Elaborarea conceptului (etapa 2)
C apitolul I C onceptul general
C apitolul II Proiectarea tehnică de execuţie
C apitolul III C onceptele pe specialităţi
C apitolul IV Bugetul calculat preliminar
C apitolul V Programarea investiţiei
C apitolul VI Tema de proiectare finală
C apitolul VII Monitorizare şi control
Titlul IV. Autorizarea proiectului în vederea construirii (etapa 3)
C apitolul I Proiectarea soluţiei integrate
C apitolul II Bugetul calculat avansat
C apitolul III Avizarea tehnică a soluţiilor
C apitolul IV Procedura de autorizare
C apitolul V Revizuirea calendarului investiţiei
C apitolul VI Monitorizare şi control
Titlul V. Proiectarea tehnică de execuţie (etapa 4)
C apitolul I Proiectarea tehnică de execuţie
C apitolul II Bugetul calculat final
C apitolul III Selectarea antreprenorului pe baza proiectului tehnic de execuţie
C apitolul IV Monitorizare şi control
Titlul VI. C onstruirea (etapa 5)
C apitolul I Înfiinţarea şantierului
C apitolul II Administrarea şantierului
C apitolul III Asigurarea obiectivului
C apitolul IV Urmărirea execuţiei lucrărilor de construire
C apitolul V Urmărirea costurilor efective
C apitolul VI Urmărirea calendarului investiţiei
C apitolul VII Monitorizare şi control
Titlul VII. Recepţionarea şi predarea construcţiei (etapa 6)
C apitolul I Recepţia la terminarea lucrărilor
C apitolul II Evaluarea la finalul perioadei de garanţie
C apitolul III Monitorizare şi control
Titlul VIII. Utilizarea (etapa 7)
C apitolul I Exploatarea/Operarea
C apitolul II Mentenanţa
C apitolul III Administrarea
C apitolul IV Monitorizare şi control
Titlul IX. Postutilizarea (etapa 8)
C apitolul I Evaluarea la finalul duratei de viaţă proiectate
C apitolul II Reluarea ciclului de viaţă
C apitolul III Reutilizarea adaptivă
C apitolul IV Desfiinţarea şi reciclarea
C apitolul V Arhivarea documentaţiilor
PARTEA a V-a. PREVEDERI SPEC IFIC E PRIVIND REALIZAREA OBIEC TIVELOR DE INVESTIŢII:
Titlul I. Prevederi generale
C apitolul I Proiectarea construcţiilor
C apitolul II Proiectare şi execuţie
C apitolul III C ontract de management
Titlul II. Preluarea riscurilor
C apitolul I Asigurări profesionale
C apitolul II Asigurări ale contractelor
PARTEA a VI-a. MATERIALE, PRODUSE, EC HIPAMENTE, SISTEME, TEHNOLOGII:
Titlul I. Definiţii
C apitolul I Lucrări
C apitolul II Produse înglobate
C apitolul III Sisteme de construcţii
C apitolul IV Tehnologii
C apitolul V Utilaje
Titlul II. C aracteristici şi performanţe aferente acestora - specificaţii tehnice
Titlul III. Roluri şi responsabilităţi
C apitolul I Proiectanţi
C apitolul II Executanţi
C apitolul III Factori cu atribuţii de reglementare, avizare, certificare, urmărire şi control
Titlul IV. Monitorizare şi control
DISPOZIŢII TRANZITORII ŞI FINALE
V. Descrierea impactului social şi economic asupra mediului de afaceri sau asupra mediului înconjurător
Studiile realizate în vederea identificării disfuncţionalităţilor cadrului legislativ în domeniul amenajării teritoriului,
urbanismului şi construcţiilor au avut la bază inclusiv criterii referitoare la impactul economic şi social.
