rduna.

a înmagazina, „
fi fin.) a acumula fonduri, jpunktur/e.-a f. (med.) acupunctură. jstîk,-* adj. 1.
(spec.) acustic. 2. răsună-
akuilues
zemër lë akulluar cu inima fnghc{al.l (de frică).
akulliies,-e adj. care tc fnghea|fl.
akullzim.-i m.pl -c-t. -» akullfm,.
akumulatrir.-i m.pl. -ë-t. (fiz ) acumulator. akumtilim,-i m.pl -c-t. (livr.)
acumulare, akiinmlbhet refl. (livr.) a se acumula, a sc aduna, a se îngrămădi, a sc
adăuga puţin
câte puţin.
akumulrij tr. (livr.) a acumula, a strânge, a aduna. » fnmacarina; akumuloj fonde
(Şi fin. akupunktui akustîk.-e adj.
gcm. aculS> actu, de incul-
ţire, acuzi, acuzare, acuzaţie, akuze e padrejtë învinuire nedreapta, akuzohem pas.
a fi acuzat ; ak"Z°h®V" (pa) të drejtë este acuzat pe (ne)drept. akuzoj tr. (şi
jur.) a acuza, a învinovăţi, a învinui.
akuzuar,-» (i) m.pl. -,-it (të). (jur.) acuzat, • në bankën e të akuzuarve pe banca
acuzaţilor.
akuzues,-i m.pl. -,-it. (jur.) acuzator. akuzues,-e adj. (şi jur.) acuzator ;
vështriiu akuzues privire acuzatoare. alabist/er,-ri m. alabastru. alamët,-i m.pl.
-e-t (pop ). 1. necaz mare, nenorocire, năpasii, urgie ; një ditë e alametit o zi
plină de necazuri. 2. vorbe urâte, grele, murdare. 3. (ca adj.) foarte bun (mare,
frumos eic.), coşcogea, coşcogeamite ; alamet djali coşcogea băiat. alârm,-i m.pl.
-e-t. I. (mii.) alarmă ; alertă ; strigăt, semnal de alarmă; jap alarmin a da
alarma; bie alarnii sună alarma. 2. (Jig ) nelinişte, spaimă ; shkaktoj alarni Itk
njerezit a alarma oamenii, a băga spaima in oameni; * e bej alann a tace mult
zgomot (uneori penii u nimic) • jap I vë alarmin a da alarma, a face zgomot în
jurul unei chestiuni alarmante.
alarmist,-i m.pl. -e-t. (peior ) alarmist cart sădeşte panică.
alarmohem refl. a se alarma, a se nelinişti a intra în panică, a face sânge rău *
ala^r'ia a alarma* 3 ne,'niŞli* a "‘grijora
a,bdenilVri.m‘ (nUmai Pl ) (iS, ) a,bani-albanolrig,-u m.pl. -ë-t. albanolog.
nlbannlngjt,-a fi albanologie. nlbannlngjfk,-e adj. albanologie. rilb/ër,-ra fi.pl.
-ra-t. 1. aşchiuţă, aşchie, ţeapă; surcea, surcicâ. 2. pieliţă (de la o zgârietură)
3. (anat.) placentă; • trëm-bet nga një albër a se speria de nimica toată, a se
speria de orice fleac. albër(shf/ë,-a f.pl. -a-t. loc unde se strâng multe surcele
(în jurul butucului), album,-! m.pl. -e-t. album. album(n/ë,-a fi. albumină.
aleânc/e,-a fi.pl. -a-t. alianţă, colaborare. aleât,-i m.pl. -ë-t. aliat,
colaborator. aleât,-e adj. aliat.
alebârd/e,-a f.pl. -a-t. (ist.) halebardă. alegor(,-a f.pl. -,-të. alegorie.
alegor(k,-e adj. alegoric, alëgro adv. (şi subst. -,-jaj (muz ) allegro. alëm,-i m.
(înv.) Universul, Globul pământesc ; lumea, omenirea; * alemi e polemi toată lumea,
omenirea. alergj(,-a f.pl. -,-të. (med.) alergie. alet,-i m.pl. -e-t (fam., înv.).
1. unealtă, sculă, instrument. 2. armă; aletet e gjahut armele de vânătoare.
alfa/, indecl. 1. alfa (litera). 2. (ca subst. fi.) începutul (a ceva), punct de
pornire, primul pas; * alfa dhe omega alfa şi omega, începutul şi sfârşitul (a
ceva); lucrul cel mai important; nga alfa tek omega de la alfa la omega. alfabët,-i
m.pl. -e-t. alfabet; * alfabeti telegrafik / mors alfabetul morse. alfabettk,-e
adj. alfabetic, alfabetikîsht adv. după alfabet. alfabet6r,-e adj. —» alfabetik.
alg/ë1,-a f.pl. -a-t. (bot.) algă; alge lumi mătriţă.
alg/ë2,-a f.pl. -ë-t. coaja seminţei de pin. algjëb/ër,-ra fi. algebră. algjebrfk,-
e adj. algebric. algjeriăn,-i rn.pl. -ë-t. (şi adj.) algerian. aliâzh.-i m.pl. -e-
t. (tehn.) aliaj, alibi,-a f.pl. -,-të. alibi, ulllliîja interj, (şi subst.) (rel.)
aleluia; * i këndnn ulilluju dikpjt li cântă osanale cuiva.
alinuîrg,-u m. zeama sâmburilor de măsline. ulisfv/ë,-a /. leşie.
uliterâciou,-! rn.pl. -e-t. (lit.) aliteraţie, ulivân,-! m. leşin; 1 ra alivan a
leşinat, ulivaudsein refl. a leşina, a-şi pierde cunoştinţa, a cădea In nesimţire,
alivandsur (l,e) adj. leşinat; ra i alivano-sur a căzut leşinat.
alivër.-i m. (anat.) ciur (compartiment al stomacului rumegătoarelor).