muncă de lămurire (cu cineva). agjitatîv,-e adj. 1. agitatoric. 2. (peior.) (vorbărie) goală de conţinut. agjitator,-i m.pl. -ë-t. agitator, propagandist. chefliu, petrecăreţ, ahëre adv. (fam.) —■> atëhere. ahisht/ë,-a f.pl. -a-t. pădure de fagi, fëge de fagi, fâge- „Jent'.-I mr'-t''. ‘‘ **5n'; rcP^«n,an. al unei instituţii. 2. (peior.) spion. agjëntVi PL ët- ^ec ^ a^cnt fizic (chi- aojen^r/ë,-a//^: -a-t. agentură de spionai. agjenturdr,-e adj. de agentură, agcntural. agjëres/ë,-a f.pl- *a*1* agjerîm. agjen'm,-i m pi. -e-t. (rel.) post, ajunare; ditë agjerimi zi de post; nie agjerim në gojë fără a băga ceva în gură, nemâncat, agjerdj intr. 1. (rel.) a ţine post, a posti, a aiuna. 2* (fam.) a flămânzi j ^ agjeron ditën e vjedh natën (ziua posteşte şi noaptea fură), e făţarnic / fariseu / ipocrit, cu lingura îţi dă dulceaţă şi cu coada îţi scoate ochii. ah\-u m.pl. -e-t. (bot.) fag. ah2,-u m.pl. -e-t. 1. of, durere, suferinţă, amărăciune, părere de rău; e shkojnë jetën me ahe e me ohe îşi duc viaţa cu vai nevoie / ca vai de lume ; ahu i vdekjes ultima horcăitură (înainte de a-şi da sufletul). 2. (fig.) blestem; e zuri / e gjeti ahu l-a ajuns blestemul; * me ah e me bah cu chiu şi vai; cu lamentări; lë në abe a lăsa în durere / în suferinţă. ahJ intr. a face „ah! ”, a se văita, a se tângui. ah4 interj, a, ah, oh, of, vai; ah, sa më dhemb! vai ce mă doare! ; ah, sa bukur! a, ce frumos! ; ah, sa më trëmbe! vai, ce m-ai speriat! ; ah, jo! a, nu ! (nu sunt de acord); ah, për pak harrova a, era gata să uit. aba interj, aha, a; aha, më erdhi ndër mend! aha, mi-am amintit! ; aha, nuk e arriti dot! (iron.) aha, n-a putut să-l ajungă! ahën/g,-u m.pl. -gje-t (fam.). 1. chiolhan, chef, benchel, bairam, zaiafet, petrecere cu lăutari; (colect.) taraf de lăutari; niori aheng për dasmë la nuntă, a tocmit tara de lăutari. 2. (peior.) orgie, petrecere deşănţată, ospăţ sardanapalic. 3. cân“'c® de lume ; * dasmë pa aheng bucate fără sare. ahengxhf.-u m.pl. -nj-të. (pop.) lăutar; âjdes almh'6r,-| mP> e-t. pădurice «hm/e,-./p, -a-t. —* ah .a ; a geme: a suferi. aht Tm i (numaiPl> <b°t ) Fagacee. 2 horea-.' Ti' susp,n* Seamăt: blestem. "orca.tul de pe urmă (al muribundului) ante (i,e) adj. de fag. ahiir.-i m.pl -e-t. 1. staul, grajd. 2. pivniţă ; cămară ; si kali në ahur încruntat, posomorât ; lë në ahur dikë a nu se purta bine (cu cineva), a nu-1 trata bine; është bërë shtëpia ahur casa a devenit murdară ca un grajd ; ka plak / zot ahuri are cine să se ocupe de ceva, există un stăpân; pastroj hauret e Augjasit (livr.) a reforma (radical) unele instituţii. ai I. pron. pers. (dat. atij/i; acuz. atë/e, të ; abl. atij, tij) el; ai dhe ajo el şi ea; ai vetë chiar el; atij i takon lui îi aparţine ; dola me të am ieşit cu el; i dola përpara i-am ieşit înainte, l-am întâmpinat. II.pron. dem. acel, acela, cel, cela; ai atje acela de acolo; po ai tot acela; ai djalë acel băiat (băiatul acela); (în expr. şi alte situaţii) në atë lëmë în acel domeniu ; atë vit anul acela ; në atë çast în acea clipă ; ai që s’ka kokë, ka këmbë (zic.) cel (acel) care nu are cap, are picioare ; ai farë djali (pop. depr.) băiatul ăla; * që ç’ke me të fără îndoială, fără doar şi poate, neapărat; java shtatë ai tetë prea des merge în vizită la cineva. aj,-i m.pl. -e-t. 1. muşcătură; s0> * muşcătură de câine; zë «j a muşca. 2. dumicat, îmbucătură, muşcătură, înghiţitură ; një aj bukë o îmbucătură / o muşcătură de pâine. jyâr,-i m.pl. -ë-t (înv.). 1. coş de măsurat cereale ; măsură pentru cereale; benin ajar drithin măsurau cerealele cu coşul. 2. carat. 3. (fam.) cumpănire, echilibru, echilibrare; vë/bëj ^jar barrën a echilibra, a cumpăni sarcina / greutatea în ambele părţi ale samarului; bëj nj*r kaudariii a aranja, a cumpăni cântaru . bëj iţjur sahutin a întoarce / a P^tr*^J ceasul; bëj ajur ujet a încropi apa; bej ujar a cântări, a măsura, (şi fig-) * repara, a aranja. • «jtizni/e'.-a/. (rel ) ^ slujba sfinţirii apei. ootezu (stropirea cu agheasmă în i sfeştanie. j _> memjgr ^jâzm/e ,-af.p - * • (labumum alpi- âides.'l m.pl. -a-t. (oa*./ \ Kus) salcâm galben, bab.ţel mare.