Atât planificarea spaţială, cât şi reglementările de urbanism prezintă o componentă socială puternică. O bună
planificare asigură realizarea unor deziderate sociale şi obiective comunitare şi asigură faptul că preocuparea indivizilor
pentru bunăstarea personală nu va afecta în mod nejustificat bunăstarea altora. O bună planificare reprezintă totodată
un instrument fundamental al guvernării locale eficiente - o metodă de exprimare şi efectuare a alternativelor publice
referitoare la modul în care comunitatea va creşte şi se va dezvolta.
Tezele prealabile codului reflectă concepţia generală pentru elaborarea ulterioară a Codului amenajării teritoriului,
urbanismului şi construcţiilor, prin intermediul căruia reglementările din domeniile menţionate, precum şi prevederile
specifice din domeniile conexe vor fi corelate, simplificate, îmbunătăţite şi reunite într-o structură unitară în cadrul unui
singur act normativ.
Astfel, prin adoptarea hotărârii de Guvern se legiferează principiile, orientările şi soluţiile principale cu privire la creşterea
calităţii cadrului legislativ şi metodologic în domeniile de reglementare ale codului, cu incidenţă asupra mediului de
afaceri şi asupra cetăţenilor. Prin urmare, va exista un impact benefic social şi economic asupra mediului de afaceri.
Adoptarea hotărârii de Guvern va avea un impact pozitiv asupra protejării mediului înconjurător, prin tezele Codului
fiind conturate principii generale, inclusiv în sensul integrării cerinţelor de mediu în celelalte politici sectoriale. Ulterior
aceste orientări generale vor fi transpuse în dispoziţii legale în scopul aplicării principiilor dezvoltării durabile în activitatea
de amenajare a teritoriului şi urbanism.
Codul ce urmează a fi elaborat pe baza tezelor ce fac obiectul prezentului act normativ este fundamentat pe premisa
că planificarea este un proces ce ghidează acţiunile viitoare de dezvoltare fizică a teritoriului naţional, cu respectarea
dezvoltării durabile şi competitive şi având în vedere minimizarea impactului asupra mediului natural şi maximizarea
impactului economic şi social.
VI. Rezultate preconizate în urma implementării modificărilor propuse
Prin intermediul procesului de codificare se urmăresc, pe cât posibil, armonizarea şi încorporarea tuturor
pag. 16 3/31/2021 : maja_baldea@yahoo.com
Hotarirea 298/2021 M.Of. 320 din 30-mar-2021
reglementărilor privitoare la planificarea dezvoltării la nivel naţional, regional, judeţean şi local, în plan teritorial,
planificarea urbană, conceperea, proiectarea, autorizarea, realizarea şi utilizarea construcţiilor în contextul unei
dezvoltări durabile echilibrate şi competitive a teritoriului naţional.
Se are în vedere ca pe elementele existente validate în decursul timpului ca eficiente să se clădească o nouă formă a
cadrului normativ, mai clară, concisă, eficace, coerentă şi completă.
Rezultatele preconizate constau în eliminarea disfuncţionalităţilor de tehnică legislativă, interpretabilitate şi aplicabilitate
a normelor juridice din domeniile de interes ale codului, în asigurarea coerenţei legislative, clarificarea unor concepte
reglementate diferit în actuala legislaţie, îmbunătăţirea unor prevederi legale actuale, precum şi în simplificarea legislaţiei
din amenajarea teritoriului, urbanism şi construcţii prin sistematizarea şi unificarea reglementărilor disparate din
legislaţia conexă.
Legislaţia modificată şi codificată va asigura atât un cadru strategic şi coerent de dezvoltare a teritoriului naţional, va
asigura îmbunătăţirea sprijinirii calităţii vieţii cetăţenilor şi va asigura un mediu investiţional mai atractiv ca urmare a
asigurării unei mai bune predictibilităţi şi securităţi juridice a investiţiilor.
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 320 din data de 30 martie 2021

pag. 17 3/31/2021 : maja_baldea@yahoo.com