. rrvmë ajri curent dc acr ; nj/ër,-ri 1. aer. a(c ,a acr .

marr ajër
n>Oerr në limbare> 2. atmosferă,
a lua aer, a it $ P sc ritIică ţ„ acr ;
vă7duh . acr. 3. ambiantă.
«bu dimă; ndcrroj ajër a schimba mCd / Hima në ajër të lirë In acr liber ;
/ inbetef në *j*r a fi / a rămâne Scro"r> sprijin); ngre / ndDr.on Un kHhljrlIa nf
*J*r “* *r« construieşte «stele pe nisip, face planuri carr nu se ps't realira;
viscazH cu ocllll
adj. (şi suhsl.) (tehn.) refri-
eerrnt.
ajermâtes,-e adj. (şi subst.) (tehn.) aero-metru.
ajërngrdhës,-» adj. (şi subst.) (tehn.) aparat pentru încălzirea aerului.
ajërn\jërrës,-e adj. (şi subst.) (tehn.)
aparat pentru scoaterea aerului. ^jërshpërnd£rës/e,-ja/.p/. -e-t. (agr.) instalaţie
pentru uscarea ierbii (fânului), ţjert (i,e) adj.' 1. vaporos, eteric, aerian;
gjendje e ajërt atmosferă de nesiguranţă, de aşteptare. 2. (fig., livr.)
transparent, diafan, vaporos; gingaş, fin, delicat; figurë e ajërt figură (faţă)
fină. ajërtransportuesh/ëm (i),-me (e) adj. (mii.) (despre trupe) care pot fi
transportate cu avioanele, aeropurtate. ajez,-i m. —» ajth.
ajgetâj tr. a distinge, a deosebi, a zări, a observa (de departe); ajgëtoj një
shkëmb nga larg zăresc în depărtare o stâncă. ajk/ë,-a/. 1. smântână (a laptelui),
caimac ; kafe mt ajkë cafea cu caimac; cafea cu spumă; ajka e gjellës strat de
grăsime la suprafaţa mâncării. 2. (fig.) fruntea, floarea, lamura, elita ; ajka e
rinisë floarea (fruntea) tineretului. 3. usucul lânii de oaie ; unsoarea (grăsimea)
părului de om, sebum. 4. (ca adj.) (despre bulionul de rofii. sosuri; despre noroi)
semilichid,
r*,e ; U * •“* ajke an:
vorba dulce; eshte 1 rritur nie uikë qumi,hll a fi crescut in puf; . “let •hkumeu
p*r ,Jki )viniie ,p'um; ca
smântână) denaturează realitatea prezen-tand-o mai frumoasă decât este, ic JnşalS
le induce in eroare. *d a-
ajkës(n/ë,-a/. pământ afânat.
*jkët (i,e) adj. (despre zemuri, lichide) Sinân-^nos, groscior. ' Smân
ajkeuShet refl. {despre zemuri, lichide) a se ngroşa, a se tace ca ciulamaua • a
deveni
“.up^^surr,apiei”a'(~
P le* s-a închegat, s-a alterat laptele.
ajketdj tr. a îngroşa (o zeamă, un lichid), ajkëtdn intr. 1. (despre piele, păr;
lână) a transpira, a asuda ; a secreta sebum, usuc. 2. a picura, a pica apa (din
tavan, dc pe grinzi).
ajkëtdr,-! m.pl. -ë-t. (buc.) produs de patiserie din făină, unt şi smântână.
ajkëtdr/e',-ja//r/. -e-t. 1. unealtă de smântânit. 2. putinică unde se ţine
smântână. ajkëtor/e2,-ja/.p/. -e-t. (înv.) prăvălie unde se vindea (în special)
smântână, smân-tânăric.
ajkëtyr/ë,-a f.pl. -a-t. —> ajkëslnë. ajkohem refl. 1. a i se unsuroi părul, a avea
părul (foarte) unsuros. 2. a se murdări cu usuc.
ajkdj tr. a murdări (ceva) cu usuc. ajk6r/e,-ja f.pl. -e-t. ajkëtdr. ajkoset refl.
1. (despre smochine) a se coace, a se umfla, a se umple cu suc dulce. 2. (despre
lut) a se înmuia, a deveni unsuros ; (despre sos) a se îngroşa, a deveni
consistent.
ajkdsur (i,e) adj. 1. (despre smochine) coaptă, plină cu suc dulce. 2. (despre lut)
înmuiat, unsuros ; (despre sos) îngroşat, consistent.
ajnik,-u m. (reg.) briza mării, ajo I. pron. pers. (dat. asaj i; acuz. atë e; të ;
abl. asaj, saj) ea; ajo dhe ai ea şi el; ajo vetë chiar ea; i tregoi asaj i-a
arătat ei; e marr me mend îmi închipui, îmi imaginez. II. pron. dem. 1. acea,
aceea, aia; ajo atje aceea de acolo; po ajo tot aceea; ajo vajzë fata aceea (acea
fată) ; në atë mënyrë în acel mod. 2. (în expr. şi alte situafii) në këtë ose në
atë fushë în această (ramură) sau în acea ramură (de activitate); nga kjo ose nga
ajo anë din această (parte) sau din acea parte; në këtë ose në atë mënyrë în acest
mod (fel) sau în acel mod (fel); ate natë noaptea aceea; atë herë de data aceea,
atunci; në atë minute în acea clipă. In acel minut; qj« furë grua (fam., depr.)
femeia aia (neînsemnată, insignifiantă); *0» që ndodlii ceea ce s-a întâmplat; sa
për atë In privinţa ei; përveç as^j în afara de aia, de asemenea ; *yo punë (euf.)
epilepsia; njo e femijeve (euf.) boala copiilor ; alo të grave ciclul menstrual;
âj° e gjellës sare de bucătărie; • *U° bot* 1 Jele lumea cealaltă (de dincolo de
mormânt) ; I ra ne te / në fije / në fiH a Înţeles bine (în cele din urmă); s’ka
gjë në të nu este în regulă cu nimic; nu are dreptate.
ajodhim/ë,-a /. (rel.) altar, absidă.