J7

pran. nehot.
oarecare
careva
; cutare; akëcili njeri un om oarecare ; në akëcilin fshat Intr-un sat oarecare.
akëku adv. undeva, pe undeva ; vajti s-a dus (pe) undeva
ajohet re)7. (despre doage) a se umfla ajoj /r. a umple cu apă butoiul ca să se
umfle
doaeelc.
ajr.'.-a/ (poet.) văzduh, eter, cer, acr. ajrim.-l m. acra"“- aerisire, venti-
lare ; ajrimi i dhomes aerisirea camerei • ajrimi i drithit aerarea cerealelor,
ajrbhel refl. a se aerisi, a se acra. ajrdj tr. a acra, a aerisi, a împrospăta
aerul a ventila; ajroj minierën aerez mina •' jyroj niisrin aerez porumbul; ajroj
tokën (agr.) aerez pământul (prin afânarc); ajroj hardhinë a tăia viţa-de-vie
(anual), ajrolundrues,-! m.pl. (ţnvj aeronaut.
ajr6r,-i m.pl. -ë-t. (livr.) aeroplan.
*jr6r,-e adj. 1. aerian; hapësira ajrore spaţiu aerian; gropë ajrore (av.) gol de
aer. 2. (bot.) rrënjë ajrore rădăcină aeriană; 3. lundrimi ajror navigaţia aeriană;
alarm ajror alarmă aeriană ; * oqeani ajror (livr.) atmosferă, ajrds tr. —> ajrâj.
ajrâset refl. —» ajrohet. ajrosje,-a /. —> ajrlm. ajrosur (i,e) adj. aerat,
aerisit, ajruar (i,e) adj. —> ajrosur (i,e). ajrues,-e adj. 1. de aerisire, de
ventilaţie.
2. (ca subst.) ventilator, aerator. ajth,-i m. 1. inima grâului, porumbului etc.,
făină cernută bine. 2. (fig.) esenţialul, miezul, punctul sensibil (al unei
chestiuni), tâlc ; i gjej ajthin a intra în miezul problemei, a intra în fondul
problemei. akăcie,-a f.pl. -e-t. (bot.) salcâm. akademf,-a f.pl. -,-të. academie;
akade-mia e shkencave academia ştiinţelor; akademia ushtarake academia militară,
akademfk.-u I. m.pl. -ë-t. academician. II. adj. 1. academic. 2. (despre limbajj,
stil etc.) rece, sec, arid, solemn. 3. vit akademik an academic; * mbrëmje
akademike serată academică (solemnă). akademfst,-i m.pl. -ë-t. 1. student la
academie. 2. susţinător al stilului academic, «kademfz/ëm.-mi m. (şi art.)
academism. ®ltaparlm,-i m.pl. -e-t. (peior.) acaparare, monopolizare, însuşire
abuzivă (a ceva‘ ’ altapar6j tr. (peior.) a acapara, a monop liza, a însuşi abuziv,
a pune mâna Pe---akapariies,-! m.pl. -,-it- (peior.) acaPara , akçësh/ë,-a f.pl.
-a-t. (fam., înv.) bucăt
reasă- X .. hir-
akÇl,-u m.pl. -nj-të. (fam. înv.) bucăta ,
taş, locandier. r-cole
akÇiash,-i m. (buc.) prăjitură cu orez. t
nuci şi smochine uscate. .
•kSihă„e,-ia f.pl.-e-t- «*■/»•• restaurant mic, ospălărie, u
akordues
akë fnrrn. Cuv ak^ni,-a pi ,ë.(
akëku
cineva a venit.
aktrei ,a/P/‘ °Cn'Iă în PCTClelc feres-
akeqysh adv. oarecum, întru câtva, într-o măsură oarecare, cumva.
&klër,-nf.pl. -ra-t. acru (unitate de măsură pentru suprafeţele de teren egală cu
52 de ari).
akësecfli,-a pl. -g-t. pron. nehot. oricine, orişicine, oricare, fiecare, c:neva,
careva; akësecili nxënës orişicare elev. akëseku adv. —> akëku. akësekush pron.
nehot. —> akëkush. âket (i,e) adj. (despre lichide) gros, dens. akinxhî,-u m.pl.
-nj-te. (ist.) achingi. akoma adv. I. încă; akoma s’është gdhirë încă nu s-a
luminat de ziuă. 2. mai, în plus, pe deasupra ; ka akoma mai este; do akoma ? mai
vrei ? ; ha akoma! mai mănâncă ! 3. (la gradul de comparaţie al adj. şi adv.) akoma
më shumë (më pak) şi mai mult (şi mai puţin); akoma rne i madh (më i mire) şi mai
mare (şi mai bun). 4. (fam. iron.) încă; akoma s’ka thyer qafen ? încă nu şi-a rupt
gâtul ? ;
* akoma ti ? încă mai continui ? (continui să te ocupi de o chestiune deja
închisă / încheiată) ; crezi că mă sperii ? akord\-i m.pl. -e-t. (muz ) acord.
akârd2,-! m.pl. -e-t (înv.). 1. (econ) acord; pune me akord muncă în acord. 2.
(livr.) învoială, înţelegere ; bie në akord a cădea la învoială.
akordîin,-! m. 1. acordare, armonizare, punere de acord ; acordarea (mstruni ^
instrumentelor muzicale; potrive . l"L . cidenţă. 2. (Imgv.) akordi.ui I ine emrin
acordul adjectivului
ukordohet‘re/7. a se acorda, a. sc*
ukordohen aerat se armonica ^ ukorddj tr. 1. (muz ) a coincidă,
2 (livr.) a «Ut me dikë
a împăca, * »K # şi-au aranjat
(peior.) s-a înielc* cu afaceriie
ploile împreuna, 5' lor dubioase. acordor.
akordues,-i m.pl- •