l-a înjurat, dar după acea a luat-o pe coajă; aman, sa i keq që është!

Doamne,
iariă-mă, dar rău mai este! amanet,-i m.pl. -e-t (pop ). 1. gaj. zălog, garanţie ;
e kam amanet mi l-a lăsat m păstrare; lë amanet a laşa zălog. 2. dorinţa de pc
urmă. porunca unui muribund ; çoi në vend amanetin i-a îndeplinit ultima dorinţă.
amarët/ë,-af.pl. -a-t. (buc.) picroinigdală ; fursec.
amatdr,-» m.pl. -ë-t. (şi adj.) amator. amaz6n/ë,-a f.pl. -a-l (livr.). 1. (mitol.)
amazoană. 2. călăreaţi. 3. (fig.) femeie vitează, voinică, curajoasă. ambalâzh,-i
m.pl. -e-t. 1. ambalaj. 2. (fig., peior.) mască, atitudine simulată. ambalazh(m,-i
m. 1. ambalare, împachetare. 2. —> ambalăzh. ambalazhoj ir. a ambala, a împacheta.
ambas£d/ë,-a f.pl. -a-t. ambasadă. ambasad6r,-i m.pl. -ë-t. ambasador; ambasador i
jashtëzakonshëm e fuqiplotë ambasador extraordinar şi plenipotenţiar. ambîci/e,-a
f.pl. -e-t. ambiţie. ambicidz,-e adj. (şi subst.) ambiţios, ambient,-i m.pl. -e-t.
1. mediu ambiant, ambianţă; ambienti i jashtëm / rrethues mediul extern /
Înconjurător; i përshtatet ambientit a se adapta mediului; (in sintg.) ambienti
shoqëror mediul social; ambienti familjar ambianţa familială. 2. loc amenajat
pentru o activitate ; ambiente sportive locuri amenajate pentru sport. 3. (fig.)
atmosferă, climă, stare de spirit; ambient i ngrohtë atmosferă caldă, prietenoasă.
4. (spec.) mediu; ambient ushqyes mediu nutritiv, ambientdhem rejl. a se ambienta,
a se aclimatiza, a se adapta, a se acomoda, a se obişnui; ambientohem në kushtet e
reja a se obişnui cu noile condiţii, ambientdj tr. a face pe cineva să se
aclimatizeze, să se obişnuiască undeva, ambulănc/e.-a f.pl. -a-t. 1. ambulatoriu-
vizitohem në ambulante fac o consultaţie / control medical la ambulatoriu. 2.
(pup.) maşina de salvare ambulat6r,-e adj. (med) (despre tnuamente) ambulatoriu.
amëb/ë,-a f.pl. -a-t. (zoul ) amibă amel,-i m. (fam.) 1. purgativ, laxativ 2
diaree, pântecărie; i sbkon amel n ‘lrCce burta. 3. (fig) dispoziţie; stare sutle-
tească ; toană ; me amel të niirë în toane bune.
amendament,-i m.pl. -e-t. (jur.) amenda-
amerikăn.-i m.pl. -ë-t. (şi adj.) american. amerikanat/ë,-a/.p/. -a-t. 1.
americanism.
2. muzică americană. amerikanizim,-i m. americanizare, amerikanizdhem refl. a se
americaniza, amerikanizdj tr. a americaniza; a face pe cineva să adopte modul de
viaţă american.
ameti'st,-i m.pl. -c-t. ametist (cuarţ violet). £m/ë',-a f.pl. -a-t. 1. izvor (al
unei ape), obârşie ; albia râului, matcă. 2. (fig.) sorginte, izvor. 3. planta sau
animalul mamă ; ama e bletës regina (matca) albinelor; pulë (patë) amë găină
(gâscă) cloşcă.
4. (anat., bot.) ovar ; ama e gruas ovarul femeii; ama e iules ovarul florii. 5.
ama e çatisë baba acoperişului. 6. matca chitanţierului (bonierului), talon 7.
(spec.) placă gravată pentru scos stampe (gravuri, litografii) ; * doli nga ama a
întrecut măsura, a sărit peste cal; e shtie në amë a readuce pe cineva pe drumul
cel bun. âm/e2,-a f.pl. -a-t. miros; parfum; ka marrë amë a prins un miros; ama e
djathit mirosul brânzei; ama e luleve parfumul florilor; * s’merr amë ng^, diçka a
nu se pricepe la ceva. amën6r,-e adj. (livr.) matern. amësf,-a /. 1. (jur.)
maternitate (calitatea de mamă). 2. (ofic.) numele mamei în acte. 3. instinctul de
mamă. amësim,-i m.pl. -e-t. (poet.) mireasmă, aromă, parfum.
amës6r,-e adj. 1. -> amendr. 2. (agr.) lăsat de sămânţă.
dmësht (i,e) adj. 1. fără gust, fad, searbăd, insipid, sălciu. 2. (despre oameni)
anost, plicticos, monoton, fără sare, fad, searbăd. amështi,-a/. faptul de a fi
fad, searbăd. amështiq,-e adj. (despre mâncăruri) care este (cam) searbădă, (cam)
fără gust; care a prins un miros.
4mët (i,e) adj. 1. —> dmësht (i.e). 2. (despre haine) umed, jilav. 3. —» amullt
(i.e). amëtohet refl. a prinde miros. âmez,-a f 1. iz, miros al mâncărurilor; nterr
amëz a prinde miros (bun sau rău).
2. aburii pământului arat; val de căldură (de la foc).
aiufib,-e adj. (şi subst.) 1. (biol.) amfibiu ; kafshë ainfihe animal amfibiu,
amfîbian, batracian. 2. (mii.) (vehicul) amfibiu. amfiteât/er,-ri m.pl. -ro-t.
amfiteatru. ainiânt,-i m. (min.) amiantă. amidon,-i m. (chim.) amidon, amin part.
(rel.) amin ! aşa să fie ! ; * amin, o hoxhë (pop.) da, cum să nu ! (se spune